vineri 19 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Categorie: Investigații

562 articole
Investigații

Mama dă contractul, compania angajează fiul

Mama dă contractul, compania angajează fiul. Ruxandra Nechita, o șefă de serviciu din cadrul CNAIR, a făcut parte din comisia de atribuire a contractului pentru construcția podului suspendat de la Brăila. Apoi, fiul ei a fost angajat de compania italiană Webuild, fosta Astaldi, care a construit podul, ca inginer responsabil cu calitatea chiar la lucrările de la podul suspendat de la Brăila. Citește și: EXCLUSIV Șeful CNAIR admite că podul de la Brăila, deschis circulației, are infiltrații grave de apă pluvială care pot afecta structura de rezistență, dar se ascunde după lipsa recepției Liberalul Cristian Pistol, șeful CNAIR, a declarat pentru DeFapt.ro că nu are competență de a comenta eventualele grade de rudenie dintre cei implicați în derularea obiectivelor de investiții, deși conflictul de interese este evident. Ruxandra Nechita, șefă de proiect Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a anunțat în aprilie 2017 organizarea licitației pentru proiectul "Pod suspendat peste Dunăre în zona Brăila". Citește și: Andreea Esca, o antreprenoare afectată de măsurile fiscale ale lui Ciolacu: dilema celor două IMM-uri ale vedetei TV În Caietul de Sarcini, la capitolul patru, a fost făcută publică o listă cu "persoane cu funcții de decizie din cadrul Autorității Contractante, precum și persoanele din cadrul Autorității Contractante ce pot influența conținutul documentației de atribuire și/sau desfășurarea procedurii de atribuire". Printre acestea, și Ruxandra Nicoleta Nechita, șef proiect la Unitatea de Implementare a Proiectelor. Mama dă contractul, compania angajează fiul Contractul, în valoare de aproape două miliarde de lei, a fost atribuit la data de 15 ianuarie 2018 asocierii formate din Astaldi Spa, actuala Webuild, și IHI Infrastructure Systems. Ulterior, au început să apară problemele la construcția podului suspendat de la Brăila. Inițial, a fost vorba despre tergiversarea lucrării, generată de ritmul de lucru și slaba mobilizare a constructorului. În noiembrie 2021, italienii de la Webuild au decis să îl angajeze pe tânărul Octav Nechita, atunci proaspăt absolvent al Universității Tehnice de Construcții București și fiul Ruxandrei Nechita, pe funcția de inginer responsabil cu calitatea controlului. Unde? Tocmai la podul suspendat de la Brăila, confom informațiilor făcute publice de Octav Nechita pe contul său de Linkedin. Șeful CNAIR zice că nu e competent pe rudenie DeFapt.ro i-a solicitat directorului Cristian Pistol, actual șef al CNAIR, să explice dacă în acest caz este sau nu un conflict de interese. Pistol a evitat să răspundă. Totuși, a ținut să transmită că "CNAIR nu are competența de a comenta eventualele grade de rudenie dintre cei implicați în derularea obiectivelor de investiții". Ruxandra Nechita, șefă de serviciu în cadrul CNAIR, a recunoscut că a făcut parte din comisia de licitație, dar că nu poate da oficial nici un punct de vedere fără acordul conducerii companiei de stat. "Trebuie să discutați la noi, la Presă (Biroul de presă al CNAIR - n.r.), să vă răspundă. Nu pot să vă dau relații conform procedurilor interne. Numai Presa vă poate răspunde la toate întrebările. Eu nu pot să dau relații, nu am voie, am semnat niște acte. Avem și noi un cod intern, un regulament de organizare și funcționare și nu pot să vă dau relații decât prin Serviciul de Presă. Orice solicitare aveți adresați-o oficial companiei”, a declarat Ruxandra Nechita. Nechita: "Nu mă bag, avem un regulament intern" După ce i s-a comunicat că s-a făcut o solicitare în acest sens către CNAIR, Ruxandra Nechita a rămas pe poziție: "Nu m-a întrebat nimeni nimic. Nu mă pricep". Întrebată dacă, totuși, consideră că este un conflict de interese între calitatea ei de membră a comisiei de licitație și angajarea fiului ei de către italienii de la Webuild ca inginer pentru proiectul podului suspendat de la Brăila, Ruxandra Nechita a pus aceeași placă. "Da, vă înțeleg. Nu mi-au adus la cunoștință. Nu mă bag, avem un regulament intern, nu am voie să dau relații", a spus Ruxandra Nechita.

Mama dă contractul, compania angajează fiul (sursa: Inquam Photos/George Calin)
Podul de la Brăila, infiltrații grave (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Investigații

Podul de la Brăila, infiltrații grave

Podul de la Brăila, infiltrații grave. Proiectul de 700 de milioane de euro s-a transformat într-un eșec al pesedistului Sorin Grindeanu, actualul ministrul al Transporturilor, și al subalternului său, liberalul Cristian Pistol, șeful Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere. După ce podul suspendat a fost inaugurat în prezența președintelui Klaus Iohannis, au ieșit la iveală o serie de lucrări prost făcute, folosirea de materiale slab calitative, ba chiar și infiltrații de apă în structura de rezistență. Citește și: Andreea Esca, o antreprenoare afectată de măsurile fiscale ale lui Ciolacu: dilema celor două IMM-uri ale vedetei TV La solicitarea DeFapt.ro, directorul Cristian Pistol a aruncat vina exclusiv pe constructorii italieni de la Webuild, fosta Astaldi, și pe japonezii de la IHI Infrastructure Systems, deși lucrările și calitatea materialelor folosite în construcția podului au fost supervizate de reprezentanții CNAIR. Nefinalizat și fără recepție, dar inaugurat cu președinte și premier Podul suspendat de la Brăila a fost inaugurat oficial la data de 6 iulie 2023 în prezența președintelui Klaus Iohannis, a premierului Marcel Ciolacu, a ministrului Transporturilor Sorin Grindeanu, dar și a altor 300 de invitați. Culmea, întregul eveniment a avut loc în contextul în care lucrarea nu era finalizată integral. Mai mult, podul nici măcar nu avea recepția făcută de către beneficiar. Adică de către CNAIR. Apoi au apărut problemele. Asfaltul a început să se deniveleze chiar din prima lună. Apoi, s-a constatat că cel puțin 400 de șuruburi din parapetul lateral nu erau strânse. Controalele ulterioare au arătat că deficiențele sunt mult mai grave. CNAIR: Traficul, deschis "la propunerea antreprenorului" DeFapt.ro a obținut un raport din care rezulta că blocurile de ancoraj sunt pline de fisuri și infiltrații care vor afecta pe termen lung durabilitatea și stabilitatea structurale. Citește și: EXCLUSIV: VIDEO & DOCUMENTE Dezastru: podul de la Brăila, plin de fisuri și infiltrații de apă care afectează structura de rezistență (raport oficial). Podul a costat 700 milioane EUR DeFapt.ro l-a întrebat pe directorul Cristian Pistol cine a decis inaugurarea și deschiderea traficului pe Podul de la Brăila în contextul în care lucrările nu au fost recepționate de către CNAIR. Acesta a aruncat vina pe constructorii Webuild și IHI Infrastructure Systems. "Deschiderea traficului pe Podul de la Brăila s-a realizat cu respectarea HG 845 din 2018, cât și a Planului de management al traficului realizat de către antreprenor și avizat de autoritățile abilitate", a spus Cristian Pistol. Mai mult, spune directorul CNAIR, deschiderea traficului pe pod "a fost realizată la propunerea antreprenorului în vederea finalizării tuturor lucrărilor la acest obiectiv". Asfaltul a crăpat în prima lună Asfaltul turnat pe Podul de la Brăila a avut nevoie de doar o lună pentru a se fisura. Inițial, directorul Cristian Pistol s-a comportat ca un avocat al constructorului Webuild și a dat vina pe șoferii care tranzitau podul. Întrebat câte mașini au tranzitat podul, Cristian Pistol nu a știu să răspundă, deși există echipamente de monitorizare continuă a traficului. "Acest proiect este prevăzut cu sisteme de monitorizare a traficului, care sunt în gestiunea antreprenorului, acestea nefiind recepționate și predate beneficiarului", a spus Cristian Pistol. De abia în noiembrie 2023, în urma expertizelor, s-a constatat că societatea Webuild este responsabilă pentru distrugerea asfaltului: constructorul nu respectase rețeta mixturilor bituminoase și nici tehnologia de aplicare a acestora. Cu toate acestea, directorul Pistol a spus că antreprenorul a acționat în vederea remedierii acestora. Mai mult, având calitatea de Proiectant și Executant, constructorul a demarat procedurile în vederea realizării unei expertize tehnice, care să stabilească soluția tehnică a mixturii, ținând cont de experiența acestuia în construcția de poduri suspendate. Podul de la Brăila, infiltrații grave DeFapt.ro a prezentat în exclusivitate cum se acumulează apa în tablierul podului suspendat de la Brăila. Directorul Cristian Pistol susține acum că tablierul metalic casetat "a fost prevăzut cu un sistem complex de colectare și evacuare a apelor de pe partea carosabilă, sistem care a fost prevăzut în interiorul tablierului metalic. Ținând cont că lucrările nu au fost recepționate, orice defecțiune se realizează de antreprenor, acesta asigurând la momentul recepției condițiile și funcționalitatea sistemului la parametrii din proiect". Ceea ce nu spune, însă, directorul Cristian Pistol este că podul de la Brăila nu putea fi dat în circulație fără să fie asigurată scurgerea apelor de pe partea carosabilă. Mai mult, șeful CNAIR recunoaște că în interiorul tablierului metalic "există riscul apariției de apă din motive tehnice, însă, ținând cont că lucrarea nu a fost recepționată, întreaga responsabilitate cu privire la finalizarea și menținerea sistemului de colectare și evacuare a apelor la parametrii din proiect este a antreprenorului". Pietonii și bicicliștii, eliminați de pe pod Podul suspendat de la Brăila era prevăzut inițial cu pistă pentru bicicliști și trotuare pentru pietoni. Dar s-a renunțat la ele din motive de securitate, deși erau prevăzute în Studiul de Fezabilitate. Șeful CNAIR susține că antreprenorul a prezentat în cadrul Proiectului Tehnic realizarea trotuarelor doar pentru mentenanță și întreținere în urma studiilor și încercărilor în tunelul de vânt. "Trebuie menționat faptul că, în cazul podurilor suspendate, orice măsură suplimentară (chiar și parapete metalic de înălțime redusă) prezintă un risc potențial de reducere a performanței stabilității la vânt a podului și, uneori, poate avea consecințe fatale. Instalarea unor astfel de măsuri suplimentare, cum ar fi plasă/gard împotriva sinuciderii, gard anti-vandalism, se poate realiza cel puțin după studii atente privind siguranța structurală, siguranță care ar putea fi afectată de aceste măsuri suplimentare”, a transmis Cristian Pistol. Șeful CNAIR susține că, în conformitate cu legislația națională, accesul bicicliștilor și al pietonilor pe drumurile de clasa tehnică II nu este permisă, în vederea evitării accidentelor. În acest caz, întrebarea este de ce trotuarul pentru pietoni și pista pentru bicicliști au fost trecute în proiect.

Ex-procurorul Muscalu: pensie specială, dividende, Romarm (sursa: Inquam Photos/Ovidiu Micsik)
Investigații

Ex-procurorul Muscalu: pensie specială, dividende, Romarm

Ex-procurorul Muscalu: pensie specială, dividende, Romarm. Gheorghe Muscalu, fostul procuror acuzat de mușamalizarea dosarului "Cocaină pentru VIP-uri", încasează de la stat o pensie specială de 390.000 lei anual, echivalentul a 78.000 de euro, după ce s-a pensionat la vârsta de 52 de ani, la finalul anului 2016. Din iulie 2022, Muscalu cumulează pensia specială cu indemnizația anuală de peste 9.000 de euro de la stat, bani pe care îi primește în calitate de membru în Consiliul de Administrație al Romarm, companie deținută de Ministerul Economiei. Citește și: Noul negociator al Republicii Moldova cu UE are doctorat la universitatea Rutgers din SUA, unde a fost și lector. În România, ministrul Câciu are studii la o universitate privată În paralel, procurorul pensionar a mai avut cinci locuri de muncă, plus propria firmă de consultanță, de unde a încasat dividende de aproape 282.000 lei. "Cocaina pentru VIP-uri" ca Țiriac junior a dispărut Gheorghe Muscalu și-a început cariera de procuror în septembrie 1989 la Parchetul de pe lângă Judecătoria Câmpina. În perioada 2002 – 2004, a fost procuror șef al Secției de Combatere a Criminalității și Antidrog, apoi a preluat funcția de procuror șef al DIICOT. În februarie 2005, ministrul Justiției de atunci, Monica Macovei, a cerut ca procurorul Muscalu să fie cecrcetat de Parchetul General pentru acuzațiile de favorizare a infractorului și mușamalizare a dosarului "Cocaină pentru VIP-uri", în care era cercetat fiul magnatului Ion Țiriac. Dosarul procurorului Gheorge Muscalu a fost închis rapid, după ce s-a decis neînceperea urmăririi penale. Ulterior, procurorul Gheorghe Muscalu a fost mutat pe funcția de șef al Serviciului de Prevenire și Combatere a Infracțiunilor de Terorism și a celor contra siguranței naționale. Apoi, Muscalu a ajuns vicepreședinte al Consiliului Superior al Magistraturii. Procurorul s-a pensionat după aproape 27 de ani de muncă, în anul 2016, la vârsta de 52 de ani. Angajat la Justiție de Ana Birchall În aprilie 2019, Gheorghe Muscalu a fost angajat pe funcția de consilier al ministrului Justiției Ana Birchall. Conform declarației de avere depusă în anul 2019 pentru anul 2018, Gheorghe Muscalu încasa o pensie specială de 423.348 lei anual. Adică 35.279 lei lunar, echivalentul a peste 7.000 de euro. Soția sa, fosta judecătoare Mădălina Muscalu, avea o pensie specială de "doar" 205.044. Pe lângă pensie, Gheorghe Muscalu mai era angajat ca director juridic la patru societăți comerciale, de unde încasa anual peste 156.000 lei. Totodată, în anul 2018 a mai primit peste 10.000 lei de la Institutul Național al Magistraturii (INM) și peste 37.000 lei de la Universitatea "Titu Mariorescu". De la cei șase angajatori, Muscalu a încasat în total puțin peste 203.000 lei, adică jumătate din pensia specială pe care o încasa de la stat. Ex-procurorul Muscalu: pensie specială, dividende, Romarm De la ministrul Ana Birchall, procurorul pensionar a fost preluat de ministrul liberal Cătălin Predoiu, cel care l-a ținut consilier până în martie 2020. În august 2021, îl regăsim pe Gheorghe Muscalu în funcția de membru în Consiliul de Administrație al Romarm, compania de import-export muniție și armament a Ministerului Economiei. Numirea a fost făcută de ministrul Economiei Virgil Popescu. Atunci, Muscalu a depus o nouă declarație de avere. În aceasta, a menționat același cuantum al pensiei, două venituri a câte 1.750 lei fiecare, pentru funcție de director general la AIR SA, respectiv la Galeriile Victoria. În plus, a mai declarat veniturile încasate pentru postul de cadru didactic de la Universitatea "Titu Maiorescu", de aproape 37.000 lei, plus 2.800 lei de la INM și 43.104 lei de la Ministerul Justiției. Totodată, Gheorghe Muscalu și-a deschis propria firmă, Anasis Lex Consulting SRL, de unde a încasat dividende nete de 160.522 lei. Pensionar, consultant, director de firme, profesor, formator Declarația de avere din iulie 2022 arată că, în anul 2021, ex-procurorul a deținut trei funcții de director general la trei firme private, preda la Universitatea "Titu Mariorescu", era formator la INM, dar oferea consultanță și pe propria firmă. Datele de la Ministerul de Finanțe arată că firma de consultanță a fostului procuror nu avea nici un angajat, dar a încasat dividende nete de aproape 263.000 lei. Cuantumul pensiei sale speciale a rămas neschimbat, în timp ce pensia soției sale a crescut puțin, la 211.000 lei. În ultima declarație de avere, depusă în iunie 2023, fostul procuror Gheorghe Muscalu a menționat că pensia specială i-a scăzut la 390.000 lei. Adică primește "doar" 32.500 lei pe lună față de 35.279 lei, cât primea inițial. Totodată, a scăzut și pensia soției sale, la 198.000 lei. Dar, tot în anul 2022, Muscalu a obținut diferențe salariale de la CSM prin hotărâri judecătorești în valoare de 67.152 lei. De pe urma celor trei funcții de director general la firmele Aurelius Împăratul Romanilor SA, respectiv Galeriile Victoria și Cetatea Apuseni SA, procurorul pensionar a primit un salariu cumulat de peste 8.000 de lei anual. Aproximativ 55.000 de lei au venit de la Universitatea "Titu Maiorescu" și dividende au fost de peste 281.000 lei. Pentru funcția de membru în CA al Romarm, Muscalu a primit alți 45.300 lei în 2022, adică 3.775 lei pe lună.

Jaf la Romarm - afacerea pulberilor explozive (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Investigații

Jaf la Romarm - afacerea pulberilor explozive

Jaf la Romarm - afacerea pulberilor explozive. Emanuel Ioana, șeful Romarm, recunoaște oficial că vrea să vândă pulberea scoasă din Rezervele de Stat, special pentru producția de muniție în industria de apărare românească, dealer-ului de arme Emilian Grebev, patronul firmei bulgare EMCO. Dar aruncă vina pe fabricile de armament care i-ar fi cerut acest lucru. Complet fals, spune directorul unei fabrici de armament. Citește și: EXCLUSIV Sabotaj: deși aflată în criză de pulberi pentru muniție, Romarm vrea să vândă 400 de tone de pulberi, primite de la Rezerva de Stat, unei companii bulgare de armament Informațiile obținute de către DeFapt.ro arată că Romarm vrea să vândă pulberea cu aproximativ 15 euro kilogramul, deși fabricile de armament românești o cumpără din Serbia cu un preț mediu de cel puțin 40 de euro pe kilogram. Anul trecut, Uzina Mecanică Plopeni a plătit chiar și 120 de euro pe kilogram din cauza crizei de pulberi de pe piața internațională. Aceasta este o nouă afacere foarte ciudată girată de ministrul Economiei, pesedistul Radu Oprea, care pare că sabotează industria de apărare în timp ce un război are loc la granițele României. Rezerva de Stat scoate 400 de tone de pulberi DeFapt.ro a dezvăluit în exclusivitate că Romarm, compania de stat deținută de Ministerul Economiei, vrea să vândă pulberea primită special pentru fabricile de armament românești de la Administrația Națională a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale. De această afacere nu este străin nici ministrul Economiei, pesedistul Radu Oprea, cel care l-a numit în funcție pe Emanuel Ioana. Citește și: VIDEO Oficialii NATO ne sfătuiesc cum să ne pregătim de războiul cu Rusia: să avem în casă radiouri și lanterne cu baterii. Germania încurajează populația să păstreze și bani cash Totul a început anul trecut, după ce Guvernul României a dat o Ordonanță de Urgență prin care a decis ca Administrația Națională a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale, condusă de Georgian Pop, să scoată din rezervele de stat în jur de 400 de tone de pulberi pentru a fi împărțite fabricilor de armament de stat în vederea continuării producției de muniție. 1 leu/kg pentru Uzina Mecanică Plopeni Viorel Stelian Popa, directorul general al Uzinei Mecanice Plopeni - una din fabricile de armament căreia i s-a alocat o cotă de pulberi de la Rezervele de Stat - a declarat pentru DeFapt.ro că prin Ordonanța de Urgență s-a stabilit că fiecare fabrică trebui să plătească un preț modic de un leu pe kilogramul de pulbere. Citește și: EXCLUSIV Cu război la graniță, România încă nu a reușit să pună pe picioare o fabrică de pulberi pentru muniție. Ministrul Spătaru de la Economie se încurcă în cifre și minte la TV "Rezervele de Stat ne-a dat cu un leu kilogramul, conform Ordonanței de Urgență. Un preț simbolic. Ne-a dat-o pentru producția proprie. Ne-a dat-o pentru comenzile care ar putea fi în producție. Intern, extern, nu contează", a spus directorul Viorel Stelian Popa. Directorul Romarm, Emanuel Ioana, a început la finalul anului trecut să facă presiuni asupra directorilor de la fabricile de armament să scoată la vânzare pulberea alocată de la Rezervele de Stat. Nu singur, ci împreună cu directorul comercial al Romarm, Bogdan Hera, și cu seful serviciului Export, Șerban Ianculescu. Romarm, presiuni la Plopeni: EMCO vrea pulberea De exemplu, a spus directorul Viorel Stelian Popa, în decembrie anul trecut, Romarm a notificat conducerea Uzinei Mecanice Plopeni (UMP) despre intenția firmei bulgare EMCO, deținută de magnatul Emilian Grebev, de a cumpăra pulberea. Citește și: EXCLUSIV Țuțu a pus la cale afacerea măștilor în biroul său de la Romarm și a făcut presiuni la MApN să se facă rapid plățile. Țuțu, Pițurcii și complicii aveau un grup dedicat de Whatsapp "I-am scris în decembrie, că a trimis din decembrie, i-am scris că nici măcar nu am preluat pulberea și analizăm întâi procesul de producție și când se va pune problema vom reveni asupra solicitării lor. Să dăm! Să dăm!", a precizat Popa. Șerban Ianculescu, șeful Serviciului Export din cadrul Romarm, a trimis în ianuarie 2024 un nou e-mail către fabricile de armament prin care a transmis scrisorile primite de la "partenerul EMCO", cu mențiunea că "acesta își manifesta dorința de achiziționare a pulberilor din stoc". Șeful Romarm știe că pulberea e neconformă pentru Plopeni La solicitarea DeFapt.ro, directorul Romarm, Emanuel Ioana, a precizat că pulberea, după ce este preluată de filiale, adică de fabricile de armament, este supusă unei analize privind posibilitatea ca aceasta să fie folosită în procesul propriu de fabricație a munițiilor: "În cazul în care materialele energetice (pulberile - n.r.) nu se încadrează în parametrii tehnici pentru utilizare, acestea trebuie fie distruse, conform legii, ceea ce implică costuri majore și creează probleme de mediu, sau valorificate, generând astfel venituri suplimentare”. Totodată, a mai declarat Ioana, Romarm (atenție - la solicitarea fabricilor de armament), "inițiază discuții exloratorii de natură comercială pentru a identifica posibilitățile de valorificare a acestor materiale energetice neconforme". Emanuel Ioana, șeful Romarm (sursa: defapt.ro) De fapt, pulberea nu a fost analizată încă Viorel Stelian Popa îl contrazice pe directorul Emanuel Ioana susținând că Uzina Mecanică Plopeni nu a transmis vreodată vreun document către Romarm din care să rezulte că ar avea pulberi de vânzare. "Pulberea despre care discutăm nici nu am ajuns să o preluăm de la rezerva de stat și deja ei vor să o vândă. Pulberea se va prelua prin februarie", a mai spus directorul Popa. Practic, directorul Emanuel Ioana minte ca să acopere controversata afacere, girată de ministrul Radu Oprea. Pe de-o parte, este contrazis de subalternul său direct, Șerban Ianculescu, care a trimis oferta bulgarilor. Pe de altă parte, de unde știe directorul Emanuel Ioana că pulberea de la Rezervele de Stat este neconformă, în contextul în care aceasta nu avea cum să fie supusă unei analiza dacă nici măcar nu a ajuns în depozitele fabricilor de armament? Prețul de vânzare către EMCO: 15 euro/kg Viorel Stelian Popa, directorul UMP, a explicat pentru DeFapt.ro că fabrica de armament pe care o conduce, în cazul în care afacerea nu este stopată, urmează să vândă pulberea cu șapte euro pe kilogram către Romarm. La rândul ei, Romarm urmează să vândă pulberea cu aproximativ 15 euro pe kilogram către EMCO, firma bulgarului Emilian Grebev. Citește și: Cine conduce uzina de armament Plopeni: directorul – teolog, ex-director la circ; directorul comercial – anchetat de DNA; șefa CA-ului – absolventa unei facultăți private, la 29 de ani De exemplu, dacă EMCO urmează să cumpere 200 de tone de pulberi, ar urma să plătească în jur de trei milioane de euro. Din această sumă, Romarm ar urma să își oprească 1,6 milioane euro, iar restul să îi dea Uzinei Mecanice Plopeni. Ulterior, Emanuel Ioana, în calitate de director Romarm, ar trebui să cumpere pulberea de la sârbi și/sau de la bulgari pentru a acoperi necesarul pentru producția de muniție de la Plopeni. Jaf la Romarm - afacerea pulberilor explozive Doar că prețul minim cu care Romarm ar cumpăra ar fi de 40 de euro pe kilogram, adică cu 25 de euro mai scump decât cel de vânzare al pulberilor din Rezerva de Stat. Întrebat dacă industria de apărare românească are în acest moment suficientă pulbere pentru a acoperi necesarul de producție al muniției, dar și cum explică că prețul de vânzare către EMCO Bulgaria este mai mic decât prețul de achiziție a pulberei din Serbia, directorul Emanuel Ioana s-a ascuns în spatele secretului comercial. "Informațiile solicitate sunt aferente activităților comerciale iar divulgarea acestora ar aduce atingere principiului concurenței loiale", a precizat Emanuel Ioana. Ministrul Economiei, pesedistul Radu Oprea, nu a răspuns încă solicitării transmise de către DeFapt.ro.

Romarm face pulbere industria de apărare (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Investigații

Romarm face pulbere industria de apărare

Romarm face pulbere industria de apărare. România a scos în jur de 400 de tone de pulberi de la Rezervele de Stat pentru ca industria de apărare românească să poată produce muniție. Dar Compania Națională Romarm, condusă de Emanuel Ioana, vrea să o vândă pe repede înainte magnatului bulgar Emilian Grebev, patronul firmei EMCO. Citește și: VIDEO Oficialii NATO ne sfătuiesc cum să ne pregătim de războiul cu Rusia: să avem în casă radiouri și lanterne cu baterii. Germania încurajează populația să păstreze și bani cash O afacere controversată, în contextul în care Romarm cumpără anual pulberi din Serbia pentru a asigura materia primă companiilor de stat pe care le gestionează în numele Ministerului Economiei, condus de pesedistul Radu Oprea. Citește și: EXCLUSIV Cu război la graniță, România încă nu a reușit să pună pe picioare o fabrică de pulberi pentru muniție. Ministrul Spătaru de la Economie se încurcă în cifre și minte la TV Constantin Bucuroiu, președintele Alianţei Sindicatelor din Industria de Apărare şi Aeronautică, a declarat pentru DeFapt.ro că filialele Romarm, companii cu tradiție în producția de muniție, au refuzat contracte pe bandă rulantă din cauza lipsei de pulberi. Mană cerească: 400 de tone de pulberi din Rezerva de Stat Fabricile de armament românești deținute de Compania Națională Romarm, din subordinea Ministerului Economiei, sunt dependente de pulberea sârbească pentru a produce diverse tipuri de muniție pentru export, dar și pentru Armata Română. Citește și: EXCLUSIV Țuțu a pus la cale afacerea măștilor în biroul său de la Romarm și a făcut presiuni la MApN să se facă rapid plățile. Țuțu, Pițurcii și complicii aveau un grup dedicat de Whatsapp Principalul furnizor de pulbere pentru industria de apărare românească este Uni Global, o firmă sârbească controlată de Nebojsa Novakovic. Acesta este unul dintre cei mai mari și comercianți de arme din Balcani. Recent, însă, Administrația Națională a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale, condusă de Georgian Pop, a scos din depozitele statului în jur de 400 de tone de pulberi pentru fabricile de armament românești. Părea o oportunitate extraordinară pentru industria românească de apărare. Motivul scoaterii pulberilor din Rezerva de Stat: substanțele sunt aproape de expirarea duratei de viață. De exemplu, s-au scos zeci de tone de pulbere nitroceluloză produsă în perioada 1991 -1995. Un alt tip de pulbere, VT, a fost produs în anul 1990. Pulberea VU-FL datează din perioada 1995-2000. O parte din aceste tipuri de pulberi a ajuns la Uzina Mecanică Plopeni, restul, la Carfil. Ambele, fabrici producătoare de armament ale Romarm. Romarm face pulbere industria de apărare Pe fir a intrat, însă, magnatul bulgar Emilian Grebev, patronul firmei EMCO, care vrea să obțină pulberea scoasă din Rezervele de Stat ale României pentru compania sa. În acest sens, a început să facă demersuri la Romarm pentru a cumpăra pulberea ajunsă la cele două fabrici de armament românești. Citește și: EXCLUSIV Cum a ajuns Romarm să joace electoral pentru ministrul Virgil Popescu: investiție de zece milioane de lei într-o comună. Fiica primarului, consiliera ministrului Romarm, sub conducerea lui Emanuel Ioana, și-a arătat deja disponibilitatea de a vinde pulberea. De exemplu, Șerban Ianculescu, șeful serviciului export din cadrul Romarm, a anunțat, printr-un mesaj intern, intenția companiei EMCO de a achiziționa pulberea. DeFapt.ro l-a întrebat pe Bogdan Hera, directorul comercial al Romarm, de ce se vrea ca pulberea primită de la Rezervele de Stat ale României să fie vândută în Bulgaria. "Nu aș putea să vă răspund la întrebarea asta. Nu pot să vă confirm sau nu că vrem să o vindem", a spus directorul Bogdan Hera. Tăcere la Romarm și Ministerul Economiei Întrebat dacă România mai importă pulberi din Serbia, Bogdan Hera a precizat că informațiile au un caracter confidențial. DeFapt.ro a încercat să obțină un punct de vedere de la Emanuel Ioana, directorul general al Romarm, în legătură cu vânzarea pe care o pregătește către compania EMCO, dar acesta a refuzat să răspundă la solicitarea transmisă. Emanuel Ioana, fost consilier economic de la Ambasada României de la Berlin, a fost pus șef la Romarm de ministrul Economiei, pesedistul Radu Oprea. Nici acesta din urmă, deși Romarm este în subordinea Ministerului Economiei, nu a răspuns solicitării transmise în legătură cu această afacere controversată. Bulgarii cumpără pulbere ieftină și o revând scump Constantin Bucuroiu, președintele Alianţei Sindicatelor din Industria de Apărare şi Aeronautică, știe prea bine cum se fac afacerile cu pulberi la nivelul Romarm. "Vindem în Bulgaria ieftin și pe o urmă bulgarii o să ne-o vândă nouă, în industria noastră. S-au mai întâmplat lucruri din astea", a spus râzând liderul de sindicat. Acesta a precizat că i-a trimis un material ministrului Radu Oprea în contextul în care fabricile de armament românești au avut o perioadă de aproximativ trei luni în care nu au avut nici un gram de pulbere pentru producția de muniție. Fabricile românești refuză contracte din lipsă de pulberi "Fabricile au suferit de lipsă de pulberi pentru muniție. Via Bulgaria ne costă foarte mult pe noi, în loc să o dea direct industriei românești pentru îmbunătățire. Bulgarii zic că fac o îmbunătățire și o bagă din nou pe piață. Una dintre țările în care bagă pulberea bulgarii este chiar România", a declarat Constantin Bucuroiu. Liderul de sindicat atrage atenția că există pericolul să ne trezim în situația, așa cum s-a mai întâmplat, în care să nu primim pulbere de la sârbi. "Avem penalizări chiar de la armata noastră pentru că nu am livrat muniția la timp. Sunt foarte multe contracte care se refuză din cauza lipsei de pulberi. Industria românească, în loc să meargă mai departe, stă pe loc și are pierderi. Pe urmă vine Guvernul cu măsuri de austeritate că sunt pierderi", a declarat Bucuroiu. Bulgarul Gebrev, otrăvit de GRU Magnatul armelor din Bulgaria, Emilian Gebrev, a cărui companie, EMCO, produce o mare parte din muniția și obuzele de tanc pe standarde sovietice, a declarat pentru Financial Times că rușii au încercat să-i saboteze fabricile și depozitele de armament. Producătorul de arme a spus că agenții serviciilor secrete militare ruse (GRU) care au încercat să-l omoare de două ori în 2015: "Au acționat în mod evident la comenzi de la un nivel foarte înalt la Moscova". Emilian Gebrev a fost otrăvit în anul 2015 cu o substanță de tipul celei folosite trei ani mai târziu împotriva fostului ofițer de informații rus Serghei Skripal pe teritoriul britanic. Afaceristul bulgar a intrat în comă câteva săptămâni, dar și-a revenit. Procurorii responsabili de cazul Gebrev au descoperit implicarea a trei agenți GRU, dar ancheta a fost suspendată în 2020, motivându-se lipsa asistenței juridice internaționale.

Șeful RAR țepar ANAF, membru PNL (sursa: Facebook/PNL Neamt)
Investigații

Șeful RAR țepar ANAF, membru PNL

Șeful RAR țepar ANAF, membru PNL. Peste 7,2 milioane de lei este suma pe care firma deținută integral de Florin Adrian Hopșa, Uber Nord Est SRL, o datorează ANAF. Șeful RAR țepar ANAF, membru PNL Firma este în insolvență acum și nu are bunuri care să acopere suma imensă pe care Fiscul o are de recuperat. Citește și: VIDEO Șef la RAR cu mașini Uber la stradă, țeapă de peste 7,2 milioane de lei dată ANAF Florin Adrian Hopșa este șeful reprezentanței Registrului Auto Român din județul Neamț. Unde a ajuns cu susținerea PNL, partid al cărui membru este. Citește și: EXCLUSIV Noua șefă a CNAS a ascuns 17 sponsorizări pe care le-a primit de la mari companii de medicamente. În șapte ani, Valeria Herdea a primit 70 de sponsorizări Același partid l-a făcut și consilier județean la Neamț. Declarația de avere depusă în 2023 în această calitate arată că Hopșa a câștigat, în 2022, 13.707 lei din "pariuri sportive". Șeful RAR Neamț menționează în declarația de interese că deține Uber Nord Est SRL.

Noua șefă CNAS ascunde sponsorizări farma (sursa: Inquam Photo/Alexandru Busca)
Investigații

Noua șefă CNAS ascunde sponsorizări farma

Noua șefă CNAS ascunde sponsorizări farma. Medicul Valeria Herdea, noua președintă a Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, a fost sponsorizată în perioada 2016 – 2022 de cel puțin 21 de companii producătoare de medicamente. A primit peste 70 de sponsorizări în șapte ani. Însă declarațiile companiilor de medicamente se bat cap în cap cu cele depuse de medicul Valeria Herdea la Agenția Națională a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale din România, instituția desemnată de Ministerul Sănătății să gestioneze declarațiile de sponsorizare. Citește și: Șef la RAR cu mașini Uber la stradă, țeapă de peste 7,2 milioane de lei dată ANAF DeFapt.ro a descoperit că noua președintă a Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS) a ascuns cel puțin 17 sponsorizări primite în anii 2019 și 2020, dar a fost deconspirată de sponsori. La rândul ei, a dat de gol câteva companii de medicamente care i-au dat sponsorizări nedeclarate. Noua șefă CNAS ascunde sponsorizări farma Valeria Herdea, medic de familie și vicepreședintele Colegiului Medicilor, a fost numită cu sprijinul Partidului Național Liberal în funcția de președinte al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate. O instituție mamut care gestionează anual peste 12 miliarde de euro din bani publici. DeFapt.ro a verificat în baza de date a Agenției Naționale a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale din România de la cine și câte sponsorizări a primit actuala șefă a CNAS în perioada 2016 – 2022. Datele analizate arată că medicul Valeria Herdea era abonată la sponsorizările marilor jucători de pe piața medicamentelor. Dar o parte din declarațiile de sponsorizare depuse de medicul Valeria Herdea, cât și de sponsori, sunt incomplete și contradictorii. Adică nu respectă legislația românească care reglementează sponsorizările în domeniul medical. A primit 17 sponsorizări în 2016, a declarat 14 De exemplu, medicul Valeria Herdea a declarat în anul 2016 că a primit 14 sponsorizări de la companiile farmaceutice în valoare totală de 28.800 lei. Firmele au declarat, însă, că i-au dat 17 sponsorizări, în cuantum de 32.000 lei. Printre sponsorii din 2016 se află compania A&D Pharma Marketing & Sales Services. De la aceasta, Herdea a primit în acel an cinci sponsorizări pentru a vorbi la cinci conferințe. În total, 6.029 lei. O altă companie, Angelini Pharmaceuticals, i-a plătit 10.500 lei pentru a ține patru conferințe. BGP Products SRL i-a oferit șase sponsorizări cu o valoare cumulată de aproximativ 11.500 lei pentru a vorbi și/sau a acorda consultanță la evenimente medicale. Două sponsorizări au fost date pentru ca medicul Valeria Herdea să poată participa la Congresul ESPID din Brighton, Marea Britanie. În 2017, a declarat mai puțin cu 4.000 de lei În anul 2017, medicul Valeria Herdea a menționat că a primit zece sponsorizări, de peste 15.000 în total, lei de la Zentiva, Sanofi Româna, A&D Pharma Marketing & Sales Services, Bayer, BGP Products și Merck Sharp Dohme România. Dar, și de această dată, declarațiile date de companii nu corespund cu cele completate de medicul Valeria Herdea. Din primele, rezultă că Herdea a încasat peste 19.000 lei, nu doar 15.000. De exemplu, firma Bayer a menționat că i-a dat medicului patru sponsorizări, în cuantum de 6.280 lei. Medicul a declarat doar trei sponsorizări, în valoare de 5.560 lei. Compania Dr. Reddy's Laboratories România a făcut public că i-a dat două sponsorizări de 2.456 lei, respectiv 1.286 lei, pentru două conferințe (București și Călărași). Aceste două sponsorizări nu apar în declarația completată de medic. În schimb, în declarația medicului apar alte două sponsorizări primite de la A&D Pharma Marketing & Sales Services și BGP Products. Prima de 1.237,5 lei. Cealaltă, de 1.452,8 lei. În 2018, o firmă nu a declarat sponsorizarea Companiile de medicamente au declarat că au plătit 11 onorarii și sponsorizări pe numele medicului Valeria Herdea, dar aceasta a declarat doar nouă pentru anul 2018. Sumele plătite de companii se ridică la aproape 18.000 lei și 1.800 de euro. Medicul a declarat că a primit aproape 12.000 lei și 1.800 euro. De exemplu, noua șefă a CNAS nu a menționat suma de 960 de lei primită pentru cesiunea drepturilor de autor către Reckitt Benckiser România, plus alți 1.800 lei primiți ca sponsorizare de la Angelini Pharmaceuticals. A mai omis să menționeze o sponsorizare de 2.590 lei primită de la Merck Sharp Dohme România. Totodată, medicul nu menționează trei sponsorizări în cuatum de 5.100 de lei primite de la Dr. Reddy's Laboratories România. Dar menționează peste 3.500 lei primiți de la A&D Pharma Marketing & Sales Services. Pe care, însă, firma nu i-a declarat. Conferință la Eforie Nord în 2019 Medicul Valeria Herdea nu a declarat nici o sponsorizare primită în anul 2019, conform bazei de date a Agenției Naționale a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale din România, deși a primit nu mai puțin de opt sponsorizări, în valoare de 15.558 lei, conform declarațiilor depuse de sponsori. De exemplu, Dr. Reddy's Laboratories România i-a plătit 1.000 lei pentru un redactarea unui training medical și 2.100 lei pentru o conferință la București. A&D Pharma Marketing & Sales Services i-a plătit de două ori câte 2.700 lei pentru pregătirea și susținerea a două lucrări. Alliance Healthcare i-a dat 1.800 le pentru a fi speaker la o conferință la Eforie Nord. Johnson & Johnson România i-a dat suma de 2.670 pentru a fi vorbitor la o altă conferință. Nici banii primiți ca sponsorizare în anul 2020 nu au fost declarați de medicul Valeria Herdea. Dar, la fel ca în 2019, aceasta a fost dată de gol de șapte companii, care au sponsorizat-o cu aproape 20.000 lei. Alte două companii au omis să declare banii În anul 2021, cinci companii farmaceutice au depus declarații din care rezultă că medicul Herdea a primit 13 sponsorizări în cuantum de 36.289 lei. La rândul său, medicul a declarat că a primit doar nouă sponsorizări, de aproape 19.000 lei. De exemplu, medicul nu a menționat peste 11.600 lei, bani primiți de la Vedra International Reprezentanță România. Nu a menționat nici trei sponsorizări de 9.500 lei primite de la Angelin Pharmaceuticals. O altă societate, Ewopharma, susține că i-a dat o sumă de 2.000 lei, dar medicul declară că ar fi încasat 2.700 lei. Din declarația depusă de medic rezultă că a primit o sponsorizare de la Pfizer de 238 lei, sponsorizare nedeclarată de compania farmaceutică. Antibiotice SA și Vifor Pharma sunt alte două companii menționate de medic că i-ar fi dat 2.000 lei, respectiv 2.700 lei. Cele două societăți nu au menționat sponsorizarea, deși erau obligate de lege să o facă. Antibiotice SA a precizat că omisiunea se datorează efectuării plății în anul următor încheierii contractului de sponsorizare. "Pentru o corectă informare a cititorilor dvs, vă rog să aveți în vedere faptul că Antibiotice Iași a încheiat un contract de sponsorizare cu dna Valeria Herdea în data de 13.09.2021, iar plata contractului a fost făcută în data de 21.01.2022. Acest contract a fost înregistrat de compania Antibiotice pe site-ul ANMDM, conform reglementărilor legale în vigoare, in anul 2021", a arătat compania. Însă contractul de sponsorizare nedeclarat de Antibiotice SA, în valoare de 2.000 lei, nu este cel invocat de companie (semnat în septembrie 2021, plătit în ianuarie 2022), ci unul care a fost semnat la data de 20 aprilie 2021 și plătit în iulie 2021, conform declarației MU9506 depusă de medicul Valeria Herdea. Într-adevăr, ulterior, la data de 13 septembrie 2021, Antibiotice SA a mai atribuit un contract de sponsorizare medicului, dar pe care l-a plătit la data de 21 ianuarie 2022. Acest nou contract de sponsorizare a fost declarat atât de Antibiotice SA, cât și de medicul Valeria Herdea în anul 2022. 18.000 de lei diferență în 2022 Situația s-a schimbat radical în anul 2022. Atunci, doar patru firme (Medison Pharma, Servier Pharma, Antibiotice SA și Merck Sharp Dohme România) i-au plătit onorarii, în valoare de 8.018 lei. Dar Herdea susține că ar fi primit 11 sponsorizări, în cuantum de peste 26.000 lei, dar nu a declarat că ar fi primit vreun ban de la Merck Sharp Dohme România. Însă a menționat sponsorizările în bani primite de la Astra Zeneca Pharma, Sanofi România, IPSEN, Magnapharm Marketing & Sales România și Angelini Pharmaceuticals România. DeFapt.ro a încercat să obțină un punct de vedere de la medicul Valeria Herdea, dar aceasta nu a răspuns până la publicarea articolului. În momentul în care va răspunde la întrebările transmise îi vom prezenta punctul de vedere în legătură cu sponsorizările primite de la companiile de medicamente.

Cele mai scumpe elicoptere ale MApN (sursa: airbus.com)
Investigații

Cele mai scumpe elicoptere ale MApN

Cele mai scumpe elicoptere ale MApN. 150 de milioane de euro este valoarea contractului semnat la sfârșitul anului trecut de Ministerul Apărării Naționale pentru achiziția a două elicoptere H215M de luptă anti-navă de la compania franceză Airbus. Modificările, modernizarea și mentenanța celor două elicoptere vor fi realizate la IAR Brașov. Citește și: EXCLUSV Culisele unei achiziții scandalos de scumpe a Armatei: două elicoptere Airbus la preț de două ori și jumătate mai mare Sistemul de rachete și muniția aferentă, evaluate la peste 30 de milioane de euro pentru cele două elicoptere, vor fi livrate de filiala italiană a francezilor de la MBDA. Cele mai scumpe elicoptere ale MApN Ministerul Apărării Naționale a cerut în toamna anului 2022 acordul prealabil al Parlamentului României pentru a cheltui 150 milioane de euro pentru a achiziționa două elicoptere H215M cu capabilități de luptă la suprafață pentru Forțele Navale Române. Citește și: EXCLUSIV Armata a cumpărat mii de licențe Windows de la o firmă despre care CSAT spune că prezintă „amenințări și vulnerabilități la adresa securității naționale și apărării țării” La solicitarea DeFapt.ro, Biroul de Presă al ministerului Apărării a transmis că în suma estimată au fost incluse și costurile legate de "achiziția și instalarea la bordul aeronavelor a echipamentelor specifice capabilității de luptă anti-navă la suprafață, suportul logistic integrat pentru operarea elicopterelor și a sistemelor de armament, instruirea personalului navigant și asigurarea stocurilor de muniție pentru sistemele de luptă". Drept consecință, susține MApN, prețul final al elicopterelor H215M produse pentru Forțele Navale Române diferă de prețul unui elicopter similar produs pentru domeniul aeronautic civil. Precedentul Chile Diferența s-ar reflecta în sistemele suplimentare montate și integrate la bordul aeronavei pentru executarea misiunilor militare deasupra mării, potrivit Armatei. În plus, alegerea platformei de elicopter H215M pentru integrarea capabilităților specifice de luptă anti-navă la suprafață s-a făcut având în vedere atât faptul că există deja alte forțe navale care au în dotare și operează elicoptere H215M. Adică Forțele Navale ale Republicii Chile, spre exemplu, operează elicoptere H215M împreună cu fregatele tip T22, identice cu fregatele T22 "Regele Ferdinand" și "Regina Maria". Ce nu spune Ministerul Apărării Naționale este faptul că cele două fregate românești au fost lăsate de izbeliște în ultimii șapte ani, după ce licitația pentru modernizarea acestora a fost anulată. Airbus ar fi vrut 175 de milioane de euro De-a lungul anului 2023, conform unor surse din MApN, reprezentanții companiei Airbus au încercat să majoreze cu cel puțin 25 de milioane de euro prețul de vânzare al celor două elicoptere. Motiv pentru care ar fi tergiversat semnarea contractului. MApN, însă, nu a confirmat aceste informații. Contractul a fost semnat la jumătatea lunii decembrie a anului trecut, fără ca acest lucru să fie anunțat oficial de Ministerul Apărării Naționale. DeFapt.ro a aflat că valoarea finală a contractului a rămas 150 de milioane de euro, din care 30 de milioane de euro reprezintă suma alocată pentru sistemul de rachete și muniția aferentă. Contractul pentru rachete a fost semnat cu filiala italiană a francezilor de la MBDA. IAR Brașov, implicată în proces Prin această achiziție, MApN se laudă că a creat posibilitatea de a angaja participarea industriei de naționale de apărare, prin producătorul autohton de aeronave IAR Brașov, care are exclusivitate să vândă în România elicopterele H215M produse de fabrica Airbus Helicopters. MApN susține că cele două elicoptere vor fi configurate la Brașov special pentru executarea oricărui tip de misiune deasupra mării și în orice condiții hidrometeorologice, inclusiv în condiții de givraj. În plus, vor fi echipate cu cele mai moderne sisteme de mascare a aeronavei și cu capabilități de lovire la suprafață la distanțe foarte mari. "În implementarea programelor de achiziții, se are întotdeauna în vedere valorificarea la maximum posibil a oportunităților de cooptare a industriei naționale de apărare. În această situație, IAR Brașov S.A. este singura facilitate de mentenanță acreditată în România care poate executa modificări/modernizări ale configurației unui elicopter militar, asigurându-se astfel un suport logistic integrat adecvat pe durata ciclului de viață", a mai transmis MApN. Paradoxal, până acum, programele de achiziții ale MApN au fost realizate prin contracte de tipul "Guvern la Guvern", tocmai pentru ca firmele producătoare de armament să evite investițiile în industria națională de apărare.

SRU Iași, contract trucat la ANDIS (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Investigații

SRU Iași, contract trucat la ANDIS

SRU Iași, contract trucat la ANDIS. Licitaţia pentru supravegherea lucrărilor la Spitalul Regional de Urgenţă (SRU) a fost blocată. SRU Iași, contract trucat la ANDIS Unul dintre ofertanţii la procedură a contestat atribuirea contractului la jumătate din valoarea estimată. Citește și: Coșmarul celor care pierd cardul de sănătate: după cozi uriașe, se emite o „adeverință” care expiră în 60 de zile. Halucinant: CNAS nu mai emite carduri fiindcă a rămas fără plastic În plus, ofertantul câştigător a fost exclus de la licitaţii similare întrucât nu şi-a dus la bun sfârşit obligaţiile în cadrul altor contracte. Agenţia Naţională pentru Dezvoltarea Infrastructurii în Sănătate (ANDIS) a anunţat, luna trecută, câştigătorul licitaţiei pentru servicii de dirigenţie de şantier pe întreaga perioadă de construcţie a SRU. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Firmă interzisă de CSAT, afaceri cu Armata (sursa: Facebook/Armata României)
Investigații

Firmă interzisă de CSAT, afaceri cu Armata

Firmă interzisă de CSAT, afaceri cu Armata. Comandamentul Apărării Cibernetice, condus de generalul maior Gheorghe Iordache, a cumpărat licențe Microsoft de aproape 1,7 milioane de euro de la Telelink Business Services. O firmă despre care Consiliul Suprem de Apărare a Țării susține că, dacă ar fi autorizată pentru utilizarea echipamentelor de infrastructură 5G, ar reprezenta amenințări și vulnerabilități la adresa securității naționale. Dar Armata Română nu vede nici un risc. Citește și: Fiul celebrului procuror Horodniceanu, angajat la Tribunalul Iași printr-un concurs organizat de CSM-ul unde tăticul este vicepreședinte. Juniorul, slab la proba scrisă, dar decolează la orală Totodată, un contract de 1,3 milioane euro pentru achiziția de licențe Windows Server Standard a fost atribuit companiei ASSECO SEE, implicată în scandalul achizițiilor IT de la DNA. Firma este abonată la contractele Comandamentului Apărării Cibernetice, instituție care a cumpărat mai multe tipuri de licențe Microsoft pentru care a semnat acorduri-cadru de peste 16 milioane euro. Telelink, filială a unei firme bulgărești Comandamentul Apărării Cibernetice (CApC), instituția care asigură protecția și reziliența infrastructurilor cibernetice militare împotriva amenințărilor din spațiul cibernetic, a finalizat în prima săptămână din decembrie 2023 licitația împărțită în trei loturi pentru achiziția de licențe Microsoft și Windows Server Standard. Primul lot avea ca obiect achiziția unei cantități cuprinse între 1.811 și maximum 9.601 de licențe Microsoft Windows 11 Profesional Upgrade. Cel de-al doilea lot prevedea achiziția unei cantități cuprinse între 79 și 2.130 de licențe Microsoft Windows 11 Enterprise Upgrade. Ambele loturi, cu o valoare cumulată de aproximativ 1,7 milioane euro, au fost câștigate de firma Telelink Business Services, filiala românească a grupului bulgar Telelink Business Services Group AD. De administrarea societății se ocupă un anume Florin Iovu. Firmă interzisă de CSAT, afaceri cu Armata Cu două luni înainte de a câștiga licitația organizată de Comandamentul Apărării Cibernetice, pe 4 octombrie 2023, Guvernul României a emis o decizie prin care a respins solicitarea firmei Telelink pentru autorizarea privind utilizarea echipamentelor de infrastructură 5G. "Se respinge solicitarea pentru obținerea autorizării privind utilizarea echipamentelor de infrastructură 5G, formulată de Telelink Business Services SRL (…) ca urmare a evaluărilor realizate de către instituțiile cu responsabilități în domeniu, din perspectiva riscurilor, amenințărilor și vulnerabilităților la adresa securității naționale și apărării țării și prin raportare la obligațiile asumate de statul român în cadrul cooperării la nivelul organizațiilor internaționale din care România face parte, al Uniunii Europene și al parteneriatelor strategice bilaterale", se arată în decizia Guvernului. Contactat de către DeFapt.ro, administratorul Florin Iovu nu a vrut să dea detalii despre licitația câștigată la CApC. Întrebat de ce firma pe care o reprezintă este considerată o amenințare la adresa securității naționale, Florin Iovu a răspuns sec: "Habar nu am". ASSECO, pomenită în dosarul DNA Microsoft Cel de-al treilea lot, care prevedea achiziția a minimum 121 și maximum 1.739 de licențe Windows Server Standard pentru operare de servere, a fost câștigat de ASSECO SEE, filiala românească a polonezilor de la ASSE Group. Valoarea acordului cadru a fost stabilită la suma 6,67 milioane lei, echivalentul a peste 1,3 milioane de euro. Filiala românească a polonezilor și-a schimbat denumirea în ASEE Solutions SRL, iar conducerea este asigurată de un Consiliu de Administrație format din șapte persoane. Pe funcția de președinte se află Adrian Năstase (coincidență de nume cu fostul premier). Acesta a fost partener de afaceri al lui Mihai Tănăsescu, fostul ministru PSD al Finanțelor. Numele lui Mihai Tănăsescu a apărut în ancheta DNA legată de afacerea de corupție Microsoft, dosar în care a fost cercetat pentru luare de mită și spălare de bani. Ulterior, dosarul a fost clasat. Mai mult, în dosarul de corupție Microsoft a fost vehiculat și numele firmei Asseco. Care, conform rechizitoriului, urma să câștige licitații pentru a vinde licențe la Enel Servicii Comune SA și Electrica SA Totul, în schimbul unui comision achitat, prin intermediari, unei persoane care avea relații la ambele societăți. Zeci de milioane de lei pe licențe Compania ASEE Solutions este abonată la câștigarea licitațiilor organizate de Comandamentul Apărării Cibernetice pentru achiziția de licențe. În ultimii cinci ani, a semnat multe acorduri-cadru cu unitatea cibernetică a Armatei Române. Cel mai mare acord-cadru a fost semnat în urma unei licitații organizate în anul 2019 pentru achiziția unei cantități cuprinse între 981 și 20.000 de licențe MS Office Standard. Valoarea acestuia a fost de peste 31,7 milioane lei. Datele din Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP) arată că, până în prezent, s-au semnat contracte subsecvente în cuantum de 19,2 milioane lei. În anul 2021, ASEE Solutions a câștigat o nouă licitație pentru a furniza o cantitate maximă de 168 licențe Microsoft Exchange Enterprise. Valoarea acordului cadru a fost peste 2,8 milioane lei. La finalul anului 2021, firma a mai câștigat un contract, pentru a livra licențe Microsoft SQL Standard, în valoare de 2,5 milioane lei. Apoi, în noiembrie 2022, firma ASEE Solutions a câștigat o nouă licitație organizată de CApC. De data aceasta, pentru a livra o cantitate curpinsă între 2.338 și 17.897 licențe Microsoft Office Standard 2021. Valoarea acordului-cadru a fost de peste 29,3 milioane lei. Contract suspect de corupție cu DNA La finalul anului trecut, a ieșit la iveală o altă afacere controversată în care a fost implicată ASEE Solutions. Jurnaliștii de la Rise Project au dezvăluit că Direcția Națională Anticorupție a încheiat în ultimii patru ani contracte de peste două milioane de lei cu firma Asseco See. Una dintre persoanele care a decis cine câștigă licitațiile este șeful biroului de IT, Corneliu Sterea, a cărui soție lucrează chiar la Asseco See din mai 2020. Contractele cu DNA au început să curgă după angajarea ei. Una dintre achiziții a fost finanțată din fonduri norvegiene menite să combată corupția. Curtea de Conturi susține că achiziția este nelegală, inutilă și a fost făcută netransparent. În urma acestor dezvăluiri, DNA a anunțat că "la data de 06.07.2023 procurorul-șef al Direcției Naționale Anticorupție a adresat Curții de Conturi o solicitare de verificare a modalității în care s-au respectat dispozițiile legale în procedurile de achiziție. La acest moment, procedura de auditare nu a fost finalizată, Direcția Națională Anticorupție având obligația de a păstra confidențialitatea până la finalizarea acesteia. După definitivarea concluziilor cu privire la constatările misiunii de audit vizând legalitatea procedurii și eventualele responsabilități, Direcția Națională Anticorupție va informa cu privire la măsurile stabilite la nivel intern.".

Deputatul Banias, bani în locul statului (sursa: Facebook/Mircea Banias)
Investigații

Deputatul Banias, bani în locul statului

Deputatul Banias, bani în locul statului. Cosmin Laurențiu Dumitrache, șeful Autorității Navale Române (ANR), a închis ochii în timp ce două firme au emis ilegal nu mai puțin de 1.779 de certificate "gas free" pentru navele tanc goale care au tranzitat canalele navigabile românești. Citește și: Colonel (r) SPP, jefuit de jumătate de milion de lei de prietenul interlop cu care s-a distrat ziua la grătar și noaptea la club Una dintre societăți, Euro River Transport, îi are printre asociați pe deputatul liberal Mircea Banias și pe fostul parlamentar Laurențiu Mironescu. Corpul de Control al prim-ministrului a concluzionat într-un raport că, în cazul în care certificatele ar fi fost emise de către ANR, statul român ar fi încasat în jur de 871.000 de euro. Mai mult, raportul arată că directorul general Cosmin Laurențiu Dumitrache a lăsat de izbeliște instituția. ANR, reorganizare prin externalizare de servicii Autoritatea Navală Română a fost "căpușată" sistematic sub conducerea actualului director general Cosmin Laurențiu Dumitrache, numit în funcție pe filieră liberală la finalul anului 2019. Atunci, sub pretextul reorganizării, s-a creat cadrul legal pentru externalizarea unor servicii maritime de pe urma cărora statul român încasa milioane de euro anual. De exemplu, Dumitrache a decis să desființeze Biroul Inspecții Terminale și Gas Free (BITGF) invocând lipsa de personal din această structură. Alexandru Pilat, șeful BITGF, i-a transmis premierului de atunci, Ludovic Orban, un memoriu prin care îl informa despre măsurile controversate luate de directorul Cosmin Dumitrache. Memoriu către premierul Orban "Aceste activități de inspecții de stat de gas free și hot work au fost trecute din competențele statului român către anumite firme private, de către actuala conducere a ANR, în mod nelegal, prin intermediul unui ordin de ministru și al unor decizii cu caracter intern ale ANR", se menționa în memoriu. Mai mult, Alexandru Pilat îl informa pe premierul Ludovic Orban că, deși ANR autorizează persoane juridice private, nu există nici o reglementare legislativă prin care să fie controlat modul de emitere a certificatelor gas free. "Certificatele emise de acestea reprezintă abateri grave de la legislația în vigoare. În unele situații reprezentanții acestor firme s-au deplasat la nave și au efectuat inspecțiile de gas free inițiale în locul inspectorilor ANR", susținea Alexandru Pilat, care anexase un astfel de certificat de gas free emis de firma Euro River Transport. După patru ani, un raport de control De atunci au trecut patru ani, timp în care Ministerul Transporturilor, condus în prezent de ministrul Sorin Grindeanu, și Guvernul României s-au făcut că nu văd haosul de la ANR. Acum, Corpul de Control al prim-ministrului a făcut public un raport în care se menționează că "două societăți au eliberat, fără a avea dreptul, un număr de 1.779 de certificate de pentru nave tanc goale care au tranzitat canalele navigabile, încasând contravaloarea tarifelor stabilite pentru aceste operațiuni". Adică au emis ilegal 1.779 certificate gas free. În cazul în care aceste activități ar fi fost "efectuate de reprezentanții ANR, în sarcina cărora exista această atribuție, suma minimă încasată la bugetul ANR ar fi fost în valoare de 355.800 euro, iar valoarea medie ar fi fost de aproximativ 871.710 euro (1779 certificate x 490 euro)”, potrivit raportului. Directorul general al ANR, Cosmin Laurențiu Dumitrache, nu a răspuns întrebărilor transmise de către DeFapt.ro în legătură cu raportul Corpului de Control. Un singur angajat, profit de 250.000 de lei DeFapt.ro a aflat din surse guvernamentale că cele două societăți care au emis ilegal cele 1.779 de certificate sunt Seagas Services SRL și Euro River Transport SRL, două firme cu conexiuni puternice în zona ANR. Prima societate, Seagas Services, este deținută în acte de un anume Gabriel Ilie. Cu un singur angajat, firma a avut în anul 2022 o cifră de afaceri de aproximativ 400.000 lei și un profit de peste 250.000 lei. Contactat de către Defapt.ro, Gabriel Ilie a răspuns inițial la telefon, dar când a auzit întrebările a închis telefonul. Ulterior i-au fost transmise mai multe întrebări legate de numărul de certificate de „gas free” emise ilegal, dar a refuzat să răspundă. Din documentele obținute de către DeFapt.ro rezultă că această societate a avut o autorizație valabilă pentru a emite certificatele până la data de 5 martie 2023. Toate certificatele emise ulterior acestei date erau ilegale. Banias și Mironescu, asociați Cealaltă firmă, Euro River Transport, este deținută de deputatul PNL Mircea Marius Banias (32%), fostul deputatul liberal Laurențiu Mironescu (32%), Emilian Macarie (31%) și Elena Doina Bălan (5%). La numărul de telefon afișat pe site-ul firmei a răspuns Emilian Macarie. Acesta nu a vrut să dea prea multe detalii despre afacerea cu certificate: "Cel mai bine îi dau numărul dvs. domnului Mironescu să vă sune. Noi suntem firmă privată, noi nu avem contractul cu statul, firma era autorizată, personalul era autorizat.". Întrebat dacă firma era autorizată de ANR pentru a emite certificatele de gas free, Emilian Macarie a declarat: "Da, da, de Autoritate. Cursurile cu certificate în regulă au fost făcute la CERONAV. Vă explică domnul Mironescu mai mult.". Laurențiu Mironescu (achitat într-un dosar al DNA) nu a sunat pentru a explica cum a ajuns firma la care este asociat să emită certificate fără drept. Deputatul Banias, bani în locul statului Documentele obținute de către DeFapt.ro arată că firma Euro River Transport a fost într-adevăr autorizată de către ANR, dar autorizația a expirat la data de 4 iunie 2022. Corpul de Control susține că toate certificatele "gas free" emise ulterior acestei date au fost emise fără drept. Ilegal. DeFapt.ro a încercat să afle de la deputatul liberal Mircea Marius Banias câte certificate au fost emise fără drept. "Habar nu am. Eu sunt acționar la Euro River Transport, dar nu am nici o legătură cu managementul, cu activitatea. Nu am voie, sunt deputat și nu am voie să am legătură. Ce legătură are ANR cu Euro River Transport? Nu știu de ce nu le-a eliberat ANR, chiar nu știu.", a spus liberalul. Întrebat dacă l-a susținut politic pe Cosmin Laurențiu Dumitrache pentru ocupare funcției de director general al ANR, deputatul Mircea Banias a precizat că nu i-a cerut nimeni susținerea pentru acesta. "Nici nu-l știu. L-am întâlnit de două, trei ori în viața mea în ocazii oficiale. Așa, la anumite evenimente. Nu l-am văzut în viața mea pe la partid și nici nu s-a pus problema să îl susțin eu. Nu mi-a cerut nimeni nici un fel de susținere. Da, știu că e liberal. Dar nu s-a pus problema să mă întrebe pe mine cineva când a fost numit", a declara deputatul Mircea Banias.

Război AACR - SRI: 140.000 euro, daune. Grosu (stânga) versus Stoica (sursa: Libertatea, Inquam Photos/Alex Nicodim)
Investigații

Război AACR - SRI: 140.000 euro, daune

Război AACR - SRI: 140.000 euro, daune. 120.000 de euro a plătit până acum Autoritatea Aeronautică Civilă Română pentru o decizie a directorului Nicolae Stoica: cea de concediere a șefului Direcției Securitate Aeronautică și Cibernetică, generalul SRI în rezervă Ion Grosu. Decizie care s-a dovedit ilegală. Consiliul de Administrație al AACR, condus de președintele Eduard Mike, trebuie să sesizeze Curtea de Conturi pentru ca prejudiciul adus statului român să fie imputat celui care a emis decizia ilegală, directorul Nicolae Stoica. Citește și: Fosta ostatică Mia Schem își relatează experiența: „Nu există civili inocenți în Gaza”. Ținută în captivitate la o familie cu copii, ea relatează cum era înfometată și umilită În cazul în care Autoritatea îl va da în judecată pentru recuperarea pagubei, Nicolae Stoica ar putea fi revocat din funcția de director, conform contractului de mandat. Anterior demiterii de către Stoica, generalul Grosu fusese implicat într-un alt proces, care dusese la o primă demitere a lui din funcția de la AACR. Securitatea cibernetică, inutilă Nicolae Stoica, directorul general al Autorității Aeronautice Civile Române, a decis în februarie 2021 să reorganizeze instituția. Atunci, a desființat inclusiv compartimentul de securitate cibernetică în cadrul căruia lucrau trei specialiști recunoscuți la nivel internațional. Chipurile, Autoritatea nu avea atribuții în domeniu securității cibernetice în domeniul aviației civile iar prin concedierea celor trei angajați s-ar fi făcut o economie anuală de 507.000 lei. Citește și: EXCLUSIV Șeful Aviației Civile, Nicolae Stoica, confirmă dezvăluirile Defapt.ro: i-a cerut mii de euro unui subordonat detașat în străinătate În urma acestei decizii controversate, Stoica a lăsat vulnerabilă aviația civilă în fața posibilelor atacuri cibernetice. Nu i-a păsat că președintele Klaus Iohannis, Serviciul Român de Informații, Ministerul Transporturilor și Directoratul Național de Securitate au spus, la unison, că AACR are atribuții în domeniul securității cibernetice. Generalul (r) SRI Ion Grosu, dat afară Mai mult, Corpul de Control al prim-ministrului a constatat că "AACR, în calitate de autoritate competentă în domeniul securității aviației civile, are atribuții/competențe în domeniul securității cibernetice, ca parte integrantă a securității aviației civile, așa după cum rezultă din cadrul legal european și național". Totodată, Corpul de Control a mai constatat că restructurarea din anul 2021 făcută de Nicolae Stoica "s-a realizat fără a avea la bază o analiză a activității desfășurată în concret de către compartimentele din cadrul Autorității, ci, practic, au fost invocate doar argumente de natură economică". Printre cei pe care i-a dat afară directorul Nicolae Stoica se afla și generalul SRI Ion Grosu, care ocupa funcția de șef al Direcției Securitate Aeronautică și Cibernetică. Război AACR - SRI: 140.000 euro, daune Conform deciziei 238 din 7 aprilie 2021, generalului Ion Grosu i s-a propus atunci să fie retrogradat pe funcția de referent de specialitate în cadrul Direcției de Securitate Aeronautică. În replică, Grosu a decis să conteste în instanță decizia semnată de directorul Nicolae Stoica. După aproape trei ani de procese, Ion Grosu a câștigat procesul cu Autoritatea Aeronautică Civilă Română, ocazie cu care Nicolae Stoica a fost obligat să reînființeze postul de pe care generalul fusese concediat. Mai mult, judecătorii au decis că Ion Grosu este îndreptățit să își primească retroactiv toate salariile și drepturile cuvenite de la data la care a fost concediat până în decembrie 2023. Conform documentelor obținute de către DeFapt.ro, Autoritatea Aeronautică Civilă Română i-a plătit deja aproximativ 600.000 lei, echivalentul a peste 120.000 de euro. Pe lângă acești bani, AACR urmează să îi mai plătească generalului în jur de 20.000 de euro pentru sporuri și cheltuieli de judecată. Proces câștigat, funcție pierdută din nou Generalul Ion Grosu a fost reangajat în decembrie 2023 pe funcția de director al Direcției Securitate Aeronautică. Dar, la scurt timp, Nicolae Stoica a decis să reorganizeze din nou AACR. De data aceasta, cu acordul Consiliului de Administrație. În urma acestei noi reorganizări, Direcția Securitate Aeronautică a fost transformată în Serviciul de Securitate Aeronautică. La fel ca în 2021, directorul Nicolae Stoica a decis ca Ion Grosu să fie retrogradat. De data aceasta, pe funcția de referent de specialitate la Navigabilitate, în loc să îl numească pe funcția de șef serviciu Securitate Aeronautică, așa cum prevede Legea 296/2023. Generalul Ion Grosu l-a notificat pe directorul Nicolae Stoica că nu este de acord cu ocuparea funcției de referent. Mai mult, i-a cerut să respecte legislația și să îl încadreze pe funcția de șef serviciu Securitate Aeronautică. La fel a procedat și Sindicatul Personalului de Specialitate din Autoritatea Aeronautică Civilă Română, condus de Elena Tănase, care a cerut directorului Nicolae Stoica să respecte legea.

Patronul Fermei Dacilor, complicitate la proxenetism (sursa: Facebook/Dinicu Cornel)
Investigații

Patronul "Fermei Dacilor", complicitate la proxenetism

Patronul "Fermei Dacilor", complicitate la proxenetism. O polițistă din Prahova a sesizat SRI că Marius Rotaru, șeful Poliției Mizil în 2013, arestat ieri preventiv într-un dosar de trafic de persoane, era "sluga interlopilor". Șef de Poliție, afaceri de proxenetism Rotaru a fost arestat în septembrie 2016 într-un dosar al DIICOT, după ce procurorii au obținut probe că acesta favoriza o rețea de proxeneți. Citește și: Ferma Dacilor a primit o subvenție consistentă de la stat în pandemie. Unitatea turistică avea o stea, nu avea autorizație de incendiu și nici de construire Șeful Poliției Mizil nu înainta plângerile victimelor (unele dintre ele, minore) proxeneților către structurile specializate să investigheze aceste cazuri. De altfel, la perchezițiile efectuate de DIICOT au fost găsite plângerile pe care Rotaru le ascundea. Loredana Ispas, polițista din IPJ Prahova care a făcut sesizare în 2013 împotriva lui Marius Rotaru, îl acuza încă de atunci pe acesta de cămătărie, comerț ilicit, afaceri cu mai mulți interlopi din Mizil. Dar și de faptul că ar fi obligat-o pe sora acesteia să se prostitueze și că ar fi încercat să o determine și pe ea să facă același lucru, potrivit Ziarului Incomod. Rotaru a fost condamnat în primă instanță la trei ani de închisoare, dar a scăpat fără să facă pușcărie întrucât în martie 2023 dosarul său s-a prescris. Patronul "Fermei Dacilor", complicitate la proxenetism Sursa citată a publicat în întregime plângerea acestei polițiste către SRI. În acest document apar și referiri la Cornel Dinicu, patronul "Fermei Dacilor", pensiunea care a ars în prima zi de Crăciun. În incendiu au murit opt persoane. "Fetele la care am făcut referire, printre care şi propria mea soră, sunt trimise la (...) oameni cu influenţă în zona socială şi economică a oraşului. Din cunoştinţele mele, se utilizează în acest scop Hotelul Max din Mizil, imobil care are în dotare camere de cazare, restaurant precum şi un centru SPA. Un alt loc în care se întâlneşte grupul Rotaru este piscina privată aflată la ieşirea din Mizil către Buzău, lângă cartierul Dallas, care aparţine lui Cornel Dinicu, persoană care este de asemenea implicată în activităţile-infracţionale ale comisarului şef Rotaru, care deţine şi Hotelul Max. Cornel Dinicu este un cunoscut şi periculos infractor, cazurile în care acesta a fost implicat fiind intens mediatizate (cazul porbagajul din anul 2000, afacerea , scandalul privind mafia ruso-română, etc). Prin urmare, în acest hotel, cu ştiinţa Poliţiei Mizil, cel puţin prin comandantul său Rotaru Marius, se desfăşoară activităţi de proxenetism prin care fetele aflate la dispoziţia comisarului şef Rotaru sunt plasate, într-un mediu select şi sigur, unor bărbaţi cu funcţii de conducere în administraţia Oraşului Mizil din cadrul I.P.J. Prahova precum şi din alte structuri. Acest mod de operare mi-a fost relatat atât de către sora mea precum şi de alte persoane, inclusiv de către unii dintre colegii mei de serviciu.", se arată în documentul citat de Ziarul Incomod.

Cornelia Cismaș Malac, concediu medical în Tunisia (DSP Timiș) (sursa: pressalert.ro)
Investigații

Concediu medical în Tunisia (DSP Timiș)

Concediu medical în Tunisia (DSP Timiș). Cornelia Cismaș Malac, directorul executiv adjunct al Direcției de Sănătate Publică Timiș și subalterna ministrului Sănătății Alexandru Rafila, și-a petrecut șapte zile dintr-un concediu medical într-o vacanță exotică în Tunisia. Citește și: EXCLUSIV Rafila a numit un șofer fără studii medicale la șefia Direcției de Sănătate Publică Timiș. Medicii, revoltați: DSP trebuie să implementeze proiecte PNRR Se întâmpla la sfârșitul lunii iunie, cu câteva zile înainte ca premierul Marcel Ciolacu să ceară socoteală Casei Naționale de Asigurări de Sănătate pentru milioanele de concedii medicale luate de români. DeFapt.ro a consultat mai multe documente din care rezultă că adjuncta de la DSP Timiș a beneficiat de 113 zile de concediu medical, plus alte 24 de zile de concediu de odihnă în anul 2023. 147 de zile de concediu în opt luni Cornelia Cismaș Malac a devenit cunoscută publicului larg în martie 2020, când se afla la șefia Direcției de Sănătate Publică Timiș. Atunci, s-a bâlbâit atât de tare în timpul unei conferințe de presă organizată după apariția primului caz de coronavirus în Timiș, încât a cerut un pahar cu apă. Apoi a declarat că, de fap,t o deranjează luminile camerelor de filmat. În urma gafelor care au devenit virale în mediul online, ministrul Victor Costache, cel care conducea Sănătatea în aceea perioadă, a fost nevoit să o schimbe din funcție. Dar Cornelia Cismaș Malac a rămas în continuare la DSP Timiș. Doar că pe o funcție inferioară: cea de director executiv adjunct, responsabil cu partea economică, acolo unde se bucură de foarte mult timp liber. Documentele consultate de către DeFapt.ro arată că Cornelia Cismaș Malac, adjuncta de la DSP Timiș, a avut în perioada noiembrie 2022 – iunie 2023 nu mai puțin de 133 de zile de concediu medical. Dintre acestea, 20 de zile au fost în anul 2022, restul de 113, în 2023. Mai mult, în perioadele 17 august – 1 septembrie 2023 și 23 octombrie – 7 noiembrie 2023, a beneficiat și de concediu de odihnă. Concediu medical în Tunisia (DSP Timiș) Cornelia Cismaș Malac și-a petrecut șapte din cele 113 zile de concediu medical din 2023 într-o vacanță exotică în Tunisia. Explorarea Tunisiei a avut loc în perioada 16 – 23 iunie 2023, în timp ce Malac se afla, oficial, în concediu medical. Surse din cadrul DSP Timiș au declarat sub protecția anonimatului că, după ce s-a întors din Tunisia, Cornelia Cismaș Malac nu a făcut nici un secret din asta, ba chiar s-a lăudat colegilor cu fotografiile din vacanță. Contactată de către DeFapt.ro pentru a explica care au fost motivele pentru care și-a petrecut concediul medical în Tunisia, Cornelia Cismaș Malac a ezitat de câteva ori să răspundă la întrebare. Într-un final, a spus ceva: "Nu am nimic de declarat!". Apoi a închis telefonul. DeFapt.ro a încercat să obțină un punct de vedere și de la ministrul Alexandru Rafila, șeful ei direct, dar nici acesta nu a răspuns întrebărilor. Cumnata unui șef de organizație PSD La scurt timp după ce Cornelia Cismaș Malac și-a petrecut concediul medical în Tunisia, premierul Marcel Ciolacu declara război concediilor medicale. "Sunt oameni care au nevoie de concedii medicale, dar este evident că s-a abuzat de acest fenomen şi vă anunţ că este o datorie de anul trecut la concedii medicale de șase miliarde de lei, respectiv 1,2 miliarde de euro", anunța premierul Marcel Ciolacu, șef al PSD. Dar, cu siguranță, prim-ministrul României nu se referea la Cornelia Cismaș Malac, care are legături puternice în PSD. De exemplu, soțul ei, Romeo Malac, este președintele Asociației Județene de Fotbal Timiș și observator din partea Federației Române de Fotbal. Romeo Malac este angajat și la Direcția de Prestări Servicii din cadrul Consiliului Județean Timiș. De la toate cele trei locuri de muncă a fost renumerat cu peste 122.000 lei în anul 2022. Fratele lui Romeo Malac și cumnatul Corneliei Cismaș Malac este Victor Malac, consilier local și președinte al organizației PSD Dumbrăvița (Timiș).

Șefia DSP Timiș, dată unui șofer (sursa: Facebook/Ministerul Sănătății - România)
Investigații

Șefia DSP Timiș, dată unui șofer

Șefia DSP Timiș, dată unui șofer. Alexandru Rafila, ministrul Sănătății, a decis să-l numească în funcția de director interimar al Direcției de Sănătate Publică Timiș pe inspectorul Florin Ardelean, care a fost angajat inițial ca șofer al direcției. Citește și: Disperare: Vodafone crește unilateral prețurile abonamentelor și introduce o clauză în contract potrivit căreia poate indexa anual, tot unilateral, prețul Asta în contextul în care pesedistul Alexandru Rafila a susținut în ultima perioadă că la conducerea Direcțiilor de Sănătate Publică, aflate direct în subordinea sa, ar trebui numiți medici, la fel cum la Direcțiile Sanitar Veterinare sunt numiți medici veterinari. Citește și: EXCLUSIV Adjuncta DSP Timiș, 133 de zile de concediu medical și 14 zile concediu de odihnă în opt luni. O săptămână de concediu medical a fost petrecută în Tunisia de Cornelia Cismaș Malac Medicii de la Direcția de Sănătate Publică Timiș sunt revoltați de această numire controversată, în contextul în care instituția ar urma să implementeze două proiecte majore finanțate prin PNRR. Angajat ca șofer în 2008, licențiat în Drept în 2013 Florin Ardelean a fost angajat în anul 2008 pe postul de șofer în cadrul Direcției de Sănătate Publică Timiș, în baza unui contract individual de muncă. Ardelean îl deservea pe directorul instituției, renumitul profesor ortoped Horia Vermeșan. Documentele obținute de către DeFapt.ro arată că Florin Ardelean în paralel s-a înscris și la Facultatea de Drept din cadrul Universității Europene "Drăgan" din Lugoj. A absolvit facultatea în iulie 2013, atunci când și-a luat licența în drept cu media 7,80. Câteva luni mai târziu, în decembrie 2013, directorul Horia Vermeșan a decis să organizeze un concurs de recrutare pentru funcția de inspector I debutant pentru serviciul control în sănătate publică. După ce s-a uitat de jur împrejur, și-a fixat privirea asupra șoferului său, Florin Ardelean. Făcut inspector DSP în ajunul Crăciunului Pe care a decis să-l angajeze prin dispoziția 137 din 24 decembrie 2013. Adică chiar ajunul Crăciunului. Astfel, șoferul lui Vermeșan urma să verifice calitatea serviciilor medicale publice din județul Timiș, de la serviciile de urgență până la calamități, epidemii și alte catastrofe. Pe lângă. Ardelean asta trebuia să controleze, monitorizeze și să evalueze derularea programelor naționale și locale de sănătate cu privire la asistența medicală în comunitățile de risc. Dar, pentru că nu avea studii de specialitate, inspectorul Florin Ardelean mergea doar la reclamații. Salariul de bază al lui Florin Ardelean la încadrarea pe funcția de inspector debutant a fost de 1.021 lei, în care erau incluse sporul de vechime de 25%, spor de încordare psihică de 15% și 11% sporul de prevenție. Șefia DSP Timiș, dată unui șofer La data de 20 decembrie 2023, ministrul Alexandru Rafila a decis să îl numească pe inspectorul Florin Ardelean în funcția de director interimar al Direcției de Sănătate Publică Timiș. Decizie care intră în vigoare începând cu 1 ianuarie 2024 pentru o perioadă de trei luni. "Pe perioada funcției de conducere de director executiv gradul II la Direcția de Sănătate Publică a județului Timiș, domnul Ardelean Florin beneficiază de un salariu de bază de 9.980 lei", se menționează în decizia semnată de ministrul Alexandru Rafila. Ordinul de numire la șefia interimară a DSP Timiș (sursa: defapt.ro) Contactat de către DeFapt.ro, ministrul Alexandru Rafila a declarat, sec: "Nu cred că e vorba de un șofer". Apoi a închis telefonul. Averea crește brusc în 2022 Inspectorul Florin Ardelean avea în anul 2015 un apartament în Timișoara, locuință pe care a primit-o ca donație în 2004. Tot pe atunci, avea un Audi fabricat în 2002, plus bijuterii și tablouri evaluate la 8.500 de euro. Salariul său anual era de 10.572 lei, iar soția sa câștiga de două ori mai mult de la Ursus Breweries SA. În anul 2022, declarație de avere era aproape identică. Singurele modificări erau la capitolul salarii. Dar, în anul 2023, Ardelean a declarat că în anul precedent cumpărase un apartament și o vilă, ambele în localitatea Moșnița Nouă, aflată lângă Timișoara. În plus, vânduse un apartament cu 125.000 de euro. Tot în 2022, luase un credit de 150.000 lei de la BCR pe care-l și restituise, plus un altul de 130.000 lei, scadent în 2027. De la sora soției luase un alt împrumut, de 90.000 de euro, bani pe care trebuie să îi restituie până în 2025.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră