joi 18 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Categorie: Investigații

562 articole
Investigații

Raed Arafat, întâlnire de un miliard

Raed Arafat, întâlnire de un miliard. Șeful Departamentului pentru Situații de Urgență și secretar de stat în Ministerul de Interne pregătește achiziționarea unui sistem de alarmare a populației în valoare de un miliard de euro. Citește și: Sancțiuni ridicole pentru polițiștii care l-au lăsat pe șoferul drogat Vlad Pascu să conducă până a ucis doi oameni, în stațiunea 2 Mai. Șefii, neatinși, dosarele penale – îngropate Oferta a fost prezentată de afaceristul Ștefan Codruț Osain, pe al cărui stat de plată se află foștii șefi ai Jandarmeriei Române, coloneii Cătălin Sindile și Sebastian Cucoș, dar și generalul de armată Dorin Sandu Voicu, fostul șef al Rezervelor de Stat. Raed Arafat, întâlnire de un miliard Raed Arafat a primit o delegație condusă de afaceristul Ștefan Codruț Osain în biroul său de la etajul al doilea din clădirea Ministerului Afacerilor Interne. Acolo i s-a prezentat "Sistemul de notificare în masă – sistem național de avertizare și coordonare vocală pentru dezastre naturale, acte de terorism, conflicte civile, pentru interesul esențial de securitate al țării", dezvoltat de compania americană Genasys. Citește și: Sute de ventilatoare, sute de mii de halate și milioane de teste COVID, în stocurile IGSU, după achiziții exagerate decise de Arafat. Avansuri de milioane de euro, produse nerecepționate De promovarea și vânzarea sistemului se ocupă firma Horus Vision, patronată de Ștefan Codruț Osain. Costul estimativ al sistemului prezentat secretarului de stat Raed Arafat a fost de 2,2 miliarde de euro. S-a mai încercat și cu Dragnea Același sistem a fost prezentat în martie 2018 în cadrul formului "Soluții inteligente de combatere a situațiilor de criză în urma atacurilor teroriste sau dezastrelor naturale", organizat de Horus Vision sub Înaltul Patronaj al Camerei Deputaților a României, condusă în acea perioadă de Liviu Dragnea. Conform prezentării de atunci, proiectul conținea o componentă obligatorie de offset și o componentă de cooperare industrială. Firma lui Osain susținea că în urma cooperării industriale PIB-ul României va crește cu 15 miliarde de euro în maximum zece ani de la implementarea proiectului. Mai mult, urma să fie create între 20.000 și 50.000 de noi locuri de muncă direct și indirect, dar și o industrie puternică de arme și apărare în România. Alertarea populației, subiect preferat al șefului DSU Raed Arafat a încearcat în ultimii șapte ani să impună pe agenda publică necesitatea achiziționării unui sistem de alertare a populației. De exemplu, în anul 2017 susținea că sistemul existent nu este unul eficient. A devenit mult mai vocal la începutul anului trecut, atunci când avertiza că 15% dintre sirenele de avertizare a populației sunt nefuncționale. Apoi, cu totul întâmplător, a plecat la Washington pentru a se întâlni cu experții americani din domeniul managementul situaților de urgență. Printre cei cu care s-a reîntâlnit la Washington a fost și afaceristul Ștefan Codruț Osain. Arafat admite că întâlnirea a avut loc DeFapt.ro l-a întrebat pe secretarul de stat Raed Arafat dacă s-a întâlnit cu afaceristul Ștefan Osain și dacă i-a fost prezentat sistemul Genasys. Raed Arafat a recunoscut că s-a întâlnit cu Ștefan Osain, dar spune că inițiativa a fost a Ambasadei Statelor Unite ale Americii de la București. "Reprezentanții Departamentului pentru Situații de Urgență au participat la mai multe întâlniri oficiale, atât în țară, cât și în străinătate, la invitația Ambasadei Statelor Unite ale Americii, cu diferite societăți comerciale care au prezentat atât sistemul la care faceți referire în solicitare, dar și sisteme similare. La aceste prezentări a participat si societatea comercială despre care sunt solicitate informații, aceasta fiind reprezentată de persoana menționată de dvs. în solicitare", a transmis Biroul de Presă al Ministerului Afacerilor Interne. Nu există nici măcar caiet de sarcini Chiar dacă își dorește achiziționarea sistemului de alertare a populației, Raed Arafat susține că "nu a fost elaborat un caiet de sarcini pentru achiziționarea unui sistem de alertare a populației și nici nu există prevăzut un buget destinat achiziționării unui astfel de sistem". Cu toate acestea la nivelul Inspectoratului General pentru Situații de Urgență (IGSU), aflat în subordinea lui Arafat, au fost inițiate demersuri pentru realizarea și dezvoltarea Sistemului național integrat de înştiinţare, avertizare şi alarmare a populaţiei. Afaceristul Osain despre cum "doar le vorbești oamenilor" Afaceristul Ștefan Osain a declarat pentru DeFapt.ro că IGSU ar trebui să cumpere un astfel de sistem. "Te ajută să îți ferești populația de orice fel de pericol. Că e război, că e incendiu, că e... important e ca noi să îl putem notifica pe om înainte să se întâmple o nenorocire. Vă dau un exemplu. Atunci când trebuie să se evacueze un sat, nu zic mai mult, trebuie să trimiți 300 de jandarmi ca să evacueze o sută de oameni din satul respectiv. Având aceste sisteme instalate, tu doar le vorbești oamenilor", a declarat Ștefan Osain. Chilipir: doar un miliard de euro Acesta a spus că sistemul nu e doar o sirenă, este un sistem mai complex prin care autoritățile pot comunica direct cu cetățenii afectați dintr-un anumit cartier sau oraș. Osain a adăugat că prețul sistemului s-a redus de la 2,2 miliarde de euro la puțin peste un miliard de euro datorită schimbării legii referitoare la offset din România. "Componenta de offset este minim 20%, maxim 100%. Bineînțeles că orice unitate de achiziții își face socoteala pe 20%. Astfel că valoarea proiectului este acuma sub jumate. În jur de un miliard și ceva", a declarat Ștefan Osain. Cum ajung un offshore american în București Afaceristul Ștefan Osain nu este un novice în afacerile cu statul. În iunie 2006, Primăria Municipiului București semna un contract de 12,34 milioane de euro, bani alocați de Banca Europeană de Investiții (BEI), pentru reabilitarea a 11 școli și licee din Capitală. Jurnalul Național a dezvăluit atunci mai multe nereguli legate de acest contract atribuit firmei Global Invest & Trade LLC - GIT (un off-shore din Delaware, SUA) şi General Construct & Consult - GCC din Bucureşti, firmă deţinută la momentul licitaţiei chiar de GIT. Pentru licitaţie, off-shore-ul a depus două certificate emise de o firmă din Anglia şi autentificate la un notar din România. Firma engleză, însă, susţinea că actele nu sunt autentice iar firma nu este în baza lor de date. OLAF a găsit fraudă, DNA a îngropat-o Oficiul de Luptă Antifraudă (OLAF) a concluzionat în urma unei investigații că licitația a fost câștigată prin fraudă, iar dosarul a fost trimis la DNA, acolo unde ancheta a fost îngropată. Ștefan Codruț Osain a declarat pentru DeFapt.ro că el a fost implicat în acest proiect doar pe partea de consultanță. "Am dat consultanță financiară. Și cam atât. Banii nu au fost plătiți, nu aveau ce să returneze. A fost anchetă DNA. Absolut! Nu s-a trimis în judecată că nu aveau ce, când au văzut care e realitatea". Întrebat dacă a fost chemat la DNA pentru a da declarații în dosar, Ștefan Osain a spus că "sigur, sigur că da. A fost chemată toată lumea atunci. Am fost doar consultant pentru Global Invest". Sindile și Cucoș, angajații lui Osain Pe lângă afaceri cu construcții, Ștefan Codruț Osain a intrat și în zona afacerilor cu armament prin firma Horus Vision Defense. Printre cei pe care i-a angajat pentru a dezvolta această nouă afacere se află coloneii Cătălin Sindile și Sebastian Cucoș, foștii șefi ai Jandarmeriei Române. Colonelul Cătălin Sindile a fost trimis în judecată pentru abuz în serviciu și reprimarea violentă a protestului din 10 august 2018. În același dosar a fost trimis în judecată și colonelul Sebastian Cucoș, trecut în rezervă în urma protestelor din 10 august. Anchetatorii consideră că "faptele inculpaților au avut drept consecințe îngrădirea libertății de întrunire și a dreptului la integritate fizică și psihică a manifestanților prezenți în Piața Victoriei", dar și "provocarea de suferințe fizice sau leziuni ce au necesitat între 1 și 50 de zile de îngrijiri medicale pentru vindecare unui număr de 433 de persoane". "Încearcă să câștige o pâine" Un alt angajat al lui Ștefan Osain este generalul de armată Dorin Sandu Voicu, fostul șef al Rezervelor de Stat. "Domnul Voicu nu-i de la Jandarmerie. Domnul Voicu este pensionar, general de Armată. Cred că a trecut și pe acolo (Rezervele de Stat – nr.), dar cred că contează mai mult teatrele de operațiuni la care a luat parte decât o funcție vremelnică", a spus Ștefan Osain. Întrebat care sunt motivele pentru care i-a angajat și ce fel de muncă prestează aceștia, Ștefan Osain a spus că foștii militari "fac ce face toată lumea: încearcă să câștige o pâine".

Raed Arafat, întâlnire de un miliard (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
România își sabotează producția de armament (sursa: necenzuratph.ro)
Investigații

România își sabotează producția de armament

România își sabotează producția de armament. 2,7 milioane euro a cheltuit Emanuel Ioana, actualul șef al Romarm, pentru achiziționare unor prese incomplete și nefuncționale pentru fabricarea tuburilor de muniție. Utilajele nefolosite zac abandonate de aproape patru ani de zile în halele Uzinei Mecanice Plopeni (UMP), deținută de statul român prin Ministerul Economiei. Citește și: EXCLUSIV Romarm vinde în străinătate cu 15 euro/kg pulberea pentru muniții scoasă gratuit din Rezerva de Stat și cumpără alta, pentru uzinele românești, cu 40 de euro/kg Viorel Stelian Popa, fostul director al UMP, a declarat pentru DeFapt.ro că a sesizat Direcția Națională Anticorupție pentru achizițiile girate de Emanuel Ioana. Sunt și alte exemple, potrivit acestuia: mănușile tricotate care se vindeau pe piață cu 1,5 lei erau cumpărate la un preț de zece ori mai mare, în timp ce pentru o mătură de nuiele se plătea în jur de 80 lei. Tubul de 37, lovitură NATO Emanuel Ioana a fost numit la începutul anului 2020 în funcția de președinte al Consiliului de Administrație al Uzinei Mecanice Plopeni de către liberalul Virgil Popescu, ministrul Economiei din acea perioadă. Printre primele măsuri luate de Ioana în această funcție a fost contractarea de utilaje noi pentru asamblarea tuburilor de muniție. Viorel Stelian Popa a declarat pentru DeFapt.ro că, în anul 2022, atunci când a fost numit director general al Uzinei Mecanice Plopeni, a găsit șapte utilaje pe care a încercat să le pună în funcțiune. Cinci orizontale pentru tuburi de la 100 la 155 și două orizontale pentru tubul de 37, lovitură NATO. "Merg în gol" "Au fost cumpărate pe vremea când domnul Ioana era președintele Consiliului de Administrație. Sunt vreo șapte utilaje de câteva milioane de euro. Nu funcționează pentru că au fost comandate prost", a declarat Viorel Stelian Popa. De exemplu, utilajele nu au sisteme de alimentare, nu au softuri, nu au fost folosite vreodată și sunt ieșite din garanție. Viorel Popa a explicat că a încercat să pună utilajele în funcțiune așa cum l-a rugat Florin Spătaru, fostul ministru al Economiei. Dar nu a reușit: "Nu s-a putut. Ele merg în gol, dar nu poți lucra nimic pe ele. Dacă dumneata îți cumperi o mașină fără roți și îți pornește motorul, cum te deplasezi cu ea? Sunt descompletate. A doua problemă: nu au fost făcute să aibă capacitatea asta să lucreze ce vrem noi.". În vara anului trecut, Popa a sesizat Direcția Națională Anticorupție în legătură cu aceste achiziții. Cinci contracte unor turci Conform Sistemului Electronic de Achiziții Publice, în perioada decembrie 2019 – decembrie 2020, Uzina Mecanică Plopeni a atribuit cinci contracte firmei Ro-Mega Trade, deținută de afaceriștii turci Mehmet Tuncer Unal, Osman Oztaskin și Cuneyt Okcu. Toate, în urma unor licitații cu un singur ofertant. Primul contract, în valoare de 4,3 milioane lei, a fost atribuit pe 23 decembrie 2019 și prevedea achiziția unei prese pentru presat tuburi și servicii conexe. Adică instalarea presei, punerea în funcțiune și școlarizare operatori. Tot pe 23 decembrie 2019 s-a mai semnat un contract, în valoarea de 3,6 milioane lei, pentru achiziția unei prese mecanice. Trei contracte într-o singură zi Cel de-al treilea contract a fost atribuit tot pe 23 decembrie 2019 și prevedea achiziția unei prese pentru forjare și formare corpi și servicii conexe. Această presă a fost cumpărată pentru suma de 2,6 milioane lei. Practic, într-o singură zi, au fost atribuite trei licitații cu o valoare cumulată de 10,5 milioane lei, echivalentul a peste 2,1 milioane euro. Până la finalul anului 2020 s-au mai semnat alte trei contracte: pentru achiziția unui strung, o mașină de măsurat în coordonate 3D și o presă hidraulică 350 tone forță. Pentru ultimele trei achiziții, Uzina Mecanică Plopeni a mai plătit încă 2,8 milioane lei (560.000 de euro). România își sabotează producția de armament Viorel Popa spune că utilajele comandate de la firma Ro-Mega Trade au fost recepționate în mandatul lui Emanuel Ioana. "Nu sunt recepționate de mine, sunt recepționate din 2020. Nu le-au folosit deloc. Au ieșit și din garanție. Au avut un an sau doi ani garanție", a declarat Popa. Tot el susține că procurorii anticorupție au venit la fabrica de armament pentru a ridica documente, iar o parte dintre angajați au fost chemați să dea declarații la DNA. Însă nu știe dacă în dosarul de corupție a fost audiat și Emanuel Ioana. Acesta din urmă, actualul director al Romarm, a refuzat să răspundă întrebărilor care i-au fost adresate de către DeFapt.ro. DNA nu a ajuns încă la furnizori Am încercat să aflăm de la Elif Ozkan, directoarea companiei Ro-Mega Trade, care sunt motivele pentru care utilajele vândute fabricii de armament nu sunt funcționale și dacă Emanuel Ioana a negociat achiziția acestora înainte de a se efectua achiziția prin SEAP. Nu a vrut să răspundă direct, însă a transmis următoarele: "Până la acest moment nu avem cunoștintă de sesizarea făcută de Uzina Mecanica Plopeni la DNA. În situația în care informația pe care ne-ați transmis-o se va dovedi a fi adevarată, va asigurăm că societatea noastră va comunica organelor de cercetare penală toate informațiile ce ne vor fi cerute pentru justa soluționare a cauzei.". Pe rol, și un proces civil În ceea ce privește aspectele legate de proiectarea, instalarea și punerea în functiune a utilajelor livrate către Uzina Mecanica Plopeni, reprezentanții Ro-Mega Trade susțin că acestea fac obiectului dosarului civil nr. 5375/105/2022, proces aflat pe rolul Tribunalul Prahova. Citește și: Cine conduce uzina de armament Plopeni: directorul – teolog, ex-director la circ; directorul comercial – anchetat de DNA; șefa CA-ului – absolventa unei facultăți private, la 29 de ani "Întrucat situația litigioasă existentă între Uzina Mecanică Plopeni și subscrisa urmează să fie tranșată de instanța de judecată, considerăm că nu este în interesul niciuneia din părțile litigante expunerea în spațiul public a unor aspecte care vizează obiectul dosarului civil indicat mai sus", spun reprezentanții Ro-Mega Trade. Complicata relație UMP - Romarm Emanuel Ioana a fost numit în funcția de director general al Romarm de actualul ministru al Economiei, pesedistul Radu Oprea, în august 2023. "Ioana mi-a trimis controale peste controale după ce a venit. A avut această supărare că de ce am ajuns cu dosarul ăsta la DNA. Pentru că, dacă nu ajungeam la DNA, eram eu răspunzător că ele nu funcționează. Acum Ioana spune că e nemulțumit, dar eu am dus fabrica pe profit. Am găsit o gaură de 70 de milioane lei datorie, dar am adus un profit mic de 16.000 de euro", a declarat Viorel Popa. Mănuși la preț de zece ori mai mare Fostul director al UMP Viorel Popa susține că o altă nemulțumire a lui Emanuel Ioana, în calitate de șef al Romarm, era legată de faptul că a scăpat de o încrengătură de firme care căpușau fabrica de armament. "Am dat o firmă afară, iar domnul Ioana i-a luat de mână și i-a dus la domnul ministru (Radu Oprea – n.r.) în birou. Pe mine m-au reclamat, m-au făcut, după ce am găsit o gaură de 100 și ceva de mii de euro. Aduceau marfă. O pereche de mănuși de cârpă care este 1,5 lei, tricotate, ordinare pe care la un schimb le arunci, le aducea la 15 lei. Și ele sunt un leu cincizeci. Așa, mi-a adus o mătură din nuiele, 80 de lei. Mai mult decât atâta, lăsau marfa în custodie la fabrică, chipurile până când o să facă documentele. Făceau proces verbal de custodie. Fabrica începea să le consume marfa, după aia acceptau prețul. După care veneau și spuneau să nu plătească pe firma care a dat marfa în custodie. Spuneau apoi . Plăteau marfa la 15 lei și îi dădeau în judecată și pe firma care a lăsat marfa în custodie și plăteau și pe firma aia. Sau nu mai aduceau nici un produs, se dădeau bilete la ordin, de aia rămâneau oamenii fără salarii", a spus Viorel Popa.

BOR versus UE pentru Arsenie Boca (sursa: EUIPO)
Investigații

BOR versus UE pentru Arsenie Boca

BOR versus UE pentru Arsenie Boca. În prezent, trei mărci înregistrate la Oficiul de Proprietate Intectuală al UE, care conțin cuvintele "Boca" și "Arsenie", sunt în curs de a fi anulate. Deocamdată, însă, sunt în proprietatea unei familii de infractori: soții Talpoș, condamnați la închisoare pentru rele tratamente aplicate minorului. De la aikido la Arsenie Boca În mai 2018, a izbucnit scandalul privind mărcile înregistrate "Arsenie Boca". Daniel Emanuel Gheorghe, un instructor de aikido din Arad, a demonstrat că deține licența pentru folosirea acestora în România. Citește și: Arsenie Boca, made in China. Icoane și suveniruri cu chipul duhovnicului considerat sfânt de foarte mulți, produse în provincia Zhejiang Câteva mărci conținând cuvintele "Părintele Arsenie Boca" fuseseră înregistrate în 2017, la Oficiul European de Proprietate Intelectuală de către o firmă cu sediul în Marea Britanie, Additional Worldwide Care Services Ltd. Potrivit datelor, compania engleză aparţinea unui cetăţean maghiar, Andor Sandor. Daniel Emanuel Gheorghe, deținătorul firmei Pulse Escape SRL, l-ar fi contactat prin avocatul său, obținând licența gratuit, după cum a declarat. Gheorghe atenționase de câteva ori, în scris, atât firme din întreaga țară, cât și Mănăstirea Prislop, că vând ilegal icoane și cărți cu numele și imaginea lui Arsenie Boca. Scandalul a izbuncnit pe 9 mai 2018, când Gheorghe a sunat la 112 și a alertat poliția. În baza documentului de proprietar al mărcii, polițiștii au ridicat zeci de icoane, cărţi şi suveniruri cu imaginea lui Arsenie Boca. Pe 8 iunie 2018, Mănăstirea Prislop şi Episcopia Devei şi Hunedoarei au înregistrat o acţiune la Tribunalul București pentru anularea drepturilor intelectuale deţinute de Additional Worldwide Care Services Ltd și Pulse Escape SRL. Pe 11 iulie 2018, instanța a respins ca neîntemeiată solicitarea reprezentanților bisericii, însă hotărârea nu a fost definitivă. În septembrie 2018, Curtea de Apel Bucureşti a emis o Ordonanţă Preşedinţială. Potrivit acesteia, Episcopia Devei şi Hunedoarei putea folosi numele şi imaginea părintelui Arsenie Boca în comercializarea obiectelor bisericeşti până la soluționarea litigiului. Primul proprietar al mărcilor a trecut la PSD Daniel Emanuel Gheorghe a dispărut rapid din peisajul mediatic al scandalului. Într-un articol publicat pe 31 octombrie 2018, în Ziar de Arad, se arată că acesta ar fi renunțat la "promovarea brandului". Doi ani mai târziu, Gheorghe a apărut pe lista candidaților PSD la Consiliul Local din Arad. În același an, Gheorghe a fost numit responsabil de organizaţia municipală de tineret a PSD. Factură de 150 de milioane de lei Additional Worldwide Care Services Ltd a fost desființată pe 11 decembrie 2018. Tot în 2018 a fost înființată firma Liciuchiciu Web Design SRL. Aceasta a preluat și mărcile înregistrate. În 2019, Episcopia Devei şi Hunedoarei a primit de la SC Liciuchiciu Web Design SRL o factură fiscală în valoare de 150.000.000 lei. Factura menționa: "Utilizare drepturi de marcă și imagine industrială Pr. Arsenie Boca". A urmat un nou proces. Episcopia Devei și Hunedoarei s-a adresat din nou Tribunalului București. Însă, cum mărcile în cauză ("Boca Părintele", "Arsenie" și "Pâinea noastră cea de toate zilele Pr. Pâinea Arsenie") nu fuseseră înregistrate în România, instanța a găsit o portiță să scape de dosar: a decis că acțiunea nu este de competența instanțelor române. Recursul a fost respins ca fiind nefondat. BOR versus UE pentru Arsenie Boca Episcopia Devei și Hunedoarei trebuie să ceară anularea mărcilor înregistrate în fața Tribunalului Uniunii Europene. Demersurile sunt încă în curs. Iar pe site-ul Oficiului de Proprietate Intelectuală al UE, există avertismente în legătură cu toate cele trei mărci (aici și aici). O cronologie a conflictului, din punct de vedere legal, poate fi consultată aici. Deținătorul mărcilor, evazionist de sute de milioane Lucrurile s-au complicat în privința directorului firmei care avusese inițial mărcile, Additional Worldwide Care Services Ltd. Deținătorul, maghiarul Andor Sandor, s-a dovedit a fi orădean, numele lui real fiind Alexandru Andor. Ulterior, acesta a luat numele soției sale, Diana Talpoș. Andor era în atenţia procurorilor DIICOT Oradea din 2018. Acesta ar fi coordonat o grupare evazionistă. Aceasta realizase mai multe cumpărări şi vânzări, între mai multe firme, pentru a se pierde urmele celor care datorau plata TVA către stat. Paguba: peste 34 milioane de lei în dauna bugetului de stat. În decembrie 2020, Talpoş a fost reținut de poliția din Bihor. Pe numele său fusese emis un mandat european de arestare pentru o fraudă de peste 100.000 euro comisă în Ungaria. Talpoş ar fi comis faptele în 2011. Ca administrator al firmei orădene Atarix SRL, a emis mai multe facturi fiscale către două societăţi comerciale din Ungaria. Acestea nu aveau la bază operaţiuni reale. Pentru serviciile fictive, TVA-ul dedus a fost de 43 milioane de forinţi (aproximativ 120.000 euro). Până la urmă, închisoarea a fost mai tare În 2021, un top Economedia plasa firma Liciuchiciu Web Design pe locul 6 în topul companiilor IT cu cea mai mare cifră de afaceri în 2020: peste 100 de milioane de euro. Firma avea listat doar un singur angajat și era deținută de soția lui "Andor", Diana Adela Talpoș. Diana Talpoș a declarat pentru Libertatea că "Dosarele sunt «fabricate» sub bagheta BOR". Diana Talpoș a mai declarat că cifra de afaceri de 110 milioane de euro înregistrată în 2020 era rezultatul unui parteneriat cu o altă firmă, SC Real Brokers Francize SRL. Potrivit Libertatea, această firmă avea tot un singur angajat, o cifră de afaceri de 12.471.218 lei și pierderi de peste 650 de milioane de lei. "După recuperarea creanțelor în special de la Mănăstirea Prislop și Arhiepiscopia Devei și a Hunedoarei fiind principalii debitori, societatea va ieși din insolvență și va înregistra profituri, net superioare primului an de activitate, când la o cifră de afaceri de nici 70 milioane de euro a realizat un profit de cinci milioane de euro", a mai afirmat Diana Talpoș. În ianuarie, 2024, Judecătoria Oradea i-a condamnat pe soții Talpoș la închisoare. Însă motivele au fost din cu totul altă sferă: rele tratamente aplicate minorului. Cum cei doi aveau în grijă copiii din prima căsătorie a lui Alexandru Talpoș, au fost acuzați că au împiedicat mama naturală să îi vadă și că i-ar fi influențat s-o urască. Alexandru Talpoș a primit o pedeapsă cumulată de șapte ani și patru luni de închisoare. În plus, instanța i-a interzis bărbatului să-și contacteze copii pe o durată de doi ani după executarea condamnării. Diana Talpoș a fost condamnată la patru ani de închisoare cu executare.

Judecătoarea lui Mario Iorgulescu, legături periculoase (sursa: FC Rapid 1923)
Investigații

Judecătoarea lui Mario Iorgulescu, legături periculoase

Judecătoarea lui Mario Iorgulescu, legături periculoase. Lui Mario Iorgulescu i s-a admis în principiu cererea de recurs în casaţie în dosarul în care a fost condamnat la 13 ani și opt luni de închisoare. Recursul în casație, admis de judecătoarea Ispas Practic, fiul lui Gino Iorgulescu a primit șansa să fie achitat, deși două instanțe (Tribunalul și Curtea de Apel București) au decis condamnarea sa. Citește și: Beizadeaua Mario Iorgulescu ar putea scăpa, după ce a fost condamnat pentru că, drogat fiind, a ucis un om cu mașina. Judecătoarea Ispas de la ICCJ a admis recursul în casație Adică nu au considerat valide argumentele avocaților fiului șefului LPF (Liga Profesionistă de Fotbal). Judecătoarea de la Înalta Curte de Casație și Justiție care a admis cererea de recurs în casație este Adriana Ispas. Ispas are o istorie de decizii controversate împreună cu Lia Savonea, una din cele mai influente magistrate din România. Fiica judecătoarei, "desenator" la o firmă În cea mai recentă declarație de avere depusă de judecătoarea Adriana Ispas, aceasta menționează, în mod ciudat, o sursă de venituri a fiicei sale, Maria Ispas. Este vorba despre firma Be Home Concept SRL din București. Judecătoarea Adriana Ispas a declarat veniturile fiicei sale (sursa: integritate.eu) Potrivit documentului depus de judecătoarea ÎCCJ, fiica sa ar fi încasat, în 2022, 6.610 lei de la Be Home Concept SRL ca "desenator". Această firmă are un istoric foarte bogat în contracte publice de la două primării de sector, dar nu numai. Firma, milioane de la primarul Tudorache La începutul lunii septembrie 2021, DNA a solicitat primăriei Sectorului 1 contractele – privind devizele și studiile de fezabilitate pentru modernizarea mai multor licee și școli din Sectorul 1 – din perioada administrației fostului edil PSD, Daniel Tudorache, au declarat atunci pentru G4media.ro surse judiciare. Spre exemplu, DNA a solicitat contractul nr. 137/15.07.2019 având ca obiect elaborarea DALI (documentația de avizare a lucrărilor de intervenții) și a studiului fezabilitate pentru lucrările de reabilitare și modernizare a liceului Nicolae Iorga din Sectorul 1. În total, este vorba de șase astfel de contracte încheiate de primăria Sectorului 1 condusă de Daniel Tudorache cu firma Be Home Concept SRL din Sectorul 1, București. Potrivit publicației Buletin de București, numai în 2020, firma Be Home Concept SRL a primit aproape nouă milioane de lei de la primăria condusă de Tudorache pentru realizarea documentațiilor DALI. Judecătoarea lui Mario Iorgulescu, legături periculoase Potrivit Rise Project, firma Be Home Concept SRL a renovat și vila lui Vladimir Plahotniuc din Pipera, oligarhul din Republica Moldova. Daniel Tudorache, fostul primar al Sectorului 1, are o relație apropiată cu Gino Iorgulescu, tatăl lui Mario Iorgulescu. Tudorache și Iorgulescu au devenit și mai apropiați după ce Daniel Tudorache s-a implicat în activitatea clubului Rapid. Daniel Tudorache este unul dintre oamenii cu cele mai mari merite pentru ieșirea Rapidului din mocirla ligilor inferioare, după falimentul clubului, potrivit Fanatik.

Profesorul Bîrsan, opinii anti-România, avere uriașă (sursa: Antena 3)
Investigații

Profesorul Bîrsan, opinii anti-România, avere uriașă

Profesorul Bîrsan, opinii anti-România, avere uriașă. Ajuns judecător la CEDO din partea României, profesorul Corneliu Bîrsan a dat declarații împotriva României în arbitrajul de la Washington în cazul Roșia Montană. Sute de mii de dolari de la Gabriel Resources Potrivit unui document depus la ICSID (Tribunalul Arbitral al Băncii Mondiale de la Washington) de către Gabriel Resources, profesorii de drept Corneliu Bîrsan, Lucian Mihai, Ovidiu Podaru și Ioan Schiau și alții au beneficiat de onorarii de aproape 374.000 de dolari pentru opinii juridice. Citește și: EXCLUSIV Gabriel Resources a plătit sute de mii de dolari unor profesori de drept români pentru a emite opinii împotriva României la ICSID. Printre aceștia, Corneliu Bîrsan, ex-CEDO Banii au fost plătiți de Gabriel Resources. Cererea de arbitraj a fost depusă de Gabriel Resources în 2015. Așadar, profesorul Bîrsan a dat aceste declarații în următorii ani, până cel târziu în 2022. În acea perioadă, însă, fostul judecător CEDO avea o avere considerabilă. Profesorul Bîrsan, opinii anti-România, avere uriașă Potrivit ultimei declarații de avere depuse de soția lui Corneliu Bîrsan, fosta judecătoare de la Înalta Curte Gabrela Bîrsan, conturile pe care familia Bîrsan le avea în 2019 erau fabuloase. Astfel, au fost declarate conturi de 715.000 de lei (640.000+75.000) și aproape 800.000 de euro (254.000+210.000+5.600+300.000+30.000). Conturile soților Bîrsan în 2019 (sursa: integritate.eu) Pe lângă banii din bănci, soții Bîrsan au mai declarat două vile: una în Voluntari (160 mp) și alta, în Ghermănești, Snagov (340 mp).

Profesorul Bîrsan, plătit gras împotriva României (sursa: Antena 3)
Investigații

Profesorul Bîrsan, plătit gras împotriva României

Profesorul Bîrsan, plătit gras împotriva României. În arbitrajul cu statul român pentru daune de peste șase miliarde de dolari pentru Roșia Montană, Gabriel Resources a apelat inclusiv la reputați profesori români de drept. Bîrsan, la ICSID pentru Gabriel Resources Într-un document depus la ICSID (Tribunalul Arbitral al Băncii Mondiale de la Washington), Gabriel Resources menționează numele a patru dintre acești profesori de drept. Citește și: CEO-ul Gabriel Resources, afaceri personale de zeci de milioane cu statul român. În ultimii ani, a încheiat peste 500 de contracte cu instituții și companii publice Este vorba de Corneliu Bîrsan, Lucian Mihai, Ovidiu Podaru și Ioan Schiau. Dintre cei patru, cel mai cunoscut este Corneliu Bîrsan, fost judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție, dar și fost judecător CEDO din partea României. Citește și: Marea escrocherie bursieră Roșia Montană: prețul acțiunilor Gabriel Resources s-a dublat între momentul anunțului lui Ciolacu că România pierde arbitrajul și ziua verdictului Bîrsan este soțul judecătoarei (tot de la Înalta Curte) Gabriela Bîrsan. Aceasta a fost acuzată de DNA de corupție, însă achitată definitiv în 2018. Ca urmare a deciziei de achitare, judecătoarea Bîrsan a obținut și ștergerea comunicatelor DNA cu referire la cazul său de pe site-ul instituției. Acuzațiile și achitarea în cazul Gabrielei Bîrsan În linii mari, DNA le acuza pe judecătoarele Gabriela Bîrsan și Iuliana Pușoiu că ar fi primit diverse cadouri ca să favorizeze în procese firmele omului de afaceri Gabriel Chiriac. Citește și: EXCLUSIV Efectul Ciolacu: acțiunile Gabriel Resources, volum de tranzacții în februarie și martie 2024 de până la 15 ori mai mare decât în unele luni din 2023 Afaceristul i-ar fi plătit judecătoarei Pușoiu, prin intermediul avocatei Claudia Gherbovan Silinescu, o excursie în Malaezia și o petrecere la Marriott. Judecătoarei Bîrsan i-ar fi plătit biletele de avion până la Stuttgart, o petrecere la Moulin Rouge în Paris, o poșetă Channel, pantofi și ar fi pus la dispoziția fiului ei apartamentul lui din Paris, timp de două luni. În schimb, judecătoarea Bârsan l-ar fi favorizat în procese ceea ce a condus, de exemplu, la faptul că una dintre firmele omului de afaceri nu a mai fost nevoită să plătească către ANAF taxe de aproape 1,3 milioane de lei. Judecătorii Anton Pandrea și Corina Corbu erau acuzați că le-ar fi avertizat pe colegele lor că sunt interceptate de DNA după ce chiar magistratul Pandrea a emis autorizația de interceptare. Profesorul Bîrsan, plătit gras împotriva României Potrivit documentului depus de Gabriel Resources la ICSID, profesorii de drept Corneliu Bîrsan, Lucian Mihai, Ovidiu Podaru și Ioan Schiau și alții au beneficiat de onorarii de aproape 374.000 de dolari. Documentul depus la ICSID care arată ce onorarii a primit profesorul Corneliu Bîrsan (sursa: ICSID) Opiniile juridice ale acestora au fost folosite de Gabriel Resources în arbitrajul de la Washington împotriva statului român. Judecătorul Corneliu Bîrsan a fost nevoit să renunțe la funcția de la CEDO în urma declanșării anchetei DNA împotriva soției sale.

Afaceristul Cătălin Bucura, protejat de DNA. În imagine, șeful DNA prezintă raportul anual de activitate pe 2023 (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Investigații

Afaceristul Cătălin Bucura, protejat de DNA

Afaceristul Cătălin Bucura, protejat de DNA. Bucura, unul din marii evazioniști din România, era informat ilegal de Paul Petrof, șeful Regionalei Vamale București, despre anchetele Direcției de Investigare a Criminalității Economice care vizau firmele sale. Citește și: Ce vorbeau vameșii arestați: „S-a dat liber la furat, asta vă spun sigur! La toți, și la noi și la Antifraudă!”. Judecătorii îi țin închiși Mai mult, vameșii i-au cerut evazionistului să contribuie la plata hainelor de lux comandate de șeful lor, Ion Cupă, fostul șef al Autorității Vamale Române și actual secretar general adjunct la ANAF. Vameșii corupți de la Regionala Vamală București au fost arestați preventiv pentru 30 de zile, dar evazionistul Cătălin Bucura nu a fost pus sub acuzare. Direcția Națională Anticorupție a transmis, la solicitarea DeFapt.ro, că afaceristul Cătălin Bucura nu are nici o calitate în dosarul de corupție. Megadosarul "Murfatlar" Pe 17 octombrie 2016, procurorii DNA au făcut percheziții în 28 de locuri din mai multe județe. La finalul perchezițiilor, au decis reținerea pentru 24 de ore a afaceriștilor Cătălin Bucura, George Ivănescu, Gheorghe Zlotea și Constantin Cîrciumaru, toți asociați la mai multe firme care produceau și vindeau băuturi alcoolice. Cei patru afaceriști au fost acuzați atunci de DNA că au produs un prejudiciu statului român de aproape 132 de milioane de euro în dosarul Murfatlar. "Activitatea infracțională s-a desfășurat în condițiile în care funcționarii publici din cadrul autorităților fiscale și vamale competente fie nu au îndeplinit actele la care erau obligați prin atribuțiile de serviciu, fie au îndeplinit asemenea acte în mod defectuos", potrivit unui comunicat de presă al DNA. Protecție din Finanțe și ANAF Practic, evazioniștii erau protejați la cel mai înalt nivel de șefii din Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) și Vamă. Printre angajații statului care protejau afacerile celor patru evazioniști se aflau Cristian George Toma, directorul de atunci al Direcției politici și legislație în domeniile vamal și nefiscal din Ministerul Finanțelor, Irina Tănase, șefa Direcției Autorizări din cadrul Autorității Vamale Române, și Ioana Toma, șefa Direcției Generale Juridice din cadrul ANAF. O zi mai târziu, pe 18 octombrie 2016, au fost puși sub control judiciar alți cinci șefi din Ministerul Finanțelor și ANAF: Ciprian Badea, Daniel Diaconescu, Ana Jarda, Mariana Vizoli, Monica Negruțiu. Opt ani fără nici o consecință De atunci au trecut aproape opt ani, timp în care evazionistul Cătălin Bucura a beneficiat în continuare de protecția șefilor din Ministerul Finanțelor, ANAF și Vamă. Citește și: STENOGRAME Șeful Direcției Regionale Vamale București negocia șpăgile chiar la el în birou, fără să se ferească. Mai are un dosar la DNA din 2017, uitat de procurori Un raport de audit al Curții de Conturi arată că Direcția Generală de Administrare a Marilor Contribuabili, condusă până decembrie 2023 de Ionuț Mișa, proteja firmele la care era asociat sau administrator evazionistul Cătălin Bucura. O altă anchetă a procurorilor DNA care a dus la arestarea preventivă a cinci vameși corupți în frunte cu Paul Petrof, șeful Direcției Regionale Vamale București, arată că evazionistul Cătălin Bucura era protejat în continuare de angajații Autorității Vamale Române. Primea de la vameși date confidențiale din dosare De exemplu, la data de 10 ianuarie 2024, evazionistul Cătălin Bucura se afla în biroul vameșului șef Paul Petrof. Tot în birou se afla și vameșul Răzvan Cosmin Stamatescu. Cei doi vameși l-au informat pe Cătălin Bucura că Direcția de Investigare a Criminalității Economice din cadrul Poliției Române îl are din nou în vizor. Citește și: Adjunctul ANAF, ex-liberalul azi pesedist Ion Cupă, fost șef la Vamă, le cerea subordonaților șpăgari să-i plătească hainele de lux. Șeful Vămii București împărțea „nota” cu afaceriști Vameșii "îi prezintă numitului BUCURA CĂTĂLIN conținutului ordonanței nr. 262/P/2023 din data de 15.12.2023 emise de I.G.P.R.- Direcția de Investigare a Criminalității Economice, în care sunt solicitate înscrisuri în legătură cu unele societăți care aparțin sau în care este implicat BUCURA CĂTĂLIN, pentru îngreunarea cercetărilor penale în dosarul susmenționat și pentru obținerea de foloase necuvenite pentru altul", se menționează în referatul DNA. Afaceristul Cătălin Bucura, protejat de DNA DeFapt.ro a solicitat Direcției Naționale Anticorupție să comunice ce calitate are evazionistul Cătălin Bucura în dosarul care a dus la arestarea preventivă a vameșilor, în contextul în care omul de afaceri a fost informat ilegal despre investigațiile aflate în curs. În plus, Bucura a contribuit cu 5.000 de lei pentru achitare hainelor de lux comandate de Ion Cupă, fostul șef al Autorității Vamale Române. Răspunsul sec al DNA, potrivit căruia afaceristul nu are nici o calitate în dosarul care a dus la arestarea celor cinci vameși, arată că Bucura a colaborat cu procurorii.

CEO-ul Gabriel Resources, afaceri cu statul (sursa: Digi24)
Investigații

CEO-ul Gabriel Resources, afaceri cu statul

CEO-ul Gabriel Resources, afaceri cu statul. CEO-ul companiei canadiene Gabriel Resources este românul Dragoș Tănase. Acesta este asociat al mai multor companii românești. CEO-ul Gabriel Resources, afaceri cu statul Cea mai importantă companie din România la care Dragoș Tănase deține părți sociale este Total Business Land SRL din Alba, care se ocupă, în principal, de "Activități de inginerie și consultanță tehnica legate de acestea". Citește și: Marea escrocherie bursieră Roșia Montană: prețul acțiunilor Gabriel Resources s-a dublat între momentul anunțului lui Ciolacu că România pierde arbitrajul și ziua verdictului În portalul achizițiilor publice există peste 500 de contracte încheiate de această firmă cu instituții publice. Citește și: EXCLUSIV Acțiunile Gabriel Resources, acționarul majoritar de la Roșia Montană, suspendate temporar de la tranzacționare pe Bursa din Toronto Numai în 2022, veniturile firmei au fost de 64,7 milioane de lei iar profitul net, de peste 10,8 milioane de lei. Citește și: EXCLUSIV Efectul Ciolacu: acțiunile Gabriel Resources, volum de tranzacții în februarie și martie 2024 de până la 15 ori mai mare decât în unele luni din 2023 Tot în 2022, Dragoș Tănase și asociații din Total Business Land SRL au mai înființat o firmă, Total Business Land Proiect SRL. Și aceasta din urmă are contracte cu statul. Cel mai recent, a încheiat o înțelegere de 490.000 de euro cu Aquacaras SA Caraș-Severin, pe 1 martie a.c.

Marea escrocherie bursieră Roșia Montană, devoalată (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Investigații

Marea escrocherie bursieră Roșia Montană, devoalată

Marea escrocherie bursieră Roșia Montană, devoalată. România a câștigat disputa de la Washington cu Gabriel Resources în cazul Roșia Montană. Dar cineva a câștigat foarte mulți bani pe bursă după anunțul că România va pierde. Știre pe surse de la Finanțe Compania canadiană Gabriel Resources Ltd are listate 1.036.063.840 de acțiuni, conform datelor de pe Bursa din Toronto. Prețul unei acțiuni a variat între 0,41 și 0,46 dolari în prima lună a anului 2024. Citește și: EXCLUSIV Acțiunile Gabriel Resources, acționarul majoritar de la Roșia Montană, suspendate temporar de la tranzacționare pe Bursa din Toronto Pe 31 ianuarie 2024, o acțiune Gabriel Resources se tranzacționa la prețul de 0,45 dolari. Valoarea cumulată a acțiunilor era la aceea dată de peste 466,22 milioane de dolari. În seara zilei de 31 ianuarie au început să curgă știrile despre procesul de la Washington dintre Gabriel Resources și România. Toate publicații au anunțat la unison că România a pierdut procesul și ar urma să plătească despăgubiri de minimum două miliarde de dolari. Ciolacu, convins că România urma să piardă O zi mai târziu, pe 1 februarie, premierul Marcel Ciolacu a anunțat oficial că Guvernul se aşteaptă ca pe 10 februarie să vină o decizie definitivă în cauza privind Roşia Montană şi este pregătit pentru discuţii, dacă statul român va fi obligat la despăgubiri. Citește și: Cum au isterizat Ciolacu, Boloș și PSD populația, anunțând că vom pierde procesul pentru Roșia Montana: premierul cerea referendum și spunea că Cioloș și USR sunt vinovați "Înţeleg că până pe data de 10 va veni şi o decizie definitivă în cazul Roşia Montană. (…) În ceea ce priveşte plăţile, sunt ferm convins că vom avea o discuţie cu cei care este posibil să câştige acest proces. Întâi şi întâi să vedem instanţa ce sumă va hotărî", a declarat premierul Marcel Ciolacu. Prețul acțiunilor și volumul tranzacțiilor au crescut În urma acestor declarații oficiale, acțiunile Gabriel Resources au început să crească semnificativ pe Bursa din Toronto. Prețul unei acțiuni a crescut de la 0,45 la 0,57 dolari în data de 2 februarie, zi în care s-au tranzacționat peste 807.000 de acțiuni. De aproape 20 de ori mai mult față de 31 ianuarie, atunci când s-au tranzacționat doar 41.290 de acțiuni. Tot pe 2 februarie, compania Gabriel Resources a anunțat pe Bursa din Toronto că o decizie în dosarul Roșia Montană ar urma să fie emisă până la data de 12 martie 2024. Marea escrocherie bursieră Roșia Montană, devoalată Cu toate acestea, în următoarele zile, premierul Marcel Ciolacu a insistat în repetate rânduri că decizia va fi emisă până pe 10 februarie. În acest context, acțiunile Gabriel Resources au atins un vârf de 0,64 de dolari pe acțiune în data de 8 februarie 2024. Valoarea acțiunilor au scăzut pe 9 februarie la 0,57 dolari pe acțiune. Compania avea o capitalizare bursieră de peste 901,2 milioane de dolari, în timp ce o acțiune se tranzacționa cu 0,87 de dolari vineri, 8 martie. Adică de două ori mai mult decât la finalul lunii ianuarie 2024. Întrebarea care se pune, în acest context, este cine au fost profitorii jocurilor pe bursă dintre 1 februarie și 8 martie 2024.

Lupescu, susținut de Bode și Tărău (sursa: Facebook/Lucian Bode, Ionuț Lupescu, Cancan)
Investigații

Lupescu, susținut de Bode și Tărău

Lupescu, susținut de Bode și Tărău. Nicolae Ciucă a surprins pe toată lumea când a anunțat că PNL ia în calcul aruncarea în lupta electorală pentru Primăria București a lui Ionuț Lupescu. Lupescu, susținut de Bode și Tărău Dar fostul fotbalist al "Generației de aur" nu a ajuns să fie nominalizat de Ciucă din întâmplare. Promotorul cel mai dedicat din PNL al lui Lupescu este Lucian Bode, bun prieten cu fostul fotbalist și participant la miuțele pe care Ionuț Lupescu le încinge din când în când. Citește și: Fostul ministru PSD Teodorovici îl acuză pe Ciolacu că nu și-a luat bacalaureatul: „A început Hașdeu, a picat treapta a doua, s-a dus la Eminescu, nu a luat bacalaureatul” Potrivit surselor DeFapt.ro din PNL, șeful partidului, Nicolae Ciucă, a fost ușor de convins de către Bode să încerce și varianta Lupescu. Ciucă a anunțat în direct la Digi24 că fostul sportiv ar putea candida. Ciucă îl vrea "sondat" pe Lupescu "Ne-am uitat şi am căutat să vedem acei oameni care au în spate un background, inclusiv managerial. Ionuţ Lupescu a făcut parte din staff-ul UEFA, a gestionat un buget de 5,5 miliarde pe an şi l-a gestionat foarte bine. S-a întors cu credenţiale foarte bune din această funcţie. Eu îl evaluez, ca de altfel pe toţi cei care au făcut performanţă în sport, ca oameni care au disponibilitatea să se sacrifice pe sine pentru a-şi îndeplini un anumit obiectiv. (…) Eu consider că este o persoană foarte bună pentru a fi testată şi sondată în acest moment. Vedem ce zic bucureştenii", a declarat Nicolae Ciucă. "Normal că eu îl văd pe nașul meu cel mai deștept" Un alt fan al lui Ionuț Lupescu posibil candidat la Primăria Capitalei este finul fostului fotbalist, Adrian Tărău. “Și dumneavoastră dacă ați vorbi despre nașul dumneavoastră sau despre prietenul dumneavoastră aveți o doză de subiectivism. Așa suntem noi, oamenii. Normal că eu îl văd pe nașul meu cel mai frumos, cel mai bine pregătit, cel mai deștept, cel mai capabil. A condus Federația Română de Fotbal o perioadă de timp, a condus departamentul tehnic de la UEFA, a condus într-o oarecare măsură Federația Arabiei Saudite de Fotbal. Tărău despre Lupescu: "Consider că este foarte capabil" Este vorbitor de patru limbi străine la nivel C pe o grilă TOEFL. Omul ăsta, eu l-am văzut în congrese ținând, captivând, sute, mii de oameni, live. Consider că este foarte capabil și cu o expertiză pe domeniul administrației”, a menționat afaceristul. În acest sens, a dat o serie de exemple de politicieni care au ajuns să conducă administrațiile locale. “Medicul stomatolog Băluță, când a început periplul și prestația de viceprimar și primar la Sectorul 4, credeți că avea o calificare? A terminat un de primar? Era un absolvent de medicină, nu? Astăzi sondajele arată că este cel mai calificat primar. Nicușor Dan este profesor de matematică”, a mai spus Adrian Tărău. "Nașul meu mă susține pe mine" Totuși, afaceristul Tărău neagă orice implicare în selectarea nașului său pentru a fi “sondat” de liberali pentru funcția de primar general al Capitalei. “Eu nu-l susțin pe nașul meu. Nașul meu mă susține pe mine. Dânsul este o personalitate iar eu nu cred că aș avea cum să-l susțin. Nu am nici un fel de atribut în cariera domniei sale. Dacă ne uităm un pic la activitatea și la prestația lui cred că întrebarea nu are nici un sens. Nu are nici un fel de noimă”, a declarat Adrian Tărău. Tărău mai susține că nu are nici o legătură cu liberalul Lucian Bode. “Nu am nici o relație cu domnul Bode. Nu am vorbit în viața mea cu domnul Bode. Nu am numărul lui. În afară că l-am văzut la televizor, nu l-am cunoscut în viața mea”, a precizat Adrian Tărău. Lucian Bode și Ionuț Lupescu au refuzat să răspundă întrebărilor adresate de către DeFapt.ro. Afacere imobiliară de cinci milioane de euro cu PMB Cel puțin indirect, Adria Tărău a avut de beneficiat de pe urma Primăriei București în trecut. În 2018, primărița Gabriela Firea le-a solicitat consilierilor generali aprobarea de principiu a achiziţiei unei clădiri monument istoric din centrul Bucureştiului, potrivit unui proiect de hotărâre al Consiliului General al Municipiului Bucureşti. Primăria şi-a exprimat dreptul de preempţiune în achiziţia imobilului de pe strada Lipscani nr. 26, iar proprietarii cereau 5,2 milioane de euro. Clădirea urma să fie transformată în spaţiu cultural pentru Teatrul Dramaturgilor/Teatrul Foarte Mic, se mai arată în documentul citat de economica.net. Clădirea are o suprafaţă construită de circa 2.500 de mp şi trei etaje. În 2022, "sediul (Teatrului Mic - n.r.) din str. Lipscani nr. 26" era "o clădire fără utilități și neamenajată pentru a asigura activitatea instituției", potrivit presei. Tărău a cumpărat drepturile litigioase Imobilul a fost revendiat de cetăţeanul italianCarl Hirschhron, după ce comuniştii au naţionalizat imobilul în anii ‘50. În 26 octombrie 2009, italianul vinde drepturile litigioase către Adrian Nicolae Tărău, cu domiciliul în SUA, şi Adrian Rafael Gheorghe. În 2010, Primăria condusă atunci de Sorin Oprescu, dispune restituirea imobilului. În 2012, soţii Cristea dobândesc prin convenţie cota deţinută de Adrian Nicolae Tărău, iar în 2013 se obţine autorizaţia de construire pentru a efectua lucrări de modificare interioară şi de consolidare/restaurare, în valoare de puţin peste un milion de lei. Contrabanda, Năstase și "arestările de vineri seara" Adrian Tărău a combinat de-a lungul timpului afacerile cu politica. A fost membru PSD la fel ca tatăl său, Aurel Tărău, fostul prefect al județului Bihor. Pe 20 aprilie 2001, a fost arestat la cererea procurorului Alexandru Lele pentru complicitate la contrabandă. A fost eliberat două zile mai târziu, apoi a plecat în Statele Unite ale Americii. Adrian Năstase, premierul de atunci al României, spunea că nu crede “în arestările de vineri seara”. Opt ani mai târziu, Tribunalul Bihor a dat o sentință prin care afaceristul Adrian Tărău urma să primească daune de 50.000 de lei pentru prejudiciul adus de arestarea sa din 2001. Ulterior, în anul 2012, și-a organizat nunta la Grand Hotel Villa Cora, o stațiune de lux din Toscana. Nași i-au fost Ionuț și Florentina Lupescu.

Șefa CNAS, consiliată de sinecurist crâșmar (sursa: Inquam Photos/Mălina Norocea)
Investigații

Șefa CNAS, consiliată de sinecurist crâșmar

Șefa CNAS, consiliată de sinecurist crâșmar. Liberalul Adrian Codruț Codreanu, inspector la Direcția de Administrare a Domeniului Public Sectorul 3 și patron al unei cârciumi din Centrul Vechi al Bucureștiului, a fost angajat pe funcția de consilier al Valeriei Herdea, noua șefă a Casei Naționale de Asigurări de Sănătate. Fără nici un fel experiență în domeniul asigurărilor de sănătate, Adrian Codruț Codreanu este subalternul pe linie de partid al liberalului Andrei Baciu, actualul șef PNL Sector 3 și fost șef al CNAS, acuzat de procurorii anticorupție de abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave în dosarul vaccinurilor. Toți liberalii pesedistului Negoiță Robert Negoiță, primarul Sectorului 3, și-a asigurat liniștea în Consiliul Local după ce a împărțit funcțiile din administrația publică și a făcut angajări pe criterii politice. Unul dintre cei angajați de la liberali a fost Adrian Codruț Codreanu, membru PNL Sector 3. Citește și: EXCLUSIV Șefa ITIA, care a acuzat-o pe Halep de dopaj, în centrul unui scandal uriaș în Anglia cu suspiciuni de corupție în rugby. Karen Moorhouse și-a favorizat foști șefi Acestuia i s-a găsit un loc călduț la Direcția de Administrare a Domeniului Public (DADP) Sector 3, de unde a încasat anul trecut un salariu de 78.000 lei. Adică 6.500 lei pe lună, echivalentul a 1.300 de euro. Pe lângă locul de muncă plătit din bani publici, liberalul Adrian Codruț Codreanu este administratorul și asociatul majoritar al firmei Lloyds Pub SRL, care deține o cârciumă cu același nume pe strada Mavrogheni din Centrul Vechi al Bucureștiului. Celălalt asociat de la Lloyds Pub este alt liberal, Cătălin Florin Moldoveanu, consilier local la același Sector 3. Firma celor doi liberali a avut în anul fiscal 2022 o cifră de afaceri netă de aproximativ 250.000 lei și un profit de peste 74.000 lei cu un singur angajat. Alt sinecurist liberal La fel ca Adrian Codruț Codreanu, liberalului Cătălin Florin Moldoveanu îi plac funcțiile plătite din banii publici. În 2021, a fost director de cabinet al președintelui Administrației Fondului de Mediu (AFM), apoi consilier juridic. Tot la AFM. Citește și: EXCLUSIV Noua șefă a CNAS a ascuns 17 sponsorizări pe care le-a primit de la mari companii de medicamente. În șapte ani, Valeria Herdea a primit 70 de sponsorizări Apoi a renunțat la AFM pentru că a fost numit consilier juridic la Transgaz. Din declarația de avere mai aflăm că liberalul Cătălin Florin Moldoveanu nu deține casă, masă, mașini, datorii, nici măcar un cont bancar. Dar este în schimb unul dintre asociații Exclusive Brand Shop, firmă în curs de dizolvare. De la Registrul Comerțului aflăm că în această societate a fost asociat cu Andrei Cristian Tudorache și Adrian Fătu. Primul este un fostul viceprimar PNL de la Sectorul 3 din perioada 2012 – 2016, care la rândul lui este abonat la funcțiile publice. Celălalt asociat, Adrian Fătu, a trecut de la PDL la PNL, apoi ajuns consilier local la Sectorul 3. A dispărut din atenția publică în urma alegerilor locale din 2020. Șefa CNAS, consiliată de sinecurist crâșmar Andrei Baciu, șeful PNL Sector 3, a fost obligat să renunțe la funcția de președinte al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate după ce procurorii anticorupție l-au acuzat de abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave în dosarul vaccinurilor. În locul său a fost numită recent Valeria Herdea. În acest context, Andrei Baciu l-a propus și susținut pe subalternul lui pe linie de partid, Adrian Codruț Codreanu, pentru funcția de consilier al Valeriei Herdea. Practic, Andrei Baciu și-a pierdut postul, dar și-a păstrat influența. Din declarația de avere a lui Adrian Codruț Codreanu aflăm că acesta și-a cumpărat un apartament în anul 2016 în localitatea Florești din județul Giurgiu. Ulterior, a început să își investească banii în terenurile din Florești. Primul teren agricol, de 600 mp, l-a cumpărat în anul 2017. Un an mai târziu, a cumpărat un teren intravilan de 4.700 mp. Apoi, în 2022, a cumpărat alte două terenuri intravilane a câte 4.700 mp fiecare. În 2023, a mai achiziționat trei terenuri intravilane. Două de câte 4.200 mp, iar cel de-al treilea, de doar 2.500 mp.

RAAPPS, pierderi de zeci de milioane (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Investigații

RAAPPS, pierderi de zeci de milioane

RAAPPS, pierderi de zeci de milioane. Marius Grăjdan, șeful RAAPPS, administrează bunuri de aproape două miliarde de euro în numele statului român, dar a transformat instituția statului într-o gaură neagră pentru bugetul de stat. În fiecare din ultimii cinci ani fiscali, sub conducerea directorului Grăjdan, RAAPPS a raportat pierderi colosale, cuprinse între 3 și 7,9 milioane de euro. Citește și: EXCLUSIV Soția șefului RAAPPS, venituri de 10.000 EUR lunar de la companii de stat. RAAPPS reamenajează vila de pe Aviatorilor 86 cu șapte milioane EUR pentru un viitor ex-președinte Mai mult, un raport al Curții de Conturi a scos la iveală management defectuos, lipsă de interes în recuperarea creanțelor, dar și o afacere controversată cu deșeuri: în anul 2020, au fost scoase din uz și casate bunuri în valoarea de 130.000 de euro pe care RAAPPS le-a predat la Remat București Nord fără a încasa vreun leu pentru statul român. Vile la mare Marius Grăjdan se află pe funcția de director general al Regiei Autonome Administrația Patrimoniului de Stat din anul 2017. Din această funcție, închiriază vilele și domeniile de protocol ale statului român către demnitari, fundații și asociații, partide politice, ambasade, dar și persoanelor fizice influente. În plus, administrează hoteluri la mare și la munte și se ocupă cu alimentația publică. Citește și: De unde are bani Regia Protocolului de Stat, cea care renovează o vilă cu astronomica sumă de nouă milioane de euro: intermediază tipărirea carnetelor de conducere, cu un profit imens La mare, prin SRP Neptun, administrează complexul Doina, cu hotel, restaurant, bază de tratament, vilele din Neptun, restaurantul Queen Elisabeth din Constanța, alte două vile în stațiunea Mamaia. Toate aceste spații sunt administrate atât de prost, încât Marius Grăjdan menționa în raportul din 2021 că veniturile din exploatarea economică sunt mai mici decât cheltuielile. Hoteluri la munte și la Snagov O altă filială a RAAPPS, SRP Triumf, administrează hotelul Triumf, hotel Snagov, Clubul Floreasca, vila Palatul Primăverii. SRP Sinaia administrează Hotelul Mara, patru vile în Predeal – din care trei, pentru protocol, și Complexul Foișor din Sinaia. La Cluj, are Hotelul Victoria din centrul orașului, plus alte active mai mici. Însă cel mai mare patrimoniu se află la SAIFI, care administrează și întreține cele mai importante și valoroase apartamente, vile și domenii de protocol. Inclusiv celebrele vile de pe malul lacului Snagov, una dintre cele mai scumpe zone din Europa. RAAPPS, pierderi de zeci de milioane Culmea, toate activele RAAPPS aflate în circuitul economic și turistic înregistrează pierderi. În anul fiscal 2018, RAAPPS a raportat o pierdere de peste 39 milioane lei, la o cifră de afaceri de aproape 267 milioane lei. Un an mai târziu, declara o pierdere netă de peste 29,5 milioane lei. Dar în 2020 pierderile au sărit din nou 35,8 milioane lei, chiar dacă numărul mediu de angajați a scăzut de la 2.079, cât avea în 2018, la 1.887, la finalul anului 2020. Pierderile s-au redus la 19,1 milioane lei în anul fiscal 2021, în timp ce numărul mediu de angajați s-a redus la 1.849. În ultimul an fiscal pentru care există date, adică 2022, pierderile raportate la Ministerul Finanțelor au fost de 14,95 milioane lei, dar numărul mediu al angajaților a crescut la 1.958. Ceea ce înseamnă că Marius Grăjdan a mai angajat 109 persoane. Banca Mondială a avertizat recent că, deși companiile de stat românești angajează mai mulți oameni și plătesc salarii mai mari, sunt tot mai puțin productive. Chiriașii datornici, păsuiți de Grăjdan Curtea de Conturi a făcut public un raport de follow-up în urma controlului de fond la RAAPPS din 2020. Atunci s-au constatat zeci de nereguli cu privire la modul în care este manageriată Regia. De exemplu, în evidența contabilă s-au înregistrat în mod eronat bunuri și obiecte de inventar. Mai mult, chiriașii RAAPPS erau păsuiți de conducerea regiei, adică de Marius Grăjdan. "Din verificarea modului de înregistrare a veniturilor proprii din chirii, din prestări servicii spectacole, s-a constatat încasarea cu întârziere, atât a chiriilor datorate de către chiriași, cât și a contravalorii serviciilor prestate. Astfel, s-a constatat că la nivelul anului 2020 nu au fost calculate și înregistrate în evidențele contabile periodic dobânzi/penalități aferente debitului principal, entitatea rezumându-se la înregistrarea veniturilor la data încasării sumelor", atrage atenția Curtea de Conturi. Controlorul financiar din Regie nu a semnat actele șefului Dar neregulile sunt mult mai grave. Responsabilul cu controlul financiar preventiv propriu nu și-a pus ștampila pe toate neregulile girate de Marius Grăjdan. De exemplu, nu și-a asumat o parte din contractele individuale de muncă și actele adiționale aferente, deciziile emise pentru încadrarea personalului, comenzi de achiziții, nici măcar pe procesele-verbale de scoate din funcțiune a mijloacelor fixe și obiectelor de inventar, precum și documentele privind valorificarea bunurilor scoase din funcțiune. Totodată, inspectorii Curții de Conturi au mai constatat că nu s-a actualizat procedurile interne pe partea financiar-contabilă pentru a preveni haosul din RAPPS. Bunuri de 640.000 de lei, aruncate Directorul Marius Grăjdan nu este străin nici de afacerile cu deșeuri. Curtea de Conturi a României a constat că, în anul 2020, RAAPPS a scos din uz și casat bunuri în valoare de 640.737. Toate acestea au fost predate către Remat București Nord fără ca bunurile "rezultate în urma dezmembrării ca deșeuri" să fie valorificate. Adică fără ca RAAPPS să primească vreun ban. Pentru a scăpa de această neregulă constată de Curtea de Conturi, RAAPPS a prezentat doi ani mai tâziu un proces-verbal privind dezmembrarea prin valorificare "încheiat la data de 09.06.2022" (la doi ani de la casare), o factură de la Remat București Nord și modul de calcul privind valorificarea masei lemnoase în urma casării.

Soția șefului RAAPPS, 10.000 EUR lunar de la companii de stat (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea, Nuclearelectrica)
Investigații

Soția șefului RAAPPS, 10.000 EUR lunar

Soția șefului RAAPPS, 10.000 EUR lunar. Marius Grăjdan, șeful RAAPPS, este unul dintre cei mai discreți angajați ai statului român. Și e plătit lunar cu 4.500 de euro. Soția sa, Vasilica Grăjdan, încasează lunar în jur de 8.000 de euro de la Transelectrica, Nuclearelectrica și Eurotransgaz Chișinău. Pe lângă aceste venituri, la finalul fiecărui an mai primește un bonus de performanță de 25.200 de euro de la Nuclearelectrica. Citește și: De unde are bani Regia Protocolului de Stat, cea care renovează o vilă cu astronomica sumă de nouă milioane de euro: intermediază tipărirea carnetelor de conducere, cu un profit imens RAAPPS a bugetat între șapte și nouă milioane de euro într-o vilă de protocol în care ar urma să se lăfăie în lux și opulență un demnitar anonim, potrivit Recorder. Șeful RAAPPS, arestat pentru corupție Marius Grăjdan deținea în anul 2011 funcția de director tehnic al Sucursalei pentru Administrarea și Întreținerea Fondului Imobiliar (SAIFI), din subordinea Regiei Autonome de Administrare a Patrimoniului Protocolului de Stat (RAAPPS). O funcție importantă, în contextul în care răspundea de întreținerea majorității locuințelor de protocol ale statului român din București. Adică de confortul unor politicieni români importanți, de la demnitari cu rang de secretar de stat, până la președintele României. O oportunitate de avansare a apărut pentru Grăjdan în primăvara anului 2015, atunci când șeful RAAPPS, Gabriel Surdu, a fost arestat preventiv într-un dosar de corupție. Grăjdan preia funcția. Soția, angajată la Transgaz În acest context, funcția de director general interimar a fost preluată de Marius Grăjdan. După doi ani de interimat la conducerea RAAPPS, Marius Grăjdan a fost numit definitiv pe funcție. La scurt timp după numirea definitivă, în noiembrie 2017, soția sa, Vasilica Grăjdan, a fost angajată la Transgaz, pe o funcție de director în cadrul direcției Resurse Umane. Angajarea Vasilicăi Grăjdan a fost girată de Ion Sterian, șeful Transgaz. Tot Ion Sterian a decis un mai târziu ca subalterna sa, Vasilica Grăjdan, să fie numită în funcția de administrator al companiei Eurotransgaz Chișinău, companie înființată de Transgaz. Din februarie 2023, doamna Grăjdan a mai primit o sinecură: a fost aleasă pe o perioadă de patru ani ca membru neexecutiv în Consiliul de Administrație al Nuclearelectrica. Loc în CA al Nuclearelectrica Marius Grăjdan primește lunar un salariu de 4.500 de euro de la statul român, conform declarației de avere depuse în vara anului trecut. Soția sa, Vasilica Grăjdan, a încercat în numeroase rânduri să își ascundă salariul colosal pe care îl încasează de la Transgaz, compania condusă de Ion Sterian. Dar a uitat să îl anonimizeze în declarația de avere din mai 2023, depusă în calitate de membru în Consiliului de Administrație al Nuclearelectrica. Din documentul citat rezultă că Vasilica Grăjdan a primit pentru anul 2022 un salariu de 315.405 lei de la Transgaz. Adică, 5.300 de euro lunar. Soția șefului RAAPPS, 10.000 EUR lunar De la Eurotransgaz Chișinău, companie deținută intregral de Transgaz, ea a mai primit 136.144 lei moldovenești, echivalentul a 7.000 de euro. Ceea ce înseamnă în jur de 600 de euro lunar. Vasilica Grăjdan a ajuns în februarie 2023 și în Consiliul de Administrație al Nuclearelectrica. De aici, primește o indemnizație lunară de aproximativ 10.500 lei, echivalentul a 2.100 de euro. Însă la finalul fiecărui an de mandat mai primește, conform legii, un bonus numit "componentă variabil". Acesta însumează 12 indemnizații lunare a câte 2.100 de euro. Rezultă, așadar, un bonus de 25.200 euro anual. Ceea ce înseamnă că Vasilica Grăjdan încasează un venit cumulat de 10.000 de euro lunar. Secretul vilei de pe Aviatorilor 86 Recorder a dezvăluit recent că RAAPPS urmează să investească peste șapte milioane de euro într-o locuință de protocol de lux pentru o singură familie. O investiție colosală într-o vilă de 1.200 de metri pătrați, amplasată pe Bulevardul Aviatorilor nr. 86. Administrația Prezidențială a ținut să transmită că președintele Klaus Iohannis nu a solicitat atribuirea unei locuințe de protocol și a unui spațiu pentru organizarea cabinetului de lucru. Recorder a arătat, însă, că la cabinet de lucru în locuința primită de la stat nu are dreptul, prin lege, decât un fost președinte al țării. RAAPPS a transmis că nu există nici o solicitare privind atribuirea vilei de protocol în care urmează să investească șapte milioane de euro și că, până acum, s-ar fi cheltuit doar 420.000 de euro.

Invazia cancerului de război în Marea Neagră (sursa: INCDM "Grigore Antipa")
Investigații

Invazia cancerului de război în Marea Neagră

Invazia cancerului de război în Marea Neagră. Poluarea sectorului românesc al Mării Negre cauzată de războiul care a urmat invaziei rusești în Ucraina este un subiect aproape neatins de către oamenii de știință. Și nu este vorba doar de cei de la București, ci de toți specialiștii în domeniu din țările riverane Mării Negre, după cum au constatat jurnaliști de investigație din șase țări (Georgia, Ucraina, Moldova, România, Bulgaria, Turcia). Citește și: Marea Neagră, afectată brutal de războiul declanșat de Rusia în Ucraina. Efectele, resimțite de toate țările riverane Tentative multiple ale echipe noastre de a intervieva specialiști în ecologie marină și costieră s-au lovit de refuzuri, lipsa oricărui răspuns sau informații cu totul generale. "Nu există studii" Printre puținii care au răspuns solicitărilor noastre, profesorul Constantin Cazacu de la Universitatea București, directorul Departamentului de Ecologie și Sustenabilitate a Sistemelor de la Facultatea de Biologie, a fost foarte direct. "Nu există studii referitoare la acest tip de poluare", a spus profesorul Cazacu. Din punctul său de vedere, o analiză comparată ar putea avea în vedere monitorizările anumitor parametri de calitate a apei făcute de diverse instituții naționale de la București. "Însă aceste monitorizări au în vedere anumiți parametri care nu au legătură directă cu poluarea cauzată de război", a mai spus profesorul Cazacu. Cu alte cuvinte, în lipsa unei cercetări care să vizeze, în mod specific, posibili poluanți rezultați din operațiuni militare, studiile deja disponibile nu ar oferi o imagine relevantă pe acest subiect. Tot ce se întâmplă la Odesa vine pe mare la Constanța Profesorul de Geografie fizică și specialist în cercetări costale Alfred Vespremeanu de la Universitatea București s-a arătat disponibil să comenteze pe marginea subiectului, însă a precizat că nu este specializat nici în ecologie, nici în calitatea apei marine. Totuși, profesorul Vespremeanu a explicat în ce fel posibilii poluanți de război din sectorul ucrainean al Mării Negre influențează calitatea apei din sectorul românesc al Mării Negre. "În Marea Neagră există așa-numitul curent de bordură costier, care vine dinspre golful Odesei spre apele teritoriale ale României și care, deci, transportă dinspre țărmul ucrainean spre cel românesc tot ce se află în apă. Coasta Mării Negre se mai epurează până ajunge pe țărmul Istanbulului", a arătat profesorul Vespremeanu. Din punctul său de vedere, ar exista trei surse semnificative de poluare, toate indirecte, ale Mării Negre din cauza războiului declanșat de Rusia. Navele maritime, principalul poluator "În primul rând, traficul naval a crescut foarte mult pe canalul Sulina după ce porturile ucrainene din zona Odesei nu au mai putut fi folosite. S-au format șiruri de nave care așteaptă atât pe canalul Sulina, cât și pe mare, în așteptarea intrării pe canal. Evident, avem de-a face cu o creștere a poluării cu hidrocarburi. Din punctul meu de vedere, este o creștere între trei și zece ori a poluării în această zonă a Mării Negre", a spus profesorul Vespremeanu. "În al doilea rând, distrugerea barajului ucrainean Nova Kahovka a produs o undă de viitură excepțională care a transportat în Marea Neagră foarte multe resturi culese în drumul spre vărsare", a adăugat profesorul Universității București. "În al treilea rând, este vorba despre poluarea cu produse de război", a încheiat Vespremeanu, care a adăugat că este nevoie de o analiză țintită de monitorizare a substanțelor conținute de aceste produse de război pentru a realiza un studiu relevant. Efectul Nova Kahovka Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Marină "Grigore Antipa" de la Constanța realizează anual rapoarte despre starea mediului marin și costier din sectorul românesc al Mării Negre. Laura Boicenco, director științific al Institutului, a arătat, însă, că aceste rapoarte nu au luat în calcul, după declanșarea invaziei rusești în Ucraina, monitorizarea unor parametri suplimentari, specifici unei posibile poluări militare. Boicenco a vorbit, totuși, despre posibilele efecte ale viiturii declanșate de explozia barajului de la Nova Kahovka. "Cea mai importantă sursă de poluare din cauza acestei viituri ar putea fi creșterea turbidității apei, adică diminuarea transparenței apei Mării Negre pe anumite suprafețe", a spus Boicenco. Astfel, este afectată fotosinteza, așadar fitoplanctonul. Totuși, date despre acest indicator ar putea fi disponibile în a doua jumătate a anului 2024, când Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Marină "Grigore Antipa" va face public raportul despre starea mediului marin și costier din sectorul românesc al Mării Negre pe 2023 (barajul de la Nova Kahovka a fost aruncat în aer în iunie 2023). Două rapoarte: 2021 vs 2022 Echipa noastră a reușit, totuși, să obțină date colectate științific despre calitatea apei din sectorul românesc al Mării Negre. Aceste date se regăsesc în rapoartele despre starea mediului marin și costier din sectorul românesc al Mării Negre pentru anii 2021 și 2022 (anul invaziei rusești în Ucraina), întocmite de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Marină "Grigore Antipa" de la Constanța. Analiza comparată a celor două rapoarte arată diferențe extraordinare ale unor parametri. Diferențe atât de mari încât acestea nu pot fi explicate decât printr-un eveniment excepțional care a afectat calitatea apei Mării Negre. Iar războiul declanșat de Rusia în Ucraine este acel eveniment excepțional. Hidrocarburile petroliere, creștere accelerată Astfel, potrivit analizei comparate a celor două rapoarte menționate, cantitatea maximă de hidrocarburi petroliere totale din apele teritoriale românești ale Mării Negre, în sediment uscat, a crescut cu peste 60%. În 2021, hidrocarburi petroliere totale din apele teritoriale românești ale Mării Negre, în sediment uscat au avut valori între 0,48 de micrograme pe gram și 329,97 de micrograme pe gram de sediment uscat. În 2022, însă, valoarea minimă a acestor hidrocarburi petroliere a fost între un minim de 7,12 de micrograme pe gram și un maxim de 539,24 micrograme pe gram de sediment uscat. Așadar, valoarea minimă a crescut de aproape 15 ori (de la 0,48 de micrograme, la 7,12 micrograme) iar cea maximă, cu 60% (de la 329,97, la 539,24 micrograme). Relevant este și locul în care s-a înregistrat valoarea maximă pentru hidrocarburi petroliere totale: în zona Gurii Portița a țărmului românesc al Mării Negre, adică la sud de canalul Sulina. Explicația: curentul de bordură costier al Mării Negre, care a transportat poluarea navelor de pe canalul Sulina spre sud. Reziduurile arderii de combustibil Îngrijorătoare sunt și valorile comparate ale hidrocarburilor aromatice polinucleare, substanțe cancerigene și potențial cancerigene rezultate din arderile de combustibil. În 2021, potrivit măsurătorilor Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare Marină "Grigore Antipa" de la Constanța, au fost înregistrate depășiri ale limitei maxime admise pentru aceste substanțe în cazul a 1,3% din probele colectate. În 2022, însă, depășiri ale limitei maxime admise s-au înregistrat în cazul a 14,2% din probe. Așadar, în primul an de război din Ucraina, poluarea cu hidrocarburi aromatice polinucleare în apele teritoriale românești ale Mării Negre a crescut de 11 ori. Iar valorile maxime ale acestor substanțe au fost înregistrare în zona nordică a coastei românești, la Sulina, Sf. Gheorghe și Gura Portiței, adică în zona de intrare a navelor pe canalul Sulina. Fenantrenul și explozibilii Una din hidrocarburi aromatice polinucleare cu creșteri mari în 2022 față de 2021 a fost fenantrenul. La această substanță s-au constatat depășiri ale valorilor admisibile în cazul a 27% din probe în 2021. Dar, în 2022, depășiri ale valorilor admisibile la fenantren s-au înregistrat în cazul a 48,5% din probele colectate de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Marină "Grigore Antipa" de la Constanța. În context, nu este lipsită de relevanță precizarea că fenantrenul nu este doar un rezultat al arderilor de combustibil, ci se găsește și în explozibili, ceea ce ar putea explica creșterea cu 80% a probelor care depășesc limita admisă în 2022 față de 2021. Invazia cancerului de război în Marea Neagră Grav este și că, la analiza acestor substanțe cancerigene pe moluște, în țesut umed, s-a constatat o creștere de trei ori în 2022 față de 2021. Astfel, în 2021, hidrocarburi aromatice polinucleare au fost identificate în țesut umed de moluște într-o cantitate maximă de 1,1 micrograme pe gram de țesut umed. În 2022, cantitatea maximă a ajuns la 3,5 micrograme pe gram. Cele mai afectate moluște au fost cele din specia Mytilus galloprovincialis, în largul punctului costier Sf. Gheorghe (adică tot în zona în care se află navele care așteaptă să intre pe canalul Sulina). Toxicitate cronică Printre hidrocarburi aromatice polinucleare identificate în țesut umed de moluște se mai numără, în afară de fenantren, pirenul, antracenul, fluorantenul și benz(a)antracenul. Este cunoscut la nivel științific că pirenul afectează funcții vitale ale peștilor și algelor. Efectul toxic al antracenului, în medii acvatice, este agravat de lumina solară, potrivit studiilor. Toxicitatea acută și cronică a fluorantenului a fost determinată pentru un grup divers de specii de apă dulce și de apă sărată, atât în condiții standard de laborator cu lumină fluorescentă, cât și în condiții de testare cu lumină ultravioletă (UV), potrivit Institutului Național de Sănătate din SUA. Rechinii, șprotul și rapanele, scăderi masive de stocuri Analiza comparată a stocurilor marine de pești arată scăderi excepționale în 2022. De exemplu, cercetătorii Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare Marină "Grigore Antipa" de la Constanța au estimat stocul de șprot din apele teritoriale românești ale Mării Negre în 2021 la o cantitate de 93.677 tone. În 2022, estimarea pentru aceeași specie a fost de numai 20.347 de tone, de aproape cinci ori mai puțin. La rechin: 4.135 de tone în 2021, doar 631 de tone în 2022, deci o scădere de aproape șapte ori. Rapana: 8.007 tone în 2021, 3.611 tone în 2022, așadar o scădere la mai puțin de jumătate. Delfinii, măcelăriți Când vine vorba de mamifere marine, datele sunt tragice. Astfel, din specia Delphinus delphis ssp. ponticus ("foarte sensibil la poluările chimice și acustice") au fost observate 324 de exemplare în 2021, dar numai 49 în 2022 – o scădere de peste șase ori. Alte 24 de exemplare au fost descoperite moarte, eșuate pe țărmul românesc. În 2021, au fost observate 70 de exemplare din specia Phocoena phocoena ssp. relicta, dar numai 48 în 2022. Tot în 2022, trei exemplare au fost descoperite moarte, eșuate pe țărm. Scăderea cea mai mare a fost la exemplarele din specia Tursiops truncatus ssp. ponticus: 410 exemplare observate în 2021, numai 32 în 2022, adică de peste 12 ori mai puțin. Raportul Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare Marină "Grigore Antipa" de la Constanța pe 2022 precizează că în acel an au mai fost descoperite alte 17 mamifere marine eșuate pe țărmul românesc, însă nu au putut fi identificate din cauza stării avansate de putrefacție. ____________________________ Acest articol a fost realizat cu sprijinul Journalismfund Europe.

The Black Sea in peril: the echoes of war ripple beyond borders (source: Romanian Navy)
Investigații

The Black Sea in peril

Nino Ramishvili (Georgia, Studio Monitor), Atanas Tchobanov (Bulgaria, BIRD), Oleg Oganov (Ukraine, Nikcenter), Olesia Boreiko (Ukraine, Nikcenter), Sukru Oktay Kilic (Turkey, Fayn Studio), Vitalie Călugăreanu (Moldova), Cătălin Prisacariu (Romania), Investigative Media Lab VERSIUNEA ÎN LIMBA ROMÂNĂ On the night of June 6, 2023, the Russian military blasted Ukraine's Nova Kakhovka hydroelectric power plant in a grotesque act of military desperation. The act classified as an "ecocide" has pushed the limits of the region's ecological resilience. The resulting surge of poisoned water unleashed an ecological catastrophe upon the Black Sea, already choking from wartime neglect. In an extraordinary collaboration, investigative journalists from six Black Sea countries – Ukraine, Georgia, Turkey, Romania, Moldova, and Bulgaria – have come together to measure the impact of the war on the already fragile ecosystem of the Black Sea and scrutinize how governments are responding to this new regional challenge. Kakhovka Dam Soon after the blast of the Kakhovka Dam, Ukraine hosted a conference with the help of local and international scientists to discuss the impact of the eco-terrorist act on the ecology and economy of the Northern Black Sea region. Experts agreed on one thing: the effect was devastating. "Climate change in the affected area has been provoked due to an increase in open land areas and a decrease in the water surface area", says Marina Zakharova, an Institute of Soil Science and Agro-chemistry (Ukraine) researcher. Members of the International Working Group on the Environmental Consequences of the War have also visited Ukraine after the blast. "Russia's invasion of Ukraine has demonstrated the gravity of crimes against the environment throughout the war", said Vice President of the European Parliament, Heidi Gautala. According to Alfred Vespremeanu, PhD professor of physical geography and a specialist in coastal research at the University of Bucharest, the destruction of the Ukrainian Nova Kakhovka dam produced an exceptional flood wave "that carried a lot of debris collected on its way to the Black Sea". Fishermen's plight: an economic and cultural setback The same story surfaces from Turkey's tight-knit fishing villages to the battered harbors of Ukraine: the sea that once promised prosperity now teems with danger. Drifting mines maim vessels and livelihoods, turning fishing grounds into a deadly lottery. "Everything is mined", says Oleksandr Hromovyi, for whom fishing was the only source of income. Since February 24, 2022, Oleksandr's family, like many others in Black Sea countries, has been left without a single source of income. In March 2022, just a month after Russia's full-scale invasion of Ukraine, Turkish authorities issued a ban on all fishery activities in Kirklareli's coastal town of Igneada, located just five kilometers south of the Mutludere River, which forms Turkey's border with Bulgaria. That was the highest season for fishermen, and the ban lasted a month and a half. "The ban has been lifted, but we're still afraid to seal on the sea in the dark because no way our vessels can survive if hit by a drifting mine," – Says Ibrahim Metin, the former head of the Igneada fishery cooperative. That happened two times in Turkey: 1. On November 9, 2022, a fishing vessel hit a mine off the coast of Igneada, near Bulgaria, sustaining minor damage but the crew was safe; 2. On October 5, 2023, a Turkish-flagged general cargo ship hit a mine off the coast of Romania. This one also sustained minor damage with no injuries to the crew. Dolphins' Demise Following the war, thousands of dolphins died in the Black Sea since dolphins are "susceptible to chemical and noise pollution", according to experts. According to the Head of the Scientific Department of the Tuzly Estuaries Nature Park (Ukraine), even two weeks before Russia's full-scale invasion, there were already a lot of Russian submarines and ships in that part of the Black Sea. "They came very close at night, using sonar systems on submarines and warships that hit dolphins," – Says Rusev.According to ecologists, active hostilities cause the most significant damage to marine organisms and the sea in general. No data, no studies The pollution of the Black Sea caused by Russia's war in Ukraine is a subject that scientists in the region have barely touched on. Despite the many attempts by the investigative teams from all the countries, they couldn't find any highly significant study or data that would demonstrate the war's effect on the whole region. However, the Romanian team has obtained scientifically collected data on water quality in the Romanian sector of the Black Sea. These data are contained in the reports on the state of the marine and coastal environment in the Romanian sector of the Black Sea for 2021 and 2022 prepared by the National Institute for Marine Research and Development "Grigore Antipa" in Constanta. Comparative analysis of the two reports shows extraordinary differences in some parameters. Differences are so significant that they can only be explained by an exceptional event that affected the quality of Black Sea water. And Russia's war in Ukraine is the most probably that exceptional event. Government indifference and non-existent regional cooperation "There's no strong political will to protect the Black Sea" – that's how Nesrin Algan, a political science professor specializing in urban, environmental, and local government, answered the question asked by our Turkish team. In conclusion, the original working hypothesis of the investigation was confirmed – environmental policies of the Black Sea region states have generally been weak and lack clear objectives, which has contributed to the fragility of the Black Sea ecosystem and the regional cooperation in addressing environmental challenges, such as pollution, has been inadequate due to the absence of a systemic framework and coordinated efforts. The ecological catastrophe described above needs regional joint coordination. However, such steps still needed to be taken. In 1992, Turkey, Romania, Ukraine, Georgia, and the Russian Federation signed the convention on the protection of the Black Sea Against Pollution. The document was ratified in 1994. The Black Sea commision’s objective is to prevent, reduce, and control the pollution in the Black Sea to protect and preserve the marine environment and provide a legal framework for cooperation and concerted actions to fulfill this obligation. But this convention is not implemented. Only three people are working at the secretariat based in Istanbul, Turkey. Even the war in the Black Sea couldn't persuade the governments of Georgia, Romania, Moldova, Turkey, and Bulgaria to take further measures. ______________________________ This article was developed with the support of Journalismfund Europe.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră