joi 18 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Categorie: Eveniment

8838 articole
Eveniment

Vodafone, Orange, Digi și Telekom nu bagă banii în rețeaua 5G

Vodafone, Orange, Digi și Telekom nu bagă banii în rețeaua 5G: acoperirea la nivel național era de doar 32,8%, arată raportul DESI (Digital Economy and Society Index), care monitorizează performanța digitală globală din UE, urmărind progresele înregistrate de statele membre în direcția unei economii și societăți digitale. Citește și: EXCLUSIV Bugetarii ar putea băga România în faliment: au dat statul în judecată pentru salarii și au de încasat miliarde de lei „Dacă nu suntem atenţi şi nu avem un plan pe care să-l discutăm cu operatorii mobili s-ar putea să ne trezim ca această tehnologie să fie majoritară în România după 2027. Dialogul pe care îl avem astăzi cu operatorii ne dă speranţe că, undeva la sfârşitul anului 2026, o să fie o tehnologie majoritară în România. Tranziţia nu este simplă”, declara președintele ANCOM, valeriu Zgonea, în septembrie 2023. Vodafone, Orange, Digi și Telekom nu bagă banii în rețeaua 5G Acest grad slab de acoperire a rețelei 5G este considerat o vulnerabilitate a României. „Două puncte slabe principale sau domenii care trebuie îmbunătățite: A) Competențe digitale de bază: deși România depune eforturi impresionante pentru a crește nivelul competențelor digitale, inclusiv prin reforme majore și investiții semnificative, mai mult de 72% din populație nu are încă competențe digitale de bază. B) Acoperirea 5G Acoperirea 5G se îmbunătățește, dar este încă mult în urma mediei UE (32,8% față de 89,3%)”, se arată în documentul DESI. În mediul rural, acoperirea 5G este de doar 6,3%. Întreaga acoperire 4G/5G este de doar 89%, mult sub media UE. În 2023, ANCOM nota că 1,5 milioane carduri SIM oferă acces 5G, însă ponderea cartelelor SIM 5G în rândul întregii populații este de 7,9% față de 24,6% media UE. În raportul DESI 2023, acoperirea 5G era de doar 26,8%. DESI recomandă României „să întreprindă eforturi suplimentare pentru a sprijini un nivel mai ridicat de ambiție pentru obiectivul 5G”. ANCOM, condus de un lăctuș mecanic de la PSD În noiembrie 2022, Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM) a anunțat rezultatele licitației pentru acordarea spectrului 5G. Statul ruma să încaseze 432,61 milioane de euro de la cei trei operatori care au licitat, respectiv Orange, Vodafone și Digi. Ulterior, deși nu a participat la licitație, și Telekom a anunțat că va oferi servicii 5G, folosind spectrul radio existent. Președintele ANCOM, instituția care ar trebui să impună progrese în dezvoltarea rețelei 5G, este controversatul Valeriu Zgonea, fost muncitor la căile ferate și student la seral, nepotul securistului Priboi și apărător fervent al Chinei comuniste. Zgonea a terminat facultatea în opt ani. El a scăpat în 2022 de un dosar penal după ce magistrații au eliminat probele SRI. El a fost achitat la Curtea de Apel București în ianuarie 2022 după ce Tribunalul Capitalei îi dăduse în primă instanță o condamnare la 3 ani de închisoare pentru trafic de influență. El era acuzat că a intervenit pentru numirea fiicei unui consilier judeţean în Buzău într-o importantă funcţie publică.

Vodafone, Orange, Digi și Telekom nu bagă banii în rețeaua 5G Foto: Facebook ANCOM
Bugetarii ar putea băga România în faliment Foto: România TV
Eveniment

Bugetarii ar putea băga România în faliment

Bugetarii ar putea băga România în faliment: au învățat de la magistrați, au dat statul în judecată pentru a obține majorarea salariilor și au de încasat miliarde de lei, din 2015 în 2023. Citește și: Băsescu amintește că a propus, în 2012, reforma Sănătății și spargerea monopolului CNAS, dar “baronii sănătății“ l-au învins și nu s-a schimbat nimic: “Doar morţii din spitale ar putea fi mai mulţi“ Bugetarii ar putea băga România în faliment Însă, în 2023, a explodat valoarea titlurilor executorii emise în favoarea bugetarilor, majorarea față de 2022 fiind de 231%. Nu este clar dacă în aceste sume intră și cele care trebuie achitate magistraților. În total, în perioada 2015-2023, suma pe care statul trebuie să o plătească bugetarilor, stabilită prin titluri executorii, este de 22 de miliarde de lei. Foarte probabil ea se va majora substanțial pe măsură ce cresc pretențiile și numărul de procese. Din totalul sumei, s-au achitat 14,5 miliarde de lei, între 2015 și 2023, deci mai sunt de plătit circa 6,5 miliarde de lei. Guvernul a achitat, în 2023, 1,62 miliarde de lei în contul acestor titluri executorii. Suma este mai mică decât în 2022 - când de la buget s-au plătit 1,65 miliarde de lei - dar aceste titluri executorii sunt purtătoare de dobânzi și penalități. Informația apare într-un document al Consiliului Fiscal. Tabel: Consiliul Fiscal „În anul 2023, se observă o diminuare marginală a sumelor plătite în contul hotărârilor judecătorești privind plata unor diferențe salariale pentru unele categorii de bugetari, de la 1.687,2 mil. lei în anul precedent, la 1.661,4 mil. lei. Pe de altă parte, la nivelul titlurilor executorii nou-emise se observă o creștere cu 231,1% în 2023 (8.147 mil. lei) față de 2022 (2.460,6 mil. lei) astfel că suma înregistrată în 2023 va continua să afecteze execuția cash din anii următori”, arată Consiliul Fiscal. Potrivit unui tabel al Consiliului Fiscal, cele mai mari sume au fost câștigate de bugetarii din administrația publică centrală, respectiv 18,58 miliarde de lei, urmați de cei din administrația locală - 3,45 miliarde de lei și doar 31,9 milioane de lei la bugetul asigurărilor sociale de stat. Magistrații au deschis drumul În octombrie 2023, DeFapt.ro a scris că magistrații au jupuit statul român de circa un miliard de euro, dându-l în judecată și apoi dându-și dreptate între ei, arată o notă confidențială a ministerului de Finanțe. Însă această sumă a fost obținut doar prin cele circa 22.800 de chemări în instanță din perioada 2008-2022. Potrivit notei ministerului de Finanțe, magistrații au obținut, prin hotărâri judecătorești, o majorare retroactivă a salariilor, iar suma totală care ar trebui plătită, cu tot cu penalități, este de circa 16,1 miliarde de lei, adică aprximativ 3,2 miliarde de euro. În 2023, cheltuielile de personal - salariile bugetarilor - au fost de 132 de miliarde de lei.

Înșelăciune cu acțiuni Hidroelectrica, sume uriașe (sursa: Facebook/Hidroelectrica)
Eveniment

Înșelăciune cu acțiuni Hidroelectrica, sume uriașe

Înșelăciune cu acțiuni Hidroelectrica, sume uriașe. Zeci de ieșeni au ajuns să plângă în pumni după ce din neglijență și lipsă de prevedere au căzut în capcana brokerilor care "vând" acțiuni la mari companii naționale. Înșelăciune cu acțiuni Hidroelectrica, sume uriașe Autoritățile sunt depășite de situație, nu reușesc să facă progrese semnificative în investigații, și se ocupă mai mult cu preluarea plângerilor de la victime. Citește și: Băsescu amintește că a propus, în 2012, reforma Sănătății și spargerea monpolului CNAS, dar “baronii sănătății“ l-au învins și nu s-a schimbat nimic: “Doar morţii din spitale ar putea fi mai mulţi“ Escrocii se folosesc de numele unor companii cu potențial mare pe piața bursieră, cum ar fi Hidroelectrica, Transgaz, Romgaz sau Nuclearelectrica. În primul caz pe care îl prezentăm este vorba despre o familie de pensionari care a fost "momită" cu acțiuni Hidroelectrica. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Clanul Delon, o familie puțin fericită (sursa: Facebook/Alain Delon)
Eveniment

Clanul Delon, o familie puțin fericită

Clanul Delon, o familie puțin fericită. Alain Delon, care a murit duminică, 18 august, la vârsta de 88 de ani, nu a avut o viață de familie prea liniștită. Cu excepția fiicei sale, Anouchka, „femeia” vieții sale, după cum o numea, relațiile cu băieții săi nu au fost prea fericite. „Nu sunt sigur că am fost un tată bun pentru ei și nici un bun bunic bun. Aș fi putut fi altfel? Nu cred”, a mărturisit Delon, în 2018, într-un interviu în Paris Match. Clanul Delon, o familie puțin fericită Alain Delon a fost acuzat, în repetate rânduri de fii săi că îi supunea unei educații „tradiționale”. Actorul voia să-i facă „bărbați”, să-i întărească pentru greutățile vieții. Pe Anthony, îl închidea uneori într-un adăpost de câini, pentru a se lupta cu animalele. Un mod de a-l întări și de a-l învăța să-și controleze frica. Alain-Fabien povestea că la fiecare lovitură la care era supus, tatăl său îi spunea: „Regii nu plâng, sunteți din neamul lorzilor, așa că veți fi bine...” Fiul nerecuoscut În anii ‘60, Alain Delon a avut o relație cu Nico, vedeta de rock germană. În urma relației s-a născut un băiat, Ari Boulogne. Însă Alain Delon a refuzat să-l recunoască ca fiind copilul său. Ari Boulogne a fost mai apoi adoptat de mama și tatăl vitreg al vedetei, Paul Boulogne, al cărui nume de familie îl ia. În adolescență, Ari a luat-o pe urmele drogurilor, inițiat fiind de mama sa. „Pentru mine, a fost o mamă foarte bună”, a declarat acesta. „Mi-a dat totul, chiar și droguri”. Deși a avut o relație cu Alain Delon, Ari a declarat că actorul i-ar fi spus: „Nu ești fiul meu, nu vei fi niciodată fiul meu. M-am culcat o singură dată cu mama ta”. Ari Boulogne a fost găsit mort pe 20 mai 2023. Anthony, dat în judecată Cu Anthony, paternitatea va fi oficială. Anthony avea 4 ani când părinții lui, Alain și Nathalie, s-au despărțit. Însă copilul își adoră tatăl, și o considera pe Mireillei Darc, noua parteneră lui Delon, aproape a doua mamă. Prima ruptură s-a petrecut când Anthony a împlinit 20 de ani. Anthony a lansat o linie de îmbrăcăminte pe numele său: Anthony Delon. Inițiativa fiului l-a înfuriat pe Alain Delon, care avea el însuși o companie producătoare de parfumuri și îmbrăcăminte. Actorul nu a ezitat să-și dea în judecată fiul, acuzat că a furat brandul „Delon”.Fiul a trebuit să-i plătească o amendă și să renunțe la firmă. Anthony s-a lansat mai apoi în cinematografie. Deși a realizat în jur de patruzeci de filme și seriale, s-a plâns mereu de „umbra” tatălui său, cu care era mereu comparat. Anthony critica declarațiile politice ale tatălui său care susținea Frontul Național. „Este stupefiant. El este actor. Ar face mai bine să facă filme și să ne ofere un sfârșit de viață în stilul lui Clint Eastwood, decât să facă pe politologul”. În replică, Delon i-a răspuns cu aceeași monedă: „Anthony ar face mai bine să tacă”. Alain-Fabine a dat din casă Cu Alain-Fabien, fiul cel mai mic al actorului, relația a fost la fel de tensionată. La 18 ani, acesta a plecat de acasă, a vândut presei informații despre tatăl său și chiar a publicat o carte despre copilăria sa, dând informații de natură personală. Presa a etichetat aceste reacții drept o „reglare de conturi”. Alain-Fabien a decis și el să se lanseze în cinema, în ciuda cariere legendare a tatălui, despre care spunea că „zdrobește” totul. Alain Delon a declarat atunci: „M-au enervat suficient cu acest subiect. Le-am răspuns: «Dacă aș fi rămas ceea ce eram, fiu de măcelar, am fi avut mai puține probleme...»”. Războiul fratricid Testamentui lui Alain Delon a fost făcut în favoarea fiicei, Anouchka. Aceasta a primit 50% din avere, iar cei doi băieți câte 25%. Cei doi și-au acuzat atunci sora, care locuiește în Elveția, că voia să-l aducă pe Delon la ea, pentru a primi cea mai mare parte din avere. Deși a recunoscut că este copilul preferat, Anouchka a invocat motive medicale deplasarea lui Delon în Elveția.

Metroul din Cluj, aproape de pierderea finanțării europene, spune deputatul Sabin Sărmaș Foto: Ziarul de Cluj
Eveniment

Metroul din Cluj, aproape de pierderea finanțării europene

Un deputat ales pe listele PNL, Sabin Sărmaș, care în 2024 a candidat împotriva lui Emil Boc, susține că metroul din Cluj este aproape de pierderea finanțării europene. La alegerile din 9 iunie, Boc a câștigat primăria din Cluj cu susținerea a 42,55% dintre alegători, dar Sărmaș s-a plasat pe locul II, colectând 29,37% din voturi. Citește și: Dragnea l-a făcut europarlamentar pe Victor Negrescu fiindcă făcea lobby pentru legile justiției. Acum, Ciolacu îl vrea comisar european În mod straniu, pe site-ul Camerei Deputaților, Sărmaș figurează în continuare ca membru al grupului PNL. Acum, el critică dur modul în care primăria condusă de Boc a gestionat construcția metroului din Cluj, finanțată din PNRR. Costurile totale ale lucrării sunt estimate la 1,8 miliarde de euro, din care 300 de milioane euro din PNRR. Metroul din Cluj, aproape de pierderea finanțării europene „Finanțarea din PNRR pentru Metroul Cluj e pe cale să fie pierdută. Dacă asta se va întâmpla indiferent de ce declarații vor mai apărea, proiectul metroului nu se mai face. Ca deputat de Cluj și reprezentant al celor 37.017 clujeni care m-au votat, adresez două întrebări Primării Cluj-Napoca: Este adevărat că au existat vicii de procedură în procesul de achiziție pentru construirea metroului care pun în pericol finanțarea din PNRR? Este adevărat că din cauza întârzierilor mari în construirea magistralei metrou (doi ani), Comisia Europeană a anunțat că e posibil să ne retragă finanțarea? Dacă nu vom avea metrou, dacă nu vom avea centura, dacă nu vom avea servicii funcționale în cartiere sau infrastructură pentru transport alternativ, traficul în Cluj va deveni infernal. E nevoie să discutăm transparent și să aflam din timp ce se face, ce nu se face și să vedem împreună ce ne rămâne de făcut”, a afirmat Sărmaș într-un mesaj video pe Facebook. Ciugud, mai smart decât Cluj În iunie 2023, el a criticat dur informatizarea administrației clujene. „De exemplu, la numărul de utilizatori pe ghișeul.ro ne bat absolut toate sectoarele din București. Acest lucru a fost o surpriză și pentru mine, iar asta nu înseamnă decât că mai avem de muncit la Cluj Napoca, nu înseamnă decât că noi, cei care înțelegem tehnologie, ne pricepem la tehnologie, avem obligația să-i integrăm pe toți cetățenii, să ducem tehnologia către fiecare cetățean al comunității noastre și să transformăm Clujul cu adevărat într-un oraș Smart”, a arătat Sabin Sărmaș, citat de Actual de Cluj. „Am puterea să recunosc că această comună Ciugud este mai smart decât Clujul (…) Nu cred că Ciugudul are rival în acest moment”, a spus Sărmaș.

Alain Delon, legenda mondială, a murit (sursa:Facebook/Alain Delon)
Eveniment

Alain Delon, legenda mondială, a murit

Alain Delon, legenda mondială, a murit. Actorul avea 88 de ani. Anunțul morții a fost făcut duminică dimineaţă de către cei trei copii ai actorului într-un comunicat comun. Alain Delon, legenda mondială, a murit "Alain Fabien, Anouchka, Anthony, precum şi Loubo (câinele său), anunţă cu imensă tristeţe moartea tatălui lor. S-a stins în pace în locuinţa din Douchy, înconjurat de cei trei copii şi de apropiaţi", anunţă comunicatul. Citește și: Investițiile statului în spitalele pensionarilor speciali duduie: cea mai mare investiție din PNRR destinată sistemului medical, spitalul Gerota al ministerului de Interne Copiii actorului au adăugat: "Actorul din şi din merge să se întâlnească cu (Fecioara) Maria printre stelele care îi erau atât de dragi inimii sale. Familia vă roagă să-i respectaţi intimitatea în acest moment de doliu extrem de dureros". Actorul a decedat "la primele ore ale nopţii", au precizat aceştia. Ultimele controverse Deşi a avut foarte puţine roluri în cinema după sfârşitul anilor 1990, Alain Delon a ţinut primele pagini ale ziarelor în vara anului 2023 când cei trei copii ai săi au depus plângere împotriva lui Hiromi Rollin, prezentată câteodată drept partenera actorului, pe care au acuzat-o că profită de starea de vulnerabilitate a tatălui lor. Cei trei copii ai actorului au fost implicaţi într-un război mediatic şi juridic pe tema stării de sănătate a vedetei, care a fost diagnosticată cu limfom şi suferise un AVC în 2019. În 2019, Alain Delon a revenit pe covorul roşu de la Cannes unde a primit un Palme d'or onorific. "Este puţin un omagiu postum, dar primit în timpul vieţii", a spus atunci actorul, protagonistul peliculelor "Plein soleil" (1960) - film care i-a adus consacrarea internaţională -, "Rocco et ses freres" (1960), "Le Guépard" (1963), "La piscine" (1969).

Securitatea centralei de la Zaporojie, amenințată (sursa: iaea.org)
Eveniment

Securitatea centralei de la Zaporojie, amenințată

Securitatea centralei de la Zaporojie, amenințată. Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA) a avertizat că securitatea la centrala nucleară de la Zaporojie din Ucraina, cea mai mare din Europa, se "deteriorează" după o lovitură cu dronă în apropierea centralei. Securitatea centralei de la Zaporojie, amenințată Experţii AIEA prezenţi la faţa locului au fost informaţi sâmbătă despre o detonare în apropierea centralei şi s-au deplasat imediat la faţa locului, a indicat într-un comunicat agenţia ONU cu sediul la Viena. Citește și: Investițiile statului în spitalele pensionarilor speciali duduie: cea mai mare investiție din PNRR destinată sistemului medical, spitalul Gerota al ministerului de Interne Potrivit experţilor, pagubele "par să fi fost cauzate de o dronă dotată cu o încărcătura explozivă" care a lovit drumul dintre cele două porţi principale ale centralei. Rusia acuză Ucraina de acest incident. "Încă o dată, constatăm o escaladare a pericolelor în materie de siguranţă şi securitate nucleare cu care se confruntă centrala nucleară de la Zaporojie", a declarat directorul general al AIEA, Rafael Grossi. "Situaţia în materie de securitate nucleară" la amplasamentul centralei se "deteriorează", potrivit agenţiei ONU. Centrala nucleară de la Zaporojie este ocupată de ruşi din martie 2022 şi a fost ţinta unor atacuri repetate, de care ruşii şi ucrainenii se acuză reciproc.

Rețeaua X acuză acte de cenzură (sursa: X/Elon Musk)
Eveniment

Rețeaua X acuză acte de cenzură

Rețeaua X acuză acte de cenzură. Platforma X a anunţat că îşi închide operaţiunile în Brazilia "cu începere imediată" din cauza a ceea ce a numit "ordine de cenzură" din partea judecătorului brazilian Alexandre de Moraes. Rețeaua X acuză acte de cenzură X pretinde că Moraes l-a ameninţat în secret pe unul din reprezentanţii săi legali în statul sud-american cu arestarea dacă nu se supune unor ordine de a elimina anumite conţinuturi de pe platformă. Citește și: Investițiile statului în spitalele pensionarilor speciali duduie: cea mai mare investiție din PNRR destinată sistemului medical, spitalul Gerota al ministerului de Interne Gigantul social media a publicat fotografii ale unui document care ar fi semnat de judecătorul Moraes şi care prevede că o amendă zilnică de 20.000 de reali (3.653 de dolari) şi un decret de arestare vor fi impuse împotriva reprezentantului X Rachel Nova Conceicao dacă platforma nu respectă pe deplin ordinele lui Moraes. "Pentru a proteja siguranţa staffului nostru, am luat decizia de a ne închide operaţiunile din Brazilia, cu începere imediată", a menţionat X. Curtea Supremă din Brazilia, al cărei membru este Moraes, a declarat că nu va comenta chestiunea până nu se va lămuri în privinţa autenticităţii documentului difuzat de X. Serviciul X, disponibil pentru brazilieni Totuși, serviciul X rămâne disponibil pentru poporul brazilian, a anunţat sâmbătă platforma lui Elon Musk. Anterior în cursul acestui an, Moraes a ordonat X să blocheze anumite conturi, în timp ce investighează aşa-numitele "miliţii digitale" care au fost acuzate că au răspândit ştiri false şi mesaje de ură în timpul guvernului fostului preşedinte de extremă dreapta Jair Bolsonaro. Moraes a deschis o anchetă în cazul miliardarului Musk după ce acesta a precizat că va reactiva conturile a căror blocare a fost cerută de judecător. Musk a numit deciziile lui Moraes "neconstituţionale". După afirmaţiile lui Musk, reprezentanţii X au declarat însă Curţii Supreme din Brazilia că reţeaua de socializare se va supune dispoziţiilor legale. Avocaţi care reprezintă X în Brazilia au declarat în aprilie Curţii Supreme că deficienţe operaţionale le-au permis utilizatorilor blocaţi să rămână activi pe platforma de social media, după ce Moraes a cerut X să explice de ce nu i-a respectat pe deplin deciziile. În postări de sâmbătă, Musk l-a numit pe Moraes "o ruşine totală pentru justiţie" şi a spus că platforma nu ar fi putut să fie de acord cu cenzura secretă a judecătorului şi cu cererile lui de predare a unor informaţii private

Abonamentul Wizz Air, beneficii și capcane (sursa: Facebook/Wizz Air)
Eveniment

Abonamentul Wizz Air, beneficii și capcane

Abonamentul Wizz Air, beneficii și capcane. Wizz Air intenționează să atragă clienții, cu un abonament anual de 599 de euro. Abonamentul Wizz Air, beneficii și capcane Compania aeriană a fost votată „cea mai proastă companie aeriană” de către asociația britanică de consumatori Which?. Din 25 septembrie, Wizz Air va introduce un abonament anual, „All you can fly”, care va costa 599 de euro. Potrivit purtătorului de cuvânt al Wizz Air, Silvia Mosquera abonamentul „va oferi clienților sute de opțiuni de călătorie spontană la un preț fix, permițându-le să călătorească oricând doresc, fără să plătească în plus”. Capcane După achitarea tarifului anual, clientul va trebui plătită o taxă de 9,99 euro pentru fiecare zbor. În plus, zborul menționat trebuie să aibă întotdeauna locuri libere cu maximum trei zile înainte de decolare. Acest lucru reduce probabilitățile de călătorie și se limitează la biletele nevândute. În plus, în bilet este inclus un singur bagaj de mână cu dimensiunile 40 x 30 x 20 cm. Doar 140 de destinații sunt acoperite de oferta companiei, care acoperă 53 de țări, în principal din Europa.

Sporturile acvatice sunt greu accesibile copiilor (sursa: Facebook/Camelia Potec)
Eveniment

Sporturile acvatice sunt greu accesibile copiilor

Sporturile acvatice sunt greu accesibile copiilor. Birocraţia este cea mai mare problemă în dezvoltarea infrastructurii pentru sporturile acvatice, după cum a afirmat președinta Federaţiei Române de Nataţie şi Pentatlon Modern (FRNPM), Camelia Potec. Sporturile acvatice sunt greu accesibile copiilor Camelia Potec îşi doreşte ca toţi copiii să înveţe să înoate gratuit, nu contra-cost, aşa cum se întâmplă acum, în România. Preşedinta FRPNM a declarat că în România există acum doar două bazine pentru sărituri, la Bacău şi Bucureşti, lipsa infrastructurii descurajându-i pe copii să practice acest sport. "Dacă vorbim de înot, aici putem spune că lucrurile s-au îmbunătăţit nu atât de mult pe cât s-au îmbunătăţit în alte state sau nu atât de repede, pentru că cea mai mare problemă a noastră este birocraţia. Există circa 300 de cereri la Compania Naţională de Investiţii, există 60 de proiecte de bazine în derulare, dar din păcate timpul pentru licitaţii, pentru lucrări de realizare este foarte lung din cauza birocraţiei. Pentru bazinul de la Otopeni, deschis în anul 2022 cu Campionatul european de juniori, am aşteptat 15 ani, pentru bazinul de la Brăila aşteptăm de opt ani finalizarea lucrărilor. Înţeleg şi statul român, că nu vin firmele, că sunt proceduri, că se judecă cu fostele firme", a menţionat Camelia Potec. Infrastructura, împiedicată de birocrație Preşedinta FRPNM a subliniat necesitatea urgentării procedurilor birocratice care împiedică dezvoltarea infrastructurii sportive şi promovarea sportului. "Din punct de vedere legal, toată lumea are tot felul de piedici, dar pentru a avea o generaţie de tineri sănătoşi, pentru a avea o generaţie de copii care să ne reprezinte cu cinste la cel mai înalt nivel, e clar că este nevoie de o infrastructură mai bună, care să se construiască mai repede, în doi, trei ani, aşa cum se întâmplă în afară. Cu siguranţă că toţi copiii ar trebui să înveţe măcar să înoate gratuit şi nu contra-cost, aşa cum se întâmplă acum", a mai spus Camelia Potec. Ea a precizat că anul viitor România va găzdui o competiţie internaţională de înot şi şi-a exprimat speranţa ca începând de anul viitor în bazele din ţară să se dezvolte şi înotul artistic, iar în 2032 România să aibă reprezentanţi la Jocurile Olimpice şi la disciplinele de sărituri în apă şi pentatlon modern.

O corvetă românească scoate fum de parcă ar fi luat foc Foto: Facebook Forțele Navale Române
Eveniment

Corvetă românească scoate fum de parcă ar fi luat foc

Filmare virală: o corvetă românească, care scoate fum de parcă ar fi luat foc, trece pe lângă o corvetă turcească, ultramodernă. Filmarea a fost postată de jurnalistul TVR Adelin Petrișor, specializat în chestiuni militare, pe contul său de Twitter. Ea a fost realizată probabil la Ziua Marinei. Citește și: Investițiile statului în spitalele pensionarilor speciali duduie: cea mai mare investiție din PNRR destinată sistemului medical, spitalul Gerota al ministerului de Interne O corvetă românească scoate fum de parcă ar fi luat foc “Nava mai apropiată este o corvetă ??, ultramodernă. Cea care trece prin spate e o corvetă ??, produsă în urmă cu niște zeci de ani. Nu, nu e lovită, doar scoate fum. Singurele nave ale Marinei Militare ?? produse după 1990 sunt 3 remorchere“, a scris Petrișor. În august 2023, licitația pentru construcția a patru corvete a fost anulată de M.Ap.N. – în plin război la granițele României și la granița externă a Uniunii Europene și NATO – după ce francezii au renunțat la contract. De atunci, nu pare să mai fi existat un efort de reluare a licitației. Citește și: EXCLUSIV Naval Group ar putea renunța la contractul de 1,2 miliarde de euro pentru corvete dacă MApN cumpără de la francezi două submarine Scorpène și două elicoptere DeFapt.ro a arătat, la 27 iulie, că în timp ce Damen Galați produce pe bandă rulantă nave militare pentru alte țări, Șantierul Mangalia, preluat de stat printr-o decizie a guvernării PSD, este în faliment. Șantierul Damen din Galați a produs peste 30 de nave militare, dar pentru alte țări. Printre altele, Damen Galați a produs sau va produce: o navă de tip Combat Support Ship (CSS) pentru marina olandeză se pregătește construcția a patru corvete anti-submarin pentru armata olandeză se pregătește un portavion de drone pentru marina portugheză În 2023, guvernul Ciolacu a alocat pentru Apărare doar 1,6% din PIB, față de 2% cât se angajase.

Investițiile statului în spitalele pensionarilor speciali duduie Foto: Inquam/Octav Ganea
Eveniment

Investițiile statului în spitalele pensionarilor speciali duduie

Investițiile statului în spitalele pensionarilor speciali duduie: cea mai mare investiție din PNRR destinată sistemului medical este cea destinată spitalul Gerota al ministerului de Interne. Însă PNRR va finanța și noul spital, din Balotești, al SRI. Citește și: Cea mai scumpă campanie electorală din istoria României: subvenția de la buget pentru pensii se dublează, ajungând la 21,5 miliarde de lei, optimist. Pesimist, suma ajunge la 28,5 miliarde În plus, Compania Națională de Investiții derulează reparații de 125 de milioane de lei la Spitalul Militar Central. Investițiile statului în spitalele pensionarilor speciali duduie Doar aceste trei investiții ajung la circa 2,4 miliarde de lei, deci aproximativ 480 milioane de euro. Pe de altă parte, Guvernul a tăiat 740 de milioane de euro din PNRR pentru spitale noi, deși unele aveau licitații în derulare. Ce spitale pentru structurile militarizate construiește sau urmează să construiască, prin PNRR, guvernul Ciolacu: ​Un nou sediu pentru Spitalul de Urgenţă al MAI „Prof. Dr. Dimitrie Gerota”, care va fi construit în nordul Bucureștiului. Valoarea investiției: 1,4 miliarde de lei. „Sunt 400 de paturi, toate digitalizate, vreo 50 de paturi pentru ATI, 10 săli de operaţie, 40 de paturi pentru internări de zi. Cu adevărat, unul dintre cele mai ambiţioase proiecte şi mă bucur mult că acest lucru va porni din februarie. Termenul în PNRR este unul scurt. Sperăm că şi constructorii să facă faţă acestei provocări”, a declarat premierul Marcel Ciolacu în decembrie 2023. Finanțări vor veni prin PNRR, dar și de la Banca Europeană de Investiții. Inițial, acest spital urma să fie scos din PNRR. Spitalul SRI de la Balotești: în februarie, Guvernul a actualizat valoarea proiectului la 879 de milioane de lei, de la 400 de milioane de lei, cât se estimase inițial. PNRR va finanța proiectul cu 670 de milioane de lei, iar ministerul Sănătății cu 200 de milioane de lei. Spitalul va avea 460 de paturi. Compania Națională de Investiții repară și dezvoltă mai multe corpuri din Spitalul Militar Central, costurile fiind de peste 120 de milioane de lei. Spitalul Militar de Urgenta Sibiu va beneficia de o finantare de 81 de milioane de lei prin PNRR pentru construirea unui nou bloc chirurgical, potrivit ministrului Sanatatii, Alexandru Rafila. “Unele spitale care au fost scoase de la finanțare din PNRR funcționează în clădiri de la începutul secolului al XX-lea, altele în foste băi comunale sau vile turistice“, arăta site-ul Context.ro în septembrie 2023.

Geoană va candida independent la Cotroceni (sursa: Facebook/Mircea Geoana)
Eveniment

Geoană va candida independent la Cotroceni

Geoană va candida independent la Cotroceni. Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, a declarat, vineri, la Râmnicu Vâlcea, că dacă se va decide să candideze la preşedinţia României o va face doar ca independent, deşi nu refuză nici susţinerea unor formaţiuni politice. Geoană va candida independent la Cotroceni "Eu nu evit susţinere din partea unor partide. Nu asta este ideea, dar în esenţă sunt absolut hotărât dacă voi candida, să candidez ca independent, pentru că eu cred că un preşedinte al naţiunii române trebuie să îi reprezinte pe toţi românii şi pe toate româncele. Citește și: Serviciu militar obligatoriu de două luni pentru bărbații între 18 și 27 de ani, introdus din 2025 într-o țară NATO din Europa Nu ai culoare de partid, iar ficţiunea asta din Constituţia României că un preşedinte aparţinând unui partid, propulsat de un partid, ajunge la Cotroceni şi peste noapte se transformă în cineva independent şi deasupra intereselor de partid este efectiv o ficţiune şi de multe ori chiar o minciună. Şi se pare că nici nu a funcţionat... De aceea cred că este nevoie de cineva care să lucreze cu partidele, dar care să reprezinte interesele tuturor. Pentru mine nu există români pesedişti, români liberali, români userişti, udemerişti sau AUR sau orice altceva. Cu toţii suntem români şi românce. Cu toţii avem nevoile de a merge mai departe, cu toţii avem nevoie ca România să fie respectată, cu toţii avem nevoie să fim reprezentaţi mai bine şi în plan extern. De aceea, cred că este nevoie de cineva care să fie un preşedinte ca la carte, care să respecte Constituţia şi să-i reprezinte pe toţi românii. Şi acest lucru cred că este o necesitate politică şi istorică pentru România", a spus Geoană în cadrul unei conferinţe de presă. „Puțină răbdare” Mircea Geoană a precizat că se va hotărî cu privire la candidatura sa la funcţia de preşedinte al României abia la finalul mandatului său la NATO. "Puţină răbdare. Mandatul meu la vârful NATO se apropie de sfârşit. Se împlinesc cinci ani de când fac această muncă. A fost o perioadă foarte, foarte plină, foarte complicată, cu război în Ucraina, cu retrageri din Afganistan, cu pandemie, cu multe, multe probleme şi mă pregătesc să plec cu fruntea sus dintr-o funcţie importantă. Sper că şi românii şi româncele au fost mândri de faptul că unul de-al nostru a ajuns la un nivel atât de înalt şi mă pregătesc pentru următorul capitol din viaţa mea. Dar, aşa cum am spus-o şi alte dăţi, până în ultima zi de mandat îmi fac datoria acolo, iar a doua zi după ce termin mandatul la NATO am să mă întorc acasă şi am să comunic decizia şi intenţia cu privire la capitolul următor al vieţii mele", a adăugat secretarul general adjunct al NATO.

Încăierare de proporții în Parlamentul turc (sursa: lbc.co.uk)
Eveniment

Încăierare de proporții în Parlamentul turc

Încăierare de proporții în Parlamentul turc. Cel puţin doi deputaţi au fost răniţi într-o încăierare violentă care a izbucnit vineri în parlamentul turc în timpul unei sesiuni la care era dezbătută situaţia unui deputat de opoziţie aflat în închisoare. Încăierare de proporții în Parlamentul turc Violenţele au izbucnit când un deputat al Partidului Justiţiei şi Dezvoltării (AKP - formaţiunea preşedintelui Recep Tayyip Erdogan), Alpay Ozalan, l-a lovit cu pumnul pe deputatul de opoziţie Ahmet Sik, în timp ce acesta din urmă critica guvernul în declaraţia sa despre deputatul reţinut, Can Atalay. Citește și: Serviciu militar obligatoriu de două luni pentru bărbații între 18 și 27 de ani, introdus din 2025 într-o țară NATO din Europa Au intervenit apoi şi alţi deputaţi, astfel că dezbaterea a degenerat într-o încăierare în care zeci de parlamentari s-au bătut timp de aproape o jumătate de oră. Cel puţin doi deputaţi din opoziţie, unul din partidul social-democrat CHP şi celălalt din formaţiunea pro-kurdă DEM, au fost răniţi uşor după ce au primit lovituri în ochi. Alţi parlamentari ai AKP l-au lovit pe deputatul de opoziţie Ahmet Sik când acesta a căzut la pământ. Urme de sânge au rămas pe podea după această încăierare. "Mi-e ruşine că am fost martor la această situaţie. Invit preşedintele parlamentului să convoace imediat liderii de grup ai tuturor partidelor politice la o întâlnire", a declarat liderul CHP, principalul partid de opoziţie, Ozgur Ozel. "Deputaţii AKP, care nu recunosc legea şi nu aplică deciziile Curţii Constituţionale, transformă parlamentul într-o arenă a violenţei, necunoscând din nou limite în vandalismul lor. Condamnăm ferm această agresiune', a reacţionat şi partidul pro-kurd DEM. Sesiunea parlamentară, în cadrul căreia urma să fie examinată decizia Curţii Constituţionale ce restabileşte mandatul parlamentar al deputatului Can Atalay, a fost suspendată. Atalay, condamnat la închisoare Can Atalay fost condamnat în anul 2022 la 18 ani de închisoare pentru colaborare cu filantropul Osman Kavala - condamnat la închisoare pe viaţă - în tentativa din anul 2013 de răsturnare a guvernului printr-un val de manifestaţii fără precedent. Aflat în închisoare, el a fost ales deputat în mai 2023 pe listele formaţiunii de stânga Partidului Muncitorilor din Turcia (TIP), dar în ianuarie a fost deposedat de mandatul său parlamentar şi se află de atunci în centrul unei bătălii juridice care opune cele mai înalte instanţe ale ţării.

Sportul, abandonat de stat și politicieni (sursa: Facebook/Sorana Cirstea)
Eveniment

Sportul, abandonat de stat și politicieni

Sportul, abandonat de stat și politicieni. Jucătoarea de tenis Sorana Cîrstea a declarat că nimeni nu mai are aşteptări de la politicieni sau de la statul român în ceea ce priveşte investiţiile în sportul din România, singura speranţă fiind legată de sponsorii privaţi. Sportul, abandonat de stat și politicieni "Eu cred că nimeni nu mai are aşteptări de la politicieni sau de la statul român. Cred că singura speranţă a sportului românesc este legată de sponsorii privaţi, aşa cum se întâmplă şi cu fundaţia Ion Ţiriac. Sunt oameni care vor să facă ceva pentru sportul românesc şi sper eu că vor fi mai mulţi care vor dori să se implice", a spus jucătoarea, prezentă, vineri, la festivitatea în cadrul căreia medaliaţii olimpici de la Paris au fost premiaţi cu maşini de omul de afaceri Ion Ţiriac. Citește și: Serviciu militar obligatoriu de două luni pentru bărbații între 18 și 27 de ani, introdus din 2025 într-o țară NATO din Europa Cîrstea, care a tras un semnal de alarmă în ceea ce priveşte condiţiile umilitoare de antrenament din România şi după medaliile cucerite de David Popovici la Paris, a menţionat că nu înţelege această reticenţă a conducătorilor români de a investi în sport. "Sportul este cel mai bun PR care ar putea exista pentru o ţară şi nu înţeleg această reticenţă de a investi în sport. În viitor, după ce mă voi retrage, voi lupta pentru acest lucru, pentru a se investi mai mult în sport, voi încerca să fac tot ceea ce pot pentru acest lucru. Sper eu ca măcar oamenii de afaceri cu posibilităţi să încerce să ajute mai mult sportul", a precizat ea. Sportivii, monedă politică "Jucătorii de tenis sunt privilegiaţi, nu vreau să vorbesc despre acest sport pentru că, într-adevăr, părinţii se chinuie puţin la început, dar după aceea dacă ajungi în top începi să câştigi. Însă sunt atâtea sporturi unde munceşti zeci de ani, iar la final de carieră te alegi cu o medalie şi atât. Eu vorbesc doar în calitate de sportivă, dar sunt extrem de mulţi oameni deştepţi în această ţară care pot face anumite lucruri, trebuie doar să se organizeze şi să considere sportul o prioritate naţională", a adăugat Sorana Cîrstea. La 1 august, jucătoarea de tenis Sorana Cîrstea posta un mesaj pe un site de socializare, după medaliile obţinute de tricolori la Jocurile Olimpice de la Paris, în care afirma că sportivii români sunt "folosiţi în scop de câştiguri politice" în condiţiile în care condiţiile de antrenament din ţară la orice disciplină sunt "deplorabile" şi "umilitoare". Postarea jucătoarei de tenis venea atunci la doar 12 ore după semnalul de alarmă tras de înotătorul David Popovici, dublu medaliat la Jocurile Olimpice de la Paris, referitor la condiţiile de antrenament ale sportivilor români. Acesta declara la Paris că ar vrea ca medaliile sale de aur şi bronz să aducă mai multe investiţii în săli de sport.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră