vineri 19 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Categorie: Economie

1193 articole
Economie

Zeci de blocuri, înghesuite în pădure

Zeci de blocuri, înghesuite în pădure. Un proiect imobiliar de amploare propus în zona Copou (Iași) generează controverse, în special din cauza accesului dificil către amplasament. Zeci de blocuri, înghesuite în pădure În Fundac Ursulea sunt planificate până la 40 de construcții, majoritatea fiind blocuri, iar vecinii și-au exprimat îngrijorarea privind infrastructura insuficientă. Citește și: EXCLUSIV Un inspector ANAF care a închis ochii la evaziunea Nordis, avere uriașă: vilă în București (517 mp), casă de vacanță, terenuri. Doar din salariu și un împrumut de la o „persoană fizică” Proiectul se află în faza de consultare publică încă de la sfârșitul anului 2023. Două companii propun dezvoltarea a 33 de locuințe colective cu regim de trei sau patru etaje, șapte clădiri pentru spații comerciale și un lăcaș de cult. Primăria Iași a publicat recent raportul de informare privind încheierea etapei de consultare publică, ceea ce apropie proiectul de procesul de avizare a investiției. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Zeci de blocuri, înghesuite în pădure (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Guvernul continuă să facă sute de angajări Foto: Facebook
Economie

Guvernul continuă să facă sute de angajări

Guvernul continuă să facă sute de angajări, deși a promis că va îngheța cheltuielile de personal, a arătat site-ul eJobs, care a monitorizat anunțurile de angajare din luna ianuarie 2025. Totalul ofertelor de muncă în instituțiile de stat a fost, în ianuarie 2025, de circa 900. Citește și: În timp ce ANAF jupuia contribuabilii, Fiscul proteja afacerile familiei Vicol – DIICOT. Președintele ANAF s-a văzut cu un șef al Nordis Guvernul continuă să facă sute de angajări Peste 1,3 milioane de cetățeni români lucrează în instituțiile de stat, arată datele pe noiembrie 2024, ultimele publicate de ministerul de Finanțe. Comparativ cu aceeași lună a anului trecut, numărul de joburi pentru bugetari este cu 33% mai mare, arată site-ul Profit. „Cel mai mare angajator de stat la începutul acestui an a fost sistemul de învățământ, care a generat o treime din numărul total de locuri de muncă scoase în piață, potrivit datelor eJobs.ro. A urmat sistemul de sănătate, cu 271 de poziții deschise în spitale, clinici, sanatorii ori direcții de sănătate. Guvernul a fost, cel puțin până la această dată, al treilea cel mai mare angajator, cu aproape 200 de locuri vacante”, arată datele eJobs.ro, citate de Profit. În analiza proiectului de buget pe 2025, Consiliul Fiscal arăta: „Cheltuielile de personal se majorează în planificare cu 3%, reprezentând +4,9 mld. lei față de execuția anului precedent, pe fondul măsurilor adoptate prin ordonanța trenuleț (…) În acest context, CF salută intenția Guvernului de a ține sub control cheltuielile de personal, acestea reprezentând 21,1% din totalul cheltuielilor bugetate pentru anul 2025, însă atrage atenția că în anii precedenți s-au înregistrat depășiri sistematice la nivelul acestui agregat”.

Dividende OMV Petrom, 0,0444 lei/acțiune (sursa: Facebook/OMV Petrom)
Economie

Dividende OMV Petrom, 0,0444 lei/acțiune

Dividende OMV Petrom, 0,0444 lei/acțiune. Directoratul OMV Petrom S.A. a anunțat marți, printr-un comunicat transmis Bursei de Valori București, propunerea unui dividend de bază de 0,0444 lei/acțiune pentru anul financiar 2024. Aceasta reprezintă o creștere anuală de 7,5%, situându-se în intervalul prognozat de 5-10% din politica de dividende a companiei. Dividende OMV Petrom, 0,0444 lei/acțiune Propunerea finală privind distribuirea dividendelor va fi supusă aprobării Adunării Generale Ordinare a Acționarilor (AGOA) din aprilie 2025, după validarea de către Consiliul de Supraveghere și Comitetul de Audit. Citește și: Averea uriașă a familiei PSD Vicol-Ciorbă, care a patronat falimentul Nordis: el încasa dividende și salarii uriașe, deși și-a îngropat firma Pe lângă dividendele de bază, OMV Petrom ar putea distribui dividende speciale, o decizie urmând să fie luată la mijlocul anului 2025, în funcție de performanțele financiare și contextul economic. Profit net în creștere, dar scădere a rezultatului operațional Grupul OMV Petrom a înregistrat un profit net de 4,2 miliarde de lei în 2024, marcând o creștere de 4% față de anul anterior. Cu toate acestea, rezultatul din exploatare CCA, excluzând elementele speciale, a scăzut cu 52%, la 5,7 miliarde de lei, din cauza scăderii prețurilor mărfurilor și a impactului negativ al reglementărilor asupra sectorului de gaze și energie.

Iașiul domină exporturile către Statele Unite (sursa: Pexels/Pixabay)
Economie

Iașiul domină exporturile către Statele Unite

Iașiul domină exporturile către Statele Unite. Firmele din Iași înregistrează un succes remarcabil pe piața americană, exportând anual mai multe mărfuri decât importă din SUA. Iașiul domină exporturile către Statele Unite În primele nouă luni din 2024, exporturile ieșene către Statele Unite au atins 47,3 milioane de euro, în timp ce importurile au fost de doar 3,8 milioane de euro, potrivit Direcției Județene de Statistică Iași. Citește și: Averea uriașă a familiei PSD Vicol-Ciorbă, care a patronat falimentul Nordis: el încasa dividende și salarii uriașe, deși și-a îngropat firma Acest excedent comercial de 43,5 milioane de euro demonstrează competitivitatea companiilor locale pe una dintre cele mai mari piețe globale. Totuși, eventualele taxe vamale impuse de SUA Uniunii Europene ar putea influența semnificativ această dinamică comercială. Continuarea, în Ziarul de Iași

Ciolacu a distribuit, discreționar, peste 60 de miliarde de lei Foto: Inquam/Octav Ganea
Economie

Ciolacu a distribuit, discreționar, peste 60 de miliarde de lei

Premierul PSD, Marcel Ciolacu, a distribuit, discreționar, prin HG, peste 60 de miliarde de lei de la buget, în perioada campaniilor electorale, arată un raport al Consiliului Fiscal. Teoretic, aceste hotărâri de guvern (HG) sunt adoptate în ședința Executivului, dar ele nu trec printr-o procedură de vot, premierul având dreptul de a lua decizia. Citește și: EXCLUSIV Creierul operațiunilor psihosociale derulate de Călin Georgescu este un absolvent al Academiei SRI și fost consilier în CSAT Ciolacu a distribuit, discreționar, peste 60 de miliarde de lei Consiliul Fiscal arată, în Opinia preliminară a Consiliului Fiscal privind Legea bugetului de stat pe anul 2025, că este fără precedent modul în care bugetul a fost distribuit discreționar prin așa-numitul Fond de Rezervă. „În anul 2024, din FRB au fost alocați circa 64 mld. lei (58,6 mld. lei la nivelul administrației centrale și 5,4 mld. lei la nivelul administrațiilor locale). Ponderea sumelor utilizate din FRB în totalul cheltuielilor bugetare este de circa 8,8%, în creștere cu 3,6 pp față de anul 2023 și cu 7,6 pp mai mult decât media perioadei 2007-2023. De notat că, până în anul 2022, ponderea alocărilor din FRB în total cheltuieli bugetare a variat într-un interval cuprins între 0,2% și 1,9%”, arată Consiliul Fiscal. Instituția mai arată că aceste cheltuieli au explodat după 14 mai, adică exact când se intrase în primele campanii electorale, cele pentru locale și pentru Parlamentul European. „În 2024, 96% din alocările din FRB au fost efectuate după data de 14 mai, când au fost adoptate derogările privind modul de funcționare a acestuia. Astfel, până la 14 mai 2024, din FRB au fost alocate 2,5 mld. lei, între 14 mai și 23 septembrie (data adoptării rectificării bugetare), din FRB au fost alocate 27,5 mld. lei, iar din 24 septembrie până în 31 decembrie, din FRB au fost alocate 33,9 mld. lei”, arată instituția condusă de Daniel Dăianu.

Navigație pe Prut, cer afaceriștii moldoveni (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Navigație pe Prut, cer afaceriștii moldoveni

Navigație pe Prut, cer afaceriștii moldoveni. Reprezentanții Camerei de Comerț și Industrie Iași (CCI) au solicitat finalizarea licitațiilor pentru Autostrada A8 și demararea lucrărilor la tronsonul Lețcani-Ungheni. Navigație pe Prut, cer afaceriștii moldoveni Cererea a fost adresată politicienilor din Republica Moldova și reprezentanților camerelor de comerț din Moldova, Ucraina și România. Citește și: EXCLUSIV Creierul operațiunilor psihosociale derulate de Călin Georgescu este un absolvent al Academiei SRI și fost consilier în CSAT În plus, Paul Butnariu, președintele CCI Iași, a cerut sprijin pentru transformarea râului Prut într-o cale navigabilă, care să unească aceste țări, în loc să le despartă. Declarațiile au fost făcute în cadrul unui forum bilateral organizat în cadrul evenimentului "Fabricat în Moldova", care a avut loc la Chișinău. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Datoria guvernamentală a ajuns la 54,3% din PIB Foto: Facebook
Economie

Datoria guvernamentală a ajuns la 54,3% din PIB

Datoria guvernării Ciolacu a crescut cu peste 150 de miliarde de lei în 11 luni din 2024, arată datele publicate de ministerul de Finanțe. Datoria guvernamentală a ajuns, la finalul lunii noiembrie, la 54,3% din PIB. În noiembrie 2023 a fost de 49,7%, iar în decembrie 2022 de 47,2% din PIB. Citește și: Judecătoare de la Tribunalul București apără poziția „suveraniștilor” și cere demisia CCR Datoria guvernamentală a ajuns la 54,3% din PIB Datoria administrației publice centrale a sărit, în termeni nominali, de la 762,5 miliarde de lei în decembrie 2023 la 914 miliarde de lei. În noiembrie 2024, datoria pe termen mediu şi lung a scăzut la 866,272 miliarde de lei, de la 869,216 miliarde de lei în octombrie, iar cea pe termen scurt a crescut la 70,723 miliarde lei, de la 61,97 miliarde de lei în luna anterioară. Cea mai mare parte din această datorie, respectiv 772,92 miliarde de lei, era reprezentată de titluri de stat. Împrumuturile se cifrau la 143,423 miliarde de lei. Datoria în moneda naţională se ridica la valoarea de 446,828 miliarde lei, cea în euro la 391,016 miliarde de lei echivalent iar datoria în dolari americani la 96,938 miliarde echivalent lei. Datoria administraţiei publice locale a urcat la 22,94 miliarde de lei, de la 22,87 miliarde de lei, în luna anterioară, din care 22,89 miliarde de lei pe termen mediu şi lung.

Bilanț catastrofal al guvernării Ciolacu I Foto: Inquam/Octav Ganea
Economie

Bilanț catastrofal al guvernării Ciolacu I

Bilanț catastrofal al guvernării Ciolacu I: aceasta a lăsat un deficit bugetar de 152,7 miliarde lei, adică 8,65% din PIB, salariile bugetarilor au consumat 9,3% din PIB (față de 8,3% în 2023), iar dobânzile - 2,1% din PIB (față de 1,9% în 2023). Citește și: EXCLUSIV Opera Națională București, executată de angajați pentru restanțe de milioane la salarii: sechestru pe o pianină, pe niște autoturisme și chiar pe scaunul directorului Daniel Jinga Datele publicate în această seară de ministerul de Finanțe arată că cheltuielile de personal (salariile bugetarilor) s-au majorat cu 24%. Cheltuielile cu dobânzile, 36,2 miliarde de lei, s-au majorat cu 21,4% față de 2023. Bilanț catastrofal al guvernării Ciolacu I „Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăților efectuate și donații au totalizat 42,62 mld lei, în scădere cu 37,0% (an/an)”, arată nota explicativă a ministerului de Finanțe. „Cheltuielile cu asistența socială au fost de 223,93 mld lei în creștere cu 17,2% comparativ cu anul precedent. Evoluția cheltuielilor cu asistența socială a fost influențată, în principal, de majorarea de la 1 ianuarie 2024, cu 13,8% a punctului de pensie, respectiv de la 1.785 lei la 2.032 lei, a îndemnizației sociale pentru pensionari (pensia minimă) de la 1.125 lei la 1.281 lei, respectiv de implementarea măsurilor de recalculare a pensiilor din sistemul public cu începere de la 1 septembrie a.c., în conformitate cu prevederile Legii nr. 360/2023 din 29 noiembrie 2023 privind sistemul public de pensii. Cheltuielile cu asistența socială au fost influențate și de plățile suportate de la bugetul de stat pentru compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică și gaze naturale, respectiv pe anul 2024, au fost în sumă de 3,46 mld lei”, mai arată Finanțele. Eximbank a încheiat anul cu un deficit de 2,6 miliarde de lei.

Direcţiile silvice pe pierderi, lemn care putrezeşte pe marginea drumului, arată ministrul fechet despre Romsilva Foto: Facebook
Economie

Direcţiile silvice pierderi, lemn putrezeşte pe marginea drumului

Ministrul Mediului, Mircea Fechet, a vorbit, într-un interviu pentru Agerpres despre dezastrul de la Romsilva: „Jumătate din Direcţiile silvice pe pierderi, lemn care putrezeşte pe marginea drumului”. Fechet a amintit și de bonusurile la pensionare: un director a primit 100.000 de euro, brut. Citește și: Țapardel, ex-europarlamentar PSD, zisă și „isterica lui Dragnea”, a primit o sinecură bună la Autoritatea pentru Cetățenie Media primei de pensionare la Romsilva este uriașă – echivalentul a peste 30 de pensii medii pe economie – arăta un comunicat Romsilva: 90.000 de lei, net, în medie, pentru o persoană, respectiv peste 18.000 de euro. Fechet a susținut, în acest interviu, că va reduce numărul directorilor din Romsilva. Direcţiile silvice pe pierderi, lemn care putrezeşte pe marginea drumului „Pur şi simplu nu cred că poate fi explicat scenariul în care la pensionare primeşti 100.000 de euro. Am mai auzit în tot felul de ramuri, în tot felul de industrii, în tot felul de companii, poate şi în privat, că la pensionare primeşti o mică atenţie, un cadou de rămas-bun poate, după o viaţă de muncă acolo. Însă acele sume absolut halucinante trebuie oprite şi trebuie restabilit un echilibru în Romsilva între munca prestată şi beneficiile primite (...) Avem o jumătate din Direcţiile silvice din ţară pe pierderi, avem lemn care putrezeşte pe marginea drumului, avem bonusurile acestea şi un profit pe care încă nu l-am primit oficial, dar înţeleg că e în jurul a 13 lei la hectar şi mi se pare extrem, extrem de puţin. El nu poate fi decât consecinţa unui management defectuos, motiv pentru care acum, în prima parte a acestui an, voi veni cu un pachet de reformă extrem de curajos, prin care vom diminua numărul Direcţiilor silvice neperformante, vom diminua numărul directorilor, vom diminua numărul cheltuielilor, numărul persoanelor cu funcţie de decizie şi, în consecinţă, vom subţia acest aparat extrem de consumator, birocratic, consumator de resurse importante, şi ne vom asigura că vom optimiza activitatea Regiei”, a spus Fechet.

Toate companiile de stat și-ar putea reduce aparatul administrativ Foto: Facebook
Economie

Toate companiile de stat și-ar putea reduce aparatul administrativ

Șeful Poștei, Valentin Ștefan, spune că toate companiile de stat și-ar putea reduce aparatul administrativ cu minimum 30%. El a susținut că nici un minister sau primărie n-ar trebui să aibă mai mult de 4-5 angajați la direcția de resurse umane. Citește și: EXCLUSIV Păgubiții Nordis cer reînființarea comisiei parlamentare de anchetă și arată cum instituțiile statului au tolerat acest jaf Toate companiile de stat și-ar putea reduce aparatul administrativ „Nu există instituţie sau primărie care să aibă nevoie de un aparat de resurse umane mai mare de patru sau cinci oameni. Nu există. Dacă întrebaţi un director sau un primar sau cineva care conduce o instituţie, de ce are nevoie de mai mult de cinci persoane, vă garantez că răspunsul acela nu va fi sincer. Deci nimeni nu are nevoie de mai mult de atâţi oameni pentru a gestiona politica de personal în instituţii. Mai mult, pe partea de achiziţii nu ai nevoie de mai mult de cinci-şase persoane pentru a face politica de achiziţii. Pe partea juridică, nu ai nevoie de mai mult de un aparat de şase-şapte persoane. Este extrem de uşor să vedeţi şi dumneavoastră acele companii, acele instituţii, care îşi îşi păstrează cu chibzuinţă resursele şi păstrează doar profesionişti în aparatele lor. Faceţi o verificare, cereţi să vedeţi câte persoane la resurse umane are fiecare minister şi dacă un minister are mai mult de cinci-şase oameni, vă spun că acel minister are surplus de personal şi ar trebui să-şi ducă personalul şi acelaşi lucru se aplică şi de către companiile de stat, cu precădere", a afirmat Valentin Ştefan. El a spus că speră ca Ilie Bolojan „să creeze un trend, să dea un exemplu care să fie urmat şi de alte instituţii centrale, de alte companii naţionale”.

Cum poți transforma crizele în oportunități? (sursa: IQ DIGITAL)
Economie

Cum poți transforma crizele în oportunități?

Mai multe cercetări indică faptul că avem între 12.000 și 60.000 de gânduri pe zi. Dintre acestea, se pare că aproape 80% sunt negative, iar peste 90% sunt repetitive. Din fericire, peste 90% dintre toate aceste griji și scenarii pe care ni le creăm în mod natural nu se materializează. Cum poți transforma crizele în oportunități? Nu putem controla acest proces, dar putem să-l înțelegem și să acționăm în consecință, spre binele nostru. Este necesar! Optimismul este un ingredient esențial pentru succesul oricărui proiect, fie el profesional sau personal. În acest context, Ethical Media Alliance, din care face parte și DeFapt.ro, vă propune astăzi o serie de prezentări susținute de experți locali și internaționali, având ca scop oferirea unei perspective de ansamblu asupra schimbărilor masive provocate de tehnologie în business și societate. Materialele educative sunt produse de Upgrade 100 în parteneriat cu George - inovația BCR. Partener tech: Vodafone. Filmările fac parte din seria IQ Digital – un concept și un turneu național de evenimente dedicate transformării digitale. -> Vizionează prezentările și află mai multe detalii AICI.

Doi moldoveni, milioane în titluri Tezaur (sursa: Facebook/Ministerul Finanțelor)
Economie

Doi moldoveni, milioane în titluri Tezaur

Doi moldoveni, milioane în titluri Tezaur. Aproape 17.000 de locuitori din Regiunea de Dezvoltare Nord-Est au investit anul trecut în titluri de stat Tezaur, prin Trezorerie, sprijinind astfel finanțele statului român. Doi moldoveni, milioane în titluri Tezaur Jumătate dintre acești investitori provin din județele Bacău și Iași, Bacăul fiind județul cu cel mai mare număr de persoane implicate, aproximativ 4.400. Citește și: Cine îl huiduie pe Bolojan pentru că vrea să-i mai dea afară: funcționarii Senatului au dreptul la pensie specială, media fiind de peste 6.100 de lei pe lună Un investitor din Bacău a plasat o sumă impresionantă, de peste 12 milioane de lei (aproximativ 2,43 milioane de euro), devenind cel mai mare investitor din regiune în cadrul subscripțiilor Tezaur. Iașiul se află aproape de acest record, o persoană din județ realizând o investiție similară. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Dedeman a renunțat la proiectul ieșean (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Dedeman a renunțat la proiectul ieșean

Dedeman a renunțat la proiectul ieșean. Aproape cinci hectare de teren au fost readuse în patrimoniul Primăriei Iași, după rezilierea unui contract de concesiune cu lanțul de retail Dedeman. Dedeman a renunțat la proiectul ieșean Reprezentanții municipalității au confirmat că această decizie a fost luată deoarece Dedeman nu a valorificat terenul conform obligațiilor asumate, care prevedeau construirea unui centru comercial. Citește și: Cine îl huiduie pe Bolojan pentru că vrea să-i mai dea afară: funcționarii Senatului au dreptul la pensie specială, media fiind de peste 6.100 de lei pe lună Deși Dedeman începuse demersurile pentru autorizarea unui proiect destinat construirii ansamblului comercial, contractul a fost în cele din urmă reziliat. Primăria Iași a mai menționat că Dedeman a achitat o redevență totală de 7,8 milioane lei în perioada octombrie 2008 – septembrie 2024. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Contribuabilii vor plăti dobânzi de 51 de miliarde de lei (sursa: Facebook/Marcel Ciolacu)
Economie

Contribuabilii vor plăti dobânzi de 51 de miliarde de lei

În 2025, contribuabilii vor plăti dobânzi de 51 de miliarde de lei la împrumuturile Guvernului, a arătat liderul UDMR Kelemen Hunor la TVR Info. În 2026 trebuie achitate dobânzi de 60 de miliarde de lei. Citește și: Cine îl huiduie pe Bolojan pentru că vrea să-i mai dea afară: funcționarii Senatului au dreptul la pensie specială, media fiind de peste 6.100 de lei pe lună „Kelemen Hunor prezintă jaful guvernării socialiste în 2025 și 2026: «51 de miliarde de lei în 2025 doar dobânzi. În 2026 vor fi 60 de miliarde de lei dobânzi». Asta înseamnă că 2,5% din PIB în 2025 și 3% din PIB în 2026 din taxele românilor se duc DOAR pe dobânzi. Ca termen de comparație. În 2021 (după 2 ani de pandemie) cheltuielile cu dobânzile erau de 1,4% din PIB la fel ca în 2019 sau 2018 (înainte de pandemie). Se poate când nu furi și respecți banii din taxe ai cetățenilor!”, a comentat, pe Facebook, fostul premier PNL Florin Cîțu. Citește și: Suma astronomică pe care a cheltuit-o guvernul Ciolacu, în 2024, pe petreceri la casele de oaspeți RAAPPS și mașinile de protocol ale angajaților Executivului Contribuabilii vor plăti dobânzi de 51 de miliarde de lei „Salariile şi pensiile sunt pe primul loc, dar în fiecare săptămână plătim un miliard de lei doar dobânzi, 51 de miliarde de lei în 2025 doar dobânzi. În 2026 vor fi 60 de miliarde de lei doar dobânzi. Suntem într-o situaţie foarte dificilă, trebuie să găsim o reformă structurală că altfel nu o să meargă şi trebuie să punem lucrurile în ordine în această ţară. Ministerul de Finanţe are o responsabilitate în plus, dar deciziile sunt luate în Coaliţie, nu decide singur Tanczos, cum nu a decis singur Boloş”, a spus Kelemen Hunor. Liderul UDMR a susținut că taxele nu vor fi majorate în acest an și că „reforma fiscală nu se face în 2025, că nu ai cum, ci trebuie pregătită astfel încât în 2026 lumea să ştie ce urmează”.

Cum să-ți gestionezi economiile în 2025 (sursa: Pexels/Ron Lach)
Economie

Cum să-ți gestionezi economiile în 2025

Cum să-ți gestionezi economiile în 2025. Profesorul universitar Sorin Gabriel Anton și consultantul financiar Adrian Căruceru recomandă diversificarea investițiilor pentru un portofoliu echilibrat în 2025. Cum să-ți gestionezi economiile în 2025 Aurul, considerat un „activ de refugiu” împotriva inflației, rămâne o opțiune atractivă, dar ar trebui să reprezinte doar o mică parte din economii. Citește și: Boloș recunoaște că pensiile speciale au blocat PNRR-ul: „Avem jaloane care nu au fost îndeplinite, unul, cel legat de pensiile speciale” Dolarul a crescut semnificativ în raport cu leul în 2024, în timp ce euro s-a menținut stabil, oferind oportunități pentru economisire. Pentru investitorii conservatori, titlurile de stat sunt o opțiune sigură, potrivit experților. Continuarea, în Ziarul de Iași

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră