joi 18 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Categorie: Economie

1193 articole
Economie

Din ce în ce mai mulți români nu-și mai pot plăti creditele bancare, arată BNR

Împrumuturile neplătite, în creștere alarmantă (BNR). Potrivit datelor publicate de Banca Națională a României (BNR), rata creditelor neperformante a ajuns la 2,53% la finalul lunii martie 2025. Aceasta marchează o creștere ușoară față de nivelul de 2,48% înregistrat în decembrie 2024. Împrumuturile neplătite, în creștere alarmantă (BNR) În martie 2024, rata creditelor neperformante era de 2,41%, ceea ce arată o tendință de creștere pe parcursul ultimului an. Citește și: Încă o taxă inventată pentru a salva bugetul: „taxă pe orice mișcare de bani din economie” Indicatorul este urmărit atent de autoritățile financiare, fiind un barometru al stabilității sistemului bancar și al disciplinei de plată în rândul debitorilor. 32 de instituții de credit active în România La sfârșitul lunii martie 2025, în România operau 32 de instituții de credit, dintre care 10 erau sucursale ale unor bănci cu capital străin. Sectorul bancar continuă să fie dominat de instituții cu capital privat. Activele bancare au depășit 887 miliarde lei Activele totale ale sistemului bancar au atins 887 miliarde lei la finalul primului trimestru, în creștere cu 5,2 miliarde lei față de decembrie 2024. Comparativ cu martie 2024, creșterea este semnificativă, de 64,4 miliarde lei. Capitalul privat și străin domină sectorul bancar Instituțiile de credit cu capital privat dețin 85,8% din totalul activelor bancare. În același timp, instituțiile cu capital străin controlează 63,1% din activele totale, reflectând în continuare ponderea majoritară a investitorilor externi în sistemul financiar românesc.

Împrumuturile neplătite, în creștere alarmantă (BNR) (sursa: Pexels/Jakub Zerdzicki)
Încă o taxă inventată pentru a salva bugetul Foto: Inquam/Octav Ganea
Economie

Încă o taxă inventată pentru a salva bugetul: „taxă pe orice mișcare de bani din economie” - presă

Încă o taxă inventată pentru a salva bugetul: coaliția PSD-PNL-USR-UDMR discută despre o „taxă pe orice mișcare de bani din economie”, susține Profit. Ieri, aceeași publicație arăta că în discuții s-a aflat o taxă pe orice tranzacție bancară, între unul și trei lei. Taxa nu ar fi achitată de bănci, ci de clienții acestora.  Citește și: Judecătorii au acordat sporuri și majorări salariale care nu mai existau în lege - Curtea de Conturi. Ce sumă astronomică va avea de plătit statul Încă o taxă inventată pentru a salva bugetul Ar fi vorba de o taxă extrem de mică, dar, având în vedere numărul uriaș de tranzacții gestionate de bănci - care ar reține taxa în momentul tranzacției - se estimează încasări uriașe la buget. Potrivit Profit, statul ar colecta 20 de bani la fiecare 100 de lei tranzacționați.  „Tot mai mulți români folosesc carduri, internet banking și plăți mobile, ceea ce indică faptul că mecanismele necesare colectării automate sunt deja funcționale la scară largă. Principala sarcină tehnică ar fi coordonarea și testarea riguroasă a sistemelor existente, nu inventarea unor tehnologii noi de la zero. Cu o planificare adecvată, România ar putea fi pregătită ca, până în 2026, să pună în funcțiune un sistem care reține automat câțiva bănuți din fiecare tranzacție și îi direcționează către vistieria publică, fără a perturba semnificativ experiența utilizatorilor”, a relatat o sursă citată de Profit. Aceste surse estimează că statul ar încasa astfel 50 de miliarde de lei. 

Dinți făcuți în România pentru UE (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Europa își pune dinți din România, după o tranzacție importantă pe piața de profil

Dinți făcuți în România pentru UE: producția de proteze dentare realizate în laboratorul Drăghici Dental din Miroslava, județul Iași, câștigă tot mai multă cotă de piață în Europa. Dinți făcuți în România pentru UE Fondată la începutul anilor 2000 de doi antreprenori ieșeni, compania Drăghici Dental a evoluat rapid într-un nume de referință în domeniul tehnicii dentare din România. Citește și: Judecătorii au acordat sporuri și majorări salariale care nu mai existau în lege - Curtea de Conturi. Ce sumă astronomică va avea de plătit statul Recent, compania a fost achiziționată de Minlay – liderul pieței de proteze dentare din Franța și un actor important în Europa, parte a fondului de investiții european Adagia Partners. În prezent, produsele Drăghici Dental sunt exportate și utilizate în cabinetele stomatologice din România, Franța, Italia, Austria și Germania. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Creștere economică zero în trimestrul I, anunță INS Foto: Inquam/Octav Ganea
Economie

Creștere economică zero în trimestrul I din 2025 față de trimestrul IV din 2024 - INS

Creștere economică zero în trimestrul I din 2025 față de trimestrul IV din 2024, arată datele Institutului Național de Statistică (INS). Față de trimestrul I din 2024, creșterea PIB-ului a fost de doar 0,3% pe seria brută şi cu 0,6% pe seria ajustată sezonier.  Citește și: Dezastrul de la ANAF: executarea silită nu are soft, „abateri financiare” de 2,7 miliarde lei - raport Curtea de Conturi „Produsul Intern Brut - date ajustate sezonier -  estimat pentru trimestrul I 2025, a fost de 447669,0 milioane lei preţuri curente în termeni nominali, iar în termeni reali, în creștere cu 0,6% față de trimestrul I 2024, iar comparativ cu trimestrul anterior nu s-a modificat”, arată comunicatul INS.  „O contribuţie negativă la creșterea PIB a înregistrat-o industria (-0,5%), cu o pondere de 16,3% la formarea PIB şi care a  înregistrat o scădere a volumului de activitate cu -3,0%”, mai arată datele statistice.  În schimb, „cheltuiala pentru consumul final colectiv al administrației publice, al cărei volum s-a majorat cu 6,3%, contribuind cu +0,7% la creşterea PIB”. „Creștere ZERO. 0%. Nimic. Nada! Niente! Stagnăm. Gheață la mal! Inflație de 5%. Adică, pierdem din prosperitate. Salariile nu au cum să crească cu o economie care stagnează. Cu vânzări care nu cresc. Cu producție care nu crește. Cu valoare adăugată care nu apare în economia reală. Sunt date semnal. Adică, dacă așteptăm puțin, corecțiile s-ar putea să fie pe real că am scăzut, nu am stagnat”, a comentat, pe Facebook, profesorul de economie Cristian Păun. „Taxarea pe proprietate înseamnă expropriere. Dacă plătești în 10-15 ani încă odată proprietatea, cam asta înseamnă. Jupuirea populației prin taxe mărite înseamnă o naționalizare a venitului tău.   Hai că se poate!”, a mai scris el. 

Taxă, între unul și trei lei, pe fiecare tranzacție bancară Foto: Inquam/Paul Ursachi
Economie

Coaliția PSD-PNL-UDMR a discutat o taxă, între unul și trei lei, pe fiecare tranzacție bancară

Coaliția PSD-PNL-UDMR a discutat o taxă, între unul și trei lei, pe fiecare tranzacție bancară, relatează Profit. Taxa nu ar fi achitată de bănci, ci de clienții acestora.  Citește și: Dezastrul de la ANAF: executarea silită nu are soft, „abateri financiare” de 2,7 miliarde lei - raport Curtea de Conturi Ea ar urma să contribuie la reducerea uriașului deficit bugetar. Taxă, între unul și trei lei, pe fiecare tranzacție bancară Potrivit Profit ar fi vorba de „taxa de tranzacții bancare pe tranzacție sau pe valoare”. Informația aceasta, pe surse, apare și pe alte site-uri, precum Economedia.  „Una dintre părțile implicate în discuții a propus această «taxă», iar discuțiile au avut loc în cursul zilei de joi. Surse politice au declarat pentru Profit.ro că la acest moment nu există un acord pe această propunere. Dacă ar fi aplicată, taxa ar fi de 1 leu pe tranzacție, până într-o anumită sumă, și de 3 lei peste suma respectivă, au declarat sursele Profit.ro. O astfel de taxă ar funcționa ca un comision perceput pe tranzacție, astfel că de fiecare dată când ar plăti (altfel decât cash) o factură, de exemplu, sau când ar face un transfer bancar, românii ar cotiza cu 1 sau 3 lei și la bugetul statului”, mai arată această publicație.  Principala discuție în coaliția PSD-PNL-UDMR-USR este însă legată de majorarea, într-o formă sau alta, a TVA-ului. Ar urma să se reducă o serie de sporuri, unele vor fi desființate, dar nu eixstă informații despre concedieri, prin desființarea unor instituții.

Salariul minim la McDonald's: 3.000 lei (sursa: Pexels/Nothing Ahead)
Economie

Salariul minim net la McDonald's - 3.000 lei lunar. Compania angajează 700 de persoane

Salariul minim la McDonald's: 3.000 lei. Suma este oferită lucrătorilor comerciali – responsabili cu pregătirea și servirea produselor, preluarea comenzilor și menținerea curățeniei Salariul minim la McDonald's: 3.000 lei Barista, specializați în prepararea băuturilor pe bază de cafea, câștigă între 3.150 și 3.500 de lei net. Citește și: Scandal în PSD, după ce partidul s-a umplut de traseiști suveraniști: „S-a depășit linia roșie!” Liderii experienței clienților (responsabili cu ospitalitatea) pot primi salarii între 3.600 și 3.900 de lei. Managerii în formare, care coordonează echipele de lucru, au venituri cuprinse între 4.500 și 5.000 de lei net. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Dăianu: Deficitul bugetar trebuie corectat urgent (sursa: Pexels/energepic.com)
Economie

Dăianu susține că România trebuie să reducă rapid deficitul: Toţi cetăţenii români vor plăti

Dăianu: Deficitul bugetar trebuie corectat urgent. România nu mai are timp de amânări în ceea ce privește ajustarea fiscală, iar piețele financiare nu vor tolera întârzieri, avertizează Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal. Acesta critică dur lipsa de realism a discursului public și politic, în contextul unei situații economice tensionate. Dăianu: Deficitul bugetar trebuie corectat urgent „Să colectăm mai bine”, „să reformăm statul” – sunt doar sloganuri, nu soluții urgente, a declarat Dăianu la conferința anuală a Asociației Analiștilor Financiar-Bancari din România (AAFBR). Citește și: Cum își bate joc ANAF de banii care ar trebui recuperați de la penali: nici un gest timp de 18 luni Dăianu subliniază că România trebuie să reducă rapid deficitul bugetar, iar măsurile propuse nu pot aștepta până în 2026: „Nu poți prezenta un pachet neconvingător în fața investitorilor, a agențiilor de rating și a Comisiei Europene. Piețele nu așteaptă reforme pe hârtie.” Creșteri de taxe sau tăieri de cheltuieli Potrivit președintelui Consiliului Fiscal, reducerea cererii agregate este imperativă, fie prin creșterea veniturilor fiscale, fie prin diminuarea cheltuielilor publice: „Nu mai e timp de fine tuning sau studii de impact. Nu le putem spune finanțatorilor că mai avem nevoie de analize teoretice.” Piețele vor reacționa haotic Daniel Dăianu avertizează că, în lipsa unui pachet de ajustare fiscală credibil, România riscă o reacție negativă puternică a piețelor financiare: „Dacă nu acționăm, piețele vor reacționa cu dezordine. Și vor plăti toți cetățenii români, nu doar cei care au guvernat greșit.” Ratingul de țară, în pericol Președintele Consiliului Fiscal atrage atenția și asupra riscului retrogradării ratingului de țară. El speră că va exista un răgaz din partea agențiilor, însă acest lucru depinde de credibilitatea măsurilor anunțate. „Important este ca acel pachet de corecție să apară cât mai repede. Altfel, costurile vor fi suportate de întreaga societate.” Politica fiscală și politica monetară În final, Dăianu a transmis un semnal și către autoritățile fiscale, spunând că acestea nu trebuie să pună piedici Băncii Naționale: „BNR nu este un magician. Politica fiscală trebuie să colaboreze cu cea monetară, nu să-i pună bețe în roate.”

Scădere catastrofală a rezervelor valutare ale BNR, în mai Foto: Inquam/Octav Ganea
Economie

Scădere catastrofală a rezervelor valutare ale BNR, în mai, ca să susțină leul

Scădere catastrofală a rezervelor valutare ale BNR, în mai, ca să susțină leul afectat de ascensiunea lui Simion: acestea au scăzut cu peste 6,75 miliarde de euro. Citește și: Grindeanu i-a găsit sexy-coafezei Hunyadi, cu care se plimba cu avioanele Nordis, două noi sinecuri din gestiunea ministerului Transporturilor Scădere catastrofală a rezervelor valutare ale BNR, în mai „La 31 mai 2025, rezervele valutare la Banca Naţională a României se situau la nivelul de 55.661 milioane euro, față de 62.414 milioane euro la 30 aprilie 2025 (...) Nivelul rezervei de aur s-a menţinut la 103,6 tone. În condiţiile evoluţiilor preţurilor internaţionale, valoarea acesteia s-a situat la 9.698 milioane euro. Rezervele internaţionale ale României (valute plus aur) la 31 mai 2025 au fost de 65.359 milioane euro, faţă de 72.025 milioane euro la 30 aprilie 2025”, a anunțat, azi, Banca Națională.  Euro se vindea chiar și la 5,3 lei în perioada dintre cele două tururi ale alegerilor prezidențiale. În prima zi de după primul tur, când Simion se plasase pe locul I, presa a scris că BNR a cheltuit 2 miliarde de euro într-o singură zi ca să mențină cursul stabil al leului.  Profit scrie că scăderea, din mai, a rezervei valutare a BNR este cea mai ridicată ca volum și dinamică lunară, de 11%. Precedentul record negativ a fost înregistrat în septembrie 2020, de 3,2 miliarde de euro, dar pe fondul unei plăți de 2,1 miliarde de euro de datorie externă - dinamica la acel moment a fost de -9%.

Lidl Bulgaria va începe să afișeze prețurile în leva și în euro Foto: Numismatic News
Economie

Lidl Bulgaria va începe să afișeze prețurile în leva și în euro

Lidl Bulgaria va începe să afișeze prețurile în leva și în euro, ca să obișnuiască clienții cu trecerea la moneda europeană, a anunțat această companie.  Citește și: Sondaj CURS: încredere uriașă în Nicușor Dan, partidele pro-europene ar câștiga alegerile, chiar dacă AUR a devenit cel mai mare partid Lidl Bulgaria va începe să afișeze prețurile în leva și în euro Măsura va fi luată începând cu 2 iunie. Deși dubla tarifare oficială va fi necesară abia la o lună după confirmarea aderării Bulgariei la zona euro, Lidl ia măsuri din timp pentru a sprijini această tranziție, a anunțat compania. Bulgaria urmează să primească în iunie undă verde de la Bruxelles pentru adoptarea euro, deși mulți cetățeni se opun.  Dezinformarea răspândită pe reţelele sociale susţine că „Bruxelles-ul va confisca economiile pentru a finanţa Ucraina". În oraşele mici şi zonele rurale, mulţi locuitori nu au călătorit niciodată în străinătate şi nu sunt obişnuiţi cu tranzacţiile internaţionale. În schimb, în Sofia şi marile oraşe, populaţia mai tânără, mai educată şi mai înstărită vede adoptarea euro ca pe un pas logic în procesul de integrare europeană. Instituţiile şi băncile sunt deja pregătite, iar designul monedelor a fost ales - moneda de doi euro va avea inscripţia „Dumnezeu să protejeze Bulgaria", transmite AFP.  

Guvernul României se împrumută mai scump decât toate țările din regiune Foto: Facebook
Economie

Guvernul României se împrumută mai scump decât toate țările din regiune, recunosc Finanțele

Guvernul României se împrumută mai scump decât toate țările din regiune, recunosc Finanțele. Motivele principale invocate de acest minister: deficitul uriaș și amânarea reformelor. Citește și: Secretariatul General al Guvernului, plăți lunare astronomice pentru cazarea demnitarilor. Lista beneficiarilor, secretizată În anul 2024, creșterea datoriei publice conform metodologiei Uniunii Europene a fost în valoare de 179,7 miliarde lei, respectiv de 5,9% din PIB. Mai rău, în 2025 au crescut dobânzile la care se împrumută România. Guvernul României se împrumută mai scump decât toate țările din regiune Potrivit Ministerului Finanțelor, costurile de împrumut ale României în moneda locală sunt mai mari cu 85 bps/200 bps față de Ungaria (adică 0,85%, respectiv 2%), 285 bps/385 bps față de Polonia și 350 bps/580 bps față de Bulgaria. Practic, dobânzile obținute de Bulgaria la împrumuturi în moneda locală sunt cu 5 procente mai mici decât ceea ce obține România.  „Principalele cauze care au dus la creşterea randamentelor titlurilor de stat emise de România comparativ cu ţările comparabile din regiune sunt: 1. Menţinerea unui deficit bugetar ridicat în perioada post-pandemie ce a determinat un necesar de finanțare considerabil; 2. Anunţarea unui necesar de finanțare ridicat și pentru anul 2025, estimat la 232 miliarde lei, în condițiile unui deficit bugetar asumat de 7% din PIB, се reprezintă o consolidare comparativ cu deficitul bugetar aferent anului 2024, când s-a înregistrat o valoare de 8,65%; 3. Incertitudinea generată de calendarul electoral din România сеîntârziat implementarea măsurilor de ajustare fiscală;4. Anunţurile agențiilor de rating care au modificat perspectiv României de la stabil la negativ, apetitul investitorilor pentru titlurile de stat emise de România schimbare de perspectivă de la stabilă la negativă pe 17 decembrie 2024 (Fitch), 24 ianuarie 2025 (S&P) si 14 martie 2025 (Moody's)”, explică Finanțele.  Statul român se împrumută la dobânzi în creștere semnificativă Ministerul explică cum au crescut dobânzile, din 2024 în 2025, la împrumuturile statului român.  „Comparativ cu debutul anului 2024, pentru datoria publică emisă în RON au fost înregistrate creşteri între 170 bps şi 230 bps accentuat pe segmentul maturităţilor cuprinse între 2/4 ani, pentru Euro creșteri între 80 bps și 145 bps accentuat pe segmentul lung al curbei și pentru USD creşteri între 60 bps şi 160 bps, creşteri accentuate fiind înregistrate pentru segmentul peste 8 ani. Pentru exemplificare, pentru maturitatea reziduală de 5 ani emisă în moneda locală, evoluţia randamentelor a consemnat o evoluție constantă în jurul valorii de 6,5% în perioada ianuarie - octombrie 2024, începând cu luna noiembrie a anului trecut fiind înregistrat un trend ascendent, la data prezentei pentru maturitatea reziduală de 5 ani fiind înregistrat un randament de 8,11%”, artată ministerul. 

Orange vinde două clădiri emblematice centrale din Iași (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Unul din marii jucători de pe piața telecom vinde două clădiri emblematice

Orange vinde două clădiri emblematice centrale din Iași la un preț total de pornire de patru milioane de euro. Orange vinde două clădiri emblematice centrale Două imobile bine cunoscute situate pe strada Lăpușneanu din centrul municipiului Iași, aflate în proprietatea Orange România, sunt puse în vânzare prin licitație cu ofertă în plic închis. Citește și: Secretariatul General al Guvernului, plăți lunare astronomice pentru cazarea demnitarilor. Lista beneficiarilor, secretizată Imobilele beneficiază de o localizare premium, într-una dintre cele mai circulate și vizibile zone ale orașului. Prețul total de pornire pentru cele două clădiri depășește suma de patru milioane de euro. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Boloș anunță că trebuie redus aparatul bugetar și tăiate sporuri Foto: Facebook
Economie

Boloș redescoperă că e liberal: anunță că trebuie redus aparatul bugetar și tăiate sporuri

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș, redescoperă că e liberal: anunță că trebuie redus aparatul bugetar și tăiate sporuri. La o dezbatere organizată de Profit, el a dat ca exemplu sporul de condiții vătămătoare, de care beneficiază acum aproape toți funcționarii statului.  Citește și: Compania de stat cu doi angajați și patru șefi și care supraviețuiește din dobânzile bancare Boloș anunță că trebuie redus aparatul bugetar și tăiate sporuri Însă, în ministerul pe care-l conduce, toți angajații, mai puțin demnitarii, beneficiază de acest spor. În plus, angajații MIPE - mai puțin demnitarii și șoferii - beneficiază de un spor de până în 50% pentru că lucrează cu proiecte europene.  „Reducerea de cheltuieli trebuie făcută și pentru anumite tipuri de sporuri, care sunt în mod evident exagerate. Este deja celebru cazul «sporului de condiții vătămătoare». Dacă ai o antenă pusă pe clădire, ai «condiții vătămătoare». Tăiem sporul sau nu? Aceasta este o decizie politică. Dar, acolo unde este evident că sporul este nejustificat, reducerea trebuie făcută”, a spus Boloș, citat de Profit. „Este limpede că reducerea cheltuielilor poate fi complementară reformei fiscale. Compensarea prin reducerea cheltuielilor, vehiculată public, este acceptată de Comisie în măsura în care este susținută de estimările din prognoza de primăvară și dacă se observă o deviație majoră de la ținta de deficit. Chiar dacă adoptăm măsuri de reducere a cheltuielilor — care sunt întotdeauna binevenite pentru o utilizare corectă a fondurilor publice — angajamentul privind reforma fiscală trebuie dus la bun sfârșit. Am făcut pasul cu reforma fiscală, deci trebuie să ne ținem de angajament. Apoi putem intra într-o normalitate în ceea ce privește deficitul bugetar. Reducerea cheltuielilor ar trebui să vizeze în primul rând bugetul de stat. Este evident că există spațiu pentru o utilizare mai bună a fondurilor, inclusiv prin reducerea aparatului bugetar, care este supradimensionat. Cetățenii știu acest lucru cel mai bine, ei interacționează direct cu birocrația. Sunt cazuri cunoscute public în care numărul de angajați este exagerat față de volumul real de activitate al instituției”, a spus ministrul Proiectelor Europene.   

România a importat roșii de 166 milioane euro, în 2024 Foto: Facebook
Economie

Eșecul subvențiilor PSD în agricultură: România a importat roșii de 166 milioane euro, în 2024

Eșecul subvențiilor PSD în agricultură: România a importat roșii de 166 milioane euro, în 2024. Valoarea cărnii de porc importate anul trecut a fost de peste un miliard euro, arată datele Institutului Național de Statistică.  România a exportat grâu în valoare de 1,65 miliarde de euro, dar a importat produse de brutărie de peste 700 milioae euro și chiar și făină, de zeci de milioane de euro.  Citește și: O primă veste bună pentru viitorul Guvern: ploile ar putea aduce recolte record la cereale și oleaginoase - presă Programul Tomata a fost inițiat în 2017, de Liviu Dragnea, și ar fi avut circa 100.000 de beneficiari - scria Ziarul Financiar în 2022. În 2025, bugetul pentru această subvenție este de 345 de milioane de lei. România a importat roșii de 166 milioane euro, în 2024 Însă România a continuat să importe masiv roșii. Potrivit datelor INS, în 2024, România a importat peste 100.000 de tone de tomate, proaspete sau refrigerate, în valoare de peste 166 de milioane de euro. Deficitul balanței comerciale la acest produs este de 162 milioane de euro. România a exportat doar 3.000 de tone de tomate.  Un alt produs care se importă masiv este carnea de porc: 368.000 de tone, în valoare de peste un miliard de euro.   România a importat mult mai mult decât a exportat și: unt, brânză și caș (importuri de circa 700 de milioane de euro, deficit de circa 600 milioane euro); ceapă, praz și usturoi - importuri de 61,7 milioane de euro sau înghețată - importuri de 105 milioane de euro.  Un document al Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene arăta, recent, că ministerul Agriculturii a eșuat în implementarea reformelor PNRR. „Unele ministere sunt în situații critice: Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale nu a înregistrat niciun progres, Ministerul Energiei are o rată de execuție de doar 4,56%, iar Ministerul Mediului și Ministerul Sănătății se află la 6,99% și, respectiv, 11,64%. Această situație ridică probleme majore în ceea ce privește capacitatea României de a-și respecta angajamentele asumate prin PNRR și de a accesa integral fondurile europene disponibile”, arată nota MIPE. 

Compania de stat cu doi angajați și patru șefi Foto: Inquam
Economie

Compania de stat cu doi angajați și patru șefi și care supraviețuiește din dobânzile bancare

Compania de stat cu doi angajați și patru șefi care supraviețuiește din dobânzile bancare: Casa de Comerț Unirea, înființată în 2018 de ministrul PSD Petre Daea, și pe care guvernarea PNL dorea să o desființeze.  Citește și: Cu cine trebuie să discute Nicușor Dan: penalul PSD Chesnoiu, fost polițist, conduce AFIR, agenția care finanțează investițiile rurale Compania de stat cu doi angajați și patru șefi  Potrivit proiectului de buget pe 2025, societatea are doi angajați, dintre care un director general. Însă nota de fundamentare a bugetului arată că există și un consiliu de administrație cu trei membri. Nu este clar cu ce se ocupă unicul angajat care nu are funcție de conducere. În anii trecuți, erau cinci mebri în CA-ul companiei.  Acest unic angajat fără funcție de conducere are alocat, pentru 2025, un buget, brut, de 106.000 lei, inclusiv „contribuții”. Directorul companiei are alocată suma de 114.000 de lei, iar CA-ul - 118.000 lei. Pe site-ul companiei, aparent nu eixstă nici director, nici consiliu de administrație. În nota de fundamentare a bugetului se arată că principala sursă de venit din 2024 a fost „venituri financiare provenite din dobanzi bancare”, puțin sub două milioane de lei. „Venituri din adaosul comercial” sunt doar 133.000 de lei, iar nota precizează că „cheltuielile de exploatare au fost sustinute si de veniturile financiare, rezultatul net din exploatare fiind negativ”.  

Liberalul Dăianu, președintele Consiliului Fiscal, susține că trebuie crescute taxele Foto: Inquam/Octav Ganea
Economie

Liberalul Dăianu, președintele Consiliului Fiscal, susține că trebuie crescute taxele

Liberalul Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal, susține că trebuie crescute taxele, fiindcă nu se pot tăia salarii în sectorul bugetar.  Citește și: Cu cine trebuie să discute Nicușor Dan: penalul PSD Chesnoiu, fost polițist, conduce AFIR, agenția care finanțează investițiile rurale Dăianu, președintele Consiliului Fiscal, susține că trebuie crescute taxele „Cei care susţin teza că corecţia deficitului se poate face numai pe partea de cheltuieli aleargă după o himeră. Aşa ceva nu este posibil. Eu vorbesc pe baza analizei pe care noi o facem la Consiliul Fiscal şi pe baza judecăţilor pe care le am eu. Eu cred că nu putem evita creşterea veniturilor fiscale ale statului şi prin unele creşteri de taxe şi impozite. Acestea sunt opinii personale”, a spus Daniel Dăianu la Parlament, citat de news.ro.  „De ani de zile societatea românească trăieşte, pe filiera bugetară, mult peste posibilităţi. Nu înseamnă că vinovat pentru această situaţie este numai sectorul bugetar. Aceasta este o prostie. Pentru că veniturile bugetarilor, veniturile profesorilor, medicilor, noi nu vorbim numai despre funcţionărimea din ministere. (..) Este o cangrenă, se poate lupta împotriva ei pentru a fi extirpate”, a menţionat el. Potrivit lui Dăianu, „creşterea substanţială a veniturilor fiscale, dintr-o colectare mult mai bună, nu este posibilă”. „România, în momentul de faţă, dacă nu va avea un plan clar, credibil, de creştere a veniturilor fiscale, încă o dată, repet, nu se poate rezolva această ecuaţie, prin tăiere de cheltuieli. Ce-am spus domnului preşedinte Bolojan este ceea ce eu spun, public, de mult”, a arătat el. Dăianu a spus că el nu crede în tăierea de cheltuieli de 30 de miliarde de lei, până la finalul anului, aşa cum declarase preşedintele Nicuşor Dan că este necesar. ”Eu nu cred aşa ceva. Nu cred. Dacă vă uitaţi la structura bugetului public, o să observaţi că de departe grosul este deţinut de salarii şi de pensii. Dacă cineva se încumetă...În primul rând nu poţi să tai salarii şi pensii cum vrei. Decretăm de mâine că tăiem salarii şi pensii la oameni. Poţi, într-adevăr, să tai din cheltuielile alocate bunurilor şi servicilor”, a mai spus el. 

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră