vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Autor: Valentin Morțun

49 articole
Valentin Morțun

Eveniment

Iohannis nici un cuvânt despre criza facturilor

Iohannis n-a rostit nici un cuvânt despre criza facturilor la energie, din octombrie. O căutare pe site-ul Administrației Prezidențiale arată că șeful statului n-a mai pronunțat acest cuvânt, “facturi“, de la 22 octombrie. Site-ul consemnează toate declarațiile publice ale lui Iohannis. Iohannis, nici un cuvânt despre criza facturilor În octombrie, șeful statului lăuda soluțiile găsite de guvernul Cîțu, soluții care s-au dovedit a fi ineficiente. “Noi știm de acasă că avem o problemă cu prețurile la energie, mai ales cu preţurile la electricitate şi adevărul este că noi am găsit acasă soluţiile pentru familiile cu venituri mici, familiile vulnerabile cum se spune, avem o legislație gata pregătită şi vor fi compensate facturile, vor exista posibilități de amânare. Deci noi deja am rezolvat problema pentru lunile următoare la noi acasă“, a afirmat șeful statului, la 22 octombrie, înainte de o ședință a Consiliului European. La acel moment, premier era Florin Cîțu. Citește și: Declarații de presă susținute în marja participării la reuniunea Consiliului European Problema s-a dovedit că nu fusese rezolvată, coaliția PSD-PNL-UDMR anunțând, la mijlocul lunii ianuarie, noi măsuri pentru temperarea creșterii prețurilor la energie. Asociaţiei Energia Inteligentă a arătat că, prin legislația adoptată în octombrie 2021, doar 10% dintre consumatorii de gaze urmau să beneficieze de compensări, iar 15% urmau să beneficieze de o reducere de cel mult 30 de lei la facturi. Ciucă anunță noi ajutoare După luna octombrie, Iohannis n-a mai spus nici un cuvânt despre criza facturilor la energie. În schimb, șeful a vorbit, la 12 ianuarie, la întâlnirea cu corpul diplomatic acreditat la București, despre criza energetică pentru care trebuie găsite soluții. “De asemenea, vom urmări identificarea de soluții eficiente pentru criza energetică actuală“, le-a spus Iohannis diplomaților. La 17 ianuarie, premierul Nicolae Ciucă a anunțat un nou pachet de reducere a impactului majorărilor prețurilor la energie. Impactul noilor măsuri va fi de trei miliarde de lei. Ele se vor aplica între 1 februarie și 31 martie. “Sunt 1 milion de facturi trimise greșit. Nu se renunță la liberalizarea pieței”, a mai spus Ciucă, după o ședință a coaliției PSD-PNL-UDMR.

Iohannis, nici un cuvânt despre criza energetică (sursa: Facebook/Klaus Iohannis)
Cine protejează consumatorii de facturile umflate: Mihai Culeafă (sursă: Facebook/Mihai Culeafă)
Politică

Cine protejează consumatorii de facturile umflate

Cine protejează consumatorii de facturile umflate: PSD l-a retrimis la conducerea Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorului (ANPC) pe Horia Constantinescu. Acesta a mai condus ANPC în guvernarea Dăncilă. Averea sa a sporit considerabil în perioada în care a deținut diferite funcții de conducere în această instituție. În 2019, el a devenit proprietarul unui yacht. Este amicul politic al fostului baron PSD de Constanța Nicușor Constantinescu. PNL l-a plasat la în poziția de vicepreședinte al ANPC pe Mihai Culeafă. El este dezvoltator imobiliar în județul Ilfov. Culeafă a fost nașul de căsătorie al lui Marian Petrache (PNL), fostul președinte al Consiliului Județean Ilfov, când acesta s-a recăsătorit, în 2016, la 55 de ani. Bugetarul cu yacht Horia Constantinescu, nominalizarea PSD, a făcut dreptul la universitatea privată Titulescu și are un masterat în terorism, luat la altă universitate privată, Bioterra. El a fost membru PSD, a trecut la PPUSL, apoi a intrat în echipa liberalului Vergil Chițac, după care s-a întors la PSD, arată presa locală. El a venit lângă Chițac, potrivit Info Sud-Est, pentru a prelua șefia Direcției de Servicii Publice din Primăria Constanța. Însă a picat concursul de angajare și s-a întors în PSD. În 2020, Horia Constantinescu a candidat la Primăria Constanței din partea PPUSL, partidul înființat de Dan Voiculescu. Între 2017 și 2019, Constantinescu a fost „Comisar superior - delegat Comisar șef Adjunct” la ANPC Constanța. În acea perioadă, în declarația sa de avere apare un yacht Bavaria, produs în 2010 - care, în funcție de dimensiuni și dotări, costă sute de mii de euro - o proprietate cu cazare și cantină în Tuzla și un ceas de circa 33.000 de lei. Singurele sale venituri erau însă salariul său de bugetar, de circa 100.000 de lei pe an, și cel al soției, care făcea muncă de secretariat - 57.000 lei/ an. Competențele lui Culeafă Mihai Culeafă, omul PNL, s-a născut în 1971 și a terminat facultatea în 2006, la 35 de ani. El ar fi absolvit, potrivit CV-ului publicat pe site-ul Camerei Deputaților, Facultatea de Administrație publică și drept din cadrul Universității Hyperion. În acest CV, Culeafă își prezintă și competențele, destul de surprinzătoare: el susține că are “capacitatea de a comunica în scris și verbal, de a înțelege și a-i face pe alții să înțeleagă diferite mesaje în situații variate“. Mai mult, el poate “iniția și susține conversații pe subiecte familiare“. În plus, Culeafă scrie că are capacitatea “de a tolera alte puncte de vedere“. În ceea ce privește competențele informatice, el scrie că este competent în Internet. Sesizare la Direcția Generală Anticorupție Mihai Culeafă a fost deputat PNL între 2016 și 2020. Declarația sa de avere este impresionantă: el deține aproape zece hectare de teren, majoritatea fiind în intravilanul orașului Pantelimon. În plus, are 14 clădiri – apartamente, case și spații comerciale. Posedă 400.000 de euro în conturi și a câștigat 240.000 de euro din organizarea de evenimente printr-o firmă pe care o deține. Potrivit newsonline.ro, în martie 2020, numele lui Culeafă și Petrache ar fi apărut într-o sesizare făcută la Direcția Generală Anticorupție, din cadrul ministerului de Interne. Citește și: Premierul Ciucă, acuzat că a plagiat în 42 din cele 138 de pagini ale doctoratului ”De asemenea, prin aceeași revenire din 27.11.2019 v-am solicitat: a. să investigați care este sursa banilor investiți în acest proiect de anvergură – 3 blocuri fiecare de D+P+4E – și sa verificați dacă proveniența sumelor o reprezintă surse proprii ale dezvoltatorilor: (i) Vlad George Daniel, domiciliat in Com. Dobroesti (…) (ii) Vlad Cătălina Alexandra domiciliata in Com. Dobroesti (…), (iii) Brânză Ștefan Florin, domiciliat în sat Dobroești, com. Dobroești, (…) și (iv) Brânză Mariana, domiciliata in sat Dobroești, com. Dobroești (…). b. sau dacă proveniența sumelor investite nu aparține beneficiarilor PUZ și AC ci provine de la persoanele amintite în sesizarea mea inițială respectiv de la dl. Mihai Culeafă si/sau Marian Petrache si/sau rude sau persoane apropiate acestora”, se arată în sesizarea adresată Direcției Generale Anticorupție. Cine protejează consumatorii de facturile umflate În octombrie 2021, guvernul Cîțu l-a numit secretar general al ANPC pe Felix Manta, finul fostului preşedinte PSD al Consiliului Judeţean Mehedinţi Adrian Duicu. Manta a fost şi subprefect de Mehedinţi, între 2014 și 2015, şi şef al OPC Mehedinţi. Născut în 1967, Manta și-a luat licența în 2003, la Facultatea de Drept din Craiova – fără a preciza unde a urmat cursurile facultății. Ulterior, CV-ul său consemnează nenumărate cursuri postuniversitare, inclusiv la Colegiul Național de Apărare sau la Institutul Diplomatic Român. Și el este competent în Internet, la fel ca și șeful de facto al instituției, Mihai Culeafă.

Un funcționar fără CV public, la CEC (sursă: profit.ro)
Investigații

Un funcționar fără CV public

Un funcționar fără CV public, Mirela Șițoiu, fostă Soviani, a fost trimis de Ministerul de Finanțe în Consiliul de Administrație al CEC, dar și în cel al Institutului de Cercetare Fizica Pământului. Pentru prezența în aceste CA-uri, Șițoiu încasează sume impresionante. CV-ul ei este de negăsit: nici Finanțele, nici CEC-ul, nici alte instituții pe care le conduce nu-i publică biografia. Nici fotografia femeii nu este la vedere. Un funcționar fără CV public Simpla prezență în consiliul de administrație al CEC, i-a adus Mirelei Șițoiu, în 2020, suma de 227.676 de lei. De la Finanțe și ANAF, unde a lucrat în acel an, a primit salarii în valoare totală de 120.000 de lei. Dar nu a fost suficient: ea a fost plasată de ministerul de Finanțe și în consiliul de administrație al INCD Fizica Pământului. De aici a încasat 24.564 de lei, în 2020. Declarațiile ei de avere arată că ea face parte din 2007 - când apare pe site-ul ANI prima ei declarație de avere - din diferite consilii. În acel an ea era doar în CA-ul de la INCD Fizica Pământului și în AGA la Imprimeria Națională. În 2012, Șițoiu ajunge în CA-ul CEC-ului și, de atunci, în pofida numeroaselor schimbări politice, nu mai este scoasă din această structură unde se câștigă foarte bine. Declarațiile succesive de avere arată că directoarea avea, în 2007, un apartament de 67 mp, în zona Piața Unirii, și două mașini Renault. În 2020, avea două apartamente, un BMW și un Audi. Consiglierii de Administrație Recent, defapt.ro a prezentat un alt portret de sinecurist. Nicoleta Bobîrcă, expert superior în ministerul de Finanțe, a fost selectată să facă parte din nu mai puțin de patru consilii de administrație. Citește și: Portretul sinecuristului la stat: absolvent de universitate privată, funcționar, membru în patru CA-uri Astfel, potrivit declarației de avere din 2021, ea face parte din consiliile de administrație ale: RPL Ocolul Silvic Pădurile Făgărașului, județul Brașov, de unde a încasat 21.000 de lei, în 2020.RA Ocolul Silvic Izvorul Someșului Mare, comuna Șanț, Bistrița – 19.800 de leiRPL Ocolul Silvic Gura Râului, Sibiu – doar 2.746 de leiInstitutul Național de Cercetare Textile Pielărie, București – 19.656 de lei Ea a încasat, în 2020, de la aceste instituții circa 63.000 de lei. Salariul încasat de Bobîrcă de la ministerul de Finanțe a fost de 77.468 de lei. Numele sinecuriștilor, bine ascunse Pe site-ul Ministerului de Finanțe este imposibil de descoperit o listă cu reprezentanții desemnați în CA-urile diferitelor instituții. Ministerul publică anunțuri de organizare a selecției pentru aceste consilii de administrație, dar numele celor desemnați sunt secretizate. Unele din aceste instituții nu prezintă componența CA-uri. Componența uneia din cele mai bănoase sinecuri, Comitetul interministerial de finanțări, din cadrul EximBank, o bancă subordonată Finanțelor, este de negăsit.

Portretul sinecuristului la stat. Aici, Nicoleta Bobîrcă (sursă: Facebook/Nicoleta Bobîrcă)
Investigații

Portretul sinecuristului la stat

Portretul sinecuristului la stat: o funcționară din ministerul de Finanțe își dublează veniturile salariale din indemnizații în consilii de administrație. Născută în 1964, ea a absolvit dreptul la o universitate privată la 31 de ani. Licența a luat-o la Academia de Poliție, în 1995. Consiliile de administrație în care reprezintă ministerul de Finanțe nu au nici o legătură cu pregătirea ei profesională. Mai mult, aceste consilii se află la sute de kilometri distanță de Giurgiu, unde domiciliază. Ministerul de Finanțe are dreptul de a desemna reprezentanți în zeci de CA-uri, extrem de diverse: bănci, institute de cercetare din subordinea ministerului Digitalizării, regii autonome, ocoluri silvice sau Monetăria Statului. Suma încasată anual din prezența în aceste consilii locale era de circa 20.000 de lei, în 2020. Ea variază însă de la o regie la alta. Pe o listă din 2011, ministerul de Finanțe anunța că desemnează reprezentanți în nu mai puțin de 61 de regii de interes local. În 2021, ministerul selecta personal pentru CA-urile a șapte institute de cercetare. Portretul sinecuristului la stat Nicoleta Bobîrcă, expert superior în ministerul de Finanțe, a fost selectată să facă parte din nu mai puțin de patru consilii de administrație. Născută în 1964, ea a absolvit facultatea de Drept din cadrul Universității Titulescu abia în 1995, la 31 de ani. Din 1991 în 2006 a lucrat la Vama Giurgiu. Din 2014, lucrează la secretariatul Comisiei “pentru evaluarea/selecția prealabilă în vederea desemnării reprezentanților M.F.P. ca membri al CA la Regiile Autonome“. Printr-o fericită coincidență, din 2017 a început chiar ea să fie desemnată în CA-urile mai multor regii autonome. Astfel, potrivit declarației de avere din 2021, ea face parte din consiliile de administrație ale: RPL Ocolul Silvic Pădurile Făgărașului, județul Brașov, de unde a încasat 21.000 de lei, în 2020.RA Ocolul Silvic Izvorul Someșului Mare, comuna Șanț, Bistrița – 19.800 de leiRPL Ocolul Silvic Gura Râului, Sibiu – doar 2746 de leiInstitutul Național de Cercetare Textile Pielărie, București – 19.656 de lei Ea a încasat, în 2020, de la aceste instituții circa 63.000 de lei. Salariul încasat de Bobîrcă de la ministerul de Finanțe a fost de 77.468 de lei. În 2016, Bobîrcă nu făcea parte din nici un CA. În 2017 era în două ocoluri silvice, de unde lua, în total, doar 15.000 de lei. În patru ani și-a crescut cu 400% veniturile din această activitate. Numele sinecuriștilor, bine ascunse Pe site-ul ministerului de Finanțe este imposibil de descoperit o listă cu reprezentanții desemnați în CA-urile diferitelor instituții. Ministerul publică anunțuri de organizare a selecției pentru aceste consilii de administrație, dar numele celor desemnați sunt secretizate. Unele din aceste instituții nu prezintă componența CA-uri. În sfârșit, sunt funcționari fără nici un CV – cel al lui Bobîrcă a putut fi găsit pe site-ul Ocolului Pădurile Făgărașului – care fac parte din CA-uri ale unor instituții extrem de importante, de unde încasează circa 20.000 de lei pe lună. DoarFapte.ro va arăta cum bugetari fără o biografie publică câștigă sume impresionante din prezența în consilii. Componența uneia din cele mai bănoase sinecuri, Comitetul interministerial de finanțări, din cadrul EximBank, o bancă subordonată Finanțelor, este de negăsit. Însă, în declarația de avere a Ștefaniei Ferencz, secretar general al ministerului de Interne apare faptul că a câștigat 258.000 de lei, în 2020, din prezența în acest comitet. Ferencz a făcut Dreptul la o universitate privată și a lucrat circa 20 de ani în subordinea lui Emil Boc.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră