sâmbătă 06 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Autor: Ramona Emilian

5613 articole
Ramona Emilian

Internațional

Prințul Andrew, afectat puternic de relația cu agresorul sexual Epstein, a renunțat la titlul regal

Prinţul Andrew, fratele regelui Charles al III-lea, a anunţat vineri seară că renunţă la titlul său regal, în contextul controverselor legate de relaţia sa cu fostul agresor sexual american Jeffrey Epstein. În ciuda deciziei, ducele de York a negat ferm toate acuzaţiile aduse împotriva sa. Decizia, luată după consultarea cu regele Charles Într-o declaraţie publică, prinţul Andrew a precizat că a luat hotărârea după discuţii cu fratele său, regele Charles al III-lea, şi cu restul familiei regale. Citește și: Va permite România survolul avionului lui Putin, spre Budapesta? Precedente și rute alternative „Am ajuns la concluzia că acuzaţiile continue împotriva mea sunt în detrimentul muncii Majestăţii Sale şi al familiei regale. Am decis, aşa cum am făcut-o întotdeauna, să-mi prioritizez datoria faţă de familie şi ţară”, a transmis acesta. „Nu voi mai folosi titlul meu” Prinţul Andrew a declarat că nu va mai utiliza titlul sau onorurile aferente acestuia. „Nu voi mai folosi titlul meu sau onorurile pe care le conferă”, a afirmat el, precizând că decizia are scopul de a proteja instituţia monarhiei de efectele scandalului. Retras din viaţa publică încă din 2019 Fiul reginei Elisabeta a II-a se retrăsese deja din viaţa publică în urmă cu cinci ani, în 2019, după ce a fost criticat intens pentru legăturile sale cu Jeffrey Epstein. Deşi a negat constant orice implicare în faptele incriminate, reputaţia sa a fost grav afectată, iar activităţile sale publice au fost suspendate.

Prinţul Andrew renunţă oficial la titlul regal (sursa: Facebook/Royal Family Windsor)
Trump refuză rachetele Tomahawk pentru Ucraina (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump, din nou laș în fața lui Putin: a refuzat să dea Ucrainei rachete Tomahawk

Ucraina nu poate spera să primească rachete Tomahawk din Statele Unite, potrivit presei americane. Informaţia a apărut la scurt timp după întâlnirea dintre preşedintele american Donald Trump şi omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, la Casa Albă. Întâlnire tensionată între Trump şi Zelenski Surse citate de publicaţia Axios au descris discuţiile drept dificile. Citește și: Flavia Groșan, medicul antivaccinist, în comă profundă cu metastaze pulmonare, cerebrale, hepatice Una dintre surse a declarat că dialogul „nu a fost uşor”, iar alta a afirmat că a decurs „rău”. CNN a relatat că întâlnirea a fost „emoţională” şi, pe alocuri, „incomodă”. Kievul cere rachete Tomahawk, Washingtonul refuză Zelenski a încercat să obţină acordul Statelor Unite pentru achiziţia unor rachete de croazieră Tomahawk, cu rază lungă de acţiune, care ar fi oferit Ucrainei o capacitate ofensivă sporită în războiul cu Rusia. Preşedintele Trump s-a arătat deschis la discuţii, dar a precizat în repetate rânduri că SUA au, la rândul lor, nevoie de aceste rachete. Nici o menţiune despre Tomahawk în mesajul lui Trump După întâlnirea de la Casa Albă, Donald Trump a publicat un mesaj pe reţeaua sa Truth Social, însă nu a menţionat deloc subiectul rachetelor Tomahawk. Într-o conferinţă de presă ulterioară, Volodimir Zelenski a declarat că partea americană i-a cerut să nu discute public tema rachetelor, pentru a evita o escaladare a tensiunilor. Totuşi, liderul ucrainean a subliniat că subiectul nu este închis: „Trebuie să mai lucrăm la asta.”

Român acuzat de incendierea proprietăților lui Starmer (sursa: Facebook/The Daily Politik)
Eveniment

Românul acuzat de incendierea unor proprietăți ale premierului britanic, în instanță

Trei bărbaţi – doi cetăţeni ucraineni şi un român – au compărut vineri în faţa justiţiei britanice, fiind acuzaţi de implicare în incendierea unor proprietăţi asociate premierului britanic Keir Starmer. Atacurile au avut loc în luna mai şi au vizat inclusiv fosta reşedinţă a liderului laburist. Incendii coordonate în Londra Primul incident s-a produs în noaptea de 11 spre 12 mai, când fosta reşedinţă a lui Keir Starmer din Kentish Town, în nordul Londrei, a fost cuprinsă de flăcări. Citește și: Flavia Groșan, medicul antivaccinist, în comă profundă cu metastaze pulmonare, cerebrale, hepatice Focul a afectat intrarea în imobilul unde premierul locuise înainte de a se muta, în iulie 2024, la Downing Street nr. 10. Cei trei suspecţi sunt acuzaţi şi de incendierea unui vehicul, pe 8 mai, pe strada fostului domiciliu al lui Starmer, precum şi a altui automobil, pe 11 mai, în faţa unei proprietăţi din cartierul Islington. Doi ucraineni au pledat nevinovaţi, românul nu s-a pronunţat încă Roman Lavrinovici, în vârstă de 21 de ani, şi Petro Pocinok, de 35 de ani, ambii cetăţeni ucraineni, au pledat „nevinovaţi” în faţa instanţei. În ceea ce-l priveşte pe Stanislav Carpiuc, cetăţean român născut în Ucraina, în vârstă de 27 de ani, judecătorii nu l-au întrebat încă dacă pledează vinovat sau nevinovat. Cazul nu este considerat act de terorism Procurorii britanici au precizat că dosarul nu este tratat ca un caz de terorism, deşi incendiile au avut loc „în circumstanţe opace”. Judecătoarea Bobbie Cheema-Grubb a subliniat că există indicii clare privind o acţiune coordonată. Suspecţii rămân în detenţie până la proces Cei trei bărbaţi au fost plasaţi în arest preventiv, iar audierea pe fond a fost programată pentru data de 27 aprilie 2026. Ancheta continuă pentru a stabili motivul atacurilor şi posibilele legături dintre suspecţi.

Jandarmi în zona exploziei din Rahova (sursa: Inquam Photos/Tudor Pana)
Eveniment

Blocul care a explodat în Rahova, păzit de jandarmi: pericolul de prăbușire este real

Aproximativ 100 de jandarmi, alături de echipe ale Ministerului Afacerilor Interne (MAI) şi autorităţi locale, vor rămâne pe timpul nopţii în zona blocului afectat de explozie din Sectorul 5. Forţele de ordine asigură măsurile de securitate publică şi împiedică accesul neautorizat atât în imobilul distrus de deflagraţie, cât şi în perimetrul din jurul acestuia. Perimetru restricţionat şi securizat de jandarmi Conform Direcţiei Generale de Jandarmi a Municipiului Bucureşti (DGJMB), zona din jurul blocurilor afectate rămâne în continuare complet restricţionată. Citește și: Flavia Groșan, medicul antivaccinist, în comă profundă cu metastaze pulmonare, cerebrale, hepatice Jandarmii sunt prezenţi permanent pentru delimitarea şi securizarea perimetrului, în sprijinul echipelor de intervenţie care acţionează la faţa locului. Apel către cetăţeni Jandarmeria Capitalei le recomandă locuitorilor să nu se apropie de zona restricţionată, să urmeze instrucţiunile forţelor de ordine şi să nu intervină pe cont propriu. De asemenea, autorităţile solicită cetăţenilor să nu blocheze sau să perturbe activitatea echipelor de intervenţie. „Mulţumim tuturor celor care au înţeles să respecte recomandările forţelor de ordine şi să coopereze cu acestea”, se arată în comunicatul transmis de DGJMB.

Interdicția adopțiilor pisicilor negre de Halloween (sursa: Pexels/Marcelo Chagas)
Internațional

Pisicile negre nu mai pot fi adoptate înainte de Halloween. Interdicția, într-un oraș din Spania

Autoritățile din orașul Terrassa, situat în regiunea Catalonia, Spania, au decis să suspende temporar adopțiile pisicilor negre până pe 10 noiembrie, pentru a preveni posibile abuzuri sau ritualuri asociate sărbătorii de Halloween. Măsura are caracter preventiv și urmărește protejarea animalelor în perioada în care superstițiile și simbolistica asociată culorii negre pot genera comportamente iresponsabile. Decizia a fost luată pentru a evita abuzurile de Halloween Într-un comunicat oficial, Serviciul pentru Protecția Animalelor din Terrassa a anunțat că toate cererile de adopție a pisicilor negre vor fi respinse temporar. Citește și: Kovesi, atac fără precedent la adresa pasivității autorităților române: „Vă promit, ajungem în Portul Constanța” „Această măsură urmărește evitarea potențialelor riscuri legate de superstiții, ritualuri sau alte acțiuni iresponsabile”, au transmis autoritățile. Decizia este în vigoare până la 10 noiembrie, adică la zece zile după Halloween, perioadă în care fenomenul adopțiilor crește semnificativ. Terrassa, un oraș cu peste 200.000 de locuitori Orașul Terrassa, situat la nord-vest de Barcelona, are o populație de aproximativ 200.000 de locuitori și aproape 10.000 de pisici, potrivit datelor oficiale. Autoritățile locale au explicat că interdicția a fost impusă „în spiritul precauției”, având în vedere experiențele anterioare și recomandările asociațiilor pentru protecția animalelor. „Cereri în creștere pentru pisici negre în perioada Halloween” Potrivit lui Noel Duque, consilierul municipal responsabil cu bunăstarea animalelor, cererile de adopție pentru pisici negre cresc semnificativ în fiecare an înainte de Halloween. „Am observat o tendință îngrijorătoare: pisicile negre sunt adoptate ca parte a unor ritualuri sau pur și simplu folosite ca decor. Nu putem închide ochii la o problemă atât de gravă”, a declarat Duque. Consilierul, un cunoscut susținător al protecției animalelor, a atras atenția asupra riscului ca aceste animale să fie rănite, abandonate sau chiar ucise după sărbătoare. Excepții doar în cazuri justificate Serviciul pentru protecția animalelor a precizat că se pot face excepții, dar doar în situații „justificate și evaluate riguros”, în care este garantată siguranța deplină a animalului. Procesul normal de adopție va fi relansat în luna noiembrie, după încheierea sărbătorilor de Halloween. Autoritățile nu exclud aplicarea unei măsuri similare și în anii următori. O problemă recurentă în Spania Organizațiile pentru protecția animalelor din Spania avertizează periodic asupra riscurilor la care sunt expuse pisicile negre în perioada Halloweenului. În unele cazuri, acestea sunt folosite în ritualuri, maltratate sau abandonate după evenimente. Interdicția din Terrassa reflectă o preocupare tot mai mare pentru bunăstarea animalelor, dar și o dorință de a combate prejudecățile legate de simbolistica culorii negre, considerată în cultura populară aducătoare de ghinion.

Trump și Xi Jinping, întâlnire în Coreea de Sud (sursa: CNBC)
Internațional

Trump și Xi, întâlnire mult așteptată la finalul lunii, în Coreea de Sud

Secretarul Trezoreriei Statelor Unite, Scott Bessent, a declarat miercuri că Washingtonul nu dorește declanșarea unui nou război comercial cu China și a confirmat că președintele Donald Trump este pregătit să se întâlnească cu liderul chinez Xi Jinping la sfârșitul lunii, în Coreea de Sud. Washingtonul și Beijingul, în contact zilnic Potrivit lui Bessent, oficiali americani și chinezi se află în dialog zilnic pentru a stabili detaliile întrevederii dintre cei doi lideri. Citește și: Kovesi, atac fără precedent la adresa pasivității autorităților române: „Vă promit, ajungem în Portul Constanța” „Nu dorim o escaladare și nu vrem să ne decuplăm de China, a doua cea mai mare economie a lumii”, a subliniat secretarul Trezoreriei la un eveniment organizat de CNBC. El a adăugat că relația de încredere dintre Donald Trump și Xi Jinping a împiedicat până acum izbucnirea unei confruntări comerciale majore. Tensiuni recente între SUA și China Declarațiile lui Bessent vin pe fondul unei creșteri a tensiunilor comerciale între cele două superputeri. Săptămâna trecută, China a extins controalele la exportul de pământuri rare, materiale esențiale pentru industria tehnologică globală. Ca reacție, președintele Trump a amenințat că va impune tarife vamale de ordinul sutelor de procente asupra bunurilor chinezești, declanșând volatilitate pe piețele financiare și îngrijorări privind stabilitatea relațiilor economice bilaterale. Bessent: „Trump și Xi pot restabili echilibrul” Secretarul Trezoreriei a încercat să transmită un mesaj de calm, subliniind că dialogul direct dintre Trump și Xi ar putea readuce echilibrul în relațiile economice dintre cele două țări. „Președintele Trump este pregătit să discute deschis cu președintele Xi pentru a evita o spirală a sancțiunilor. Ambele părți înțeleg ce mize uriașe sunt în joc”, a spus Bessent. Eforturi diplomatice pentru detensionarea relațiilor Scott Bessent și alți oficiali de la Washington au derulat, în această săptămână, o campanie de interviuri și declarații publice, menită să tempereze speculațiile privind un nou război comercial total între Statele Unite și China. Mesajul transmis de administrația Trump este clar: SUA vor proteja interesele economice naționale, dar vor evita, pe cât posibil, o ruptură strategică cu Beijingul, partener comercial esențial în echilibrul global.

Rusia, amenințată de șeful Pentagonului (sursa: Facebook/Pete Hegseth)
Internațional

Rusia, amenințată de șeful Pentagonului: Vor fi costuri dacă nu încheie războiul

Secretarul apărării Statelor Unite, Pete Hegseth, a transmis miercuri un avertisment ferm către Rusia, declarând că SUA și aliații lor vor impune costuri semnificative în cazul continuării agresiunii împotriva Ucrainei. Declarațiile au fost făcute în cadrul reuniunii Grupului de Contact pentru Apărarea Ucrainei, desfășurate la sediul NATO din Bruxelles. Hegseth: „Suntem pregătiți să ne jucăm rolul” „Dacă trebuie să facem acest pas, Departamentul de Război al SUA este gata să își joace rolul cum doar Statele Unite sunt în stare”, a spus Hegseth. Citește și: Kovesi, atac fără precedent la adresa pasivității autorităților române: „Vă promit, ajungem în Portul Constanța” Noua denumire a Pentagonului, Departamentul de Război, a fost propusă de președintele Donald Trump, înlocuind termenul tradițional „Departamentul Apărării”. Oficialul american nu a oferit detalii despre posibilele măsuri, însă surse susțin că administrația Trump analizează cererea Ucrainei de a primi rachete Tomahawk cu rază lungă de acțiune, o posibilă schimbare strategică în sprijinul oferit Kievului. Mesaj către Moscova: „Acum e momentul păcii” În același discurs, Pete Hegseth a afirmat că SUA doresc o soluție pașnică și a sugerat că administrația Trump vrea să pună capăt conflictului cât mai curând. „Acum este momentul să se pună capăt acestui război tragic, să se oprească vărsarea de sânge inutilă și să se ajungă la masa păcii. Nu este un război început pe timpul președintelui Trump, dar se va termina pe timpul lui”, a spus Hegseth. Scădere cu 43% a ajutorului militar occidental Secretarul apărării a cerut statelor membre NATO să achiziționeze mai mult armament american pentru Ucraina, menționând că sprijinul occidental a scăzut considerabil. Un raport al Institutului pentru Economia Mondială din Kiel arată că, în lunile iulie și august, asistența militară acordată Ucrainei a scăzut cu 43%, în comparație cu perioada precedentă. NATO mizează pe programul PURL pentru finanțarea sprijinului militar Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat că se așteaptă la noi investiții în programul PURL (Prioritized Ukraine Requirements List) — un mecanism care a înlocuit donațiile directe de armament din partea SUA. Prin acest program, aliații au angajat deja peste două miliarde de dolari pentru echipamente și muniție destinate Ucrainei. Totuși, președintele ucrainean Volodimir Zelenski spera la un total de 3,5 miliarde de dolari până la sfârșitul lunii octombrie. Contribuții noi din țările nordice, reticență în rândul marilor puteri În cadrul reuniunii de miercuri, Suedia, Estonia și Finlanda au anunțat noi pachete de sprijin pentru Ucraina. În schimb, Franța și Regatul Unit s-au abținut de la noi promisiuni, în pofida insistențelor lui Hegseth de a consolida sprijinul militar comun.

Marine Le Pen, ineligibilă politic (sursa: Facebook/Marine Le Pen)
Internațional

Marine Le Pen are în continuare interdicție de a candida în alegeri, a decis justiția franceză

Consiliul de Stat, cea mai înaltă instanță administrativă din Franța, a respins miercuri recursul depus de lidera extremei drepte, Marine Le Pen, împotriva deciziei care o declară ineligibilă pentru următoarele alegeri parlamentare sau prezidențiale. Marine Le Pen, ineligibilă în urma condamnării din dosarul europarlamentarilor Decizia Consiliului de Stat confirmă interdicția impusă în aprilie, în cadrul dosarului privind deturnarea fondurilor europarlamentare ale fostului partid Frontul Național (redenumit între timp Adunarea Națională). Citește și: Kovesi, atac fără precedent la adresa pasivității autorităților române: „Vă promit, ajungem în Portul Constanța” Apelul în acest dosar urmează să fie judecat între 13 ianuarie și 12 februarie 2026, însă până atunci Marine Le Pen nu poate candida, nici măcar în eventualitatea unui scrutin anticipat. Condamnare la patru ani de închisoare și amendă de 100.000 de euro În luna martie, Le Pen a fost condamnată la patru ani de închisoare, dintre care doi cu suspendare, precum și la o amendă de 100.000 de euro, pentru deturnare de fonduri publice. Anchetatorii au descoperit un sistem fraudulos prin care, între 2004 și 2016, patru milioane de euro proveniți din fondurile Parlamentului European ar fi fost folosiți pentru plata salariaților partidului. Deși pedepsele nu sunt definitive, condamnarea a generat restricția temporară de candidatură, menținută acum de instanța supremă administrativă. Posibile scenarii înainte de alegerile prezidențiale din 2027 Curtea de Apel va emite o decizie înainte de campania electorală pentru alegerile prezidențiale din 2027. Dacă restricția va fi anulată, Le Pen va putea candida. În cazul în care condamnarea va fi confirmată, Consiliul Constituțional va fi singura instituție competentă să decidă dacă o eventuală candidatură este validă. Argumentele Marinei Le Pen și motivarea Consiliului de Stat Lidera partidului Adunarea Națională a sesizat Consiliul de Stat după ce numele ei a fost șters de pe listele electorale, considerând decizia neconstituțională. Ea a acuzat fostul premier François Bayrou că a refuzat nejustificat să abroge articolul din Codul Electoral care a dus la excluderea sa. Consiliul de Stat a respins însă argumentele, motivând că cererea presupunea modificarea legii, un act care depășește competențele prim-ministrului. Prin urmare, recursul Marinei Le Pen nu a fost înaintat Consiliului Constituțional pentru o decizie definitivă. O decizie cu impact major asupra extremei drepte franceze Respingerea recursului menține incertitudinea asupra viitorului politic al lui Marine Le Pen, care rămâne una dintre principalele figuri ale opoziției franceze. Dacă instanțele vor confirma interdicția, Adunarea Națională ar putea fi nevoită să-și desemneze un alt candidat pentru alegerile prezidențiale din 2027, o mișcare cu potențial de a schimba echilibrul politic din Franța.

Rusia va importa benzină, penurie de combustibil (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin, umilit: Rusia va importa benzină, după decimarea rafinăriilor de dronele ucrainene

Guvernul rus a decis să elimine taxa de import pentru benzină, în contextul în care mai multe regiuni ale țării se confruntă cu un deficit de combustibil provocat de atacurile ucrainene asupra infrastructurii energetice. Vicepremierul Alexander Novak a declarat miercuri că această măsură le permite operatorilor economici să importe liber benzină și produse petroliere. Alexander Novak: „Importurile de benzină sunt permise” Potrivit oficialului rus, legislația în vigoare permite importurile, iar Executivul a acționat rapid pentru a facilita accesul companiilor la piața externă. Citește și: Kovesi, atac fără precedent la adresa pasivității autorităților române: „Vă promit, ajungem în Portul Constanța” „Această posibilitate există. Legislația noastră permite importurile, iar Guvernul Rusiei a redus taxa de import impusă anterior, de 5%, care era, în principiu, prohibitivă”, a explicat Novak. El a adăugat că, odată cu reducerea taxei la zero, operatorii pot aduce benzină și alte produse petroliere fără bariere fiscale. Penurie de combustibil în mai multe regiuni din Rusia Decizia vine pe fondul atacurilor repetate ale Ucrainei asupra infrastructurii energetice rusești. Ținta principală a acestor lovituri au fost rafinăriile de petrol, esențiale pentru alimentarea economiei și a frontului militar. Ca urmare, ratele de procesare a țițeiului au scăzut cu cel puțin 7% în ultimele două luni, generând un deficit de benzină în mai multe regiuni ale Federației Ruse. Această criză a afectat lanțul de aprovizionare și a dus la creșterea tensiunilor pe piața internă a carburanților. Impact economic: Rusia anticipează o creștere modestă a PIB-ului Problemele din sectorul energetic se adaugă unei economii ruse aflate deja în încetinire accentuată. Guvernul de la Moscova estimează pentru 2025 o creștere a PIB-ului de doar 1%, comparativ cu 4,3% în 2024 și 4,1% în 2023. În același timp, Fondul Monetar Internațional a revizuit în sens negativ prognoza de creștere economică a Rusiei, de la 0,9% la 0,6%, semnalând vulnerabilitățile tot mai mari ale economiei bazate pe exportul de energie.

Cristian Popescu-Piedone, trimis în judecată de DNA (sursa: Facebook/Cristian Popescu Piedone)
Eveniment

Piedone, trimis în judecată pentru că a anunțat un control înainte să se producă

Fostul președinte al Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor (ANPC), Cristian Popescu-Piedone, a fost trimis în judecată de procurorii anticorupție, fiind acuzat că ar fi divulgat informații confidențiale unui hotel din Sinaia, anunțându-l că urmează un control oficial. Acuzațiile DNA: divulgarea unor informații nepublice Potrivit comunicatului transmis miercuri de Direcția Națională Anticorupție (DNA), Cristian Popescu-Piedone a fost trimis în judecată sub control judiciar pentru infracțiunea de permiterea accesului unor persoane neautorizate la informații ce nu sunt destinate publicității, în scopul obținerii de foloase necuvenite. Citește și: Kovesi, atac fără precedent la adresa pasivității autorităților române: „Vă promit, ajungem în Portul Constanța” Procurorii susțin că, pe 7 martie, în calitate de președinte al ANPC, Piedone ar fi informat un reprezentant al unui hotel din Sinaia despre faptul că urmează un control tematic efectuat de funcționarii ANPC chiar în acea zi. Totodată, el i-ar fi dezvăluit obiectivele verificării, oferindu-i astfel posibilitatea de a evita sancțiunile. Piedone ar fi dat indicații despre cum să „pregătească” hotelul Anchetatorii precizează că Piedone nu s-ar fi limitat la informarea prealabilă, ci ar fi oferit și instrucțiuni detaliate reprezentantului hotelului privind modul în care să fie pregătite spațiile verificate de comisarii ANPC. „Inculpatul i-ar fi dat indicații reprezentantului hotelului cu privire la modul de pregătire a spațiilor din unitatea hotelieră care urmau să fie prezentate funcționarilor ANPC pentru verificare, pentru a asigura conformitatea”, se arată în rechizitoriu. După avertizarea primită, hotelul ar fi luat toate măsurile necesare pentru a nu fi depistate nereguli, iar în urma controlului, unitatea de cazare nu a fost sancționată. Scopul: evitarea sancțiunilor și obținerea de foloase necuvenite DNA susține că Piedone ar fi acționat cu intenția de a oferi un avantaj necuvenit operatorului economic, constând în evitarea sancționării pentru nerespectarea legislației privind protecția consumatorilor. Astfel, divulgarea informațiilor confidențiale și consilierea privind „aranjarea” spațiilor ar fi avut ca scop obținerea unor foloase indirecte, prin favorizarea operatorului controlat. Dosarul, trimis spre judecare la Tribunalul Brașov Procurorii DNA au trimis dosarul spre judecare Tribunalului Brașov, solicitând menținerea măsurii preventive a controlului judiciar impuse asupra lui Cristian Popescu-Piedone. Cristian Popescu-Piedone, cunoscut și pentru implicarea sa în dosarul „Colectiv”, revine astfel în atenția publică într-o nouă cauză penală, de această dată legată de perioada în care a condus Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor.

Fiul lui Sile Cămătaru, arestat preventiv (sursa: adevarul.ro)
Eveniment

Fiul lui Sile Cămătaru care și-a bătut copilul de 12 ani cu pumnii, arestat

Vasile Daniel Balint, fiul interlopului Sile Cămătaru, a fost arestat preventiv pentru 30 de zile, fiind acuzat că și-ar fi agresat copilul de 12 ani pe o stradă din București. Incidentul, petrecut în luna august, a fost surprins de camerele de supraveghere din Sectorul 3. Arestare după o agresiune filmată pe stradă Potrivit anchetatorilor, polițiștii l-au depistat miercuri pe Vasile Daniel Balint și l-au dus la audieri. Citește și: Kovesi, atac fără precedent la adresa pasivității autorităților române: „Vă promit, ajungem în Portul Constanța” Procurorii au dispus ulterior reținerea sa pentru 24 de ore, iar instanța a aprobat propunerea de arestare preventivă pentru 30 de zile. Incidentul s-a petrecut la începutul lunii august, în jurul orei 21:45, pe o stradă din Sectorul 3. În imaginile surprinse de camerele de supraveghere, bărbatul își lovește copilul de mai multe ori peste față și în zona corpului. Copilul trăiește cu bunicii materni Conform anchetei, băiatul de 12 ani nu locuiește cu tatăl său, fiind crescut de bunicii din partea mamei. Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 3 a confirmat că agresiunea a avut loc în public, în fața mai multor persoane care „au manifestat un sentiment vizibil de teamă și neliniște”. „Inculpatul i-a adresat injurii și amenințări cu acte de violență fiului său, pe care l-a lovit cu palma peste față și cu pumnul și palma în zona corpului, provocându-i suferințe fizice. Prin acțiunile sale, a tulburat ordinea și liniștea publică”, se arată în comunicatul Parchetului. Acuzații de violență în familie și tulburarea ordinii publice Vasile Daniel Balint, în vârstă de 28 de ani, este cercetat pentru violență în familie și tulburarea ordinii și liniștii publice. Poliția Capitalei a transmis că, deși incidentul a fost grav, bunicii copilului și mama – care au custodia minorului – au refuzat emiterea unui ordin de protecție provizoriu și nu au dorit să depună plângere penală împotriva agresorului. Implicarea Direcției pentru Protecția Copilului După incident, polițiștii au sesizat Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Sector 4, pentru a analiza situația minorului și a dispune măsurile necesare. Cercetările continuă sub coordonarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 3, prin intermediul Serviciului de Investigații Criminale. Apelul Poliției Capitalei: „Acceptați ordinul de protecție” Într-un comunicat public, Poliția Capitalei a lansat un apel către persoanele aflate în situații de risc: „Poliția Capitalei face un apel către persoanele aflate în situații de risc să accepte emiterea ordinului de protecție provizoriu și, acolo unde este necesar, aplicarea măsurilor de monitorizare electronică a agresorilor. Aceste instrumente legale sunt esențiale pentru protejarea vieții, integrității și siguranței victimelor și contribuie la prevenirea unor situații grave de violență.”

Escrocherie sentimentală online de 175.000 de euro (sursa: Pexels/Adrienn)
Eveniment

Un nigerian din Ilfov a înșelat-o cu 175.000 de euro pe o sexagenară. S-au cunoscut online

O femeie de 61 de ani din Prahova a fost înșelată de un cetățean nigerian care a abordat-o prin intermediul unei rețele de socializare. Bărbatul, în vârstă de 35 de ani, i-a câștigat încrederea și a convins-o să îi trimită sume importante de bani, folosind metode de manipulare emoțională. În urma unor percheziții, polițiștii prahoveni l-au reținut pe suspect și au deschis un dosar penal pentru înșelăciune în formă continuată. Percheziții și reținerea suspectului principal Potrivit Inspectoratului Județean de Poliție Prahova, polițiștii Serviciului de Investigații Criminale au pus în executare un mandat de percheziție domiciliară în cadrul unui dosar penal aflat sub coordonarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Ploiești. Citește și: Banca de stat Eximbank are credite neperformante de miliarde lei, acordate de politrucii din CIFGA „În urma activităților investigative complexe, a fost identificat un bărbat de 35 de ani, cetățean nigerian, domiciliat în județul Ilfov, care ar fi acționat cu sprijinul unei femei de 32 de ani, cetățean român, domiciliată în același județ”, se arată în comunicatul Poliției. În timpul perchezițiilor, anchetatorii au descoperit și ridicat mai multe mijloace materiale de probă care urmează să fie analizate. Manipulare emoțională și promisiuni false Ancheta arată că, între septembrie 2022 și martie 2025, femeia a fost abordată online de către bărbatul nigerian, care a pretins că se află într-o situație dificilă. „Acesta ar fi indus-o în eroare prin diverse mijloace de manipulare emoțională și ar fi determinat-o să transfere, în interesul său, sume de bani de aproximativ 168.000 de euro, 2.000 de dolari și 30.300 de lei”, precizează IPJ Prahova. Surse judiciare au declarat că individul invoca frecvent datorii sau probleme medicale grave pentru a obține sprijin financiar. Profitând de empatia femeii, a reușit să o convingă să trimită bani prin transferuri repetate, sub pretexte diferite. Reținut pentru 24 de ore, urmează decizia procurorilor După descinderile efectuate, suspectul a fost reținut pentru 24 de ore și va fi prezentat Parchetului de pe lângă Judecătoria Ploiești pentru luarea unei măsuri preventive. Polițiștii continuă investigațiile pentru a stabili dacă bărbatul și complicea sa au fost implicați și în alte cazuri similare de înșelăciune online. Romance scam – un fenomen în creștere Cazul face parte dintr-un tip de fraudă cunoscut sub numele de „romance scam” – escrocherii sentimentale derulate prin rețele sociale sau platforme de dating. Victimele, de obicei persoane vulnerabile emoțional, sunt manipulate să trimită bani escrocilor care pretind afecțiune, intenții serioase sau probleme urgente. Autoritățile atrag atenția că astfel de infracțiuni sunt în creștere și recomandă prudență în relațiile online, mai ales când interlocutorii solicită sume de bani sau oferă povești greu verificabile.

Ucraina negociază în SUA noi acorduri militare (sursa: X/Andriy Yermak)
Internațional

Șeful de cabinet al lui Zelenski, în vizită la producătorul rachetelor Tomahawk

O delegație ucraineană de rang înalt, aflată în Statele Unite, s-a întâlnit miercuri cu reprezentanți ai marilor companii americane de armament, printre care Raytheon și Lockheed Martin, în contextul posibilei livrări către Kiev a rachetelor de croazieră Tomahawk. Vizita are loc cu doar două zile înainte de întâlnirea președintelui Volodimir Zelenski cu liderul american Donald Trump, programată pentru vineri. Întâlniri cu giganții industriei militare americane Delegația ucraineană, condusă de premierul Iulia Sviridenko și de șeful administrației prezidențiale Andrii Iermak, a discutat la Washington despre extinderea cooperării militare dintre SUA și Ucraina. Citește și: Banca de stat Eximbank are credite neperformante de miliarde lei, acordate de politrucii din CIFGA „Cooperarea noastră continuă să crească”, a transmis Andrii Iermak pe rețelele de socializare, după întâlnirile cu reprezentanți ai Lockheed Martin și Raytheon. Raytheon este compania care produce rachetele Tomahawk, armament de ultimă generație pe care Washingtonul ar putea decide să-l furnizeze Ucrainei pentru a consolida apărarea în fața agresiunii ruse. Trump amenință Rusia cu livrări de Tomahawk către Kiev Președintele american Donald Trump a sugerat duminică faptul că ar putea folosi posibilitatea livrării de rachete Tomahawk Ucrainei drept instrument de presiune asupra Kremlinului. Trump a declarat că îl va „amenința pe Vladimir Putin” cu această măsură dacă Rusia nu acceptă să pună capăt războiului declanșat în 2022. În replică, liderul rus Vladimir Putin a avertizat că trimiterea acestor arme către Kiev ar constitui o „nouă escaladare”, capabilă să tensioneze suplimentar relațiile dintre Moscova și Washington. Obiectivul Ucrainei: cooperare militară și producție locală Ucraina își dorește o cooperare mai strânsă cu aliații occidentali în domeniul producției de armament, pentru a-și reduce dependența de livrările externe și a-și consolida capacitatea internă de apărare. „Ucraina trebuie să devină un partener activ în producția de arme moderne, nu doar un beneficiar al ajutorului militar”, a subliniat Iermak. Companiile americane Lockheed Martin și Raytheon sunt esențiale în acest parteneriat, fiind producătoare ale celor mai performante sisteme de apărare aeriană și rachete tactice folosite de forțele NATO. Întâlniri economice și energetice la Washington În cadrul vizitei, premierul Iulia Sviridenko s-a întâlnit și cu secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, pentru a discuta despre investiții comune și cooperare în domeniul energetic. Aceasta a subliniat importanța susținerii sectorului energetic ucrainean, grav afectat de bombardamentele rusești. „Reconstrucția infrastructurii energetice este vitală pentru a asigura lumină și căldură milioanelor de ucraineni în prag de iarnă”, a afirmat Sviridenko. Ucraina, sub presiunea atacurilor asupra infrastructurii energetice În ultimele zile, Ucraina a fost ținta unui nou val de bombardamente rusești, care au vizat instalațiile sale energetice. Aceste atacuri amenință să lase milioane de oameni fără electricitate și încălzire, în condițiile apropierii sezonului rece. Guvernul ucrainean încearcă să obțină sprijin logistic și financiar din partea partenerilor occidentali pentru a repara rețeaua energetică și pentru a asigura funcționarea sistemelor esențiale de iarnă.

Autorizarea unor hidrocentrale prin corupție (sursa: Facebook/Diana Buzoianu)
Mediu

Buzoianu insinuează că este vorba de corupție când vine vorba de autorizarea unor hidrocentrale

Ministra Mediului, Apelor și Pădurilor, Diana Buzoianu, a criticat dur legea adoptată miercuri de Parlament, care permite modificarea limitelor ariilor protejate în termen de 60 de zile, acuzând că aceasta „va distruge păduri extraordinar de valoroase pentru generații întregi”. O lege care „permite distrugerea ariilor protejate” Într-o postare pe pagina sa de Facebook, Buzoianu a denunțat votul majorității formate din AUR, PSD, PNL și UDMR, afirmând că actul normativ favorizează interese economice obscure în detrimentul mediului și al sănătății publice. Citește și: Banca de stat Eximbank are credite neperformante de miliarde lei, acordate de politrucii din CIFGA „Acum câteva minute a trecut legea votată de AUR, PSD, PNL și UDMR, care stabilește că orice arie protejată poate fi distrusă”, a scris Diana Buzoianu. Proiectul de lege prevede că limitele ariilor naturale protejate pot fi modificate, în termen de 60 de zile de la solicitarea unui beneficiar, dacă pe acele terenuri existau înainte de 29 iunie 2007 investiții hidroenergetice aprobate prin hotărâri de Guvern sau decrete de stat. „Această lege deschide calea pentru scoaterea din protecție a unor suprafețe vitale de pădure și pentru transformarea lor în zone industriale, în numele unor proiecte care nu mai sunt nici eficiente, nici utile”, a avertizat ministra. Buzoianu: „Facem jocurile unor băieți deștepți” În mesajul său, Diana Buzoianu a acuzat inițiatorii legii că urmăresc interese financiare ascunse și sacrifică sănătatea publică. „Legile de protecția mediului există pentru că am decis colectiv că nu putem să ne batem joc de apa pe care o bem, de aerul pe care îl respirăm și să lăsăm o țară otrăvită generațiilor viitoare. Cei care cer eliminarea normelor de mediu fac jocurile unor băieți deștepți care preferă să se îmbogățească pe repede înainte”, a scris Buzoianu. Ea a subliniat că protecția mediului nu blochează dezvoltarea economică, ci doar proiectele ineficiente, care nu mai aduc beneficii reale. „Pădurile României sunt o comoară națională” Ministra Mediului a criticat și ipocrizia politică a celor care susțin legea, amintind că România pierde anual mii de hectare de pădure din cauza deciziilor luate fără viziune. „Avem o comoară națională: pădurile României. Politicul a fost părtaș la tăierile devastatoare din ultimele decenii. Nu e o surpriză că aceeași majoritate vine azi și spune că, indiferent de impactul asupra mediului, dacă o mână de oameni politici decid, nu mai există nicio lege care să protejeze pădurile”, a afirmat Buzoianu. Ministra a explicat că legile de mediu nu blochează hidrocentralele, ci doar proiectele neviabile. „Dacă un proiect nu e eficient, nu trebuie continuat, chiar dacă niște firme aflate în insolvență așteaptă zeci de milioane de euro din aceste lucrări”, a adăugat ea. „Legea este o rușine și o amenințare” În opinia Dianei Buzoianu, legea adoptată reprezintă „o rușine” pentru clasa politică și un pericol real pentru ecosistemele României. „Legea adoptată astăzi în Parlament este o rușine care va distruge păduri extraordinar de valoroase pentru generații întregi. Eu voi continua să lupt pentru pădurile României. Datoria mea nu este față de firme în insolvență sau companii de stat, ci față de toți cei care ne vor întreba peste 20-30 de ani: Ce ați făcut ca să trăim într-o țară mai bună?”, a conchis ministra. Cum a fost votată legea în Parlament Proiectul de lege a fost adoptat miercuri în plenul Camerei Deputaților, cu 262 de voturi „pentru” și 33 „împotrivă”, deși fusese respins anterior de Senat. Actul normativ modifică articolul 561 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate și articolul 5 alin. (1) din Legea nr. 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice și private asupra mediului. Legea prevede ca autoritățile să poată scoate terenuri din ariile protejate pentru proiecte hidroenergetice începute sau planificate înainte de 29 iunie 2007. Noile limite trebuie trasate astfel încât perimetrul amenajărilor hidroenergetice să fie în afara ariilor protejate, iar între acestea să existe o zonă tampon de cel puțin 100 de metri. Reacții și consecințe Adoptarea legii a stârnit un val de critici din partea organizațiilor de mediu și a societății civile, care avertizează că România riscă să piardă unele dintre cele mai valoroase ecosisteme forestiere din Europa. Ministra Diana Buzoianu a promis că va continua lupta pentru protejarea pădurilor și a biodiversității, subliniind că „adevărata modernizare a României nu poate veni din distrugerea naturii, ci din respectul față de ea”.

Stagiul militar obligatoriu, criză politică în Germania (sursa: Facebook/Bundeswehr)
Internațional

Stagiul militar obligatoriu declanșează o criză politică în Germania, nemții nu vor voluntariat

Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, a reacționat miercuri la criticile aduse după eșecul unui compromis guvernamental privind reintroducerea serviciului militar obligatoriu. Proiectul, considerat esențial pentru consolidarea armatei germane în fața amenințării ruse, a fost blocat chiar de către ministru, fapt ce a provocat tensiuni în coaliția aflată la putere. Serviciul militar, un proiect strategic blocat în Parlament Boris Pistorius, membru al Partidului Social-Democrat (SPD), a respins acuzațiile potrivit cărora ar fi torpilat un compromis privind revenirea la serviciul militar. Citește și: Banca de stat Eximbank are credite neperformante de miliarde lei, acordate de politrucii din CIFGA El a catalogat acordul dintre social-democrați și conservatori drept „putred”, explicând că refuzul său nu este o criză politică majoră, ci o divergență firească într-o reformă complexă. „Disputa este mai puțin dramatică decât se spune”, a declarat Pistorius, subliniind că obiectivul său rămâne intrarea în vigoare, la 1 ianuarie, a unei legi care ar urma să mărească efectivele Bundeswehr de la 182.000 la cel puțin 260.000 de militari. Conservatorii îl acuză de sabotaj legislativ Decizia ministrului a provocat o reacție dură din partea conservatorilor din coaliția cancelarului Friedrich Merz. Norbert Röttgen, vicepreședinte al grupului parlamentar conservator, l-a acuzat pe Pistorius că a „cufundat propriul partid în haos”. „În 30 de ani de Bundestag, nu am văzut niciodată un ministru care să torpileze o procedură legislativă ce ține chiar de domeniul său de responsabilitate”, a declarat Röttgen pentru Süddeutsche Zeitung. Voluntariatul militar, soluția preferată de Pistorius În centrul disputei se află opțiunea unei trageri la sorți pentru completarea efectivelor armatei, în cazul în care recrutările voluntare nu ating obiectivele stabilite. Pistorius s-a opus ferm acestei variante, preferând o creștere a numărului de soldați prin stimularea voluntariatului. Totuși, armata germană se confruntă deja cu o criză de recrutare, într-un moment în care cancelarul Merz își propune ca Germania să dețină „cea mai puternică armată convențională din Europa”, pe fondul creșterii tensiunilor cu Rusia și al diminuării prezenței militare americane pe continent. Dispută și privind doborârea dronelor suspecte Conflictul politic privind serviciul militar se suprapune cu un alt subiect controversat: doborârea dronelor suspecte care survolează obiective sensibile din Germania. Ministrul de Interne, Alexander Dobrindt, reprezentant al Uniunii Creștin-Sociale (CSU), propune implicarea armatei în protecția infrastructurilor critice, inclusiv a aeroporturilor — o sarcină aflată în prezent în responsabilitatea poliției federale. Pistorius: „Să vorbim întâi despre realități” Boris Pistorius a respins ferm propunerea, invocând probleme logistice și juridice în aplicarea unei astfel de măsuri. „Să vorbim întâi despre realități”, a spus el, criticând totodată retorica „de pistolar” a liderului bavarez Markus Söder, care a cerut doborârea imediată a dronelor suspecte. „Ceea ce ne ajută cel mai puțin este retorica de pistolar”, a declarat Pistorius pentru portalul The Pioneer.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră