duminică 10 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Autor: Ramona Emilian

7204 articole
Ramona Emilian

Politică

PSD se distanțează parțial și preventiv de noile politici fiscale adoptate de Guvern

PSD, distanțare de noile măsuri fiscale. Președintele interimar al PSD, Sorin Grindeanu, a transmis că social-democrații își doresc ca propunerile lor să fie tratate cu mai multă seriozitate în cadrul Coaliției. Acesta a anunțat că în partid vor avea loc consultări privind poziționarea politică în perioada următoare. PSD, distanțare de noile măsuri fiscale Grindeanu a subliniat că PSD este cel mai mare partid din Coaliție și, prin urmare, este firesc ca propunerile sale să fie luate în considerare. Citește și: INSCOP: Sprijin puternic pentru Nicușor Dan, inclusiv din partea electoratului PSD El a criticat măsuri precum aplicarea CASS pentru veterani de război și foști deținuți politici: „Nu cred că se reface deficitul punând CASS la veteranii de război. Astea sunt lucruri care depășesc o anumită limită.” Consultări interne în PSD privind direcția politică Grindeanu a anunțat că în următoarele zile PSD va avea consultări interne pentru a decide modul în care va gestiona perioada următoare: „Vom veni cu propuneri și ne dorim ca ele să fie luate în seamă. Nu suntem prizonierii acestei Coaliții.” Intrarea la guvernare nu e un angajament necondiționat Liderul PSD a amintit că aproape 5.000 de membri ai partidului au votat pentru intrarea la guvernare, însă a avertizat că parteneriatul cu PNL depinde de tratamentul corect din partea partenerilor: „Suntem parteneri de bună-credință atâta timp cât suntem tratați ca atare. Altfel, putem decide și altceva.” Investițiile și majorările sociale nu sunt motive de regret Grindeanu a apărat activitatea guvernamentală a PSD, afirmând că realizările precum construcția de autostrăzi și majorarea pensiilor nu pot fi contestate: „Nu regret nicio secundă că am făcut parte dintr-un guvern care a investit și a mărit salariile și pensiile.” Nemulțumiri privind Pachetul 1 Președintele interimar al PSD a declarat că din propunerile formulate pentru primul pachet de măsuri fiscale a fost acceptată doar reducerea cu 40% a subvențiilor pentru partide. Alte propuneri importante, precum pragul de 4.000 lei pentru aplicarea CASS la pensii sau excepțiile pentru deținuți politici și veterani, nu au fost acceptate. Grindeanu a enumerat și alte măsuri propuse de PSD care nu au fost incluse în pachetul final, precum exceptarea mamelor minore care își continuă studiile, propuneri din domeniul educației, impozite pe cifra de afaceri și criptomonede Acesta a subliniat că modul în care a fost gestionat Pachetul 1 obligă partidul să fie mai atent și mai ferm în negocierile pentru Pachetul 2.

PSD, distanțare de noile măsuri fiscale (sursa: Facebook/Sorin Grindeanu)
Canciula din București, mii de intervenții (sursa: Facebook/Serviciul de Ambulanta Bucuresti Ilfov)
Eveniment

Bucureștenii au căzut ca muștele din cauza caniculei, cel puțin 2.000 de intervenții la cazuri grave

Canicula din București, mii de intervenții. Serviciul de Ambulanţă Bucureşti-Ilfov (SABIF) a intervenit la 2.895 de solicitări în ultimele 48 de ore, dintre care aproape 2.000 au fost cazuri grave sau foarte grave. Informația a fost confirmată pentru Agerpres de managerul instituției, dr. Alis Grasu. Canicula din București, mii de intervenții Dintre solicitările înregistrate, 1.939 de pacienți au prezentat urgențe de Cod Roșu (foarte grave) și Cod Galben (grave). Citește și: INSCOP: Sprijin puternic pentru Nicușor Dan, inclusiv din partea electoratului PSD Potrivit dr. Grasu, aceste cifre indică o creștere cu 7% a numărului de urgențe față de aceeași perioadă a lunii trecute. „În ultimele 48 de ore, 2.895 de persoane din regiunea Bucureşti-Ilfov au avut nevoie de ambulanţă. Dintre acestea, 1.939 au fost cazuri de Cod Roșu și Cod Galben”, a declarat acesta. Zeci de persoane au leșinat în locuri publice Un număr semnificativ de intervenții a avut loc în spații publice. 245 de persoane au avut nevoie de ambulanță în timp ce se aflau pe stradă sau în alte locuri publice. Dintre acestea, 49 au suferit lipotimii – o creștere de 37% față de perioada similară a lunii trecute. De asemenea, 11 persoane au prezentat sincope, pierzându-și temporar starea de conștiență. „Au fost 245 de persoane care au avut nevoie de ambulanță în loc public. 49 au suferit lipotimii, iar 11 sincope”, a precizat Alis Grasu. Avertizare meteo: caniculă și disconfort termic în Capitală Valul de căldură continuă să afecteze Bucureștiul. Potrivit prognozei publicate marți de Administrația Națională de Meteorologie, canicula va fi persistentă și intensă, cu disconfort termic deosebit de accentuat. În plus, nopțile tropicale vor persista, agravând riscurile pentru sănătatea populației.

Trump ajută Ucraina, Rusia e rezervată (sursa: tass.ru)
Internațional

Frustrare la Moscova după anunțul lui Trump privind reluarea livrării de armament pentru Ucraina

Trump ajută Ucraina, Rusia e rezervată. Rusia a anunțat că este nevoie de timp pentru a înțelege ce tipuri de arme au fost și vor fi livrate Ucrainei de către Statele Unite. Declarația vine după ce președintele american Donald Trump a afirmat că Washingtonul va continua să trimită arme Kievului, în special echipamente defensive, pentru a sprijini apărarea țării în fața intensificării atacurilor ruse. SUA promite noi livrări de arme defensive către Ucraina Într-o declarație făcută luni, Donald Trump a precizat că SUA vor trimite „mai multe arme” Ucrainei, accentuând caracterul defensiv al acestora. Citește și: INSCOP: Sprijin puternic pentru Nicușor Dan, inclusiv din partea electoratului PSD Afirmațiile au reaprins discuțiile privind implicarea Statelor Unite în sprijinul militar acordat Kievului. Trump ajută Ucraina, Rusia e rezervată Întrebat despre aceste afirmații, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a subliniat că există „multe declarații contradictorii” din partea SUA în ceea ce privește livrările de arme către Ucraina. Totuși, el a recunoscut că sprijinul militar european continuă într-un mod constant și activ. „Evident, livrările continuă, asta este clar. Evident, europenii sunt implicați activ în furnizarea de arme Ucrainei”, a spus Peskov. În ceea ce privește sprijinul militar american, Peskov a precizat că va fi nevoie de timp pentru a înțelege cu exactitate natura și cantitatea armelor livrate Ucrainei de către Statele Unite. „Va fi nevoie de timp pentru a clarifica acest lucru definitiv”, a adăugat el. Peskov a reamintit că Rusia continuă să avanseze în mai multe puncte de-a lungul liniei frontului și controlează, în prezent, puțin sub o cincime din teritoriul Ucrainei, inclusiv Crimeea și întreaga regiune Lugansk. Kremlinul salută eforturile lui Trump pentru negocieri Oficialul rus a afirmat că Moscova apreciază intenția lui Donald Trump de a iniția negocieri directe între Rusia și Ucraina. De asemenea, Kremlinul consideră că există un potențial semnificativ pentru relansarea relațiilor comerciale și economice cu Statele Unite. Peskov: Sancțiunile SUA sunt ilegale și dăunătoare În ciuda acestei deschideri declarative, Peskov a criticat dur actualele sancțiuni americane, calificându-le drept „ilegale” și afirmând că acestea afectează nu doar economia rusă, ci și companiile americane. „Credem că aceste sancțiuni sunt ilegale și dăunează nu numai antreprenorilor noștri, ci și antreprenorilor din Statele Unite”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului. Reacție la moartea ministrului rus al Transporturilor Pe un alt plan, Kremlinul a comentat și moartea subită a fostului ministru rus al Transporturilor, Roman Starovoit, despre care presa a relatat că s-ar fi sinucis la scurt timp după demitere. Peskov a spus că autoritățile așteaptă rezultatele anchetei în curs și a exprimat șocul față de acest incident. „Acest lucru nu poate decât să șocheze oamenii obișnuiți. Bineînțeles, ne-a șocat și pe noi”, a declarat el. „O anchetă este în desfășurare și tocmai această anchetă ar trebui să răspundă la toate întrebările”, a concluzionat Peskov.

Bulgaria adoptă moneda euro din 2026 (sursa: Pexels/Alesia Kozik)
Internațional

Bulgaria trece la moneda euro din ianuarie 2026, în ciuda opoziției populației majoritare

Bulgaria adoptă moneda euro din 2026. Miniștrii de finanțe ai Uniunii Europene urmează să aprobe marți, în mod oficial, adoptarea monedei euro de către Bulgaria. Bulgaria adoptă moneda euro din 2026 Decizia vine după ce Comisia Europeană și Banca Centrală Europeană (BCE) au confirmat că țara îndeplinește toate criteriile necesare. Citește și: INSCOP: Sprijin puternic pentru Nicușor Dan, inclusiv din partea electoratului PSD Astfel, începând cu 1 ianuarie 2026, zona euro va avea 21 de membri. Votul UE, o formalitate după avizele pozitive Votul miniștrilor din cele 27 de state membre este programat pentru începutul după-amiezii și este considerat o simplă formalitate. Bulgaria, stat membru al UE din 2007, a primit deja evaluări favorabile din partea Bruxelles-ului și BCE, care au apreciat îndeplinirea criteriilor economice, inclusiv stabilitatea prețurilor și disciplina bugetară. Nemulțumiri în rândul populației: teama de scumpiri În Bulgaria, trecerea de la leva la euro nu se bucură de consens public. Mii de oameni au protestat recent la Sofia, purtând pancarte cu mesaje precum „Nu euro”, exprimându-și teama că schimbarea monedei va duce la creșterea accelerată a prețurilor. Sondajele indică faptul că aproape jumătate dintre bulgari se opun aderării la zona euro în 2026. Euro, între integrare occidentală și rezistență politică Susținătorii monedei unice consideră aderarea drept un pas esențial pentru consolidarea orientării pro-occidentale a Bulgariei și reducerea influenței Kremlinului în regiune. Deși autoritățile de la Sofia ar fi dorit o tranziție mai rapidă, procesul a fost întârziat din cauza inflației ridicate și a unei crize politice prelungite. Zona euro se extinde: Bulgaria, al 21-lea membru Moneda euro a fost lansată în 1999 pentru tranzacții electronice, iar începând cu 1 ianuarie 2002, bancnotele și monedele euro au înlocuit monedele naționale în 12 state fondatoare. Ulterior, au aderat alte opt țări, ultima fiind Croația în 2023. Bulgaria va fi a 21-a țară din zona euro, în timp ce Danemarca rămâne singura excepție, în urma unui referendum care a respins euro în anul 2000.

SUA reia trimiterea armamentului către Ucraina (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Donald Trump, iritat de Putin, anunță trimiterea de noi arme defensive în Ucraina

SUA reia trimiterea armamentului către Ucraina. Donald Trump a declarat luni că intenționează să trimită arme defensive suplimentare în Ucraina, la scurt timp după ce administrația sa suspendase unele livrări de armament. SUA reia trimiterea armamentului către Ucraina „Vom trimite mai multe arme. Trebuie – trebuie să se poată apăra”, a afirmat Trump înaintea unei cine oficiale cu premierul israelian Benjamin Netanyahu. Citește și: Cum conducea Coldea rețeaua acuzată de procurori de trafic de influență în justiție. Dezvăluiri din rechizitoriul cazului Hideg El a adăugat că „sunt loviți foarte puternic” și că este nevoie de sprijin militar suplimentar. Livrările, reluate după o reevaluare a bugetului militar Declarațiile vin după ce un oficial de rang înalt de la Casa Albă a confirmat pentru CNN că administrația Trump a pus temporar în așteptare anumite livrări, inclusiv rachete de apărare aeriană. Decizia a fost luată în urma unei evaluări a cheltuielilor militare și a ajutorului extern al SUA, aprobată de secretarul Apărării, Pete Hegseth. Anna Kelly, purtătoare de cuvânt adjunctă a Casei Albe, a explicat la acel moment că decizia a avut la bază principiul „America pe primul loc”. Sprijinul pentru Ucraina continuă Unele surse americane au sugerat că reevaluarea sprijinului pentru Ucraina ar fi fost influențată de dorința Pentagonului de a-și concentra resursele pe China și posibile conflicte în zona Pacificului. Această direcție strategică este promovată de Elbridge Colby, responsabilul cu politica de apărare din cadrul Pentagonului. „Departamentul Apărării continuă să îi ofere președintelui opțiuni solide pentru a susține Ucraina, în acord cu obiectivul său de a pune capăt acestui război tragic. În același timp, reevaluăm riguros abordarea pentru a menține pregătirea forțelor noastre în funcție de prioritățile de apărare”, a transmis Colby. Rusia salută oprirea livrărilor, dar SUA promite sprijin defensiv Kremlinul a salutat oprirea temporară a anumitor transporturi de armament, susținând – fără dovezi – că aceasta ar fi fost cauzată de lipsa resurselor americane. În replică, purtătorul de cuvânt al Pentagonului, Sean Parnell, a precizat luni că, la ordinul lui Trump, SUA vor trimite arme defensive suplimentare pentru a ajuta Ucraina să se apere, subliniind că „evaluarea globală a livrărilor militare rămâne în vigoare” și este parte esențială a strategiei „America pe primul loc”. SUA, principalul donator de armament pentru Ucraina Statele Unite rămân cel mai mare furnizor de ajutor militar pentru Ucraina de la începutul invaziei ruse din 2022, oferind sisteme de apărare aeriană, drone, lansatoare de rachete, radare, tancuri și arme anti-blindaj. Această generozitate a stârnit însă îngrijorări legate de scăderea stocurilor proprii ale SUA. În luna martie, Trump a întrerupt temporar toate transporturile de ajutor militar către Ucraina, după o dispută tensionată cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Ajutorul a fost reluat o săptămână mai târziu. Discuții telefonice cu Putin și Zelenski Decizia de a trimite noi arme vine la scurt timp după ce Trump a avut convorbiri separate cu președinții Vladimir Putin și Volodimir Zelenski. El a declarat ulterior că discuția cu liderul rus a fost „dezamăgitoare” și că nu s-au înregistrat progrese privind un posibil armistițiu. Între timp, Zelenski le-a cerut aliaților occidentali să consolideze apărarea antiaeriană a Ucrainei, pe fondul intensificării atacurilor aeriene ruse. Vineri noapte, Rusia a lansat un număr record de drone asupra Ucrainei, la doar câteva ore după convorbirea Trump-Putin. Trump, iritat de Putin Vineri, Trump a declarat că SUA iau în considerare solicitarea Ucrainei de a primi sisteme de apărare antirachetă Patriot, după o „conversație foarte bună” cu Zelenski. Liderul ucrainean a spus sâmbătă că aceasta a fost cea mai productivă discuție avută cu Trump până acum. Luni, Trump și-a reafirmat poziția față de liderul rus: „Nu sunt deloc mulțumit de președintele Putin.”

Trump, nominalizat pentru Nobel de Netanyahu (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump, nominalizat la Premiul Nobel pentru Pace de către premierul israelian Benjamin Netanyahu

Trump, nominalizat pentru Nobel de Netanyahu. Premierul israelian Benjamin Netanyahu a sosit luni la Casa Albă cu un gest simbolic de susținere pentru președintele american Donald Trump: o scrisoare de nominalizare la Premiul Nobel pentru Pace. Acest premiu a devenit o obsesie declarată a lui Trump, care susține că îl merită pentru eforturile sale de a pune capăt conflictelor globale, inclusiv războiului dintre Israel și Hamas în Gaza. Trump, nominalizat pentru Nobel de Netanyahu O rezolvare durabilă a conflictului, care durează de 21 de luni, depinde în mare parte de disponibilitatea lui Netanyahu de a accepta o înțelegere care să oprească complet luptele. Citește și: Cum conducea Coldea rețeaua acuzată de procurori de trafic de influență în justiție. Dezvăluiri din rechizitoriul cazului Hideg Trump intenționa să-l convingă în acest sens în cadrul cinei oficiale de la Casa Albă. Chiar înainte de masă, Netanyahu l-a lăudat pe Trump pentru rolul său de pacificator: „Construiește pace, chiar acum, în regiune după regiune. De aceea, domnule președinte, vă ofer această scrisoare de nominalizare pentru Premiul Nobel pentru Pace. Este pe deplin meritat.” Vizibil emoționat, Trump a răspuns: „Nu știam asta. Wow. Venind din partea ta, înseamnă foarte mult.” Trump vrea oprirea războaielor Pentru Trump, un acord de încetare a războiului din Gaza ar constitui un nou pas în direcția obținerii Premiului Nobel și consolidarea moștenirii sale de lider al păcii în Orientul Mijlociu. „Oprirea războaielor este scopul meu. Urăsc să văd oameni uciși”, a spus el în timpul cinei. Deși îl consideră un aliat important, Trump a criticat uneori dur deciziile lui Netanyahu, mai ales atunci când i-au încurcat planurile. În prezent, are nevoie ca atât Hamas, cât și Netanyahu să accepte termeni respinși anterior, în special cu privire la formularea care ar consacra sfârșitul definitiv al războiului. Presiune asupra lui Netanyahu Trump l-a invitat pe Netanyahu la cină, l-a susținut în războiul cu Iranul și chiar a cerut anularea procesului său pentru corupție, dar și-a exprimat clar așteptările: încetarea conflictului din Gaza. „Am avut rezultate excelente recent”, a spus Trump, făcând aluzie la bombardamentele recente asupra unor situri nucleare iraniene. El speră să obțină alte succese în urma întâlnirii cu Netanyahu. Michael Oren, fost ambasador israelian în SUA, a comentat: „Președintele poate exercita presiune, dar și să ofere stimulente, cum ar fi menținerea unei opțiuni militare împotriva Iranului.” Acest scenariu este totuși delicat, având în vedere opoziția opiniei publice americane față de o implicare militară extinsă. Negocieri intense în Qatar Negociatorii din Israel și Hamas s-au reunit la Doha pentru a pune la punct o încetare a focului de 60 de zile, care include eliberarea treptată a ostaticilor și deschiderea accesului pentru ajutoare umanitare. Emisarul american Steve Witkoff urmează să se alăture discuțiilor în cursul săptămânii. Planul propus de Qatar a fost acceptat rapid de Israel. Deși Hamas a cerut unele modificări, considerate „inacceptabile” de partea israeliană, negocierile continuă, iar ambele părți par dispuse să participe la discuții indirecte, pas decisiv către un acord final. „Vor să ajungă la o încetare a focului”, a spus Trump, exprimând optimismul în legătură cu procesul de pace. Dinamică regională schimbată Conflictul de 12 zile dintre Israel și Iran a modificat echilibrul de forțe în regiune și a oferit ambilor lideri o poziție mai favorabilă. „Netanyahu vine întărit de victoria militară asupra Iranului, iar Trump vine la rândul lui cu un câștig politic clar”, a declarat Michael Oren. Trump speră că un acord cu Hamas va fi finalizat chiar în această săptămână. „Cred că avem o șansă bună să încheiem un acord cu Hamas zilele următoare, privind mai mulți ostatici”, a spus el înainte de a pleca spre Washington. Normalizarea relațiilor Israel – Arabia Saudită Pentru Trump, oprirea războiului din Gaza este un pas esențial în direcția unui obiectiv mai ambițios: integrarea Arabiei Saudite în Acordurile Abraham. Acest demers ar putea deschide calea pentru alte state arabe sau musulmane să recunoască Israelul. Prințul moștenitor Mohammed bin Salman a declarat că normalizarea relațiilor nu este posibilă cât timp conflictul din Gaza continuă, motiv pentru care încetarea focului este crucială. După război: ce se va întâmpla cu Gaza? O altă temă-cheie pentru Trump și Netanyahu este viitorul Gazei după război. Israelul insistă că Hamas nu mai poate conduce teritoriul. Rămâne incert ce rol ar putea juca Autoritatea Palestiniană, dar implicarea sa ar putea fi esențială pentru obținerea sprijinului financiar din partea statelor din Golf. Una dintre propunerile controversate ale lui Trump, prezentată în februarie, viza transformarea Gazei într-o „Riviera a Orientului Mijlociu”, după evacuarea populației palestiniene. Deși ideea a fost ulterior trecută sub tăcere, a fost menționată din nou la Casa Albă. Întrebat luni dacă planul mai este valabil, Trump a pasat răspunsul către Netanyahu. Premierul israelian a replicat: „Președintele Trump are o viziune genială. Se numește alegere liberă. Cine vrea să plece, poate pleca. Gaza nu ar trebui să fie o închisoare.”

Daune pentru mașină avariată de copac (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Cine plătește daunele pentru o mașină avariată de un copac

Daune pentru mașină avariată de copac. În urma unei decizii judecătorești, Primăria Iași a fost obligată să achite reparațiile unei mașini distruse de un copac rupt de ninsoare, pe strada Conductelor. Daune pentru mașină avariată de copac Proprietarul, Petrică A., a găsit autoturismul avariat în dimineața zilei de 5 aprilie 2023, cu bara, capota și farul din față grav afectate. Citește și: Cum conducea Coldea rețeaua acuzată de procurori de trafic de influență în justiție. Dezvăluiri din rechizitoriul cazului Hideg Autoritățile locale au încercat să paseze responsabilitatea către SC Servicii Publice SA, instituția care ar fi trebuit să taie copacul. Judecătorii au considerat însă că Primăria este responsabilă pentru lipsa de intervenție. Continuarea, în Ziarul de Iași

Concord Open Iași: tenis de clasă (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Caniculă, tensiune și spectacol la Concord Open Iași, turneul desfășurat în paralel cu Wimbledon

Concord Open Iași: tenis de clasă. Ziua de luni a adus meciuri spectaculoase la turneul Concord Open de la Iași, în ciuda temperaturilor sufocante. Concord Open Iași: tenis de clasă Pe cele trei tablouri s-au disputat zece partide intense, spre deliciul publicului prezent la arena de la Ciric. Citește și: Cum conducea Coldea rețeaua acuzată de procurori de trafic de influență în justiție. Dezvăluiri din rechizitoriul cazului Hideg Ieșeanul Cezar Crețu, beneficiar al unui wild card, a pierdut în fața francezului Droguet, după un meci în care a cedat controlul în momente-cheie. Crețu pleacă acasă cu 1.515 euro, iar adversarul său a obținut 7 puncte ATP și 2.450 de euro. Continuarea, în Ziarul de Iași

Dosarul „Veranda”, funcționarii suspendați cer reîncadrarea (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Justiție

Efectul deciziei ÎCCJ în dosarul „Veranda”: funcționarii suspendați cer reîncadrarea în Primărie

Dosarul „Veranda”: funcționarii suspendați cer reîncadrarea. După ce Înalta Curte a retrimis dosarul „Veranda” spre rejudecare, mai mulți funcționari ai Primăriei suspendați în aprilie 2024 au solicitat revenirea pe funcțiile deținute. Dosarul „Veranda”, funcționarii suspendați cer reîncadrarea Printre aceștia se numără arhitectul-șef Alexandru Mustiață, directorul juridic Cristina Oțeleanu și alți angajați cu funcții-cheie. Citește și: Cum conducea Coldea rețeaua acuzată de procurori de trafic de influență în justiție. Dezvăluiri din rechizitoriul cazului Hideg Cererile au fost depuse deja, dar dispozițiile de reîncadrare nu au fost încă emise. Reprezentanții instituției spun că se va respecta legislația în vigoare privind solicitările acestora. Continuarea, în Ziarul de Iași

Daniel David promite reformă în educație (sursa: edu.ro)
Eveniment

Nu vor fi concedieri și reduceri salariale în învățământ, promite ministrul David

Daniel David promite reformă în educație. Ministrul Educației, Daniel David, a transmis un comunicat de presă cu privire la măsurile de criză din legea fiscal-bugetară propusă de Guvern. Ministrul recunoaște gravitatea momentului, dar vede în această criză o oportunitate de reformă profundă și de reconstrucție a sistemului de educație și cercetare. Daniel David promite reformă în educație Daniel David transmite că România se află într-o criză fiscală profundă, iar dacă nu sunt adoptate măsuri de eficientizare, statul riscă din toamnă să nu mai poată plăti salarii, pensii și burse. Citește și: Bonus astronomic pentru un ex-director la Aeroporturi București, recrutat de la firmă de copiatoare. Nu făcea mai nimic, se uita la cinci “indicatori cheie“ Totuși, ministrul susține că această criză poate fi transformată într-o șansă de a corecta paradigme vechi și ineficiente din educație și cercetare. Fără concedieri, fără scăderi salariale Ministrul dă asigurări că nu vor exista concedieri în sistemul educațional. Salariile nu vor fi diminuate. Se păstrează toate contractele de muncă aflate în derulare. Măsuri pe termen scurt, mediu și lung Pe termen scurt nu va fi nici o concediere, nici o reducere de salarii, promite ministrul David. Pe termen mediu, salariul de debut pentru profesorii începători va fi aliniat la salariul mediu brut pe economie; De asemenea, se va asigura echivalența între cercetători științifici și cadre universitare. Pe termen lung se renunță la amânarea alocării de 1% din PIB pentru cercetare și 15% din bugetul general consolidat pentru educație. Norma didactică crește ușor Norma de activitate directă cu elevii va crește de la 3,6 la 4 ore zilnic, adică o majorare de aproximativ 24 de minute pe zi. Această modificare este temporară, valabilă pentru un ciclu de studiu de 4 ani, și va fi monitorizată. Activitățile precum dirigenția, pregătirea pentru examenele naționale și olimpiade vor fi în continuare plătite separat. Transparență și sustenabilitate Ministerul dorește să limiteze distorsiunile privind plata cu ora, în special în preuniversitar, și să aducă acest mecanism într-un cadru rațional și echitabil, aliniat cu salarizarea de bază și sustenabilitatea bugetară. Degrevarea pentru funcțiile de conducere va fi reglementată, cu un plafon de 50%, în funcție de dimensiunea unității. Începând cu 2026–2027, va fi implementat un nou model de profesionalizare a conducerii în școli, însoțit de concursuri pentru directori și reorganizarea inspectoratelor. Clase mai mari, dar în limite europene Limitele de elevi per clasă vor reveni la valorile utilizate între 2011 și 2020, în acord cu practicile europene, pentru a reduce presiunea pe infrastructură. Excepțiile pentru copiii cu cerințe speciale și minorități rămân valabile. Reguli noi pentru personalitatea juridică a școlilor Creșterea pragului pentru ca o școală să aibă personalitate juridică nu afectează activitatea educațională. Unitatea își continuă funcționarea, dar fără poziție de director distinct, iar personalul rămâne titular. Reforma burselor: meritul, echitatea și susținerea reală Noua arhitectură a burselor are trei direcții: Burse sociale extinse pentru copiii cu nevoi reale, inclusiv pentru mamele minore; Burse de merit limitate la maximum 15% dintr-o clasă, pentru elevii cu note de minimum 9; Premii de excelență crescute pentru olimpici, inclusiv recompense în bani (până la 4.000 EUR pentru premiile internaționale). Bursele universitare vor continua, dar într-o formă sustenabilă Deși se redimensionează temporar, fondul de burse pentru studenți va fi mai mare decât în 2022–2023. Măsura este una temporară, valabilă pentru un ciclu de 3 ani, timp în care se va căuta un nou model de finanțare, echitabil și funcțional. Studenții doctoranzi cu bursă nu sunt afectați. Un apel la solidaritate și viziune Ministrul Daniel David îndeamnă la coerență, solidaritate și profesionalism, avertizând că alergarea după norme și burse a devenit un scop în sine, deturnând esența educației. Reforma vizează reconectarea sistemului la realitățile lumii actuale, susținând dinamismul, echitatea și competențele reale.

România poate să piardă fondurile europene (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

Premierul Ilie Bolojan avertizează: România riscă să piardă fondurile europene disponibile

România poate să piardă fondurile europene. România se confruntă cu un risc major: până la jumătatea anului 2026, ar putea pierde fonduri europene neutilizate, din cauza întârzierilor administrative, a birocrației excesive și a lansării tardive a apelurilor de proiecte, a avertizat premierul Ilie Bolojan, luni, într-un interviu acordat postului Antena 1. România poate să piardă fondurile europene Premierul a explicat că gestiunea ineficientă a proiectelor europene pune în pericol capacitatea României de a utiliza granturile și împrumuturile disponibile. Citește și: Bonus astronomic pentru un ex-director la Aeroporturi București, recrutat de la firmă de copiatoare. Nu făcea mai nimic, se uita la cinci “indicatori cheie“ „Nu am lansat apelurile de proiecte la timp, nu am evaluat rapid proiectele și am făcut licitații târziu. Riscăm să nu consumăm banii din grantul de aproximativ 14 miliarde de euro și să pierdem o mare parte din împrumutul disponibil.” Pentru a evita acest scenariu, Bolojan cere urgentarea lucrărilor în curs, respectarea jaloanelor asumate și prioritizarea proiectelor relevante. Evaluarea, marți la Bruxelles Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, va reprezenta România marți, la Bruxelles, la reuniunea Consiliului Afaceri Economice și Financiare (ECOFIN). Unul dintre punctele esențiale de pe agendă este evaluarea capacității României de a-și respecta angajamentele fiscale – o condiție esențială pentru menținerea finanțării europene. „Evitarea unui scenariu de tip Grecia este o chestiune de zile” Premierul avertizează că România riscă să devină nesustenabilă pentru investitori, dacă nu dovedește în scurt timp că ia măsuri pentru reducerea deficitului: „Dacă agențiile de rating nu văd corecții în veniturile și cheltuielile statului, este doar o chestiune de săptămâni până ce România va fi percepută ca o țară în care nu mai merită să investești. Vom fi la un pas de un scenariu de tip Grecia.” Măsurile fiscale asumate de Guvern Guvernul a aprobat luni un prim pachet de măsuri fiscale, prin angajarea răspunderii în Parlament. Premierul subliniază că acestea vizează problemele structurale și că vor fi urmate de alte două pachete legislative, pentru corectarea restului dezechilibrelor economice: „Suntem în ceasul al 11-lea. Am început cu măsuri care vizează cifrele mari din buget. Acestea nu vizează corectarea nedreptăților punctuale, ci stabilizarea sistemului în ansamblu.”

Guvernul și-a asumat noile măsuri fiscale (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

Toate măsurile fiscale asumate de Bolojan: TVA și accize mai mari, noi taxe, salarii înghețate

Guvernul și-a asumat noile măsuri fiscale. Guvernul condus de Ilie Bolojan și-a angajat răspunderea pe un pachet amplu de măsuri fiscale, ce vor intra în vigoare treptat, începând cu 1 august 2025. Printre cele mai importante decizii se numără creșterea TVA, introducerea de contribuții suplimentare pentru pensionari și persoanele cu venituri reduse, precum și majorări de taxe în domeniile bancar și al jocurilor de noroc. Guvernul și-a asumat noile măsuri fiscale Începând cu 1 august 2025, cota standard de TVA va crește de la 19% la 21%. Citește și: Bonus astronomic pentru un ex-director la Aeroporturi București, recrutat de la firmă de copiatoare. Nu făcea mai nimic, se uita la cinci “indicatori cheie“ Totodată, singura cotă redusă va fi de 11%, aplicabilă pentru: alimente și medicamente, manuale și lemne de foc, apă, canalizare, acces la muzee și instituții culturale. Pensionarii cu venituri peste 3.000 lei, obligați să plătească CASS Tot din august, pensionarii care încasează peste 3.000 lei lunar vor plăti contribuția la sănătate de 10%, dar doar pentru suma care depășește acest prag. Aceeași cotă de 10% CASS se va aplica și următoarelor categorii: persoane aflate în concediu de creștere a copilului, șomeri, beneficiari ai venitului minim de incluziune. Fără coasigurare Cei care beneficiau anterior de coasigurare și nu au venituri impozabile vor fi nevoiți să se asigure opțional, prin plata unei contribuții echivalente cu 6 salarii minime brute pe economie. În prezent, aceasta sumă este de 2.430 de lei. Accize mai mari pentru carburanți și băuturi alcoolice Accizele vor crește cu 10% din luna august 2025, ceea ce va duce la scumpirea carburanților și a băuturilor alcoolice. Măsura este justificată de Guvern prin nevoia de echilibrare a bugetului public. Bursele școlare, restricționate Conform noilor măsuri, bursele școlare vor fi acordate doar pentru maximum 15% dintre elevii unei clase, cu condiția ca aceștia să aibă media de cel puțin 9. Pentru studenți, valoarea bursei va fi echivalentul a 10% din salariul minim net garantat, și va fi acordată doar celor înscriși la zi pe locuri finanțate de la bugetul de stat. Mamele minore care se reîntorc într-o formă de învățământ vor beneficia de o bursă lunară de 700 lei, pe toată perioada activităților didactice, cu condiția să frecventeze orele de curs. Taxe mai mari pentru jocurile de noroc și bănci Veniturile obținute de participanți la jocuri de noroc vor fi impozitate la sursă, la fiecare plată. Impozitarea se va face pe venitul brut, conform unui barem progresiv. Instituțiile bancare vor plăti un impozit suplimentar pe cifra de afaceri: 2%, între 1 ianuarie și 30 iunie 2025, 4%, între 1 iulie – 31 decembrie 2025, 4%, pe tot parcursul anului 2026. O excepție prevede aplicarea unei cote de 2%, în unele cazuri, în perioada iulie-decembrie 2026. Impozitul pe dividende crește la 16% din 2026 De la 1 ianuarie 2026, impozitul pe dividende va fi majorat de la 10% la 16%. Se aplică pentru dividendele brute distribuite între persoane juridice române. Plata se face până pe 25 ale lunii următoare distribuirii. Înghețarea salariilor și pensiilor în sectorul public Începând cu anul 2026, Guvernul va îngheța salariile și pensiile din sistemul public, va limita angajările la stat și va reduce sporurile nejustificate. Măsurile vin în contextul angajamentelor de consolidare fiscală.

Gravă epidemie de rujeolă în SUA (sursa: Pexels/Matilda Wormwood)
Internațional

Efectul Trump: rujeola revine în SUA - cea mai gravă epidemie din ultimele trei decenii

Gravă epidemie de rujeolă în SUA. Statele Unite se confruntă în 2025 cu cea mai severă epidemie de rujeolă din ultimii peste 30 de ani, potrivit unui raport publicat de Universitatea Johns Hopkins. Peste 1.200 de cazuri confirmate și trei decese, dintre care doi copii mici, conturează un peisaj epidemiologic alarmant. Gravă epidemie de rujeolă în SUA Rujeola, considerată eradicată oficial în SUA în anul 2000 datorită campaniilor de vaccinare, a revenit în forță pe fondul scăderii ratei de imunizare și al neîncrederii crescânde în autoritățile sanitare. Citește și: Bonus astronomic pentru un ex-director la Aeroporturi București, recrutat de la firmă de copiatoare. Nu făcea mai nimic, se uita la cinci “indicatori cheie“ Specialiștii trag un semnal de alarmă: boala este extrem de contagioasă și poate avea complicații grave, inclusiv pneumonie și encefalită. De la începutul anului, au fost raportate 1.277 de cazuri de rujeolă în aproape 40 din cele 50 de state americane. Statul cel mai afectat este Texas, unde se înregistrează peste 60% din totalul cazurilor. Specialiștii de la Universitatea Johns Hopkins avertizează că cifrele reale ar putea fi chiar mai mari, din cauza subraportării. Epicentrul: o comunitate religioasă Epidemia a izbucnit la sfârșitul lunii ianuarie, într-o comunitate rurală menonită din sudul Texasului, unde reticența față de vaccinuri este ridicată. Rata scăzută de imunizare a facilitat răspândirea accelerată a bolii în întreaga regiune. Robert Kennedy Jr., acuzat că alimentează criza sanitară Secretarul american al Sănătății, Robert Kennedy Jr., este acuzat de experți și oficiali din domeniul sănătății că a contribuit la agravarea epidemiei. Cunoscut pentru poziția sa antivaccin, Kennedy ar fi alimentat neîncrederea în vaccinul contra rujeolei prin promovarea de informații false și teorii conspiraționiste. Epidemii majore și în Canada și Mexic Revenirea rujeolei nu se limitează la SUA. Și Canada și Mexicul se confruntă cu epidemii majore în 2025: Canada a înregistrat peste 3.500 de cazuri, cele mai multe în provincia Ontario, și un deces al unui sugar. Mexic a raportat aproape 2.600 de cazuri și nouă decese, potrivit Organizației Panamericane a Sănătății. Specialiștii avertizează Medicii și epidemiologii atrag atenția că rujeola nu este o simplă boală a copilăriei, ci o afecțiune periculoasă care poate avea consecințe fatale în lipsa vaccinării. Ei subliniază că revenirea bolii reflectă efectele directe ale campaniilor antivaccin și ale erodării încrederii publice în știință și autorități.

Von der Leyen, moțiune de cenzură (sursa: X/Ursula von der Leyen)
Eveniment

Ursula von der Leyen îl cataloghează pe Piperea, europarlamentar AUR, drept admirator al lui Putin

Von der Leyen, moțiune de cenzură. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a criticat dur moțiunea de cenzură inițiată de eurodeputații de extremă dreaptă, în cadrul unei dezbateri susținute luni în Parlamentul European. Aceasta a calificat inițiativa drept „o rețetă de manual a extremiștilor” și a acuzat inițiatorii că sunt „antivacciniști” și „admiratori ai lui Putin”. Von der Leyen, moțiune de cenzură Moțiunea a fost inițiată de eurodeputatul român Gheorghe Piperea (AUR). Citește și: Bonus astronomic pentru un ex-director la Aeroporturi București, recrutat de la firmă de copiatoare. Nu făcea mai nimic, se uita la cinci “indicatori cheie“ Acesta este membru al grupului Conservatorii și Reformiștii Europeni și a acuzat-o pe Ursula von der Leyen că nu a publicat schimbul de mesaje cu CEO-ul Pfizer în timpul negocierilor pentru livrarea vaccinurilor anti-COVID-19. Dezbaterea a început în jurul orei 17:30 și precede votul oficial, programat joi. „Putem alege conspirația sau adevărul” Von der Leyen a declarat că intervenția lui Piperea este „clară” și urmează tiparul clasic al extremismului. „Putem să ne alăturăm domnului Piperea pe calea conspirației sau putem să înțelegem realitatea – că este încă o tentativă de a dezbina instituțiile noastre. Nu vom permite acest lucru”, a spus șefa Comisiei Europene. Recunoaște importanța dezbaterii, dar condamnă dezinformarea Von der Leyen a mulțumit totuși inițiatorului pentru oportunitatea dezbaterii, prima moțiune de cenzură înregistrată în UE din 2014 încoace. Președinta Comisiei Europene a subliniat că este conștientă de faptul că unii eurodeputați, deși nu au semnat moțiunea, împărtășesc preocupările exprimate. Accesul la vaccinuri În apărarea sa, președinta CE a reamintit că toți cetățenii UE au avut acces la vaccinuri în timpul pandemiei, indiferent de țara din care proveneau. „Aceasta este Europa solidarității, pe care eu o iubesc și pe care extremiștii o urăsc”, a declarat von der Leyen, stârnind atât aplauze, cât și huiduieli în plen. Contractele cu Pfizer: „Fără clauze secrete” Von der Leyen a recunoscut că a fost în contact cu reprezentanții companiilor farmaceutice, dar a respins ferm acuzațiile privind lipsa de transparență: „A sugera că aceste contracte ar fi fost incorecte este pur și simplu greșit. Negocierile au fost purtate de CE împreună cu statele membre. Nu a existat niciun secret. Toate cele 27 de state au analizat contractele și au fost de acord să-și cumpere vaccinurile. Oricine susține contrariul, minte.” „Sprijiniți de păpușarul din Rusia” În discursul său, von der Leyen a criticat dur eurodeputații de extremă dreaptă, acuzându-i că „nu oferă soluții reale” și că sunt „susținuți de inamicii noștri, de păpușarul din Rusia”. Ea a adăugat că moțiunea este „alimentată de conspiraționiști antivacciniști”, iar conținutul acesteia demonstrează natura demagogică a demersului. Reamintirea unui succes european Profitând de ocazie, președinta Comisiei a reamintit și de inițiativa „Next Generation EU”. Prin acest fond s-au investit 800 de miliarde de euro în redresarea economică a Uniunii Europene. Von der Leyen a subliniat că „nimeni nu credea că un astfel de plan va fi posibil”.

Fostul ministru rus Starovoit, găsit mort (sursa: kommersant.ru)
Internațional

Fostul ministru rus al Transporturilor, Roman Starovoit, găsit mort, după câteva ore de la demitere

Fostul ministru rus Starovoit, găsit mort. Fostul ministru rus al Transporturilor, Romain Starovoit, în vârstă de 53 de ani, a fost găsit mort într-un parc din localitatea Odintsovo, aflată în regiunea Moscovei. Moartea sa a survenit la doar câteva ore după ce fusese demis oficial din funcția ministerială. Fostul ministru rus Starovoit, găsit mort Potrivit publicației Kommersant, lângă trupul neînsuflețit al lui Starovoit a fost descoperit un pistol Makarov, oferit drept distincție în anul 2023 pentru merite deosebite în asigurarea securității cetățenilor. Citește și: Bonus astronomic pentru un ex-director la Aeroporturi București, recrutat de la firmă de copiatoare. Nu făcea mai nimic, se uita la cinci “indicatori cheie“ Svetlana Petrenko, reprezentanta Comitetului de Anchetă al Rusiei, a declarat că trupul fostului oficial a fost găsit în propriul său autoturism. Principala ipoteză luată în considerare de autorități este sinuciderea. Cazul este anchetat de către Direcția Principală de Investigații a Comitetului de Anchetă din regiunea Moscova. Acuzații de corupție și legătura cu frontiera ucraineană Înainte de moarte, Romain Starovoit ar fi fost vizat într-un dosar penal privind deturnarea a cel puțin un miliard de ruble, fonduri alocate pentru construcția de structuri de apărare la granița cu Ucraina. Mai multe persoane implicate în acest dosar ar fi oferit declarații compromițătoare împotriva lui Starovoit, printre care și fostul guvernator al regiunii Kursk, Aleksei Smirnov. Cariera politică a lui Roman Starovoit Romain Starovoit a ocupat funcția de guvernator al regiunii Kursk între octombrie 2018 și mai 2024, fiind considerat un apropiat al cercurilor de putere de la Kremlin. Cariera sa s-a încheiat brusc odată cu demiterea din funcția de ministru al Transporturilor, survenită în dimineața zilei în care a fost găsit decedat.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră