luni 11 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Autor: Petru Zoltan

653 articole
Petru Zoltan

Petru Zoltan, jurnalist de investigație de aproape 20 de ani, a publicat articole în Jurnalul Național, România Liberă și Newsweek România, dar a colaborat și cu BBC și alte mari trusturi media europene și americane. Este o prezență constantă în echipe transfrontaliere de investigații (Journalismfund.eu).

Investigații

Omul lui Deripaska, șef la Otopeni

Omul lui Deripaska, șef la Otopeni. Sorin Radu Păun, administratorul și managerul unei firme controlate indirect de oligarhul rus Oleg Deripaska, a fost numit director general al Companiei Naționale Aeroporturi București. Numirea a fost făcută de Consiliul de Administrație la propunerea președintelui Răzvan Robert Dobre, care a venit cu CV-ul acestuia în plic. Oligarhul Oleg Deripaska, unul dintre marii acționari ai grupului austriac Strabag, a fost inclus pe lista neagră de sancțiuni a Uniunii Europene pentru că este răspunzător de sprijinirea sau punerea în aplicare a unor acțiuni sau politici care subminează sau amenință suveranitatea și independența Ucrainei. Paradoxal, însă, Ministerul Transporturilor din România este asociat cu compania Strabag în firma românească Antrepriza de Reparații și Lucrări (ARL) Cluj. Omul lui Deripaska, șef la Otopeni Răzvan Robert Dobre, președintele Consiliului de Administrație al Companiei Naționale Aeroporturi București (CNAB), a venit recent în ședința Consiliului cu un plic care conținea CV-ul lui Sorin Radu Păun. Apoi, l-a propus oficial și votat pe acesta, manager și unul dintre administratorii companiei SAT Reabilitare – Reciclare, pentru funcția de director general al CNAB. Firma SAT Reabilitare – Reciclare este deținută de integral de compania austriacă Strabag. Care, la rândul ei, îi are printre marii acționari pe oligarhul rus Oleg Deripaska. Numele acestuia apare pe lista de sancțiuni a Uniunii Europene, după ce Rusia a invadat Ucraina. Firma SAT Reabilitare – Reciclare are contracte publice și cu Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere, din subordinea Ministerului Transporturilor. Păun, fost director și în CNAIR De pe site-ul Guvernului României aflăm că Sorin Radu Păun a mai fost director general adjunct pe întreținere și administrare la Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere. În această funcție a fost numit pe 18 mai 2007, dar a fost nevoit să își dea demisia trei zile mai târziu pentru a evita un conflict de interese din cauza faptului că tatăl său, Nicolae Păun, era administrator și acționar al firmei Genesis International SA, companie care avea contracte cu actuala CNAIR. Sorin Radu Păun, noul director general al CNAB, mai figurează ca administrator al companiei Bitunova România, controlată tot grupul de firme Strabag, din Austria. Numele lui Sorin Radu Păun mai apare ca asociat în cinci firme, din care patru au fost radiate de la Registrul Comerțului. El a fost asociat în firmele Consim, Dentaluxcare, Ferplast Trading și Roline Com. Singura societate active, Road Consulting, este deținută integra de acesta, dar a raportat pierderi de 2.009 lei în anul fiscal 2021. Strabag, firma lui Deripaska Oligarhii ruși controlează direct și indirect mai multe afaceri în România, care prosperă la adăpostul statului român. De exemplu, societatea austriacă Strabag, care deține 25 de firme în România, îi are printre marii acționari pe oligarhul rus Oleg Deripaska, prin intermediul firmelor MKAO „Rasperia Trading Limited” și Melisantis Limited. Într-una din firmele deținute în România - Antrepriza de Reparații și Lucrări (ARL) Cluj, compania Strabag este asociată direct cu Ministerul Transporturilor, condus în prezent de ministrul și vicepremierul României, Sorin Grindeanu. Practic, prin intermediul Strabag, oligarhul rus Oleg Deripaska este asociat cu ministerul lui Grindeanu. De ce se află Deripaska pe lista de sancțiuni a UE Asta în contextul în care România a susținut sancțiunile impuse de Uniunea Europeană Rusiei și oligarhilor ruși, după invadarea Ucrainei. De ce se află asociatul Ministerului Transporturilor, oligarhul rus Oleg Deripaska, pe lista de sancțiuni a Uniunii Europene? Aflăm din Jurnalul Oficial al UE, document în care se menționează că Oleg Deripaska „este răspunzător pentru sprijinirea sau punerea în aplicare a unor acțiuni sau politici care subminează sau amenință integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei, sau stabilitatea ori securitatea Ucrainei”. Răzvan Robert: "Nu pot să vă spun doar dumneavoastă" Dar toate acestea nu au contat pentru Răzvan Robert Dobre, președintele Consiliului de Administrația al CNAB, atunci când a venit cu CV-ul în plic. Întrebat de ce l-a propus pe Sorin Radu Păun la șefia CNAB, Răzvan Robert a declarat că „nu pot să vă spun doar dumneavoastă, așa. O să avem un comunicat din partea companiei. Nu pot să vă spun dacă am venit cu numirea în plic”. Citește și: Rusia a oprit, de facto, producția auto: prăbușire cu 96,7%, în mai 2022, comparativ cu mai 2021 – Rosstat, citat de autonews.ru Cu toate acestea, Răzvan Robert Dobre nu a vrut să spună dacă firmele din grupul Strabag au contracte cu Aeroporturi București și nici dacă reprezintă o vulnerbilitate numirea lui Păun. "Nu am cum să explic" „Sunt niște chestii, pe care nu… nu am cum să explic, nu am de unde să le știu. Pur și simplu mă sunați și îmi spuneți să vă spun niște lucruri care țin de companie. Avem un birou de presă la Ministerul Transporturilor, avem un birou de presă la companie. Procedura de numire s-a făcut respectând tot ceea ce înseamnă regulament. Mă puneți într-o situație… nu am spus eu că am venit cu CV-ul în plic. Eu sunt angajatul Ministerului Trasporturilor, nu am nici o legătură cu firma Strabag”, a spus Dobre. Consilierul pe comunicare al ministrului Transporturilor, Alin Șerbănescu, nu a vrut să comenteze și a transmis sec: „Consiliul de Administrație este cel care ia deciziile manageriale”.

Omul lui Deripaska, șef la Otopeni (sursa: npr.org)
Oligarhul Machitski concediază masiv la ALRO (sursa: eximbank.ro)
Eveniment

Oligarhul Machitski concediază masiv la ALRO

Oligarhul Machitski concediază masiv la ALRO. Vitali Machitski, cel care controlează grupul ALRO Slatina, va concedia peste 1.200 de români până la finalul anului. Totodată, va suspenda temporar activitatea la producătorul de alumină ALUM, din Tulcea, pentru o perioadă de 17 luni. La Slatina, au fost închis deja trei hale de electroliză. Grupul ALRO își justifică decizia prin faptul că prețul gazelor naturale pe piața românească a crescut de zece ori iar prețul energiei a crescut de la 60 euro/MWh la 500 euro/MWh. Oligarhul Machitski concediază masiv la ALRO Grupul ALRO, unul dintre cei mai mari producători de aluminiu în Europa, a informat Autoritatea de Supraveghere Financiară și Bursa de Valori București că ia măsuri decisive pentru conservarea activelor grupului din cauza „prețurilor prohibitive la energia electrică și gaze naturale”. În acest sens, oficialii grupului controlat de oligarhul rus Vitali Machitski invocă criza generată de pandemie și criza energetică din 2021. Gheorghe Dobra, directorul general al ALRO și președintele Consiliului de Administrație al ALUM, susține într-un comunicat de presă că „criza economică generată de pandemie a fost intensificată de criza energetică din 2021 ca urmare a creșterii accelerate a prețurilor la electricitate și la gazele naturale, cu un impact negativ asupra costurilor de producție pentru alumina calcinată și aluminiul electrolitic. Costul gazelor naturale pentru o tonă de alumină este semnificativ mai mare decât prețul unei tone de alumină importată și livrată de către ALRO”. Creșteri de prețuri de zece ori Prețul gazului a crescut de zece ori, de la 18 EUR/MWh în T1 2021, la peste 180 EUR/MWh în T3 2022. Prețul energiei electrice a urmat aceeași tendință și, de la 60 EUR/MWh în T1 2021, a ajuns și a depășit 500 EUR/MWh în T3 2022. Scumpirile în domeniul energetic au fost generate și de invadarea Ucrainei de către Rusia, țara oligarhului Machitski. Citește și: EXCLUSIV Rheinmetall a renunțat la planul de a reface fabrica de pulberi și explozivi Făgăraș în parteneriat cu Romarm. România, la mila exportatorilor de pulberi din Rusia, via Serbia Subalternii oligarhului rus Vitali Machitski mai precizează în comunicatul de presă că aproximativ 500 de angajați urmează să fie disponibilizați de la fabrica din Tulcea, din cauza contextului actual. ALUM, totuși, va păstra un grup cheie de specialiști pentru a efectua activități de cercetare-dezvoltare, logistică, întreținere și reparații pentru a fi pregătită pentru o repornire rapidă și reînceperea producției atunci când condițiile pieței de energie se vor îmbunătăți. ALUM, 17 luni de pauză Adunarea Generală a Acționarilor ALUM urmează să voteze pe 29 iulie suspendarea temporară a a operațiunilor de producție de alumină începând cu 1 august 2022 pentru o perioadă estimată de 17 luni. Constantin Popescu, președintele Sindicatului Liber „Aluministul”, a anunțat recent că peste 100 de salariaţi din cadrul ALRO Slatina urmează să fie concediaţi, iar până la finalul anului compania ar urma să disponibilizeze circa 1.200 de angajaţi, potrivit Agerpres. Sindicalistul arată că ALRO a diminuat capacităţile de producţie şi a oprit mai multe hale de electroliză din cauză că preţul „excesiv” al energiei electrice face nerentabilă producţia de aluminiu electrolitic. Totodată, acesta acuză Guvernul de „nepăsare” în rezolvarea problemelor din industrie. Frații Pavăl, asociați cu Vitali Machitski Compania ALRO este controlată de oligarhul rus Vitali Machitski prin intermediul firmei cipriote Vimetco PLC, care deține 54,19% din acțiunile producătorului de aluminiu. Pavăl Holding, grupul controlat de frații Adrian Pavăl și Dragoș Pavăl, deține un pachet de acțiuni de 23,21%. Aceștia sunt urmați de Fondul Proprietatea și mai multe fonduri de pensii private care au cumpărat acțiuni din banii de pensii ai românilor.

România ia pulberi rusești, via Serbia (sursa: maps.google.ro)
Investigații

România ia pulberi rusești, via Serbia

România ia pulberi rusești, via Serbia. Compania germană Rheinmetall a rupt memorandumul cu Romarm pentru construcția unei fabrici de pulberi și explozivi la Făgăraș. Vechea fabrică a fost tăiată și vândută la fier vechi pentru o datorie de 200.000 de euro, sub patronajul Ministerului Economiei. Gabriel Țuțu, șeful Romarm, consideră că partea germană a reziliat unilateral contractul pentru că Ministerul Economiei nu a prevăzut bani în buget pentru această investiție. În urma acestui eșec, șeful Romarm susține că negociază cu compania americană de construcții și arhitectură Epstein, care ar avea „numeroase contacte” în domeniu. Fabrica de explozibili a făcut implozie România a început construcția primei fabrici de pulberi la Făgăraș în urmă cu 100 de ani. Lucările au durat din 1921 până în 1939, atunci când instalația a devenit operațională. Fabrica a fost modernizată ulterior în urma unui contract amplu de transfer de tehnologie din China. Între 1991 și 2000, au fost retehnologizate mai multe linii de producție a explozivilor de mare putere iar în anul 2000 a fost pusă în funcțiune o instalație de nitrare, unde putea fi produs TNT. Fostul director al fabricii, Nicolae Micu, spunea că la Făgăraș nu se mai pot produce pulberi pentru că o instalație de nitroceluloză a fost dezafectată și vândută la fier vechi de Primăria Făgăraș în contul unei datorii de aproximativ 200.000 euro. „Instalațiile aveau nevoie de reparații capitale și o stație de epurare. Erau probleme pe partea de utilități. Toată strategia privind platforma a fost să nu mai existe”, spunea mâhnit Nicolae Micu. În spatele acestei decizii se ascund interesele "băieților deștepți" din industria de apărare românească care favorizează importul de pulbere și explozibili din Serbia, țară care importă aceste materiale din Rusia. România ia pulberi rusești, via Serbia În anul 2020, ministrul Economiei Virgil Popescu anunța că va debloca o primă tranșă de 22 milioane de euro pentru construcția unei noi fabrici de pulberi în Făgăraș. Costurile investiției au fost estimate atunci la 36 de milioane de euro. De această investiție trebuia să se ocupe Romarm, compania de armament a Ministerului Economiei. Citește și: Gazprom, un nou șantaj: a tăiat până la 80% din gazele livrate Europei prin Nord Stream 1. Țara cea mai lovită, Germania, acuză un „joc duplicitar” al lui Putin „Importăm pulbere din Serbia şi orice ţară serioasă din Uniunea Europeană şi din NATO trebuie să aibă şi să poată produce propria pulbere. Este o prioritate maximă a noastră să facem investiţii în fabrica de pulberi de la Făgăraş, pentru că e normal, e logic, e de bun simţ să avem propria fabrică de pulberi“, spunea ministrul Virgil Popescu la începutul anului 2020. Declarația ministrului a fost aplaudată la scenă deschisă de mai mulți politicieni, membri de partid, dar și oficiali din industria de apărare românească. După ce a cules laudele și a vândut speranțe comunității locale, Virgil Popescu a uitat de alocarea fondurilor promise. Popescu și Năsui, minciuni și nepăsare La finalul anului 2020, liberalul Virgil Popescu a renunțat la ministerul Economiei pentru a prelua Energia, un minister mult mai bogat. În locul lui Virgil Popescu a fost numit Claudiu Năsui, vicepreședintele USR. Dar acesta a ignorat complet industria de apărare românească, mai ales că la șefia Romarm se afla Gabriel Țuțu, unul dintre oamenii promovați de liberalul Virgil Popescu. Ulterior, liberalul Virgil Popescu a revenit la Economie ca ministru interimar, dar nici de această dată nu a făcut vreun demers pentru a aloca fonduri. Între timp, Romarm semnase un memorandum cu compania germană Rheinmetall Nitrochemie, lider mondial în fabricarea pulberilor și în proiectarea fabricilor, pentru construcția fabricii de pulberi de la Făgăraș. Ministerul nu a alocat fonduri, memorandumul a picat Gabriel Țuțu, șeful Romarm, menționa într-un raport de activitate că în luna aprilie a anului 2021 a primit o scrisoare de la Rheinmetall prin care era informat de „anularea unilaterală a Memorandumului”. „Printre motivele invocate se enumeră și incapacitatea Rheinmetall de a aloca resurse umane și materiale necesare unui proiect de o asemenea anvergură. Din informațiile noastre, Rheinmetall a hotărât să se retragă din proiect odată cu anunțarea bugetului MEAT (Ministerul Economiei - n.r.) pe anul 2021 prin care nu erau alocate fonduri pentru această investiție”, încerca să justifice eșecul Gabriel Țuțu. Apare intermediarul din construcții și arhitectură Tot din raportul de activitate mai aflăm că Romarm, sub conducerea lui Gabriel Țuțu, a purtat o corespondență cu marile companii capabile să proiecteze și să construiască o nouă fabrică modulară de pulberi în Făgăraș. Pe această listă se află companiile Bowas, GD-OTS, Northropp Grumman, Chemring Energetics UK, EURENCO. Însă doar Rheinmetall a agreat implicarea în proiect, apoi a denunțat Memorandumul. După ce s-a discutat cu toate marile companii capabile să construiască o instalație nouă de pulberi, fără succes, Romarm susține că „singura opțiune în prezent o reprezintă colaborarea cu compania Epstein din SUA, o companie de construcții și arhitectură cu numeroase contacte în domeniu”. Practic, Epstein ar trebui să intermedieze construcția noii fabrici. Un proiect despre care Romarm nu a furnizat, deocamdată, nici un detaliu.

Naval Group, submarine în locul corvetelor (sursa: Facebook/Vasile Dîncu)
Investigații

Naval Group, submarine în locul corvetelor

Naval Group, submarine în locul corvetelor. Ministerul Apărării Naționale, condus de Vasile Dîncu, îi momește pe francezii de la Naval Group cu o comandă pentru două submarine Scorpène, în timp ce compania olandeză Damen așteapta unda verde pentru semnarea contractului privind achiziția celor patru corvete. Francezii de la Naval Group au câștigat un contract de 1,2 miliarde de euro pentru construcția a patru corvete, dar partenerul local, Șantierul Naval Constanța, controlat de Gheorghe Bosânceanu, a blocat deocamdată semnarea contractului. Pentru a mai îndulci eșecul francezilor în România, Ministerul Apărării a anunțat că va cumpăra cel puțin două elicoptere produse de francezi, la pachet cu cele două submarine. Naval Group, submarine în locul corvetelor Ministrul Vasile Dîncu a anunțat că România analizează posibilitatea de a achiziționa de la compania franceză Naval Group două submarine Scorpène (cost estimativ: 450 de milioane de dolari pe bucată) și două elicoptere. Declarația a fost făcută după ce o delegație a Naval Group a participat la o întâlnire cu reprezentanții Forțelor Navale Române pentru a discuta detaliile tehnice ale celor două submarine. Bazele acestei afaceri au fost puse în primăvara acestui an în urma unor discuții între președintele Klaus Iohannis, premierul Nicolae Ciucă și ministrul francez al Apărării Florence Parly. E nevoie de aprobarea Parlamentului „În principiu, ne-am gândit la două. Două submarine şi două elicoptere în acest moment. S-ar putea să fie mai multe elicoptere, de exemplu, dar este vorba şi de caracteristici tehnice. (...) Bineînţeles că cineva care vrea să cumpere nu ia produsul standard, mai ales dacă este un produs pe care îl ai, îl comanzi, un produs nou. Evident că vrei să pui pe el tot ce este mai nou, ai cerinţe. Şi atunci cred că, până într-o lună, maxim două, în septembrie, vom avea, probabil, o hotărâre prin care vom cere aprobarea parlamentului pentru asemenea tipuri de capabilităţi”, a declarat ministrul Vasile Dîncu într-un interviu pentru Digi24. Această afacere este greu de realizat pentru că francezii ar trebui să adapteze submarinele pentru caracteristicile Mării Negre. Mai mult, inițierea programului de înzestrare a armatei cu noi elicoptere este prevăzut după anul 2030. "Lebăda neagră" Bosânceanu În timp ce negociază noi achiziții pentru dotarea Armatei Române, Ministerul Apărării Române se confruntă cu o criză fără precedent generată de contractul pentru achiziția celor patru corvete. Francezii de la Naval Group au câștigat licitația pentru construcția celor patru corvete la finalul anului 2018 pentru suma de 1,2 miliarde euro. De atunci au trecut aproape patru ani, timp în care semnarea contractului a fost tergiversată. În primă fază, compania olandeză Damen a contestat în instanță procedura de licitație. Citește și: EXCLUSIV România mai are de plătit 77 de milioane de euro păgubiților FNI. Vântu, Popa și Vlas au ieșit din închisoare Ulterior, semnarea contractului a fost tergiversată de Ministerul Apărării, sub conducerea generalului Nicolae Ciucă, actualul premier al României. Asta în contextul în care ultimii doi premieri Ludovic Orban, respectiv Florin Cîțu, au promis omologilor francezi că vor semna contractul. Surpriza a venit, însă, la finalul anului trecut, atunci când Naval Group și partenerul local Șantierul Naval Constanța, controlat de Gheorghe Bosânceanu, au fost chemați să semneze contractul: Bosânceanu, a refuzat să semneze contractul. "Cum distribuim banii și riscurile" Laurent Mourre, vicepreședinte pe Europa și America de Nord la Naval Group, a declarat pentru Hotnews.ro că negocierile pentru semnarea contractului se poartă între Naval Gropul, Șantierul Naval Constanța și statul român. Însă, în ultimele opt luni, negocierile dintre Naval Group și Șantierul Naval Contanța au fost blocate. „Nu s-a ajuns la o concluzie referitor la modul cum distribuim banii și riscurile, iar fiecare consideră că are dreptate”, a declarat Laurent Mourre. Cu toate acestea, ministrul Apărării Vasile Dîncu a păsuit asocierea franco-română de mai multe ori cu privire la semnarea contractului. Ultimul termen pentru semnarea contractului a fost stabilit pentru luna septembrie. Dar deocamdată nimeni nu știe ce se va întâmpla cu contractul în cazul în care Gheorghe Bosânceanu se va opune în continuarea parafării achiziției. Damen se consideră deja câștigătoare Compania olandeză Damen, clasată pe locul secund la licitația pentru corvete, este condusă pe plan local de generalul Gheorghe Savu, fostul șef al Direcției Generale de Informații a Armatei. Acesta a declarat în repetate rânduri că societatea pe care o reprezintă este pregătită oricând să construiască cele patru corvete pentru Forțele Navale Române, dacă francezii nu vor semna contractul. „Damen e unul din competitorii care și-a continuat extinderea valabilității ofertei finale și așteptăm cu mare speranță decizia MApN. Noi credem că navele trebuie făcute în România”, a spus Gheorghe Savu. Dar pentru Damen este greu să mai mențină prețul deja oferit, de 1,255 miliarde de euro, din cauza faptului că s-au scumpit echipamentele și tehnica militară de proveniență americană cu care urma să doteze corvetele. Scumpirile au fost generate de invadarea Ucrainei de către Rusia. Mai mult, un anunț în acest sens a fost făcut și de Departamentul de Stat al SUA.

AAAS, 77 milioane euro păgubiților FNI (sursa: Facebook/Sorin Ovidiu Vîntu)
Investigații

AAAS, 77 milioane euro păgubiților FNI

AAAS, 77 milioane euro păgubiților FNI. România mai are de plătit 77 de milioane de euro păgubiților FNI, jocul piramidal inventat de Sorin Ovidiu Vântu, unui număr de 21.398 de persoane. Banii vor fi plătiți din conturile Autorității de Administrare a Activelor Statului, condusă de liberalul Florian Daniel Geantă. AAAS, 77 milioane euro păgubiților FNI Sorin Ovidiu Vântul a inventat în anul 1995 Fondul Național de Investiții (FNI), care a funcționat ca un joc piramidal. Doi ani mai târziu, SOV a trecut firma pe numele Ioanei Maria Vlas, considerată „mama FNI". Ea a semnat ulterior un contract prin care CEC Bank garanta fondurile investite în Fondul Național de Investiții, în schimbul a unei contribuții lunare de cinci miliarde de lei vechi. În urma încheierii acestui parteneriat, credibilitatea fondului lui Vântu a atras un număr mare de investitori. Mai mult, CEC Bank, condusă atunci de Camenco Petrovici, se obliga ca în cazul unui faliment al FNI să despăgubească toți investitorii cu suma depusă inițial. Citește și: Daea întreabă, Daea răspunde: „Se pune întrebarea: Ce caută ministrul Daea pe aceste canale?” Afacerea a funcționat până în aprilie 2000, atunci când au apărut primele semne de panică în rândul investitorilor. Ioana Maria Vlas fugise în Israel, iar Nicolae Popa, la Jakarta. FNI s-a prăbușit, oficial, pe 24 mai 2000. Atunci existau nu mai puțin de 318.000 de persoane cu investiții estimate la aproximativ 300 de milioane de dolari în FNI. Paguba statului: 855 milioane de lei Statul român a decis ca paguba rezultată în urma prăbușirii FNI să fie achitată de actuala Autoritate de Administrare a Activelor Statului (AAAS). Conform unui răspuns transmis de AAAS la solicitarea Defapt.ro, rezultă că din anul 2003 și până la ultimele sentințe penale, pronunțate în anul 2017, în anexele sentințelor civile figurează 159.000 de persoane cu drept de despăgubire. Dintre acestea, au depus cereri de plată voluntară sau au apelat la executori judecătorești un număr de 39.990 de păgubiți: „Suma inițială la care au fost înregistrate respectivele cereri a fost de 220.921 mii lei, suma actualizată fiind de 850.000 mii lei”. Adică echivalentul a 173 de milioane de euro. Ceea ce înseamnă că paguba statului s-a multiplicat de aproape patru ori din cauza penalităților. Un milion de lei pentru fiecare păgubit De la începutul anului 2022, din conturile AAAS a fost luată suma de 11.622.000 lei de executorii judecătorești, bani care au fost repartizați unui număr de 12 păgubiți FNI. „În prezent, mai sunt înregistrate în vederea plății un număr de 21.398 de persoane cu cereri de plată voluntară sau dosare de executare silită”, a precizat președintele Florian Daniel Geantă la solicitarea Defapt.ro. Toate aceste persoane mai au de încasat o sumă de 381.888.0000 lei, calculată în funcție de indicii prețurilor de consum din luna iunie 2022. Pe scurt, AAAS mai are de plătit 77 milioane de euro. Sumă care va crește în funcție de diverși indici și penalități. Până acum AAAS a plătit păgubiților FNI aproape 100 de milioane de euro, bani publici. Trei, Doamne, și toți trei condamnați Ioana Maria Vlas, Nicolae Popa și Sorin Ovidiu Vântu au fost condamnați pe rând în dosarul de devalizare a FNI. Pe 13 octombrie 2005, Ioana Maria Vlas a fost condamnată la 20 de ani de închisoare, dar a fost eliberată în aprilie 2008. A urmat o nouă condamnare, de zece ani de închisoare, apoi a fost eliberată definitiv pe 20 octombrie 2010 de Tribunalul Prahova. Nicolae Popa, considerat "tatăl FNI", a fost condamnat în 2006 la 15 ani de închisoare pentru fraudă și delapidare. El a fost arestat pe 1 decembrie 2009 în Jakarta și extrădat în România în aprilie 2011. În septembrie 2017 a fost eliberat din închisoare. Sorin Ovidiu Vîntu a fost condamnat la opt ani de închisoare în februarie 2017, în cazul devalizării FNI. În urma contopirii mai multor pedepse, Sorin Ovidiu Vîntu a fost eliberat în martie 2020.

Deputatul PSD Albotă, contracte pe mamă (sursa: Facebook/Emil Florin Albotă)
Investigații

Deputatul PSD Albotă, contracte pe mamă

Deputatul PSD Albotă, contracte pe mamă. Emil Florin Albotă i-a cedat mamei sale o firmă care a câștigat în ultimii doi ani peste o sută de contracte, în valoare totală de peste 12,3 milioane lei. Aproape toate contractele au fost încheiate cu administrații locale conduse de membri PSD. Fost prim-vicepreședinte al UNPR Olt, partid controlat de generalul Gabriel Oprea, Emil Florin Albotă este acum vicepreședinte al PSD Olt, organizație controlată cu mână de fier de senatorul Paul Stănescu, actualul secretar general al social democraților. Deputatul PSD Albotă, contracte pe mamă Județul Olt, polul sărăciei din sudul României, i-a dat țării pe unii dintre cei mai bogați politicieni, în frunte cu senatorul Paul Stănescu. Care conduce de facto organizația PSD Olt, în timp ce răspunde de soarta politică a partidului la nivel central. La începutul anului 2020, în locul său la șefia PSD Olt, Stănescu l-a înscăunat pe Marius Oprescu, președintele Consiliului Județean Olt. Funcția de vicepreședinte al filialei județene i-a revenit deputatului Emil Florin Albotă, recuperat de Paul Stănescu de la UNPR Olt, partid înființat de generalul Gabriel Oprea. Emil Florin Albotă a fost prim-vicepreședinte al UNPR Olt și candidat la funcția de primar al orașului Slatina. În anul 2014, Emil Florin Albotă era asociatul unic al firmei Transcom Caraiman. Societatea de construcții a fost cedată, în acte, mamei sale, Violeta Albotă. De administrarea acesteia se ocupă Alin Ionuț Șerpou. Tot pe numele mamei deputatului se mai află și firma Advance Design Building Company SRL. 79 de contracte și 7,7 milioane de lei în 2020 Emil Florin Albotă a depus o primă declarație de avere la la finalul anului 2020, atunci când a preluat oficial funcția de deputat din partea PSD. În declarația sa de avere de atunci a menționat că cele două firme ale mamei sale primiseră pe atribuire directă sau câștigaseră nu mai puțin de 79 de contracte. De exemplu, firma Transcom Caraiman primise 21 de contracte pe atribuire directă iar alte 39 le câștigase în urma unor licitații. Cealaltă firmă primise 18 contracte pe atribuire directă și luase doar unul în urma unei licitații. Valoarea cumulată a contractelor a fost de peste 7,7 milioane de lei. Citește și: Fost subofițer de poliție, pensionat la 42 de ani cu 9.000 de lei pe lună, promovat secretar de stat la Interne Printre instituțiile publice cu care firma a avut contracte în acel an se află Consiliul Județean Olt, zeci de primării din județ, inclusiv Primăria Slatina, condusă de pesedistul Constantin Stelian Emil Moț. 4,5 milioane lei pentru 30 de contracte în 2021 Deputatul Emil Florin Albotă a menționat în ultima declarație de avere depusă în iunie 2022 că cele două firme ale mamei sale au câștigat 30 de contracte în anul 2021 și începutul anului 2022. Societatea Transcom Caraiman a câștigat 23 de contracte, iar cealaltă, șapte. La fel ca și în anul anterior, cele mai multe contracte au fost câștigate sau atribuite direct de primăriile conduse de primari PSD, subalterni ai lui Emil Albotă pe linie de partid. Transcom a câștigat și un contract la Primăria Craiova, condusă de Lia Olguța Vasilescu, în valoare de 973.000 de lei, pentru proiectarea și execuția unor lucrări. Profit de 45% din cifra de afaceri În schimb, Primăria Târgu Jiu, condusă de liberalul Marcel Romanescu, i-a atribuit direct un contract de proiectare în cuantum de peste 53.000 lei. Valoarea cumulată a celor 30 de contracte se învârte în jurul sumei de 4,5 milioane lei. Datele fiscale pe anul 2021 ale firmei Transcom Caraiman arată că aceasta a avut o cifră de afaceri netă de peste 4,2 milioane lei și un profit net de peste 1,9 milioane lei, cu doar 17 angajați. Cealaltă firmă a familiei Albotă, Advance Design Building Company SRL, a avut în anul fiscal 2021 o cifră de afaceri netă de peste 933.000 lei și un profit de peste 455.000 lei, cu un număr mediu de cinci angajați. Deputatul Albotă: „Nu toate contractele sunt cu primării PSD” Contactat de către Defapt.ro, deputatul Emil Albotă a declarat că nu toate contractele sunt cu primării conduse de colegii lui de partid. Într-adevăr, din cele 30 de contracte menționate în declarația de interese, cinci au fost atribuite de instituții conduse de PNL și Pro România. Restul, de instituții cu șefi de la PSD. „Nu toate contractele sunt cu primării PSD. Dacă studiați cu atenție o să vedeți că sunt contracte și cu primării de la alte partide. Nu este nimic în neregulă. O primărie are de urmărit anumiți pași, nu este nimic în neregulă. Este ceva în neregulă că le-a primit pe atribuire directă? Explicația mea a fost dată. Este firma mamei mele. Mama mea este mama mea. Nu mai sunt implicat în firmă”, a declarat deputatul. Marius Oprescu: „Este colegul meu de partid, și?” Contactat de către Defapt.ro, Marius Oprescu, șeful PSD Olt și președintele Consiliului Județean Olt, i-a luat apărarea subalternului său pe linie de partid Emil Albotă. „Nu comentez de ce a atribuit contractele Consiliul Județean Olt. De ce să comentez? Acolo sunt proceduri. Nu comentez pentru că nu fac eu acele proceduri și nu... Este colegul meu de partid, și? Domn'e, eu nu știu treaba asta cu primăriile. Nu urmăresc cu cine are contracte. E posibil să aibă, da, și cu Consiliul Județean. Și eu ce să fac? Domnule, dacă e pe procedură, nu e nimic ilegal. Eu nu urmăresc evoluția firmei”, a declarat Marius Oprescu. Deputatul cu cinci vile Familia Albotă deține mai multe proprietăți în județele Olt, Argeș, Ilfov și București. Împreună cu mama sa, deputatul a moștenit șapte terenuri și trei vile. Un alt teren l-a moștenit împreună cu soția sa. Cei doi soți mai dețin o vilă și două apartamente în București, plus o altă vilă în Voluntari. Bijuteriile și obiectele de artă au fost estimate la 55.000 de euro. În conturile bancare, Albotă are în jur de 139.000 de euro și 16.000 de lei. Deputatul Albotă încasează o indemnizație anuală de la Camera Deputaților în cuantum de peste 131.000 lei, plus un salariu de peste 38.000 de lei de la Universitatea Tehnică de Construcții București. Soția sa a declarat venituri de peste 1,45 milioane de lei din activități juridice.

Mama liberalului Vîlceanu, contracte CE Oltenia (sursa: Inquam Photos/Ilona Andrei)
Investigații

Mama liberalului Vîlceanu, contracte CE Oltenia

Mama liberalului Vîlceanu, contracte CE Oltenia. Elisabeta Vîlceanu, mama fostului ministru liberal al Finanțelor și al Fondurilor Europene Dan Vîlceanu, a obținut un profit de peste 425.000 de euro de pe urma contractelor încheiate cu Complexul Energetic Oltenia, condus de Daniel Burlan, un apropiat al fiului său. În timp ce ministrul Energiei, liberalul Virgil Popescu, a anunțat recent că va restructura Complexul Energetic Oltenia pentru a fi salvat de la faliment. Deputatul liberal Dan Vîlceanu, fost pesedist de mic, a intrat într-un con de umbră după ce a fost obligat să renunțe la funcția de secretar general al PNL, respectiv la cea de ministru al Fondurilor Europene. Mama liberalului Vîlceanu, contracte CE Oltenia Familia Vîlceanu a combinat afacerile cu politica pe plan local în Gorj. Eugen Vîlceanu a fost vicepreședinte la PSD Gorj, în timp ce fiul său, Dan Vîlceanu, conducea filiala de tineret a social democraților. Ba chiar a făcut campanie electorală pentru Victor Ponta, fostul premier și președinte al PSD. Însă, în anul 2009, Eugen Vîlceanu și-a luat fiul de braț și s-au înscris în filiala locală a Partidului Democrat Liberal, controlat de președintele Traian Băsescu. În timp ce bărbații familiei se ocupau de politică, Elisabeta Vîlceanu, în calitate de soție și mamă, făcea bani de pe urma contractelor cu companiile de stat din industria minieră. Pe numele ei figurează societate Trefo SRL din orașul Rovinari, aflat în județul Gorj. 14 licitații câștigate Firma familiei Vîlceanu vinde mai multe tipuri de produse, în special către Complexul Energetic Oltenia. Din declarația de avere depusă de liberalul Dan Vîlceanu rezultă că, în anul 2021, firma mamei sale a câștigat 14 licitații la Complexul Energetic Oltenia și câte una la CET Govora și Romgaz Sircoss. În anul fiscal 2021, firma Trefo a avut o cifră de afaceri de peste 6,88 milioane lei și un profit net de peste peste 2,12 milioane lei. Echivalentul a 425.000 de euro. Complexul Energetic Oltenia a dat 12 contracte în 2022 Contractele au continuat să curgă și anul 2022. De exemplu, în ianuarie 2022, firma Trefo a vândut oțel lat zincat în valoare de 39.600 de lei Complexului Energetic Oltenia. În asociere cu alte două firme a vândut piese de schimb din oțel în valoare de aproximativ 3,5 milioane de lei. Au urmat alte zece contracte câștigate singură sau în asociere cu alte firme. Complexul Energetic Oltenia a plătit peste 3,76 milioane de lei pentru repararea a trei excavatoare de la Motru unei asocieri formată din firmele: Grupul Reparații Industriale și Montaj Excavatoare X, Uzitmet Industsry și Trefo. Același grup de firme a mai primit trei contracte, de peste 3,5 milioane lei, pentru repararea excavatoarelor de la Rovinari, sectoarele Tismana și Pinoasa, și Jilț. 7.000 de angajați, concediați până în 2026 În timp ce firma familiei Vîlceanu câștigă contracte pe bandă rulantă de la Complexul Energetic Oltenia, ministrul Energiei Virgil Popescu a făcut demersuri pentru adoptarea unei Ordonanțe de Urgență pentru a restructura compania de stat. Planul de restructurare aprobat de Comisia Europeană prevede concedierea a peste 7.000 de angajați până în anul 2026. Totodată, se vor închide cinci grupuri energetice, se va externaliza Sucursala Craiova, dar și închiderea carierelor miniere Husnicioara, Peșteana și Lupoaia. În același timp, carierele Tismana și Jilț Sud vor intra în conservare. De la Ponta la Cîțu Deputatul liberal Dan Vîlceanu îl ridica în slăvi pe Ludovic Orban, fostul președinte al PNL, în urma alegerilor din 2019. La fel făcea și cu Victor Ponta, atunci când era liderul tinerilor PSD din Gorj. Apoi l-a trădat pe Ludovic Orban și a trecut în tabăra lui Florin Cîțu. La fel a făcut și liberalul Virgil Popescu, actualul ministru al Energiei. Citește și: Lumea occidentală poate da un semnal mai clar ca niciodată că Rusia trebuie să plătească pentru invadarea Ucrainei dacă aprobă cererea lui Zelenski de creare a unui tribunal special După ce Florin Cîțu a câștigat alegerile pentru șefia PNL l-a propulsat pe Dan Vîlceanu în funcția de ministru al Finanțelor, respectiv de secretar general al PNL. Apoi, în Guvernul Ciucă a fost susținut de Florin Cîțu pentru funcția de ministru al Fondurilor Europene. După ce generalul Nicolae Ciucă i-a suflat partidul de sub nas lui Florin Cîțu, l-a forțat pe Dan Vîlceanu să își dea demisia atât de la șefia ministerului Fondurilor Europene, cât și din cea de secretar general al PNL.

Uber, taxe neplătite la statul român (sursa: ICIJ/Rocco Fazzari)
Investigații

Uber, taxe neplătite la statul român

Uber, taxe neplătite la statul român. Compania Uber a raportat profituri derizorii în România, deși încasează un sfert din fiecare cursă a șoferilor. Mai mult, Uber B.V. - filiala București figura cu impozite, contribuții și taxe neplătite la termenul stabilit de bugetul de stat în valoare de 15.297 lei în anul fiscal 2021, echivalentul a 3.100 de euro. Corporația americană Uber se află în centrul unui scandal mediatic internațional după ce s-a aflat că a cheltuit sume importante de bani pentru angajarea consultanților externi pentru a influența decidenții politici. Pe lista politicienilor cu care s-au întâlnit reprezentanții Uber se află președintele Franței, Emmanuel Macron, președintele SUA, Joe Biden, dar și membri ai Parlamentului European și Comisiei Europene. Nici politicienii români nu au fost ignorați de gigantul american. Decidenții români cu care s-au întâlnit reprezentanții Uber Corporația americană Uber și-a început activitatea pe piața locală de transport în anul 2015. În acel an, în funcția de director general al Uber România a fost numită Nicoleta Diaconu Schroder, în timp ce tatăl ei, Gelu Diaconu, conducea Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF). Jurnaliștii de la Riseproject au dezvăluit că Ionuț Lăcustă, managerul de politici publice pe Europa Centrală și de Est al corporației Uber, era nemuțumit de faptul că Nicoleta Diaconu l-a angajat drept consultant pe Peter Imre. Reprezentanții Uber au avut ulterior ușile deschise la ministrul Transporturilor Ioan Rus, la secretarul de stat Iulian Matache, dar și la Mircea Toader, vicepreședintele comisiei pentru Transporturi din Parlament. Au ajuns chiar și la liberalul Alexandru Nazare și la pesedistul Sorin Grindeanu, actualul vicepremier. Taximetriștii români: "Uber să plătească taxe ca noi" La începutul anului 2017, sute de taximetriști au protestat împotriva companiei Uber. Taximetriștii solicitau ca companiile de ridesharing să intre în legalitate. Au urmat alte zeci de proteste în întreaga țară. Unul dintre taximetriștii protestatari spunea că companiile de ridesharing, în mod special Uber, „să dea bon fiscal, să facă toate controalele pe care le facem noi, să fie în evidenţă. Nu ştie nimeni cine sunt ei, nu plătesc taxe, nu dau nimic la stat. Noi facem tot felul de teste şi ne dăm silinţa pentru atestate, iar ei, nimic”. Ulterior, pe site-ul Ministerului Transporturilor, a apărut un proiect de ordonanță de urgență prin care se dorea reglementarea activității de transport alternativ cu autoturism și conducător. Taximetriștii au ieșit din nou în stradă pentru a bloca proiectul de act normativ care avantaja compania americană Uber. Uber, taxe neplătite la statul român În România, gigantul american Uber a înființat inițial firma Uber Systems România, care ulterior și-a schimbat denumirea în Uber B.V. SRL. Datele de la Registrul Comerțului arată că Uber B.V. – Filiala București este deținută de trei companii înregistrate în Olanda: Uber B.V., Uber International B.V. și Uber International Holding B.V. De administrarea societății se ocupă Uber Management B.V., reprezentantă de francezii Gore-Coty Pierre Dimitri Nicolas și Sebastien Serge Dupont. Citește și: EXCLUSIV Dîncu îl trimite pe generalul Incicaș, șeful înzestrării Armatei, la Paris pentru a negocia rezolvarea licitației pentru corvete. Proiectul, prioritate zero pentru Franța Datele de la Ministerul de Finanțe arată că, în anul fiscal 2021, filiala de la București a companiei Uber a avut o cifră netă de afaceri de 8,433 milioane de lei și un profit de doar 411.572 lei, echivalentul a 82.000 de euro, cu un număr mediu de 11 angajați. Culmea, tot în anul fiscal 2021, filiala românească avea impozite, contribuții și taxe neplătite la bugetul de stat în valoare de 15.297 lei. Adică, în jur de 3.100 de euro. Corporația Uber mai deține în România și firma Uber B.V. Amsterdam – sucursala București, provenită din firma mamă Uber B.V Olanda. Împuterniciții acestei companii sunt cei doi francezi care reprezintă în România firma Uber B.V. – filiala București. Cu zero angajați, firma Uber B.V. Amsterdam a raportat o cifră de afaceri de peste 125.000 lei și un profit net 8.528 lei. The Uber Files The Uber Files, o scurgere masivă de informații din arhiva corporației americane Uber conține peste 124.000 de fișiere care includ 83.000 de e-mail-uri, mesaje text și alte documente din perioada 2013-2017. Documentele au ajuns la jurnaliștii de la The Guardian care a cooptat în proiect organizația International Consortium of Investigative Journalist și parteneri media din 29 de state. Documentele arată că gigantul american Uber și-a întins influența în SUA până la președintele Joe Biden, în Franța până la președintele Emmanuel Macron, dar și la membri ai Parlamentului European și Comisiei Europene.

Negocieri la Paris pentru contractul corvetelor (sursa: naval-group.com)
Investigații

Negocieri la Paris pentru contractul corvetelor

Negocieri la Paris pentru contractul corvetelor. Ministerul Apărării Naționale, condus de Vasile Dîncu, a trimis în Franța o delegație condusă de generalul – maior Teodor Incicaș, șeful Direcției Generale pentru Armamente, pentru a se întâlni cu omologii francezi în cadrul unui comitet care are ca obiectiv rezolvarea dosarului privind construcția celor patru corvete pentru Forțele Navale Române. Primul obstacol: contestațiile Damen Ambasadoarea Franței la București, Laurence Auer, a anunțat recent înființarea acestui comitet care și-a mai propus și reconstruirea unei relații bilaterale în jurul industriei navale. Defapt.ro a dezvăluit în urmă cu trei luni că afaceristul Gheorghe Bosâceanu, partenerul francezilor de la Naval Group, a blocat în ultima perioadă semnarea contractului de 1,2 miliarde de euro pentru construcția celor patru corvete militare la Șantierul Naval Contanța. Citește și: EXCLUSIV Achiziția de corvete, blocată de afaceristul Bosânceanu. Franța nu renunță la contractul de 1,2 miliarde euro Ambasadoarea Franței la București, Laurence Auer, anunța la finalul anului trecut, mai exact pe 16 decembrie, că contractul privind achiziția corvetelor este aproape finalizat, iar guvernele celor două țări „speră la semnarea cât mai rapidă”. Până atunci, semnarea contractului de 1,2 miliarde de euro fusese tergiversată de compania olandeză Damen, care contestase procedura de licitație. După ce a pierdut toate procesele, semnarea contractului a fost tergiversată de Ministerul Apărării Naționale. Bosânceanu nu mai vorbește cu francezii Surpriza a venit, însă, la finalul anului trecut, atunci când ministrul Apărării a fost nevoit să îi cheme pe reprezentanții asocierii dintre Naval Group și Șantierul Naval Constanța, controlat de Gheorghe Bosânceanu, să semneze contractul. Din partea Șantierului Naval Constanța s-a prezentat directorul Radu Rusen, care a refuzat semnarea contractului. El a motivat că nu are un mandat în acest sens din partea lui Gheorghe Bosânceanu. Puși în fața faptului împlinit, francezii de la Naval Group au renegociat contractul de asociere cu Bosânceanu. Deși, în urma negocierilor, a obținut o creștere substanțială a profitului, Bosânceanu a refuzat din nou să semneze contractul. Ulterior și-a mărit din nou pretențiile, ba chiar a blocat orice cale de comunicare cu francezii, susțin surse apropiate de această afacere, sub protecția anonimatului. Un comitet, ultima speranță De atunci, au trecut aproape șapte luni, timp în care Marea Neagră s-a tranformat într-un teatru de război în apropierea granițelor României. Rusia și Ucraina s-au confruntat de câteva ori în zona Insulei Șerpilor, aflată la 45 de kilometri de țara noastră. Cu toate acestea, afaceristul Gheorghe Bosânceanu nu vrea să înceapă construcția corvetelor militare în șantierul naval cumpărat de la statul român. În urmă cu o săptămână, ambasadoarea Laurence Auer a declarat pentru Agerpres că s-a înființat „un comitet” franco-român care și-a propus „reconstruirea” dosarului corvetelor. „Vorbim de actori din industrie care sunt implicaţi în consolidarea componentei franco-române legat de cooperarea din industria navală. Ideea este să reconstruim dosarul corvetelor, care este în discuţie, dar şi să reconstruim o relaţie bilaterală pe tema acestei industrii de armament”, a declarat ambasadoarea Laurence Auer. Negocieri la Paris pentru contractul corvetelor Defapt.ro a aflat că o primă întâlnire oficală al acestui comitet se va desfășura la Paris, în cursul începând cu 12 iulie 2022. Din partea Ministerului Apărării Naționale va participa o echipă condusă de generalul – maior Teodor Incicaș, șeful Direcției Generale pentru Armamente, aflat în prag de pensionare. Ambasadoarea Laurence Auer a mai declarat că nu știe când se vor finaliza negocierile dintre cele două părți, dar a dat de înțeles că se va pune în discuție chiar și valoarea contractului. „Nu vorbim de un dosar simplu, vorbim de o ofertă din 2016, cu preţ fix. Preţul oţelului a crescut enorm de atunci. Spune ministrul Apărării însuşi - condiţiile de producţie pentru diverse piese au evoluat enorm. Discuţiile sunt în curs de desfăşurare”, a mai precizat Laurence Auer. Istoria contractului de 1,2 miliarde de euro pentru corvete Istoria contractului privind construcția celor patru corvete și modernizarea celor două fregate românești a început în anul 2016. Guvernul Cioloș a emis atunci o Hotărâre de Guvern prin care contractul, evaluat atunci la 1,6 miliarde de euro, a fost atribuit direct firmei olandeze Damen. Hotărârea de Guvern a fost anulată ulterior de guvernul PSD pentru că nu se obținuse acordul Parlamentului pentru această achiziție. Motiv pentru care Ministerul Apărării Naționale a fost obligat să organizeze o licitație internațională. La procedura de achiziție au participat mai multe firme internaționale, dar la final au rămas doar trei competitori. Francezii de la Naval Group, olandezii de la Damen și italienii de la Fincantieri. Cea mai bună ofertă a fost depusă de Naval Group, în asociere cu Șantierul Naval Constanța, controlat de afaceristul Gheorghe Bosânceanu. Astfel, conform ofertelor depuse la finalul anului 2018, francezii și-au adjudecat contractul pentru suma de 1,2 miliarde de euro. Pe locul secund s-a clasat compania Damen, urmată de italieni.

Ministrul Economiei, bani de la Damen (sursa: Facebook/Florin Spătaru)
Investigații

Ministrul Economiei, bani de la Damen

Ministrul Economiei, bani de la Damen. Florin Spătaru, ministrul Economiei (PSD), a fost plătit anul trecut de compania olandeză Damen cu un salariu de 315.114 lei, adică în jur de 65.000 de euro. Înainte de a fi pus de PSD la șefia ministerului Economiei, el a fost director de resurse umane și afaceri corporatiste la Șantierul Naval Damen Mangalia, deținut de stat prin intermediul Șantierului Naval 2 Mai. Ministrul Spătaru, fost membru marcant al UNPR Galați, partid înființat de generalul Gabriel Oprea, l-a numit în funcția de președinte al Consiliului de Administrație al Șantierului Naval 2 Mai pe fostul său șef pe linie de partid de la Galați. În plus, i-a făcut cadou și funcția de director general al SALROM, o companie strategică din industria românească. Spătaru, subordonatul lui Dobrea la partid În anul 2009, Spătaru era deja membru al filialei UNPR Galați, partid înființat de controversatul general Gabriel Oprea. La șefia filialei se afla Dan Constantin Dobrea, pe atunci directorul unei sucursale a Omniasig. În vara anului 2010, Dan Constantin Dobrea a ținut o conferință de presă în care l-a nominalizat pe Florin Spătaru, pe atunci director financiar al Șantierului Naval Damen Galați, ca fiind unul din membrii cu notorietate din UNPR Galați. În anul 2018, ministrul Economiei de atunci, Dănuț Andrușcă, celebrul patron de vulcanizare pus de PSD să salveze economia românească, a decis ca Șantierul Naval 2 Mai din subordinea sa să se asocieze cu firma olandeză Damen pentru a patrona Șantierul Naval Mangalia. Dobrea, subordonatul lui Spătaru la stat În urma negocierilor, Ministerul Economiei, prin Șantierul Naval 2 Mai SA, a devenit acționar majoritar al Șantierului Naval Mangalia cu 51% din acțiuni, dar a cedat controlul operațional olandezilor de la Damen. Pe scurt, olandezii conduc firma controlată de statul român. Ce a făcut noul ministru al Economiei, Florin Spătaru? L-a numit pe fostul său șef de partid de la UNPR Galați, Dan Constantin Dobrea, în funcția de președinte al Consiliului de Administrație al Șantierului Naval 2 Mai. Astfel, ministrul Florin Spătaru, fost angajat al Damen, și-a pus omul să lucreze cu fostul său angajator. Dar nu înainte de a-l numi în funcția de președinte al Consiliului de Administrație al SALROM. Din această funcție, Dobrea și-a dat demisia pentru a deveni simplu membru în Consiliul de Administrație al SALROM, poziție din care s-a votat pentru funcția de director general. Bizara "carieră" a lui Dobrea Dan Constantin Dobrea și-a început cariera în 1991 ca administrator al unei firme care distribuia și vindea produse alimentare. Apoi a lucrat pentru o firmă cipriotă care vindea materii prime combinatelor siderurgice. În anul 2002 a fost numit director al Sistemului de Gospodărire a Apelor Galați. Ulterior, a lucrat pentru mai multe firme care vindeau asigurări. În ianuarie 2020 s-a făcut funcționar public la Primăria Lehliu Gară, unde a lucrat oficial până în aprilie 2021. De la Primăria Lehliu Gară, s-a transferat la Primăria Municipiului Galați, pe postul de inspector principal superior în cadrul compartimentului Promovare Urbană. Mason cu acte Din CV-ul postat pe site-ul SALROM rezultă că, în primele cinci luni ale anului 2021, a fost plătit de stat. Culmea, în declarația sa de avere depusă la preluarea mandatului de director general al SALROM, nu menționează salariile încasate de la stat. Mai mult, în octombrie 2021, a apărut la televiziunea Reperul TV în calitate de administrator al unui restaurant din Galați. Dar nici salariile primite de la cârciumă nu au fost menționate în declarația de avere. Dan Constantin Dobrea a menționat, totuși, în declarația de interese că este mason, membru în Asociația Culturală Steaua Dunării Galați și Marea Lojă Națională din România. Ministrul Economiei, bani de la Damen Ministrul Florin Spătaru a completat o primă declarație de avere în data de 14 iunie 2022. În acest document oficial, ministrul Florin Spătaru a omis să menționeze salariul primit în anul 2021 de la compania Damen, dar și indemnizația de ministru. La fel cum a făcut fostul șef de la UNPR Galați, care nu și-a menționat salariile primite de la Primăria Lehliu Gară și Primăria Municipiului Galați, dar nici de la cârciumă. Citește și: EXCLUSIV Naval Group vrea să construiască cele patru corvete militare într-un timp record în Franța, după ce Gheorghe Bosânceanu a blocat semnarea contractului cu MApN După nouă zile de la data completării declarației de avere, ministrul Florin Spătaru a completat o nouă declarație de avere rectificată în care a menționat că în realitate a primit un salariu de 305.114 lei. Declarațiile de avere arată că ministrul Florin Spătaru are două case, de 94, respectiv 211 mp, deținute împreună cu soția sa, Beatrice Butucescu. Mai deține bijuterii și obiecte de artă în valoare de 35.000 de euro, dar și acțiuni la Electrica în valoare de 10.000 lei. În conturi are în jur de 300.000 de lei, dar are și datorii de 38.000 de euro și 30.000 de lei.

Romgaz plătește dublu pentru Exxon România (sursa: romgaz.ro)
Investigații

Romgaz plătește dublu pentru Exxon România

Romgaz plătește dublu pentru Exxon România. Compania controlată de statul român prin Ministerul Energiei va plăti 1,06 miliarde de dolari pentru a achiziționa acțiunile firmei ExxonMobil Exploration and Production Romania Limited, filiala românească a grupului Exxon. Prin această tranzacție, Romgaz va prelua jumătate din zăcământul de gaze naturale Neptun Deep. Filiala de la București a grupului american Exxon a raportat în anul fiscal 2021 pierderi de peste 407 milioane de lei, echivalentul a 84 de milioane de dolari. Prețul oficial: 1,06 miliarde de dolari Tranzacția de 1,06 miliarde de dolari prin care Romgaz, cel mai mare producător și furnizor de gaze naturale din România, va prelua integral acțiunile ExxonMobil Exploration and Production Romania Limited se apropie de final. Aristotel Marius Jude, directorul general al Romgaz, a emis un raport la finalul lunii iunie prin care informa piața de capital că pentru finalizarea acestei tranzacții "au mai rămas două condiții suspensive de îndeplinit". Prima condiție prevede "aprobarea sau aprobarea prezumată din partea Consiliului Suprem de Apărare a Țării cu privire la tranzacțiile prevăzute în Contract". Dar Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) nu s-a întrunit de atunci. HG semnat de Ciucă Cea de-a doua condiție prevede "emiterea de către Guvernul României a unei hotărâri care să aprobe menținerea valabilității Acordului Petrolier" ca urmare a notificării Agenției Naționale pentru Resurse Minerale cu privire la tranzacție și la schimbarea controlului asupra ExxonMobil Exploration and Production Romania Limited. Citește și: Boris Johnson, mesaj foarte important în favoarea Ucrainei: Teritoriul capturat de Rusia poate fi recuperat. Întreaga comunitate internațională sprijină Kievul Pentru a îndeplini această formalitate, premierul Nicolae Ciucă a adoptat în cursul zilei de miercuri o Hotărâre de Guvern. Practic, pentru finalizarea tranzacției mai este nevoie doar de aprobarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării. Romgaz plătește dublu pentru Exxon România Filiala românească a companiei ExxonMobile a raportat în anul fiscal 2021 pierderi de peste 407 milioane de lei, echivalentul a 84 de milioane de dolari. Potrivit datelor Ministerului de Finanțe, ExxonMobile România mai are și datorii de peste 4,75 miliarde de lei. Defapt.ro a încercat să ia legătura cu Dan Dragoș Drăgan și Aristotel Marius Jud, președintele neexecutiv, respectiv directorul general al Romgaz, pentru a afla dacă statul va prelua și pierderile în urma tranzacției. Nici unul nu a răspuns la telefon. În schimb, Nicolae Bogdan Simescu, membru neexecutiv în Consiliul de Administrație al Romgaz, a precizat că, la finalul tranzacției, Romgaz va prelua "o companie curată". Adică fără pierderi sau datorii. Gaze extrase în 2026 Zăcământul de gaze naturale din perimetrul Neptun Deep era deținut în mod egal de OMV Petrom și Exxon România, un consorțiu în care firma americană deținea poziția de lider. În urma preluării de către Romgaz a companiei americane, poziția de lider a consorțiului a fost cedată firmei OMV Petrom. Reprezentanții statului român, în frunte cu premierul Nicolae Ciucă, susțin public că exploatarea gazului din perimetrul Neptun Deep va începe până la finalul anului 2026. Dar termenul ar putea fi devansat cu cel puțin un an. O altă problemă este legată de refuzul companiei OMV Petrom de a demara proiectul pentru că legea exploatării gazului offshore ar fi dezavantajoasă pentru grupul austriac.

Rheinmetall versus IVECO pe banii Armatei (sursa: rheinmetall.com)
Investigații

Rheinmetall versus IVECO pe banii Armatei

Rheinmetall versus IVECO pe banii Armatei. Compania germană care a încercat să stoarcă de la statul român în jur de 300 de milioane de euro pentru blindatele 8x8, vrea acum să vândă camioane pentru Armata Română. Oferta a fost transmisă Ministerului Apărării Naționale în aprilie 2022 prin intermediul companiei Automecanica Moreni, după ce s-a aflat că italienii de la IVECO nu mai pot livra în termen camioanele contractate de partea română. Defapt.ro a dezvăluit în exclusivitate că firma italiană IVECO a fost penalizată cu 12 milioane de lei, echivalentul a 2,4 milioane de euro, de Ministerul Apărării Naționale pentru că a livrat cu întârziere camioanele contractate pentru Armata Română. Penalizare pentru IVECO Compania Rheinmetall, producătorul german de vehicule blindate, a pierdut în urmă cu aproape patru ani o licitație organizată de Ministerul Apărării Naționale în valoare de 3,42 miliarde de lei pentru achiziția a 2.902 camioane și 363 de remorci. Oferta a fost depusă în asociere MHS & TRUCK & BUS, controlată prin MHS Holding de afaceristul Michael Schmidt, prietenul președintelui Klaus Iohannis. Firma lui Schmidt a fost și unul din sponsorii partidului USR în anul 2016. Cu toate acestea, contractul a fost adjudecat în primăvara anului 2019 de compania italiană IVECO Defense Vehicles SpA în asociere cu Automecanica Mediaș, firmă românească care urma să livreze remorcile. În aceeași perioadă s-a semnat și primul contract subsecvent, în valoare de peste un miliard de lei, pentru livrarea a 942 de vehicule până în 2024. Dar, după primii doi ani de contract, italienii nu au mai respectat graficul de livrare al camioanelor. Motiv pentru care Ministerul Apărării Naționale a sancționat compania italiană cu 12 milioane de lei. Rheinmetall versus IVECO pe banii Armatei Deși contractul cu IVECO se află în continuare în derulare, compania Rheinmetall a profitat de problemele italienilor și a trimis o ofertă Ministerului Apărării Naționale prin care s-a arătat disponibilitatea de a vinde direct câteva sute de camioane pe care le are în stoc. Culmea, oferta germanilor a fost trimisă de Automecanica Mediaș, asociatul italienilor în afacerea cu camioane. Citește și: China a cumpărat o zecime din terenurile agricole ale Ucrainei și le folosește pentru propria populație "Oferta companiei Rheinmetall a fost înregistrată la Direcţia generală pentru armamente în data de 7 aprilie 2022 și a fost transmisă de către Automecanica Mediaș SRL", se menționează în răspunsul transmis de Biroul de Presă al MApN la solicitarea Defapt.ro. Compania Automecanica Mediaș SRL este controlată de afaceristul Nick Știrban în proporție de 71%, restul părților sociale fiind deținute de Automecanica SA. La rândul ei, această societate este controlată tot de Nick Știrban. Proiectul RMVS În iunie 2017, compania Rheinmetall împreună cu Uzina Mecanică Moreni, controlată de Ministerul Economiei prin Romarm, au înființat societatea mixtă Romanian Military Vehicle Systems (RMVS). Cele două companii cu cote egale în noua firmă și-au asumat dezvoltarea unui nou transportor blindat 8X8 care urma să fie cumpărat de Ministerul Apărării Naționale. Tot RMVS urma să asigure și mentenanța. Întreaga afacere româno-germană a picat după reprezentanții Rheinmetall au cerut statului să investească în noua societatea în jur de 300 de milioane de euro, bani necesari pentru demararea proiectului. Însă partea germane nu a vrut să contribuie cu o sumă egală pe motiv că ofereau doar expertiză pentru fabricarea noului blindat.

MApN, 12 milioane penalizare pentru Iveco (sursa: Facebook/MApN)
Investigații

MApN, 12 milioane penalizare pentru Iveco

MApN, 12 milioane penalizare pentru Iveco. Compania italiană a fost penalizată cu 12 milioane lei de Ministerul Apărării Naționale pentru că nu a respectat graficul de livrare al camioanelor și remorcilor necesare Armatei Române. Până în ianuarie 2022, Ministerul Apărării trebuia să primească 514 camioane și remorci, dar compania italiană a livrat mai puțin cu 61 de vehicule. De atunci, MApN le tot așteptă. Ministerul Apărării Naționale a atribuit firmei italiene un prim contract subsecvent de peste un miliard de lei, parte a unui contract cadru de 3,42 de miliarde de lei, în baza căruia trebuie să primească 942 de vehicule până în ianuarie 2024. Potul: 700 de milioane de dolari În primăvara anului 2019, compania italiană IVECO Defense Vehicles SpA a câștigat un contract cadru de 3,42 miliarde de lei, echivalentul a 700 de milioane de dolari, în baza căruia urma să livreze Armatei Române un număr de 2.902 camioane și 363 de remorci până în 2026. Tot atunci, s-a semnat primul contract subsecvent, pentru 942 de vehicule, în valoare totală de 1.015.676.538 lei, fără TVA. Adică în jur de 208 milioane euro. Conform contractului, compania italiană trebuia să livreze cele 942 de vehicule în baza unui grafic de livrări începând cu anul 2020 până în anul 2024. Însă compania nu a putut să respecte primul termen de livrare, motiv pentru care a trimis Ministerului Apărării o primă solicitare de forță majoră în primăvara anului 2020 invocând pandemia. Forța majoră, invocată „Prima solicitare de forță majoră a fost solicitată de către compania IVECO DV în luna martie 2020. Din toate solicitările de forță majoră pe care compania le-a făcut, a fost implementat prin act adițional o singură suspendare a contractului pentru o perioadă de 42 de zile, conform documentelor probante oficiale depuse în acest sens, fapt ce a condus la decalarea corespunzătoare a termenului de livrare”, a transmis Ministerul Apărării Naționale la solicitarea Defapt.ro. Cu toate că Ministerul Apărării Naționale a acceptat să decaleze graficul de livrare cu 42 de zile, compania italiană nu a respectat nici noii termeni ai contractului. De exemplu, după aplicarea perioadei de forță majoră, până la data de 26 ianuarie 2021, compania trebuia să livreze 253 de vehiculele aferente anului 2020. Un an mai târziu, adică în ianuarie 2022, compania italiană trebuia să furnizeze Armatei Române alte 261 de vehicule. În total, 514 camioane și remorci. Peste 100 de milioane de dolari, prima plată Conform răspunsului transmis de Ministerul Apărării Naționale, compania italiană IVECO a livrat cele 253 de vehicule aferente anului 2020, plus alte 200 din lotul de 261 de vehicule prevăzute a fi livrate până în ianuarie 2022. Ceea ce înseamnă că în ianuarie 2022 a livrat cu 61 de vehicule mai puțin decât cele prevăzute în contract. De atunci au trecut aproape șase luni, timp în care Armata Română așteaptă diferența de camioane. Pentru primele 443 de vehicule livrate, Ministerul Apărării Naționale le-a plătit italienilor peste 495,4 milioane de lei, echivalentul a peste 100 de milioane de dolari. MApN, 12 milioane penalizare pentru Iveco După aproape șase luni de întârziere, Ministerul Apărării Naționale a decis să impună penalități companiei italiene pentru nerespectarea graficului de livrări. „Având în vedere contextul geo-politic, pandemic și economic actual, graficul de livrare nu a putut fi respectat de compania italiană. În acest sens, au fost percepute penalități pentru întârziere în cuantum de aproximativ 12 milioane de lei la data de 03.06.2022”, se arată în răspunsul Ministerului Apărării. Ministru al Apărării în anul 2020 era generalul Nicolae Ciucă, actualul premier și noul șef al liberalilor. În februarie 2020, ministrul Nicolae Ciucă se lăuda pe contul său de Facebook cu „afacerea IVECO”. Citește și: NATO trimite România în prima linie de apărare împotriva Rusiei, declarată „cea mai semnificativă şi directă ameninţare” pentru Alianță. Noi trupe pe teritoriul românesc „Camioanele IVECO pentru Armata României au fost achiziţionate în mai multe secvenţe. Am avut o secvenţă, un contract subsecvent, ca să vorbim mai concret, în care am achiziţionat 173 de astfel de mijloace, ulterior, atunci când au fost create condiţiile tehnice să poată să fie derulată procedura şi încheierea un contract-cadru pentru achiziţia atât a autocamioanelor, cât şi a platformelor derivate necesare înzestrării Armatei României, s-a întâmplat şi astăzi vorbim despre un contract de aproximativ 2.900 de camioane, într-un prim acord de 942 de camioane”. Producție în România Mai mult, actualul premier Nicolae Ciucă spunea că „din elementele de angajament ale furnizorului pot să menţionez că, începând cu cel de-al 301-lea camion, acestea se vor produce în România. (…) Nu este vorba de speranţa noastră, ci este vorba de obligativitatea din contract pentru că, încă o dată, cel de-al 301-lea mijloc auto trebuie să fie integrat în România”. Camioanele IVECO sunt asamblate la o fabrică ridicată de compania italiană în localitatea Petrești, din județul Dâmbovița. Investiția în fabrica de 9.000 mp a fost estimată la 50 de milioane de euro și a fost realizată în cadrul programului de offset aferent contractului cadru. Fabrica are cinci linii de asamblare cu o capacitate de 440 de vehicule pe an.

MApN, blindate de 750 milioane euro (sursa: Arquus)
Investigații

MApN, blindate de 750 milioane euro

MApN, blindate de 750 milioane euro. Ministerul Apărării Naționale se pregătește să cumpere peste 1.000 de blindate 4X4 a căror valoare estimată se învârte în jurul sumei 3,7 miliarde de lei, echivalentul a 750 de milioane de euro. Licitația urmează să fie lansată în toamna acestui an. Până la lansarea oficială a procedurii de achiziție, cel puțin șase companii străine și-au anunțat intenția de a intra în cursa pentru adjudecarea contractului. Favoriți sunt americanii de la Oshkosh și francezii de la Arquus, care vor veni cu blindatele JLTV, respectiv Sherpa. Surpriza ar putea veni din partea companiei Nurol, din Turcia. MApN, blindate de 750 milioane euro La finalul anului trecut, Secretariatul General al Guvernului a publicat o Notă de Fundamentare și un proiect de Hotărâre de Guvern privind aprobarea circumstanțelor și a procedurii specifice pentru achiziția de „autovehicule tactice blindate de tip ușor”. Citește și: Incendiu puternic la rafinăria rusă Novoşakhtinsk, aflată la mai puțin de zece kilometri de graniţa cu Ucraina Practic, Ministerul Apărării Naționale vrea să cumpere 1.059 de blindate ușoare pentru mai multe tipuri de misiuni. Această achiziție a fost estimată la aproape 3,7 miliarde de lei, fără TVA. Adică în jur de 750 milioane de euro. Ce spune nota de fundamentare Conform Notei de Fundamentare, nerealizarea înzestrării cu autovehicule tactice de tip ușor „conduce la imposibilitatea planificării, conducerii, coordonării, controlului și evaluării acțiunii forțelor în cadrul următoarelor tipuri de operații: operații de tip combat – operații pentru neutralizarea amenințărilor majore, operații de securitate – operații pentru facilitarea stabilizării, operații în sprijinul păcii”. Totodată, se vor „produce efecte negative de natură operațională și tehnică, iar structurile beneficiare ale Armatei Române nu vor fi în măsură să asigure” diverse tipuri de transporturi militare, inclusiv evacurarea și protecția răniților, Condiții restrictive la licitație Ministerul Apărării Naționale a prevăzut în cele două documente mai multe condiții restrictive, motiv pentru care acest contract a ridicat numeroase semne de întrebare cu privire la câștigătorul licitației. Printre aceste condiții obligatorii, MApN a cerut firmelor care voiau să participe la licitație să facă dovada că ar fi livrat în ultimii șapte ani înainte de licitație cel puțin 1.059 de produse similare către „armate din cel puțin două state care la data livrării erau membre NATO”. În plus, se mai cerea să se facă dovada că au livrat cel puțin 278 de blindate ușoare într-un interval de 12 luni. Producătorii au contestat cerințele Asociația Patronală Română a Producătorilor de Tehnică Militară a considerat că această cerință este foarte restrictivă, motiv pentru care solicitat modificarea acestei sintagme. Ministerul Apărării a decis ulterior să includă și statele Uniunii Europene. În legătură cu numărul de blindate livrate într-un interval de 12 luni, MApN a clarificat acest aspect menționând că ofertanții trebuie să facă dovada că au livrat cel puțin 278 de blindate în orice interval de 12 luni din ultimii șapte ani. Toate modificările și completările vor fi incluse în actul normativ, atunci când acesta va fi adoptat de Guvern. Americanii de la Oshkosh vin cu JLTV După ce s-au eliminat și modificat cerințele restrictive, mai multe companii străine și-au anunțat intenția de a participa la licitație. Principalii favoriții sunt americanii de la Oshkosh, care vor încerca să vândă Armatei Române celebrele blindate ușoare JLTV. În octombrie 2020, ministrul Apărării de atunci, Nicolae Ciucă, adică actualul premier, a solicitat Guvernului Orban să semneze un contract de tipul „Guvern la Guvern” cu SUA pentru a cumpăra blindate Oshkosh JLTV pentru dotarea Forțele pentru Operații Speciale ale României. Francezii de la Arquus vin cu Sherpa Compania franceză Arquus, parte a grupului AB Volvo, ar oferi Armatei Române celebrele blindate Sherpa, care sunt disponibile în mai multe configurații. Blindatul ușor poate fi dotat cu mitralieră de 12,7 mm, aruncător de grenade de 40 mm sau lansator de rachete antitanc. Francezii susțin că, în cazul în care vor câștiga licitația, au un „plan cuprinzător” prin care vor să semneze mai multe parteneriate pe plan local, cu companiile din industria de apărare românească. În urma acestor parteneriate ar rezulta „un grad crescut de cooperare între industriile europene de apărare, prin crearea de parteneriate reciproc avantajoase, pe noi piețe”. Șeful vânzărilor pe Europa, Edouard Penning Reef, a spus că Arquus vrea într-o primă fază să livreze un număr mic de blindate 4x4 produse în Franța, acolo unde partenerii din industria de apărare românească ar urma să fie pregătiți. Apoi ar urma transferul de tehnologie în România. În cea de-a doua fază, ar urma ca blindatul Sherpa să fie asamblat în România cu componente produse pe plan local. Ulterior, blindatele ar urma să fie produse integral la Uzina Automecanica Moreni. Turcii de la Nurol oferă NMS 4x4 Producătorul turc Nurol Makina, parte a grupului Nurol, va licita cu blindatele NMS 4X4, mașina de luptă prezentată la târul de armament „Black Sea Defense and Aerospace” de la București. „Nurol Makina este deschisă unei colaborări depline cu industria românească de apărare, de la cooperarea pentru dezvoltarea de sisteme și subsisteme și chiar dezvoltarea unei linii complete de asamblare a vehiculelor de luptă în România. Parametrul care va determina nivelul cooperării noastre sunt proiecțiile guvernului român. Avem deja numeroase colaborări cu industria românească de apărare și ne dorim să adăugăm noi companii în ecosistemul nostru. De asemenea, suntem deschiși pentru transfer de know-how pentru asamblarea vehiculelor și activități legate de testare ”, a declarat Emre Akin, Strategic Planning and Market Development Director, Nurol Makina. Grupul Nurol, cu afaceri în construcții, minerit, imobiliare, servicii financiare și industria de apărare, este condusă de familia Carmikli. În anul 2010, familia Carmikli a deschis oficial hotelul Sheraton Batumi din orașul georgian Batum, eveniment la care a participat și Recep Tayyip Erdogan, pe atunci premierul Turciei. AM General vine cu Humvee NXT 360 La licitație ar putea participa și firma americană AM General, producătorul emblematicelor blindate Humvee. Această companie va oferi Armatei Române blindatul Humvee NXT 360. Blindatul american a fost construit pe o platformă Humvee și beneficiază de îmbunătățiri suplimentare la suspensii și motor. Americanii îl descriu ca „robust și agil în același timp”, dar va avea aceeași versatilitate pentru a se potrivi cerințelor multiple ale misiunii: de la scaune pentru 2, 4 și 6 pasageri, cu spațiu pentru personal și echipamente de misiune. General Dynamics și Thales Pe lista firmelor care ar urma să participe într-o primă fază la licitație se mai află americanii de la General Dynamics și francezii de la Thales. Compania americană propune modelul Eagle, care se află deja în dotarea militarilor danezi, olandezi, elvețieni și nemți. Francezii de la Thales vor propune modelul Hawkei. Blindatul Hawkei poate executa misiuni de comandă şi control, război electronic, legătură, supraveghere şi recunoaştere. Prețul unui blindat poate ajunge la peste 880.000 de dolari. Modelul este dotat cu motor diesel Steyr cuplat la o cutie automată şi poate fi dotat cu diverse sisteme de armament începând cu o mitralieră de 12,7 mm.

Haine cu studii superioare pentru polițiști (sursa: vivatstudentia.ro)
Investigații

Haine cu studii superioare pentru polițiști

Haine cu studii superioare pentru polițiști. 18 milioane de euro. Atât va cheltui în total Poliția Română pe șepci, berete, pardesie, cămăși și impermeabile pentru ploaie. Cei mai mulți bani, în jur de șase milioane de euro, vor ajunge la două firme în care este asociat și administrator Leonardo Geo Mănescu, șeful Senatului Universității din Craiova. Firmele președintelui Universității din Craiova vor livra impermeabile pentru ploaie, dar și cămăși sau bluze pentru polițiști. Haine cu studii superioare pentru polițiști Poliția Română, sub conducerea inspectorului general Benone Marian Matei, a organizat o licitație împărțită în cinci loturi pentru a achiziționa șepci, berete, pardesie, cămăși și impermeabile pentru ploaie. Deși valoarea contractelor-cadru pentru fiecare lot în parte era de ordinul milioanelor de lei, se pare că licitația nu a fost atât de atractivă pentru agenții economici. Culmea concurenței și coincidenței, Poliția Română a primit doar câte o singură ofertă pentru fiecare lot de produse în parte. Mai mult, președintele Senatului Universității din Craiova a adjudecat două loturi pe două firme diferite. Cămăși pentru polițiști: 126 de lei/bucata Firma Mentor SRL, patronată de Mihaela Mănescu (75%) și Leonardo Geo Mănescu (25%), a câștigat lotul 6 al licitației organizate de Poliția Română. Pentru acest lot, firma familiei Mănescu a semnat un acord-cadru în valoare de 15,126 milioane de lei, echivalentul a peste trei milioane de euro, pentru a livra cămăși și bluze. Acestea fac parte din uniformele de serviciu pentru bărbați și femei. Citește și: În anul 2021, penalul Marian Neacșu (PSD) a făcut 45.000 lei/ lună, de la stat. Specialist în furaje cu sinecură la Eximbank Conform acordului cadru, cantitatea minimă pe care o va cumpăra Poliția Română este de 12.000 de bucăți iar cantitatea maximă, de 120.000 de bucăți. Astfel, rezultă că prețul unei cămăși sau bluze va fi de 126 de lei fără TVA. Societatea familiei Mănescu a raportat în anul fiscal 2021 un număr mediu de 108 angajați. Cifra netă de afaceri a acestei firme a fost de peste 42,2 milioane lei și un profit net de peste 2,38 milioane lei. Impermeabile pentru ploaie: 270 de lei bucata Cealaltă firmă a familiei Mănescu, Vladoor Smart SRL, a câștigat și lotul 5, care prevede achiziția de impermeabile pentru ploaie. Valoarea acordului cadru a fost de peste 14,8 milioane de lei, echivalentul a trei milioane de euro. Conform anunțului de licitație, Poliția Română va cumpăra minimum 3.000 de pelerine și, maximum, 55.000. Astfel, Poliția Română va plăti pentru fiecare impermeabil 270 de lei, dacă va comanda întreaga cantitate. Firma Vladoor Smart este deținută integral de Mihaela Mănescu, în timp ce președintele (foto) Senatului Universității din Craiova este doar administratorul societății. Acestă firmă a raportat o cifră de afaceri netă de peste șase milioane de lei și un număr mediu de 41 de angajați. Profitul firmei în anul fiscal 2021 a fost de peste 1,26 milioane lei. Poliția Română plătește 150 de lei pentru fiecare șapcă Lotul pentru șepci în valoare de 18 milioane de lei a fost adjudecat în urma unei licitații cu un singur ofertant de către firma Treximco. Asociații acestei firme sunt Mihaela Murariu (27%), Eliza Pintilie (12,4%), Iuliana Pintilie (12,6%), Grigore Ungurean (24%) și Dragoș Dima (24%). În baza acordului cadru, Poliția Română va comanda minimum 12.000 și maximum 120.000 de șepci. Prețul unei șepci de polițist este de 150 de lei, în cazul în care Poliția Română va comanda întreaga cantitate. Conform datelor fiscale, firma Treximco a raportat în anul fiscal 2021 o cifră de afaceri netă de peste 8,66 milioane de lei cu un număr mediu de 73 de salariați. Profitul net al firmei a fost de 362.000 de lei. Bereta, cumpărată cu 63 de lei/bucata Pe lângă șepci, Poliția Română a cumpărat și berete pentru agenți de poliție, ofițeri și chestori. Contractul a fost atribuit firmei Gconf Comercial SRL, patronată de un anume Ștefan Lungu. Valoarea acestuia este de 3,465 milioane lei pentru o cantitate maximă de 55.000 de berete. Ceea ce înseamnă un preț mediu de 63 de lei pentru fiecare beretă. Datele financiare ale firmei patronate de Ștefan Lungu arată că în anul fiscal 2021 a avut o cifră de afaceri netă de aproximativ 2,5 milioane de lei cu un număr de mediu de doi angajați. Profitul net a fost de 22.451 lei. Pardesiu de polițist: 560 de lei/bucata Cel mai mare contract atribuit de Poliția Română în cadrul acestei licitații a fost dat firmei Axel Project SRL, patronată de Constantin Giura. De la această firmă se vor achiziționa maxim 60.000 de pardesie în valoare de peste 34,84 milioane lei, echivaentul a șapte milioane de euro. Ceea ce înseamnă că, pentru fiecare pardesiu, Poliția Română va plăti 560 de lei. Deși contractul prevede furnizarea de pardesie, în anunțul de licitație se vorbește de "jachetă bărbați/femei". Firma patronată de Constantin Giura a avut în anul fiscal 2021 o cifră de afaceri de peste 9,31 milioane lei, un număr mediu de 92 de angajați și profit net a fost de peste 68.000 de lei.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră