luni 11 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Autor: Petru Zoltan

653 articole
Petru Zoltan

Petru Zoltan, jurnalist de investigație de aproape 20 de ani, a publicat articole în Jurnalul Național, România Liberă și Newsweek România, dar a colaborat și cu BBC și alte mari trusturi media europene și americane. Este o prezență constantă în echipe transfrontaliere de investigații (Journalismfund.eu).

Eveniment

Drone Bayraktar pentru România, achiziție directă

Drone Bayraktar pentru România, achiziție directă. Ministerul Apărării Naționale cumpără fără licitație drone Bayratkar TB2 în valoare de 300 milioane de dolari americani de la o companie controlată de ginerele lui Recep Erdogan, președintele Turciei. Dronele turcești au devenit celebre după ce fost pomenite de forțele armate ucrainene ca fiind responsabile de distrugerea convoaielor de tancuri rusești. Drone Bayraktar pentru România, achiziție directă Vasile Dîncu, ministrul Apărării Naționale, a solicitat aprobarea Parlamentului pentru a iniția o procedura de achiziție a trei sisteme de aeronave fără echipaj uman la bord (UAS) Bayrktar TB2. Fiecare sistem va avea câte șase aeronave. Acestea vor costa în total nu mai puțin de 300 milioane de dolari americani. În această sumă este inclus și pachetul suport. "Sistemele UAS ce urmează a fi achiziționate vor fi destinate Forțelor Terestre Române. Fiecare sistem include câte șase platforme aeriene cu capacități de lovire a țintelor (un total de 18 drone). Programul presupune și achiziția unui pachet de suport logistic inițial și a echipamentelor necesare de instruire și antrenament", se menționează într-un comunicat de presă al MApN. Achiziții armonizate cu nevoile NATO Biroul de presă a mai transmis că prin această achiziție se are în vedere implementarea Țintelor de Capabilități repartizate României în cadrul procesului NATO de planificare a apărării. "De asemenea, acest demers contribuie la realizarea obiectivelor Programului privind transformarea Armatei României până în anul 2040 care prevede dotarea categoriilor de forțe și comandamentelor Armatei României cu echipamente militare și sisteme de armament care să asigure realizarea unor structuri de forțe flexibile cu un spectru larg de capabilități specific secolului XXI, cu mijloace care să asigure supraviețuirea structurilor militare în câmpul tactic, o cunoaștere situațională extinsă și o putere mărită de foc", justifică MApN această achiziție. Studii la MIT Contractul de 300 milioane de dolari va fi semnat direct cu compania turcească Baykar, controlată de Selçuk Bayraktar, ginerele președintelui Turciei Recep Tayyip Erdogan. Originar din Trabzon, Selçuk Bayraktar a urmat studiile superioare la Departamentul de Inginerie Tehnică și Comunicații de la Universitatea Tehnică din Istanbul. Citește și: EXCLUSIV Vicepreședintele ANDIS, recomandat de Bușoi, a făcut pușcărie. ANDIS este agenția care ar trebui să cheltuie trei miliarde de euro de la UE pentru spitale regionale În timpul studiilor, a primit o bursă de la Universitatea din Pennsylvania, acolo unde a obținut o diploma de master în 2004. Ulterior, a primit o bursă suplimentară de la Massachusetts Institute of Technology (MIT). După studii, a revenit în Turcia și a preluat funcția de director pe tehnologie la compania familiei, înființată de tatăl său, Özdemir Bayraktar, în 1984. Ginerele lui Erdogan, decorat de Aliyev În anul 2016, Selçuk Bayraktar s-a căsătorit cu Sümeyye Erdoğan, fiica președintelui Recep Tayyip Erdogan. Fiica lui Erdogan a început în anul 2010 să lucreze ca consultant pentru Partidul Justiție și Dezvoltare (AKP). Totodată, a fost unul dintre principalii consilieri ai tatălui ei, atunci când Erdogan deținea funcția de prim-ministru al Turciei. Pe site-ul firmei turcești Baykar, Selçuk Bayraktar a menționat că a fost decorat cu Ordinul Karabakh de către președintele Republicii Azerbaidjan, İlham Aliyev, în anul 2021. Această decorație a fost primită pentru fabricarea pe plan local a dronelor Bayraktar TB2, folosite în timpul conflictului din Karabakhului cu Armenia. „Ordinul Karabakh a fost oferit lui Bayraktar de către președintele Republicii Azerbaidjan, Ilham Aliyev, în timpul unei ceremonii desfășurate la Baku la 1 aprilie 2021”, se menționează pe site.

Drone Bayraktar pentru România, achiziție directă (sursa: Facebook/Baykar)
Vicepreședintele ANDIS, recomandat de Bușoi, pușcăriaș (sursa: Facebook/Laurențiu Ivanovici)
Investigații

Vicepreședintele ANDIS, recomandat de Bușoi, pușcăriaș

Vicepreședintele ANDIS, recomandat de Bușoi, pușcăriaș. Laurențiu Ivanovici, noul vicepreședinte al ANDIS, instituția care va gestiona câteva miliarde de euro pentru construcția spitalelor regionale, a fost condamnat la două luni de închisoare cu executare pentru că racola persoane care voiau să treacă ilegal frontiera în țări din spațiul Schengen. Ivanovici a fost numit pe funcție printr-un ordin semnat de ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, la recomandarea europarlamentarului Cristian Bușoi, vicepreședintele PNL. Președintele interimar al ANDIS, Adrian George Popa, a fost numit pe filiera PSD Bacău, la recomandarea lui Dragoș Benea. ANDIS: bani europeni, numiri românești Agenția Națională pentru Dezvoltarea Infrastructurii din Sănătate (ANDIS) a fost înființată din bani europeni, în subordinea Ministerului Sănătății, pentru a se ocupa de construcția spitalelor regionale. Această nouă instituție va gestiona în jur de trei miliarde de euro, în mare parte fonduri europene. Banii din sănătate au atras ca un magnet cele două partide aflate în coaliția de guvernare. În urma negocierilor dintre PSD și PNL s-a decis ca funcția de președinte al ANDIS să revină social-democraților, iar cea de vicepreședinte, liberalilor. Citește și: Kremlinul arde gazul ca să șantajeze Europa: Putin aruncă milioane de euro, zilnic, pe coș. Se apropie momentul în care Rusia nu va mai avea ce să facă cu gazele extrase Ministrul Sănătății, pesedistul Alexandru Rafila, a executat ordinul venit de la coaliția PNL – PSD și a semnat două ordine de ministru. Primul, pentru numirea lui Adrian George Popa în funcția de președinte interimar al ANDIS. Cel de-al doilea viza numirea lui Laurențiu Ivanovici în funcția de vicepreședinte interimar. Șeful ANDIS: "Nu știu cum m-a selectat ministrul" Adrian George Popa deținea funcția de manager al Spitalului Județean de Urgență Bacău din anul 2014. Anterior, fusese director economic al spitalului băcăuan. Înainte de a intra în sistemul sanitar, Adrian George Popa era economist la o firmă de construcții. Numirea acestuia în funcția de președinte al ANDIS a fost anunțată de europarlamentarul Dragoș Benea, președintele PSD Bacău. La solicitarea Defapt.ro, președintele interimar Adrian George Popa a declarat că nu știe criteriile care au stat la baza numiri sale. „Nu știu cum m-a selectat ministrul. Eu am primit ordinul, habar n-am. Ar trebui să îl întrebați pe dânsul. Eu nu sunt membru de partid. Însă, sigur, fiecare are simpatiile și antipatiile lui politice. Sigur, m-a susținut PSD Bacău. Nu știu când se va organiza concursul pentru funcția de președinte. Ministerul organizează concursul. Eu zic că la acest moment voi candida”, a precizat Adrian George Popa. Ivanovici, blindat cu funcții publice Ministrul Alexandru Rafila l-a numit în funcția de vicepreședinte al ANDIS pe Laurențiu Ivanovici, la recomandarea liberalilor. De-a lungul timpului, Ivanovici a mai lucrat ca director al Camerei de Comerț Oltenia, ba chiar și vicepreședinte al Consiliului Județean Dolj. În vara anului 2020, liberalul Ivanovici a fost numit manager interimar al Spitalului Clinic Județean de Urgență Craiova. Apoi a revenit pe funcția de șef Serviciu managementul calității. La preluarea funcție de manager interimar, Laurențiu Ivanovici declara, potrivit adevarul.ro, că la începutul fiecărui mandat este nevoit să explice ce s-a întâmplat în urmă cu 20 de ani, atunci când a fost condamnat la două luni de închisoare cu executare pentru fals și uz de fals. Vicepreședintele ANDIS, recomandat de Bușoi, pușcăriaș Ce s-a întâmplat? La începutul anilor 2000, liberalul Laurențiu Ivanovici a fost acuzat de racolarea unor persoane care voiau să treacă frontiera ilegal în ţări din spaţiul Schengen, iar pentru fiecare tranzacţie încasa între 1.000 şi 2.000 de mărci germane. „Este o poveste de acum vreo 20 de ani şi de fiecare dată când preiau o funcţie de conducere, mi se aminteşte acea perioadă grea din viaţa mea, deşi vreau s-o uit. Da, am greşit, fosta soţie m-a reclamat, dar acum sunt fără pată. Am demonstrat că a fost o greşeală, că a fost un episod urât din viaţa mea, pe care-l regret. Aşa era în acea vreme. Am vrut să ajut nişte prieteni şi fosta soţie m-a reclamat”, a declarat Laurenţiu Ivanovici. Ivanovici: "Am fost propus de Bușoi" Dar după numai două luni de muncă, noul vicepreședinte al ANDIS și-a luat un binemeritat concediu, deși instituția nu este încă funcțională. Dar leafa merge. Contactat de către Defapt.ro, liberalul Laurențiu Ivanovici a spus că se află în concediu. „Sunt numit de două luni jumate. E operațională (ANDIS – n.r.), adică s-au făcut demersurile în acest timp scurt. Trebuie să îl întrebați pe domnul ministru cum m-a numit. Am fost manager la Spitalul Județean de Urgență Craiova. Nu m-a propus PNL Craiova. Am fost propus de către Cristian Bușoi, europarlamentarul, și de PNL”, a declarat Laurențiu Ivanovici. "Sună cam rău, așa, că am făcut închisoare" Întrebat despre probleme cu justiția, liberalul Ivanovici a refuzat orice dialog pe acest subiect susținând că nu mai are nici o problemă. „Acum nu am nici o problemă. Nu pot să vă spun nimic despre asta. Sună cam rău, așa, că am făcut închisoare. În toată această perioadă am ocupat funcții la nivel județean. Am fost vicepreședintele CJ Dolj, am fost manager de spital. Nu am avut probleme legat de activitatea mea în toate aceste instituții. Nu comentez. Nu vreau să comentez! V-am spus că îndeplinesc condițiile legale”, a mai declarat Laurențiu Ivanovici.

Fundația nunții lui Simion, controlată de AUR (sursa: Facebook/George Simion)
Investigații

Fundația nunții lui Simion, controlată de AUR

Fundația nunții lui Simion, controlată de AUR. George Simion, liderul partidului AUR, a anunțat că a strâns în jur de 400.000 de euro în urma nunții sale de la Măciuca. Înaintea importantului eveniment din viața sa, George Simion i-a îndemnat pe nuntași să vireze darul de nuntă în contul Fundației Naționale pentru Românii de Pretutindeni, înființată de un fost angajat al Guvernului României. Fundația Națională pentru Românii de Pretutindeni deține un site de știri în care sunt promovați liderii partidului AUR. Mai mult, președintele Consiliului de Administrație al fundației a fost reprezentantul AUR în Biroul Electroal Central. Banii pentru spital, la Covaci în buzunar "Cei care vor să ofere o sumă de bani, am prefera să o facă la petrecere sau prin cont bancar către Fundația aleasă de noi, iar banii vor merge pentru oamenii necăjiți care nu au posibilitatea de a beneficia de asistență medicală", a scris George Simion pe site-ul său, în atenția nuntașilor. Însă fundația a fost folosită și ca să fie plătiți trupa Phoenix și Nicu Covaci. Acesta din urmă a declarat în exclusivitate pentru Defapt.ro că a semnat contractul cu Fundația Națională pentru Românii de Pretutindeni. Citește și: EXCLUSIV Trupa Phoenix a fost plătită din donațiile pentru construcția unui spital mobil promis de George Simion. Covaci, despre foștii colegi care l-au criticat: „Niște nesimțiți!” Pentru cotidianul Libertatea a spus că valoarea contractului ar fi fost de 8.000 de euro. Fundația nunții lui Simion, controlată de AUR Fundația Națională pentru Românii de Pretutindeni este condusă de fondatorul și președintele executiv Eugen Popescu. Potrivit site-ului fundației, pe funcția de vicepreședinte se află Daniela Mioara Soros, iar pe cea de președinte al Consiliului de Administrație, Laurențiu Plăeșu. La alegerile parlamentare din toamna anului 2020, Laurențiu Plăeșu a fost reprezentantul formațiunii politice AUR la Biroul Electoral Central. Contactată de către Defapt.ro, Daniela Mioara Soros a spus că nu mai are nici o legătură cu fundația din anul 2016. "Nu mai sunt vicepreședinte de foarte multă vreme. Nu mai am nici o legătură cu fundația din anul 2016. Probabil că nu au mai avut IT-ist ca să modifice pagina (de internet - n.r.)", a declarat Daniela Mioara Soros pentru Defapt.ro. Simion s-a ascuns după "minciuni" Defapt.ro l-a contactat pe George Simion pentru a afla care este legătura dintre formațiunea politică pe care o conduce și fundația care i-a plătit cântăreții pentru nuntă. Simion a reacționat prost: "Voi oricum scrieți minciuni, așa că scrieți în continuare. Scrieți minciuni, scrieți în continuare minciuni". Apoi a închis telefonul. Tot de pe site-ul fundației mai aflăm că aceasta deține platforma „rgnpress”, acolo unde sunt publicate articole care promovează lideri politici ai AUR. George Simion a declarat la Antena 3 că a încasat în urma nunții în jur de 72.000 de euro, numerar. Cu tot cu donații, s-ar fi strâns în jur de 400.000 de euro, a spus politicianul. Deși a avut câteva mii de nuntași, proaspătul soț a spus la România TV că nu a cheltuit foarte mulți bani cu pregătirea nunții, fiindcă o bună parte din materia primă necesară pentru hrană sau transportul invitaților ar fi venit sub formă de donații.

Statul a scăpat ieftin iarna trecută (sursa: e-distributie.com)
Eveniment

Statul a scăpat ieftin iarna trecută

Statul a scăpat ieftin iarna trecută. 15 milioane de euro a plătit Ministerul Muncii pentru compensarea facturilor la energie și gaze pentru utilizatorii casnici pentru perioada 1 noiembrie 2021 – 31 martie 2022. Cei mai mulți bani au ajuns la compania CEZ Vanzare SA, controlată de un fond de investiții din Luxemburg. Pe locul secund se află compania românească PADO Grup Infrastructures, amendată de ANPC pentru practici comerciale incorecte. Cei mai puțin bani au ajuns la Getica 95 COM, care a avut anul trecut o cifră de afaceri de peste 1,9 miliarde lei. OUG nr. 118/2021 Liberalizarea prețului la gaze a dus la o creștere haotică a costurilor la energie și gaze naturale. Guvernul de la București a fost nevoit să emită Ordonanța de Urgență nr. 118/2021 prin care a fost reglementată o schemă de acordare a unei compensări lunare pentru consumatorul casnic final. „Compensarea s-a aplicat facturilor de energie electrică sau gaze naturale emise pentru consumul aferent perioadei 1 noiembrie 2021 - 31 martie 2022, indiferent de tipul de factură - estimat sau regularizare, corespunzător limitei maxime de consum menționată, cu luarea în considerare a unui preţ de referinţă, conform OUG nr. 118/2021. Compensarea s-a acordat de către furnizor, direct pe factură, fără a fi necesară depunerea unei cereri”, a transmis Ministerul Muncii la solicitarea Defapt.ro. Statul a scăpat ieftin iarna trecută Ministerul Muncii, prin Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială (ANPIS), a plătit în jur de 73 de milioane de lei pentru decontarea solicitărilor de plată venite din partea furnizorilor de energie electrică sau gaze naturale. Cea mai mare sumă, adică peste 72,67 milioane lei, a fost încasată de compania CEZ Vanzare SA, principalul furnizor de energie electrică din sud-vestul României, dar și furnizor de gaze naturale. Această companie face parte dintr-un lot de șapte societăți vândute de grupul CEZ, din Cehia, fondului de investiții austrian Macquaire Infrastructure and Real Assets (MIRA). Tranzacția în valoare de 961 milioane de euro a avut loc în primăvara anului trecut. Amendă de la ANRE CEZ Vanzare este deținută de MIRA prin intermediul firmei luxemburgheze Felix Power Holdings SARL. În ultimul an fiscal, CEZ Vanzare a avut o cifră de afaceri netă de peste 2,42 miliarde lei și pierderi de peste 32,2 milioane lei. Compania CEZ Vanzare a fost amendată în februarie 2022 de Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energie (ANRE) pentru că nu a emis facturi aferente consumului de energie electrică şi gaze naturale conţinând schema de sprijin prevăzută de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 118/2021. Drept consecință, ANRE i-a dat o amendă de 200.000 de lei pentru facturile aferente consumului de gaze, plus 10.000 de lei pentru energie electrică. Firimituri Compania Pado Group Infrastructures din Târgu Mureș, specializată pe consultanță legată de furnizarea gazelor naturale și vânzarea de gaze naturale, a încasat de la Ministerul Muncii aproximativ 149.000 lei, echivalentul a 30.000 de euro. Conform datelor de la Registrul Comerțului, societatea este deținută de Anica Ignat (40%), Claudiu Dorin Ignat (30%) și Adrian Ioan Costea (30%). Cifra de afaceri netă în anul fiscal 2021 a fost de aproximativ 2,5 milioane lei și un pofit de peste 70.000 lei, cu un număr de 13 angajați. În toamna anului trecut, Pado Group Infrastructures a fost amendată de Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor pentru practici comerciale incorecte, ca urmare a neregulilor din contracte, care au avut ca drept concecință majorarea prețurilor. Trei leuți și pentru o insolventă O sumă de 8.219 lei a încasat și firma Getica 95 Com de la Ministerul Muncii. Compania specializată în comercializarea energiei electrice, aflată încă în insolvență, este patronată și administrată de Săndel Viorel Tudose. Citește și: România se înarmează până în dinți: ultima achiziție – 231 de sisteme de rachete portabile antiaeriene, care vor costa peste două treimi de miliard de euro. Cine le livrează În anul fiscal 2021, firma lui Tudose a avut o cifră de afaceri netă de peste 1,9 miliarde lei și un profit net de peste 34,1 milioane lei. Anterior, în anul fiscal 2020, cifra de afaceri a sărit de 1,51 miliarde de lei, în timp ce profitul net declarat a fost de peste 81,5 milioane lei.

România, sisteme de rachete portabile antiaeriene (sursa: MBDA)
Investigații

România, sisteme de rachete portabile antiaeriene

România, sisteme de rachete portabile antiaeriene de 677 milioane de euro. Aceasta este valoarea maximă a celor 231 de sisteme de rachete portabile antiaeriene pe care vrea să le cumpere Ministerul Apărării Naționale, prin compania Romtehnica. Principalii producători ai sistemelor de rachete portabile sunt francezii de la MBDA și Thales, americanii de la Raytheon, compania suedeză SAAB, dar și polonezii de la Mesko. România, sisteme de rachete portabile antiaeriene Parlamentul a aprobat la sfârșitul lunii iunie a.c. programul de înzestrare cu rachete portabile antiaeriene (MANPADS) pentru Armata Română. Valoare a fost estimată inițial la 662,5 milioane euro. Programul constă în achiziția a 231 de sisteme de rachete, suportul logistic și echipamente specifice de instruire și antrenament. Ulterior, pe 16 august 2022, procedura de achiziție a fost făcută publică în Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP). Din informațiile făcute publice în SEAP, valoarea estimată a contractului a crescut la 677,298 milioane euro. Cu aproape 15 milioane de euro mai mult față de estimarea inițială. Prețul final va fi stabilit în urma derulării licitației restrânse la care pot participa maximum zece companii. Termenul limită pentru depunerea ofertelor este 28 septembrie 2022. Marile companii, ocupate cu Ucraina Livrarea primelor 12 sisteme de rachete portabile în primul an de la semnarea contractului subsecvent este aproape imposibilă pentru marile companii de profil. De ce? Pentru că invadarea Ucrainei de către Rusia a generat comenzi de armament la nivel internațional pentru următorii cinci ani. Cu toate acestea, compania franceză MBDA și-a anunțat intenția de a participa la licitația restrânsă. Francezii vor oferi sistemul de rachete portabile Mistral 3 cu rază foarte scurtă de acțiune. Sistemul poate fi operat de unul sau doi militari, în funcție de mediul tactic. Racheta Mistral, complet digitală, a fost concepută pentru a satisface toate ramurile forțelor armate. Compania franceză susține că rata de succes dovedită este de 97% și o fiabilitate mai mare decât orice altă rachetă de apărare antiaeriană. Raytheon deja a livrat împotriva Rusiei Compania americană Raytheon ar putea participa la licitație cu sistemul de rachete FIM 92- Stinger. Acest sistem a devenit operațional la începutul anilor 1980, atunci când a fost înlocuit sistemul FIM-43 Redeye. De la începutul lunii februarie, mii de rachete Stinger au fost livrate în Ucraina după ce această țară a fost invadată de Rusia. Citește și: EXCLUSIV Dronele pentru Armata Română, a căror achiziție a fost aprobată în 2020, apoi anulată și reluată, s-au scumpit cu 77 de milioane euro, până la 354 de milioane euro Raytheon a oprit producția sistemelor Stinger anul trecut, înainte de a primi o comandă de 340 milioane de dolari de la Pentagon. Această comandă a fost prima după 18 ani. Ulterior, SUA au mai plasat o comandă, de 625 milioane de dolari, pentru Ucraina. Contractul a fost atribuit pe 27 mai 2022, ca parte din Inițiativa de Asistență în Securitate a Ucrainei. Greg Hayes, CEO Raytheon, spunea în primăvara acestui an că „există un stoc limitat de materiale pentru Singer, iar unele dintre componente nu mai sunt disponibile pe piață”. Motiv pentru care Raytheon trebuie să reproiecteze o parte din componentele electronice. Starstreak și Piorun, posibili câștigători Ucraina a mai primit sistemele de rachete portabile britanice Starstreak, produse de la francezii de la Thales, dar și Piorun, produse de polonezii de la Mesko. Sistemul Piorun a intrat în dotarea forțelor armate poloneze în 2019. Astfel de rachete au fost vândute și către guvernul SUA. Sistemul de rachete britanic Starstreak a fost promovat continuu după ce a fost livrat militarilor ucrainieni în lupta cu invadatorii ruși. Racheta Starstreak sol-aer cu rază scurtă de acțiune a fost construită de compania franceză Thales pentru armata britanică. Sistemul RBS 70 NG al suedezilor de la SAAB a fost conceput în 1977, dar de atunci a fost îmbunătățit continuu. În 2019, armata braziliană a efectuat primele trageri cu ultima versiune a sistemului de la SAAB.

Dronele Armatei, încă 77 milioane euro. În imagine, Hermes 450 produsă de Elbit (sursa: UK Crown)
Investigații

Dronele Armatei, încă 77 milioane euro

Dronele Armatei, încă 77 milioane euro. Atât vrea să plătească în plus Ministerul Apărării Naționale, condus de Vasile Dîncu, pentru achiziția a șapte sisteme de drone. Valoarea estimată a contractului a ajuns la 354 milioane de euro, deși în urmă cu două luni, atunci când s-a anulat vechea licitație, contractul era estimat la doar 277 milioane de euro. Singura ofertă admisă atunci a fost a companiei israeliene Elbit Systems, dar sistemul de drone nu corespundea cerințelor tehnice din caietul de sarcini. Dar Elbit Systems este favorită și în noua cursă pentru adjudecarea contractului. HG 912/2021: 277 milioane de euro Achiziția a șapte sisteme de drone a fost aprobată în anul 2020 de către Parlament. Pentru fiecare sistem erau prevăzute trei aeronave fără pilot. Un an mai târziu, Guvernul a emis Hotărârea de Guvern 912 privind aprobarea circumstanțelor și a procedurii specifice aferente programului de înzestrare „Sistem UAS tactic-operativ clasa II”. Ministerul Apărării Naționale a estimat atunci valoarea contractului cadru la aproximativ 277 milioane de euro plus TVA. În documentul citat se menționează că interesul esenţial de securitate pentru statul român îl constituie „consolidarea/realizarea pe teritoriul naţional a unei capacităţi de producţie, integrare, testare şi mentenanţă în domeniul militar pentru UAS-TO, pentru asigurarea securităţii aprovizionării, pe timp de pace, dar mai ales pe timp de criză şi război, în vederea producerii sistemelor electrice, mecanice şi hidraulice din compunerea UAS-TO, structurii platformei aeriene şi a structurii containerului destinat staţiei terestre de comandă-control aferente UAS-TO, integrării finale şi testării sistemelor UAS-TO, precum şi realizării mentenanţei de nivel complex pe durata ciclului de viaţă al UAS-TO”. Toți ofertanții, respinși La licitație s-au înscris trei ofertanți: Israel Aerospace Industries, cu drona Tactical Heron, Elbit, cu Hermes 450, și U-TacS, cu Watchkeeper X. U-TacS este un joint-venture format din Elbit UK și francezii de la Thales. Drona acestora a fost modificată conform cerințelor armatei britanice. Primele două companii au fost respinse de la început. Ulterior a fost respinsă și oferta U-TacS pentru că drona Watchkeeper X nu îndeplinea cerințele tehnice prevăzute în caietul de sarcini. Motiv pentru care licitația a fost anulată. Anunțul oficial privind anularea procedurii de achiziție a fost făcut la începutul lunii iunie 2022. Dronele Armatei, încă 77 milioane euro Ministerul Apărării Naționale, prin compania Romtehnica, a demarat o nouă procedură de achiziție pentru cele șapte sisteme de drone. Ocazie cu care a crescut prețul de la 277 milioane de euro la 354 milioane euro fără TVA. Valoarea estimată a primului contract subsecvent este de peste 504 milioane lei, echivalentul a 101 milioane euro, pentru un singur sistem de drone. „În funcție de bugetul alocat anual, autoritatea contractantă poate acorda un avans, pentru fiecare contract subsecvent, în cuantumul maxim prevăzut de legislația în vigoare”, se menționează în Fișa de date a achiziției. Șpil: afaceri doar cât primul contract subsecvent Firmele care participă la licitație trebuie să facă dovada că au vândut către armate din statele membre NATO minim două sisteme de drone în ultimii cinci ani. În plus, trebuie să facă dovada că au avut o cifră de afaceri în ultimii trei ani de de minim 504,4 milioane lei, atât cât este valoarea primului contract subsecvent. Acest aspect este foarte interesant pentru că la alte licitații, cum ar fi achiziția de sisteme portabile de rachete, se cere ca cifra de afaceri să fie echivalentă cu valoarea contractului cadru, nu cu cea a primului contract subsecvent. Citește și: EXCLUSIV Naval Group ar putea renunța la contractul de 1,2 miliarde de euro pentru corvete dacă MApN cumpără de la francezi două submarine Scorpène și două elicoptere Bătălia pentru acest nou contract de 354 milioane de euro se va da între companiile israeliene Elbit și Israel Aerospace Industries (IMI). Elbit pleacă cu prima șansă în cursa pentru adjudecarea contractului pentru că dronele acestora ar putea fi produse și asamblate cu ajutorul partenerilor locali: Aerostar, Romaero, AE – Electronics, Elmet și Simultec. Dar, potrivit unor surse din industria apărării, surpriza ar putea să apară de la compania Israel Aerospace Industries, care ar putea să vină cu o ofertă tentantă pentru Armată.

Spătaru (Economie) se crede la Energie (sursa: Antena 3)
Eveniment

Spătaru (Economie) se crede la Energie

Spătaru (Economie) se crede la Energie. Florin Spătaru, ministrul PSD al Economiei, s-a autodeclarat în direct la TV ministru al Energiei. Culmea, ministru al Energiei este liberalul Virgil Popescu, criticat masiv zilele acestea de pesediști. Spătaru (Economie) se crede la Energie Prezent în studioul Antenei 3, la emisiunea jurnalistei Berta Popescu, pesedistul Florin Spătaru, actualul ministru al Economiei, a făcut o declarație halucinantă. În timp ce era prezentantă declarația lui Marian Năstase, președinte CA al ALRO Slatina, care spunea că iarna viitoare „va fi una cumplită” și vom vedea prețuri uriașe la energie, fabrici închise și „oameni care rămân în beznă și frig” dacă Guvernul nu ia de urgență măsuri, ministrul Florin Spătaru a intervenit pentru a se lăuda cu acțiunile sale. „Asta este ceea ce ne așteaptă, dacă nu vom lua măsuri urgente. Și, tocmai de aceea, eu ca ministru al Energiei sunt la a patra, al patrulea rând de discuții cu cei din industrie. Și am venit atât în coaliție, cât și în comitetul interministerial care discută energia, să prezint situația de fapt. Și aș vrea să spunem câteva cifre, că vorbim de protejarea consumatorilor casnici și a IMM-urilor, lucru care este absolut necesar”, a declarat ministru Florin Spătaru. Citește și: EXCLUSIV Cum a ajuns Romarm să joace electoral pentru ministrul Virgil Popescu: investiție de zece milioane de lei într-o comună. Fiica primarului, consiliera ministrului Ceea ce pare că nu știe ministrul Florin Spătaru este că, de fapt, conduce Ministerul Economiei, nu pe cel al Energiei. La conducerea ministerului Energiei se află ministrul liberal Virgil Popescu, care ar putea fi schimbat din funcție în septembrie. Spătaru, dator la UNPR Florin Spătaru a ajuns la conducerea Ministerului Economiei direct de la Șantierul Naval Damen. Defapt.ro a dezvăluit că ministrul Spătaru a fost membru marcant al UNPR Galați, partid înființat de generalul Gabriel Oprea. Citește și: Ministrul Economiei a încasat 5.500 de euro lunar în 2021 de la șantierul naval condus de Damen, compania care vrea să vândă corvete Armatei Dar ministrul nu și-a uitat șefii de partid din Galați: el l-a numit în funcția de președinte al Consiliului de Administrație al Șantierului Naval 2 Mai pe fostul său șef politic de la Galați. În plus, i-a făcut cadou și funcția de director general al SALROM, o companie strategică din industria românească.

USL2, tun enorm: vânzarea lacurilor României (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Investigații

USL2, tun enorm: vânzarea lacurilor României

USL2, tun enorm: vânzarea lacurilor României. Proiectul legislativ intitulat "Legea acvaculturii" este unul din marile "tunuri" liberale, o afacere parlamentară controversată prin care s-a călcat în picioare Constituția României, ba chiar s-a intenționat și tăierea unei părți dintre atribuțiile Guvernului. În demersul lor legislativ, liberalii au fost ajutați de grupul deputaților PSD, condus de deputatul Alfred Simonis. Legea acvaculturii a fost blocată temporar de președintele Klaus Iohannis, care a trimis-o la Curtea Constituțională. USL2, tun enorm: vânzarea lacurilor României Legea acvaculturii a fost inițiată de un grup de 48 de parlamentari liberali, în iunie 2021, la șase luni după alegerile parlamentare. Printre inițiatori se află liberala Monica Anisie, fost ministru al Educației, deputatul Emil Florian Dumitru, fost secretar de stat la Agricultură, controversatul senator Virgil Guran, Robert Sighiartău, Sorin Dan Moldovan, Călin Ioan Bota etc. Din expunerea de motive întinsă pe opt pagini aflăm că structurarea unui sector de piscicultură modern a început o dată cu memoriul "Despre necesitatea introducerii unei pisciculturi sistematice în apele României", adresat de Grigore Antipa regelui Carol I în 1892. După o scurtă prezentare a istoriei, se vorbește despre productivitatea sectorului de acvacultură la nivel european. De abia la finalul documentului se face referire la faptul că prin acest proiect de lege se dorește dezvoltarea acvaculturii în România, atragerea de fonduri europene, includerea acesteia în domeniul zootehniei, reducerea birocrației și reducerea importurilor de pește de apă dulce. Guvernul, scos din joc Dar ce era mai important a fost lăsat la final de tot: prin acest proiect se vrea, în realitate, privatizarea fermelor piscicole (pretextul: absorția fondurilor europene), dar și acapararea terenurilor de sub lacuri. Chiar dacă în expunerea de motive se vorbește doar despre concesionarea terenurilor de sub lacuri, în textul legii se vorbește chiar și de vânzarea terenurilor pe care sunt amplasate amenajările piscicole. În forma inițială a proiectului legislativ, la articolul 14, alin. 4, se menționează că "terenurile din domeniul public al statului pe care se află amplasate amenajările piscicole și terenurile aferente acestora, trec în domeniul privat al statului la data intrării în vigoare a prezentei legi". Practic, prin această prevedere, liberalii au scos Guvernul din joc: trecerea unui teren din proprietatea publică a statului în proprietatea privată a statului se realizează doar prin Hotărâre de Guvern. Vânzare în rate pe zece ani Ulterior, la articolul 30, alin. 1, liberalii au specificat negru pe alb că "terenurile din domeniul privat al statului pe care sunt construite amenajări piscicole și terenurile aferente acestora, se vor vinde direct proprietarilor de active piscicole care transmit o scrisoare de intenție și se obligă să mențină activitatea de acvacultură”. Mai mult, liberalii voiau ca prețul pentru terenurile de sub lacuri să fie plătit în rate eșalonate pe o perioadă de zece ani, cu un avans de 10%. De vânzarea terenurilor de sub lacuri, acolo unde există amenajări piscicole, trebuia să se ocupe Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură. Avize negative pe bandă rulantă Consiliul Legislativ a avizat negativ propunerea legislativă "Legea acvaculturii" pentru că nu respectă legislația europeană. Consiliul Legislativ a transmis că proiectul "nu respectă normele de tehnică legislativă, fiind structurat greșit". Mai mult, s-a făcut confuzie între termenii "concesiune", "arendare" și "privatizare", utilizați ca și cum ar fi noțiuni identice, deși denumesc regimuri juridice diferite. Într-un final, Florin Iordache, șeful Consiliului Legislativ, și-a justificat avizul negativ pe 61 de pagini. Citește și: VIDEO Mașina ideologului putinist Dughin a sărit în aer la Moscova, apoi a ars violent. În mașină era fiica lui Dughin, însă, care nu a supraviețuit Patronatele și sindicatele din Consiliul Economic și Social au dat un aviz negativ pentru că "prevederile propunerii legislative, în special cele care fac referire la vânzarea de terenuri aflate în proprietatea privată a statului, inclusiv cele aflate sub luciul de apă, conțin elemente interpretabile sau chiar ambigue, ce au potențialul de a permite acțiuni abuzive în legătură cu aceste active". Parlamentarii din Comisia Buget - Finanțe au dat, la rândul lor, un aviz negativ. Comisiile de Mediu și Administrație Publică au dat și ele avize negative. Doar Comisia Economică, industrii și servicii a dat aviz favorabil. Liberalul Dumitru, minciună în plenul Camerei Senatul României a adoptat tacit proiectul de lege în septembrie 2021. De acolo, legea s-a dus la Camera Deputaților, în calitate de cameră decizională. La dezbaterea legii în plenul Camerei Deputaților, unul dintre inițiatorii proiectului, deputatul liberal Emil Florian Dumitru, fost secretar de stat la Agricultură, și-a mințit colegii susținând că proiectul respectă întocmai regulamentele și directivele europene. "După lungi discuții cu organizațiile profesionale reprezentative din sectorul acvaculturii, ne aflăm astăzi să adoptăm un proiect de lege care are ca scop să dezvolte sectorul acvaculturii din România. (…) Trebuie să dăm credit sectorului acvaculturii, trebuie să putem să ne dezvoltăm și să accesăm fonduri europene. Este o lege care respectă toate regulamentele și directivele europene și trebuie să atragem cât mai mulți bani în sectorul acvaculturii", a declarat liberalul Emil Florian Dumitru. Dar Consiliul Legislativ l-a contrazis anterior. Frăție PNL – PSD la Camera Deputaților Într-un final, legea acvaculturii a fost adoptată de Camera Deputaților cu 196 de voturi "pentru", "contra" - 67 și 18 abțineri. Legea a fost votată de 100 deputați PSD, 70 de la liberali, un vot a venit de la UDMR, 14 - de la minorități și 11 - de la neafiliați. Deputații USR, AUR și nouă neafiliați au votat "contra", 17 deputați UDMR s-au abținut, plus unul de la neafiliați. Camera Deputaților a trimis Legea acvaculturii la președintele Klaus Iohannis pentru a fi promulgată. Dar Iohannis a sesizat Curtea Constituțională. Printre altele, pentru că se eliminase fapta contravențională de deținere, transport sau comercializare fără documente legale a peștelui. Iohannis a "desființat" legea Argumentele principale pentru sesizarea CCR, însă, au avut legătură cu proprietatea. "În primul rând, apreciem că dispozițiile art. 14, alin. 4, din legea criticată contravin principiului separațiilor puterilor în stat (…), dar și rolului constituțional al Guvernului", se arată în documentul Cotroceniului. În sesizarea transmisă Curții Constituționale se mai menționează că "prin operarea transferului din domeniul public în domeniul privat al statului, cât şi prin dispunerea vânzării tuturor terenurilor pe care sunt amplasate amenajări piscicole şi terenurile aferente acestora, la simpla depunere a unei intenţii de dobândire, legiuitorul şi-a depăşit rolul constituţional, afectând atât rolul Guvernului, cât şi protecţia proprietăţii publice (...). În plus, condiţiile pe care legiuitorul le-a stabilit pentru modalitatea în care se face această vânzare sunt neclare, lipsite de precizie şi previzibilitate, încălcând standardele de calitate a legii, astfel cum acestea au fost dezvoltate în jurisprudenţa Curţii Constituţionale".

Chestori, cu mașina Poliției la distracție (sursa: libertatea.ro)
Eveniment

Chestori, cu mașina Poliției la distracție

Chestori, cu mașina Poliției la distracție. Șeful Poliției Române, chestorul principal de poliție Benone Marian Matei, a trimis Controlul Intern peste polițiștii care au folosit mașinile de serviciu în interes personal. Pe lista celor care vor da explicații se află chestorul Aurel Alin Petecel, șeful IPJ Timiș, și comisarul șef de poliție Manuel Nacu, șeful interimar al IPJ Vaslui. Primul a plecat cu mașina de serviciu la casa de vacanță, iar celălalt a fost filmat la cumpărături. Mai mult, fiul comisarului Nacu era dus în fiecare dimineață cu mașina poliției de la Huși la RAR Vaslui. Chestori, cu mașina Poliției la distracție Șefii din Poliția Română au ajuns stăpâni pe mașinile de serviciu cumpărate din bani publici. Mai mult contribuabilii le plătesc carburantul pe care îl consumă în interes personal. Cotidianul Libertatea a publicat mai multe imagini cu mașina de serviciu arondată chestorului Aurelian Alin Petecel, un Audi A4, parcată la casa de vacanță de pe malul lacului Surduc. Casa a aparținut socrilor chestorului Petecel, șeful Poliției Timiș, dar a fost donată recent fiicei lor. Adică soției chestorului. Comisarul șef de poliție Manuel Nacu este împuternicit la șefia Inspectoratului de Poliție al Județului Vaslui din vara anului 2021. El este cumătrul liberalului Nelu Tătaru, fostul ministru al Sănătății. Soția comisarului Nacu, Mihaela, a candidat pentru un fotoliu de senator din partea PNL, partid din care face parte și ministrul de Interne Lucian Bode. Cumătrul lui Tătaru, doar Duster Însă comisarul șef Manuel Nacu nu este la fel de norocos ca șeful poliției Timiș: lui i s-a repartizat o Dacia Duster. Ce face șeful Poliției Vaslui cu mașina de serviciu? Se duce la cumpărături în Municipiul Huși. Culmea, și fără RCA. În data de 24 iulie a.c., soții Nacu s-au dus cu mașina poliției la cumpărături la Kaufland, potrivit imaginilor video publicate de site-ul Curentul. Tot în iulie, polițistul a fost și la Lidl. Citește și: Încordare maximă în legătură cu siguranța centralei nucleare de la Zaporojie: rușii de la Rosatom au părăsit incinta, ucrainenii se tem de un „atac terorist” asupra zonei În plus, în fiecare dimineață, fiul lui Nacu este transportat cu mașina Poliției Române de la Huși la RAR Vaslui, pe banii statului român alocați Ministerului de Interne. Dar, se pare, șeful poliției Vaslui a declarat că în tot acest timp s-ar fi aflat în misiune. Șeful Poliției Române a trimis Controlul Intern Imaginile scandaloase cu cei doi șefi din Poliția Română l-au determinat pe chestorul principal de poliție Benone Marian Matei, șeful Poliției Române, să acționeze în urma scandalului public. Deși toate aceste lucruri se știau la nivelul central al poliției. „Având în vedere informațiile apărute în spațiul public, din care rezultă că inspectorii șefi ai inspectoratelor de poliție județene Timiș și Vaslui ar fi folosit autoturisme de serviciu fără respectarea prevederilor legale, Centrul de Informare și Relații Publice din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române este abilitat să comunice următoarele: Conducerea Poliției Române a dispus efectuarea de verificări, prin Direcția Control Intern. La finalizarea vericărilor, vor fi dispuse măsuri legale, dacă se impun”, a anunțat Poliția Română.

Turiști, cazați ilegal în depozit piscicol (sursa: defapt.ro)
Investigații

Turiști, cazați ilegal în depozit piscicol

Turiști, cazați ilegal în depozit piscicol. Se întâmplă în Satul 2 Mai din comuna constănțeană Limanu, acolo unde un centru de colectare și depozitare a peștelui a fost transformat în spații de cazare pentru turiști. Culmea, chiar cu acordul tacit al Administrației Porturilor Maritime, proprietarul terenului. Întreaga afacere cu spații de cazare din depozitul de pește a fost gestionată de firma Glass Design Concept, patronată de Alexandru Barbu, o firmă specializată în fasonarea și prelucrarea sticlei. Cherhana cu spații de cazare pentru pescari Administrația Porturilor Maritime (APM) a închiriat un teren amplasat în satul 2 Mai, din comuna constănțeană Limanu, firmei Glass Design Concept pentru a construi o cherhana, cu spații de cazare pentru pescari. Se întâmpla în anul 2016, atunci când s-a semnat contractul de închiriere pentru o perioadă de zece ani. Primăria Mangalia s-a opus în anul 2016 realizării acestui obiectiv de investiții. Ulterior, primăria Mangalia a emis, totuși, un certificat de urbanism pentru "construire imobil parter pentru preluarea peștelui (eviscerare, afumare, sortare și congelare)" și patru magazii depozitare plase și scule. Toate, construcții provizorii. A urmat apoi un litigiu administrativ între primăria Limanu și primăria Mangalia privind grănițuirea administrativă. Spațiu pentru preluarea și depozitarea peștelui După ce a câștigat procesul, primăria Limanu a emis un certificat de urbanism identic cu cel emis anterior de primăria Mangalia. Astfel, firma Glass Design Concept a obținut permisiunea să construiască spațiul pentru preluarea și depozitarea peștelui. Pentru noul proiect și-a dat acordul și Administrația Porturilor Maritime, proprietarul terenului. Ministerul Transporturilor, condus de Sorin Grindeanu, urma să facă un control de fond la Compania Națională Administrația Porturilor Maritime. Aceasta este una dintre societățile din subordinea ministerului. În acest context, oficialii Administrației au decis să înceapă controalele înaintea Corpului de Control al ministerului pentru a se acoperi de hârtii. Turiști, cazați ilegal în depozit piscicol Astfel, la data de 9 august 2022, la nivelul Administrației Porturilor Maritime s-a constituit o comisie condusă de Adrian Dan Dugăiașu, directorul general adjunct. Comisia s-a apucat de treabă și s-a dus să verifice terenul pe care firma Glass Design Concept a primit avizele pentru construirea depozitului de pește. Ce s-a constatat pe teren este de domeniul fantasticului. Citește și: Putin, delir în lumea sa: Donbas „este eliberat pas cu pas”, „armele rusești moderne contribuie la victorie”. În acest timp, Ucraina a distrus o bază a armatei private putiniste, Wagner "În două dintre construcțiile având destinația de depozit plasa/depozit scule erau cazate diferite persoane (turiști)", se menționează în raportul de control al comisiei. Mai mult, cele patru magazii au fost amenajate drept camere de locuit, iar pentru băile aferente fiecărei camere firma nu avea proiect tehnic. "Administratorul societății a menționat că a făcut demersurile necesare în vederea obținerii unui certificat de clasificare în domeniul turistic", potrivit documentului citat. "Poate erau camerele aranjate prea frumos" Firma Glass Design Concept este patronată de Alexandru Barbu și are ca obiect principal de activitate fasonarea și prelucrarea sticlei plate. Contactat de către Defapt.ro, patronul Alexandru Barbu a spus inițial că nu a schimbat destinația depozitului de pește. "Am făcut niște spații de cazare pentru angajați. Poate erau camerele aranjate prea frumos și a lăsat impresia că sunt spații de cazare. Structura era conformă. Nu știu ce măsuri a luat Administrația Porturilor", a declarat Alexandru Barbu. Întrebat de ce nu funcționează depozitul de pește, Alexandru Barbu a spus că "avizul de la DSV a fost nefavorabil din cauza proiectării. DSV a spus că spațiile nu sunt conforme. Am fost nevoiți să facem altceva". Astfel, turiștii au ajuns să fie cazați în spațiile de depozitare a peștelui.

Romarm, joc electoral pentru Virgil Popescu (sursa: Facebook/Virgil Popescu)
Investigații

Romarm, joc electoral pentru Virgil Popescu

Romarm, joc electoral pentru Virgil Popescu. Compania aflată sub autoritatea Ministerului Economiei trebuie să investească două milioane de euro în construcția unei hale în care ar urma să funcționeze fabrica de asamblare a armelor Beretta. Această investiție reprezintă o obligație de offset pentru Romarm, rezultată în urma vânzării a 25.000 de pistoale Beretta către Poliția Română. Dar, de aproape un și jumătate proiectul, a fost tergiversat pentru că Ministerul Economiei, sub conducerea lui Virgil Popescu, Claudiu Năsui și Florin Spătaru, nu a alocat banii pentru investiție. În cazul în care Romarm nu respectă obligațiile de offset, riscă fie inclusă pe lista neagră a companiilor de armament a Oficiului de Compensare pentru Achiziții de Tehnică Specială. O astfel de decizie ar duce la îngroparea definitivă a industriei de apărare românești. Uzina de la Plopeni a fost aleasă, apoi refuzată Defapt.ro a dezvăluit că Romarm, sub tutela directorului general Gabriel Țuțu, a cumpărat în vara anului 2020 o cantitate de 25.000 de pistoale Beretta pe care le-a revândut Poliției Române. Valoarea contractului a fost de 40,75 milioane de lei, echivalentul a peste opt milioane de euro. În urma acestei afaceri, Romarm a rămas cu un profit de câteva sute de mii de euro, dar și cu obligația de offset. Adică, să reinvestească o parte importantă din valoarea contractului în industria de apărare românească. Conform Acordului de Offset, Romarm trebuia să găsească un spațiu adecvat în care să instaleze liniile de asamblare a armelor Beretta. Totodată, Beretta se obliga să specializeze un număr de 150 de persoane care urmau să lucreze în noua fabrică. Spațiul nu reprezintă o problemă pentru Romarm, întrucât compania deține 15 filiale la nivel național (fabrici care produc diverse tipuri de muniții și armament. Astfel, într-o primă fază, s-a decis ca utilajele Beretta să fie instalate într-o hală din incinta Uzinei Mecanice Plopeni, una din cele 15 fabrici. Romarm trebuia să investească în spațiul respectiv în jur de 1,5-2 milioane de euro pentru a-l operaționaliza. Romarm, joc electoral pentru Virgil Popescu Acest loc, însă, nu a fost pe placul ministrului liberal Virgil Popescu, care în anul 2020 se afla la conducerea Ministerului Economiei. Așa că Romarm a decis să investească aceeași sumă în construcția unei hale pe un câmp din comuna Șimian, județul Mehedinți. De ce acolo? Pentru că, se pare, proiectul trebuia fructificat în campania electorală din județul Mehedinți. Acolo unde Virgil Popescu, în calitate de șef al PNL Mehedinți, candida pentru un nou mandat de deputat. Un alt motiv l-a reprezentat, probabil, faptul că localitatea Șimian este condusă de edilul liberal Constantin Trușcă, prietenul ministrului Virgil Popescu. Citește și: EXCLUSIV Afacerea Beretta, abandonată într-o pârloagă din județul Mehedinți. Unde a ajuns pentru că ministrul Virgil Popescu, președintele PNL pe județ, a folosit-o electoral Întrebat de către Defapt.ro cum a ales tocmai comuna Șimian pentru fabrica de arme Beretta, directorul Gabriel Țuțu a dat un răspuns pompos: „locația a fost aleasă de către AGA, în urma analizelor multicriteriale efectuate de către Consiliul de Administrație”. În plus, directorul Țuțu a mai precizat că nu s-a optat pentru achiziționarea terenului ci pentru un „plan de afacere propus de UAT Șimian”. Răspunsul Romarm pentru Defapt.ro (sursa: Romarm) Fiica primarului din Șimian, consiliera ministrului Popescu Liberalul Virgil Popescu a fost numit la șefia Ministerului Economiei pe 4 noiembrie 2019, în Guvernul lui Ludovic Orban. La scurt timp după preluarea mandatului de ministru, Virgil Popescu a decis să fie consiliat de un cadru didactic. Așa a decis să o angajeze pe Lidia Antonia Trușcă, fiica lui Constantin Trușcă, primarul din Șimian. Ea răspundea de gestionarea departamentului de comunicare, dar ținea și evidența și prezența corespondenței oficiale a ministrului. Și, ca orice fată de primar din mediul rural, a fost numită și în Consiliul de Administrație la Uzina Termoelectrică Midia. Conform declarației de avere, Lidia Antonia Trușcă deține un teren în Șimian și două apartamente în București și Timișoara. Între timp, Lidia Trușcă s-a întors la Mehedinți.

Ministrul Bode vrea elicoptere împotriva accidentelor (sursa: gov.ro)
Eveniment

Ministrul Bode vrea elicoptere împotriva accidentelor

Ministrul Bode vrea elicoptere împotriva accidentelor. Poliția Română vrea să cumpere două elicoptere și autospeciale în valoare de 60 milioane de euro pentru a reduce numărul de victime ale accidentelor rutiere. În România își pierd anual viața în accidente rutiere în jur de 1.700 de persoane, iar alte 8.200 sunt rănite grav. La nivelul Uniunii Europene mor anual în accidente rutiere în jur 42 de persoane la milionul de locuitori, în timp ce în România numărul de decese este dublu. Statisticile sumbre plasează România în topul țărilor cu risc rutier crescut. Ministrul Bode vrea elicoptere împotriva accidentelor Guvernul României, condus de Nicolae Ciucă, urmează să adopte un proiect de hotărâre care permite Poliției Române să facă achiziții în valoare de aproximativ 300 de milioane de lei, echivalentul a 60 de milioane de euro, pentru a reduce numărului de victime din accidente rutiere. Sub acest pretext, Poliția Română se va dotă cu două elicoptere: unul cu cu autonomie de 120 de minute, celălalt - de 240 de minute. Plus 200 de autospeciale 4x4, un hub satelitar și terminale VSAT. Banii vor fi alocați din fonduri europene nerambursabile și de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Afacerilor Interne. Elicopterele vor monitoriza și gestiona traficul Uniunea Europeană și-a propus reducerea mortalității rutiere cu 50% până în 2030. Ministrul de Interne Lucian Bode susține că un prim demers în acest sens impune "achiziția unui elicopter cu o autonomie de zbor de cel puțin 120 minute". Elicopterul ar contribui în mod direct la întărirea capacității Poliției Române de monitorizare și gestionare a traficului rutier prin implementarea unui concept de acțiune integrată între efectivele de poliție dispuse la sol și o unitate aeriană de elicoptere. Ulterior, va fi achiziționat elicopterul cu autonomie de 240 de minute, care va fi dotat cu sisteme de supraveghere video și va fi utilizat în scop preventiv și de monitorizare a traficului rutier. Acest tip de elicopter va fi folosit și de alte structuri ale Poliției Române, cum ar fi structura de operațiuni speciale și structuri operative. Problemă de sănătate publică Ministrul de Interne, liberalul Lucian Bode, propune în Nota de Fundamentare a Hotărârii de Guvern ca decesul/rănirea gravă în accidente rutiere să fie considerată o problemă de sănătate publică. La fel ca probleme cardio-vasculare, cancer și atacuri cerebrale. Ministrul Lucian Bode îi atrage atenția premierului Nicolae Ciucă că „siguranța rutieră este o problemă gravă în România”, în ciuda unor îmbunătățiri recente. Citește și: Crimeea controlată de ruși, de unde se lansează multe avioane de luptă asupra Ucrainei, devine din ce în ce mai vulnerabilă la atacuri. Explozii puternice au distrus un aerodrom militar „Anual, în România îşi pierd viaţa anual peste 1.700 de persoane, iar alte 8.200 sunt rănite grav, fapt care ne plasează în topul țărilor cu risc rutier crescut, în anul 2020 România înregistrând 85 de morți la milionul de locuitori, cu mult peste media UE (42 de morți în accidente de circulație la un milion de locuitori)”, se menționează în Nota de Fundamentare. Principalele cauze generatoare de accidente rutiere grave sunt: indisciplina pietonală, cu o pondere de circa 21% din total, urmată îndeaproape de viteza excesivă (cca. 19%) și neacordarea priorității de trecere (circa 17%).

Romarm, rachete ruginite belaruse pentru Ucraina (sursa: bivol.bg)
Investigații

Romarm, rachete ruginite belaruse pentru Ucraina

Romarm, rachete ruginite belaruse pentru Ucraina. Gabriel Țuțu, directorul general al Romarm, confirmă indirect că a cumpărat arme din Bulgaria pentru a fi livrate în Ucraina. Afacerea cu arme pentru Ucraina, ținută la secret atât de autoritățile române, cât și de cele bulgare, a fost devoalată după ce ucrainienii au constatat că au primit muniției veche, ruginită, care nu putea fi folosită în luptele cu forțele ruse. Muniția refuzată a ajuns înapoi la Romarm, iar de acolo, în Bulgaria. Statele NATO sprijină cu armament Ucraina, după ce țara vecină României a fost invadată în urmă cu 166 de zile de Rusia. România și Bulgaria sunt printre puținele state care nu au recunoscut oficial că au trimis armament, deși autoritățile de la București au schimbat recent legea pentru a putea dona armament. Oficial, România a donat până în prezent doar combustibil, veste antiglonț, căști și alte echipamente militare evaluate la trei milioane de euro. Țările NATO, armament pentru Kiev Rusia lui Vladimir Putin a invadat Ucraina în urmă cu 166 de zile. De atunci, mai multe state europene și membre NATO au sprijinit Ucraina cu armament și muniții pentru a-și apăra teritoriile de invadatorii ruși. De exemplu, Polonia a furnizat rachete antitanc, rachete antiaeriene, mortiere, muniție și drone, dar și tancuri și trasportoare. Acestea au fost evaluate la aproximativ 1,6 miliarde de dolari. Cehia a furnizat tancuri, muniție și obuze pentr tancuri. Germania a trimis în Ucraina zeci de mașini de luptă pentru infanterie și blindate pentru recunoaștere. Până și Turcia a furnizat de acum celebrele drone de luptă și recunoaștere Bayratkar (ce e drept, pe bani). Franța, Olanda și Marea Britanie au furnizat mai multe tipuri de rachete și blindate. Cea mai mare contribuție pentru echiparea armatei din Ucraina au avut-o SUA, care au alocat în acest sens nu mai puțin de 2,5 miliarde de dolari. La polul opus se află România, care a donat oficial combustibil, veste antiglonț, căști și alte echipamente militare evaluate la trei milioane de euro. Autoritățile de la București, secretoase România și Bulgaria, două state membre UE și NATO, se află printre țările care nu au livrat oficial armament în Ucraina. Președintele României, Klaus Iohannis, a fost întrebat dacă România a trimis armament Ucrainei. Dar, de la tribuna Palatului Cotroceni, președintele Iohannis a susținut că „războiul se desfășoară lângă noi și e înțelept să nu dai informații vitale adversarului”. Secretomania autorităților de la București s-a dovedit inutilă după ce jurnaliștii bulgari de la portalul Bivol au publicat o investigație în care arată că Bulgaria a livrat armament Ucrainei prin intermediul companiei Romarm, deținută de Ministerul Economiei. Rachete de 200 milioane USD Ce s-a întâmplat? Gabriel Țuțu, directorul general al Romarm, a interpus compania de stat în afacerea cu muniție pentru Ucraina. Practic, Romarm a importat rachete de la compania bulgară Alguns, care, la rândul ei, le cumpărase din Belarus. Romarm a exportat, apoi, rachetele în Ucraina. Sursele jurnaliștilor bulgari au evaluat muniția la aproape 200 de milioane de dolari. Ei au menționat că este vorba de rachete de 122 mm pentru sistemele Grad, dar și obuze de 122, 130 și 152 mm. Numai că ucrainienii au returnat muniția achiziționată prin intermediul Romarm, care la rândul ei a trimis-o înapoi în Bulgaria. Romarm, rachete ruginite belaruse pentru Ucraina Defapt.ro i-a solicitat lui Gabriel Țuțu, directorul general al Romarm, mai multe informații pe acest subiect. Din răspunsul transmis de Romarm, sub semnătura directorului Gabriel Țuțu, rezultă că acesta nici nu confirmă, nici un infirmă afacerea. Practic, recunoaște indirect că a fost implicat în vânzarea de muniție către Ucraina. Jurnaliștii bulgari au mai dezvăluit că Romarm a trimis înapoi în Bulgaria rachetele sol-sol, de calibru 122 mm, pentru că erau deformate și ruginite. Întrebat dacă compania Romarm a fost prejudiciată, directorul Gabriel Țuțu a transmis că „informațiile referitoare la parteneri, produse, livrări, prețuri, etc sunt confidențiale iar divulgarea acestor informații aduc atingere principiului concurenței loiale, potrivit legii". Răspunsul ROMARM pentru Defapt.ro (sursa: ROMARM) Chiar dacă se ascunde în spatele concurenței, directorul Țuțu nu a negat că muniția achiziționată nu corespundea din punct de vedere al calității. Dimitrov, asociatul "Baronului" Compania bulgară Alguns a primit în anul 2013, la cinci după ce a fost înființată, licența de comerț cu arme. Șeful acestei societăți implicate în comerțul cu arme din Balcani este Alexander Dimitrov, un controversat afacerist din Bulgaria. El este unul dintre asociații unui celebru cap al crimei organizate din Bulgaria, Boyan Petrakiev Borisov, cunoscut sub numele "Baronul". În 2004, Dimitrov și Petrakiev erau acționarii unei firme de fier vechi numite SIB Metal. Citește și: Cine se ocupă de înzestrarea armatei, în plin conflict din Ucraina: Țuțu, tablagiul de la Romarm, și Daniela Nicolescu, zisă „pușculița PNL” În anul 2015, firma lui Alexander Dimitrov a cumpărat din Albania nu mai puțin de 17,5 milioane de gloanțe chinezești, 350 de mortiere și 40.000 de obuze. Nu se știe destinația finală a muniției. Potrivit Balkaninsight, în acel an, firma lui Dimitrov a fost subcontractată de Comandamentul pentru Operații Speciale al Pentagonului, SOCOM, pentru a antrena și dota rebelii sirienii care luptau împotriva Statului Islamic. În timpul unei trageri cu lansatoare de grenade din iunie 2015, veteranul american Francis Norwillo (41 de ani) a murit după ce o grenadă a explodat în poligonul de tragere din satul Anevo, din Bulgaria. Alți doi americani și doi bulgari au fost răniți.

Penelistul Popescu a împușcat electoral Beretta (sursa: Facebook/Virgil Popescu)
Investigații

Penelistul Popescu a împușcat electoral Beretta

Penelistul Popescu a împușcat electoral Beretta. Fabrica de arme Beretta, un proiect patronat exclusiv de directorul Romarm, Gabriel Țuțu, ilustrează perfect eșecul industriei de apărare românești. De mai bine de doi ani de zile, italienii de la Beretta așteaptă să transfere tehnologie în valoare de 6,5 milioane de euro statului român și să creeze minimum 150 de noi locuri de muncă în România. Dar acest lucru este imposibil pentru că Romarm și Ministerul Economiei nu au pus la dispoziția italienilor o hală pentru viitoarea fabrică de arme Beretta. Fabrica de arme Beretta trebuia construită la Plopeni În vara anului 2019, compania italiană Beretta a semnat un memorandum cu Ministerul Economiei prin care își asuma că va construi o fabrică de arme în România. Conform documentelor agreate de cele două părți, fabrica urma să funcționeze într-o hală din incinta Uzinei Mecanice Plopeni, din județul Prahova. Acolo, Beretta urma să înceapă producția de arme de asalt ARX 160 la șase luni de la semnarea documentelor. Timp în care compania Romarm, deținută de Ministerul Economiei, trebuia să pună la dispoziția italienilor o hală, iar italienii să aducă tehnologia. La evenimentul de semnare a memorandumului au participat ministrul Economiei Niculae Bădălău, ministrul Apărării Gabriel Leș, Franco Gussalli Beretta – președintele Beretta și ambasadorul italian la București Marco Giungi. Vorbe frumoase la semnare „Este un moment important, un proiect strategic, acest protocol între Beretta şi uzina Plopeni. Vom putea produce la Plopeni o armă modernă, de ultimă generaţie. Vom fabrica un produs românesc, chiar dacă este sub numele Beretta. Urmează ca în perioada imediat următoare să fie înfiinţată compania mixtă, iar, cel târziu peste şase luni, să înceapă producţia”, spunea ministrul Niculae Bădălău. La rândul său, Franco Gussalli Beretta a spus că „Beretta va ajuta Romarm să fabrice componentele. Între timp, îi va ajuta să finalizeze armele. Pentru noi este important ca proiect pe termen mediu şi lung, aşa că e important să stabilim un proiect cu o ţară cum este România (...). Noi avem nevoie de clienţi şi Romarm are nevoie de un partener”, declara atunci Franco Gussalli Beretta. Țuțu, intermediar pentru Beretta Câteva luni mai târziu, mai exact pe 4 noiembrie 2019, la conducerea Ministerului Economiei a venit liberalul Virgil Popescu. Acesta l-a numit la șefia companiei Romarm pe Gabriel Țuțu, un agent de poliție ajuns peste noapte ofițer în cadrul Serviciului Român de Informații. Apoi, în vara anului 2020, Romarm a semnat un contract controversat în urma căruia a obținut dreptul de a vinde Poliției Române nu mai puțin de 25.000 de pistoale Beretta. Valoarea contractului a fost de 40,75 milioane lei, echivalentul a peste 8.000.000 de euro. Penelistul Popescu a împușcat electoral Beretta În urma acestui contract, compania Beretta a semnat un contract de offset prin care se obliga să reinvestească minim 80% din valoarea contractului în industria românească. Practic, în contul acestor obligații, Beretta trebuia să transfere tehnologia în hala care trebuia pusă la dispoziție de Uzina Plopeni pentru a începe asamblarea de pistoale și puști. Investiția italienilor este estimată la 6,5 milioane de euro, plus 150 de noi locuri de muncă. Citește și: EXCLUSIV Mama liberalului Dan Vîlceanu, 425.000 de euro de la CE Oltenia, companie controlată de ministrul liberal Virgil Popescu Dar ministrul liberal Virgil Popescu, care nu era străin de această afacere, a decis să schimbe locul în care urma să fie amplasată fabrica Beretta. Inițial, s-au mimat tatonările la fabricile de arme de la Cugir și Sadu. Însă, în final,ministrul Virgil Popescu a ales un câmp din comuna Șimian, din Mehendinți. De ce acolo? Poate pentru că ministrul Virgil Popescu este președintele PNL Mehedinți și trebuia să câștige alegerile locale și parlamentare la nivel de județ. Ministrul Popescu și reprezentanții Beretta (sursa: Facebook/Virgil Popescu) Fabrica Beretta, motor electoral pentru liberalul Virgil Popescu Comuna Șimian a devenit cunoscută după ce autoritățile au găsit acolo doi dintre leii lui Nuțu Cămătaru, celebrul lider al lumii interlope. O femelă și un mascul. Dacă Nuțu Cămătaru a decis să își țină leii la Șimian, ministrul Virgil Popescu a decis să construiască acolo fabrica de arme Beretta. În plină campanie electorală, însoțit de Gabriel Țuțu, ministrul Virgil Popescu declara în fața unui câmp din Șimian: „Mă bucur să anunț demararea unui nou proiect de investiții în județul Mehedinți. Noua fabrică de pistoale a Companiei Naționale ROMARM SA va fi construită la Șimian. Am luat decizia ca noua fabrică de pistoale a Companiei Naționale ROMARM SA să fie făcută aici, la Șimian. (…) Astăzi am avut o întâlnire de lucru pe marginea acestei investiții cu directorul general al Companiei Naționale ROMARM SA, Gabriel ȚUȚU, primarul comunei Șimian Constantin Trușcă și prefectul județului Mehedinți Cristinel Pavel. Da, se poate!”. În publicațiile locale din județul Mehedinți, mesajul ministrului Virgil Popescu era ilustrat cu afișe de campanie. Primarul: „Trebuia să se apuce de acum un an” De atunci au trecut aproape doi ani, dar Romarm nu a contract lucrările pentru construcția halei. Primarul comunei Șimian, Constantin Trușcă, a declarat pentru Defapt.ro că nu știe când vor începe lucrările pentru fabrica de pistoale. „În curând, sper! Le-am dat terenul. Trebuia să se apuce de acum un an. Trebuia să se apuce, dar nu știu. Când se va ocupa, se va ocupa. Am mai vorbit cu ei. Sunt chestii care mă depășesc. Unii vor să o facă, unii nu vor. De făcut … sunt convins că se va face. Nu avem specialiști, îi specializează ei în Italia. Îi duc acolo o lună, la calificare 40-50 de zile”, a declarat primarul Constantin Trușcă. Ministrul Florin Spătaru dă vina pe subalternul Țuțu Defapt.ro a solicitat mai multe informații despre fabrica de arme Beretta de la Ministerul Economiei, condus de Florin Spătaru, ministerul fiind acționar unic al Romarm. Mai mult, există un secretar de stat special desemnat pentru industria de armament românească aflată în colaps, în timp ce toate companiile de armament din întreaga lume fac profituri amețitoare. Răspunsul Ministerului Economiei arată că ministrului Florin Spătaru nu îi pasă de industria de apărare românească, motiv pentru care a aruncat toată responsabilitatea pe Romarm. „Compania Națională Romarm SA nu negociază cu compania Beretta construcția unei fabrici pentru asamblarea unor produse ale acestei societăţi. Ministerul Economiei nu are asumată nicio obligație în legătură cu construcţia respectivei fabrici de asamblare, obligaţiile compensatorii în legătură cu subiectul sunt asumate exclusiv de CN ROMARM SA. Decizia construirii fabricii de asamblarea a unor produse Beretta, inclusiv amplasamentul acesteia, aparține organelor de conducere ale CN ROMARM SA”, a transmis Ministerul Economiei. Romarm, prin directorul Gabriel Țuțu, nu a răspuns deocamdată solicitării transmise de către Defapt.ro.

Consiliera lui Kelemen, Armată și SRI (sursa: Facebook/RMDSZ Kolozs Megye)
Investigații

Consiliera lui Kelemen, Armată și SRI

Consiliera lui Kelemen, Armată și SRI. Mihaela Ioana Kaitor, secretar de stat la cabinetul vicepremierului Kelemen Hunor, s-a școlit la Colegiul Național de Informații al SRI. Celălalt vicepremier al României și ministru al Transporturilor, pesedistul Sorin Grindeanu, l-a recrutat pe soțul ei, Sorin Radu Păun, și l-a pus în funcția de director general al Companiei Naționale Aeroporturi București. Defapt.ro a dezvăluit că Sorin Radu Păun a fost managerul și administratorul unei firme controlate de grupul austriac Strabag, la care oligarhul rus Oleg Deripaska este unul din marii acționari. Numele acestuia apare pe lista de sancțiuni a Uniunii Europene, după ce Rusia a invadat Ucraina. Consiliera lui Kelemen, Armată și SRI Mihaela Ioana Kaitor s-a aflat în ultimii 12 ani în anturajul lui Kelemen Hunor, președintele Uniunii Democrate Maghiare din România. Ea și-a început cariera în admnistrația publică în 2004, an în care a fost angajată pe funcția de consilier la Ministerul Integrării Europene. Apoi, după trei ani, a ajuns consilier pentru afaceri europene în cadrul Cancelariei Primului Ministru. De acolo, a fost promovată în funcția de șef serviciu afaceri europene la Departamentul de Control al Guvernului. În paralel, a urmat un curs postuniversitar la Colegiul Național de Apărare pe „securitate și apărare națională”. De la Guvern, a ajuns inspector la Direcția de Control a Ministerului Sănătății, apoi în Corpul de Control al ANAF. Kelemen Hunor, binefăcătorul În aprilie 2010 a fost numită secretar general adjunct la Ministerul Culturii, în mandatul de ministru al lui Kelemen Hunor. Ulterior, după șapte luni, a fost unsă pe funcția de secretar general la Ministerul Culturii. La scurt timp după ce a preluat funcția-cheie de la Cultură, Mihaela Ioana Kaitor a urmat un curs postuniversitar la Colegiu Național de Informații din cadrul Academiei Naționale de Informații "Mihai Viteazu" a Serviciului Român de Informații. Am încercat să obținem un punct de vedere de la Mihaela Ioana Kaitor, dar aceasta nu a răspuns la telefon. Soțul, omul lui Deripaska Din declarațiile de avere depuse de Mihaela Ioana Kaitor aflăm că este căsătorită cu Sorin Radu Păun, managerul și administratorul companiei SAT Reabilitare – Reciclare SRL. Firmă deținută de austriecii de la Strabag, la care Oleg Deripaska este unul din marii acționari. Citește și: EXCLUSIV Administratorul intereselor de afaceri ale oligarhului rus Deripaska, numit șef al aeroporturilor Otopeni și Băneasa. Deripaska, pe lista de sancțiuni a UE De aici, Păun a fost luat de vicepremierul și ministrul Trasporturilor Sorin Grindeanu pentru a fi numit la conducerea Companiei Naționale Aeroporturi București. Sorin Radu Păun figurează și ca administrator al firmei Korati Invest Consult, deținută în mod egal de soția sa, Mihaela Ioana Kaitor, și Mihai Kaitor. Firma înființată în 2013 are ca obiect principal de activitate consultanță pentru afaceri și management.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră