luni 11 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Autor: Petru Zoltan

653 articole
Petru Zoltan

Petru Zoltan, jurnalist de investigație de aproape 20 de ani, a publicat articole în Jurnalul Național, România Liberă și Newsweek România, dar a colaborat și cu BBC și alte mari trusturi media europene și americane. Este o prezență constantă în echipe transfrontaliere de investigații (Journalismfund.eu).

Investigații

Șpăgarul de pe Otopeni, doar intermediar

Șpăgarul de pe Otopeni, doar intermediar. George Alexandru Ivan, fostul director general al Companiei Naționale Aeroporturi București, ar fi cerut de la doi afaceriști o șpagă de 22,4 milioane euro pentru exploatarea spațiilor comerciale din Aeroportul Otopeni susținând că că poate influența deciziile ministrului Sorin Grindeanu și ale directorului Sorin Radu Păun. Motiv pentru care a fost reținut de procurorii DNA. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online În același dosar au mai fost reținuți doi dintre acționarii Millenium Pro Design, Cătălin Lăscuț, supranumit "Regele duty free", și Radu Laurențiu Tănăsescu, dar și controversatul afacerist Cristian Dumitru Bălan. În schimb, directorul direcției Management Facilități Aeroportuare a fost pus sub control judiciar pentru că ar fi primit o șpagă de "doar" 15.000 de euro. Șpăgarul de pe Otopeni, doar intermediar Licitația pentru spațiile comerciale din interiorul Aeroportului Otopeni a scos la suprafață șpăgile colosale percepute de angajații statului. Conform procurorilor DNA, o persoană fizică a cerut direct sau prin intermediul lui George Alexandru Ivan (fostul director general și director comercial al Companiei Naționale Aeroporturi București - CNAB), de la un afacerist, inculpat în dosar, nu mai puțin de 22,4 milioane de euro. În schimbul acestei sume, George Alexandru Ivan a promis prelungirea contractelor pentru spațiile comerciale din incinta Aeroportului Otopeni, susținând că poate influența în acest sens decizia ministrului Transporturilor, Sorin Grindeanu, și pe cea a directorului CNAB, Sorin Radu Păun. Mai mult, George Alexandru Ivan ar fi dat un caiet de sarcini pentru achiziția de servicii de consultanță unei afacerist, căruia i-a explicat cum să câștige licitația. Deși documentul nu era încă public. Avere bunicică, de funcționar "orientat" George Alexandru Ivan a fost numit la conducerea CNAB în aprilie 2019 de către ministrul Transporturilor Răzvan Cuc, aflat sub protecția lui Ionel Arsene de la PSD Neamț. Anterior, același ministru Răzvan Cuc îl plasase pe George Alexandru Ivan în Consiliul de Administrație al CNAB. În acea perioadă, Răzvan Cuc a fost numit ministru al Transporturilor cu sprijinul PSD Giurgiu, organizație condusă atunci de Niculae Bădălău. În declarația de avere depusă la încetarea mandatului de director al CNAB în ianuarie 2020, George Alexandru Ivan a menționat că fusese director comercial la RADET și membru în Consiliile de Administrație ale companiilor DNATA și CFR SA. Soția sa, Georgiana Adriana Ivan, era angajată la ICI, Transgaz, ASE și era membru în Consiliul de Administrație al Palatului CFR. Pe numele Georgianei Adrian Ivan se aflau două apartamente, cumpărate în 2011, respectiv 2015. Tot ea avea în conturi peste 550.000 lei și 3.000 de euro. Ultima declarație de avere a lui George Alexandru Ivan datează din iunie 2021, atunci când deținea funcția de șef birou Contracte Operare Aeronautice la CNAB. Soții Ivan și-au cumpărat în acel an un apartament de 141 mp în București. George Alexandru Ivan a menționat că a primit cadou suma de 240.000 lei de la Anca și Ionel Ivan. În timp ce soția sa a primit 28.000 de euro și 20.000 de lei de la Elena Tărășilă. Lițoi, multe imobile scumpe Bogdan Șerban Lițoi, directorul Direcției Management Facilități Aeroportuare din cadrul CNAB, a fost pus sub control judiciar de procurorii DNA pentru acuzația de luare de mită. Concret, spun procurorii DNA, directorul Lițoi a primit 15.000 de euro de la asociatul unei firme care deținea spații comerciale în Aeroportul Otopeni. Banii i-a primit pentru aprobarea unui caiet de sarcini pentru achiziția de servicii de consultanță și asistență organizată de CNAB. Consultanță în urma căreia urma să fie întocmit caietul de sarcini pentru scoaterea la licitație a spațiilor comerciale. Pentru funcția de director al Direcției Management Facilități Aeroportuare, Bogdan Șerban Lițoi a menționat în declarația de avere că primea un salariu anual de peste 185.000 lei. În plus, era asociat la firma M&I Construct Development, din Bragadiru. Conform declarației de avere depuse în iunie 2020, Bogdan Șerban Lițoi împreună cu soția sa, Georgeta Lițoi, au obținut două vile în anul 2011 în baza unor contracte de întreținere. În perioada 2011 -2018, cei doi soți au cumpărat patru spații comerciale și un apartament. Unul dintre spații este închiriat cu 18.000 euro companiei Mega Image, altul, cu 30.000 lei, la Apă – Canal Ilfov. Pentru un alt spațiu comercial mai primește 14.880 euro. În anul 2019 a înstrăinat mai multe bunuri. Unul dintre bunuri a fost vândut firmei sale cu peste 166.000 lei. De la Cătălin Andrei Harnagea a primit jumătate din 95.500 euro, Ionuț Stancu i-a plătit jumătate din suma de 97.000 de euro, Eva Alexe jumătate din 99.000 euro. A mai vândut un bun cu 35.000 euro lui Eduard Cătălin Hill. Firma lui Lăscuț, 70 de milioane de euro pe an Cătălin Lăscuț, fiul Pavel Lăscuț, fostul șef al Directiei de Supraveghere si Control din Directia Generala a Vamilor, este supranumit „Regele duty free”. Procurorii DNA au emis pe numele lui un mandat de reținere pentru 24 de ore urmând să fie dus în fața judecătorilor pentru un mandat de arestare de 30 de zile. În dosarul de corupție de la Aeroportul Otopeni a mai fost reținut și Radu Laurențiu Tănăsescu, partenerul de afaceri al lui Cătălin Lăscuț. Cei doi sunt asociați cu câte 20% în firma Millenium Pro Design, care are mai multe puncte de lucru în incinta Aeroportului Otopeni. Restul părților sociale sunt deținute în mod egal de Heinrig Impex SRL, Ion Olteanu și Emil Roșca. Firma are ca obiect de activitate vânzarea produselor cosmetice și de parfumerie. Pe lângă punctele de lucru de la sosiri și plecări din Aeroportul Otopeni, firma controlată de Cătălin Lăscuț este prezentă pe majoritatea aeroporturilor din România. De exemplu, mai are puncte de lucru pe aeroporturile din Suceava, Cluj, Timișoara, Iași, Oradea, Arad, Tuzla, Satu Mare, Bacău și Craiova. În anul fiscal 2021, firma Millenium Pro Design a avut o cifră de afaceri de peste 358,7 milioane lei și un profit net de peste 11 milioane lei. Cătălin Lăscuț și Radu Laurențiu Tănăsescu figurează ca asociați în mai multe societăți. De exemplu, ei sunt asociați în Hawk ATC SRL alături de Dorin Catană și britanicul Stear Andrew Clive. Britanicul are instituit sechestru asupra părților sociale din martie 2022. Cei patru parteneri de afaceri dețin în mod egal și părțile sociale ale firmei Logifly Hub, care are ca obiect de activitate alte activități poștale și curier. Dar și societatea Cannaabiz Pharm, care are ca obiect principal de activitate cultivarea condimentelor, plantelor aromatice, medicinale şi a plantelor de uz farmaceutic. Miza: contractele pentru spații comerciale Surse apropiate anchetei au precizat sub protecția anonimatului că afaceristul Cătălin Lăscuț ar fi vrut prelungirea automata a contractelor de închiriere a spațiilor comerciale din incinta Aeroportului Otopeni pe o perioadă de zece ani. Însă Consiliul Concurenței a transmis CNAB că aceste contracte pot fi prelungite cu maximum cinci ani, doar în anumite condiții. Într-un final, s-a decis contractarea unei firme de consultanță pentru întocmirea caietului de sarcini, iar ulterior spațiile să fie scoase la licitație. Dar decizia a fost tergiversată astfel încât conducerea CNAB a decis prelungirea contractelor cu șase luni, până la finalizarea licitației. Citește și: Abuzul în serviciu de 50.000 de euro a devenit legal în România, a decis Senatul. Prevederea apărea și în celebra OUG 13 din era Dragnea Mai mult, spun surse din cadrul CNAB, Cătălin Lăscuț ar fi vrut să fie contractat pe post de consultant pentru întocmirea caietului de sarcini. Conducerea CNAB s-a opus inițial, dar Cătălin Lăscuț a obținut o decizie judecătorească care îi permitea să participe la realizarea caietului de sarcini.

Șpăgarul de pe Otopeni, doar intermediar (sursa: Facebook/Bucharest Airports)
Arafat trebuie să cheltuie sume uriașe (sursa: Facebook/IGSU)
Economie

Arafat trebuie să cheltuie sume uriașe

Arafat trebuie să cheltuie sume uriașe. Zece milioane de euro va plăti Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, din subordinea secretarului de stat Raed Arafat, pentru achiziția a trei șalupe multirol. Licitația cu un singur ofertant a fost câștigată de o companie din Turcia. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Banii pentru această achiziție provin din proiectul european "Viziune 2020", finanțat cu aproape 682 milioane de euro din Fondul de Coeziune prin Programul Operațional Infrastructură Mare. În cadrul aceluiași proiect au mai fost cumpărate două nave multirol pentru stingerea incendiilor și salvarea de vieți omenești de la compania olandeză Damen. Contractul în valoare de 45 de milioane euro a fost semnat cu o zi înainte de vizita în România a premierului olandez Mark Rutte. Arafat trebuie să cheltuie sume uriașe Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU), condus de generalul Dan Paul Iamandi, subordonatul secretarului de stat Raed Arafat, a anunțat că a finalizat achiziția pentru trei șalupe multirol printr-o licitație deschisă accelerată. Contractul în valoare de 48,79 milioane lei, echivalentul a zece milioane de euro, a fost atribuit în urma licitației cu un singur ofertant companiei turcești Ada Denizcilik ve Tersane Isletmeciligi AS. Șalupele multirol vor fi folosite pentru stingerea incendiilor pe mare și salvarea de vieți omenești. Autoritatea contractantă a justificat alegerea acestui tip de procedură prin faptul că "finanțarea produselor încetează la data de 31.12.2023 (termen ce include și efectuarea recepțiilor și a plăților), termenul maxim de implementare a proiectului Vizune 2020 prin intermediul căruia sunt finanțate cele 3 (trei) șalupe multirol". Ceea ce înseamnă că recepția și plata celor trei șalupe trebuie să se facă până la sfârșitul anului pentru a nu se pierde finanțarea europeană. 45 milioane de euro pentru Damen În flota maritimă a IGSU urmează să intre alte două nave multirol contractate în octombrie 2022. Contractul a fost atribuit companiei olandeze Damen și a fost semnat cu o zi înainte de vizita la București a premierului olandez Mark Rutte. În acea perioadă, Olanda se opunea aderării României la spațiul Schengen. Citește și: Lavrov, amenințare nu foarte subtilă la adresa Moldovei: pomenește trupele ruse transnistrene care „păzesc uriaşul depozit de muniţii din Kobasna”. Noi acuzații la adresa Maiei Sandu Raed Arafat, secretar de stat în MAI și șeful DSU, a menționat atunci că valoarea navelor de căutare salvare, ajutor medical și stingere este de 20.866.651 de euro și, respectiv, 24.831.315 euro. "Amândouă sunt nave de cautare salvare și recuperare oameni. Una dintre ele este clasificată ca navă intervenție de pompieri", a spus Raed Arafat. Cele două nave vor fi construite la șantierul naval Damen Galați în termen de 14 luni de la semnarea contractului. Adică vor intra în dotarea IGSU la finalul anului 2023, la fel ca cele trei șalupe multirol.

Membrii grupării "Rechinului", închisoare pentru mafiotism (sursa: Youtube/MILENIO)
Investigații

Membrii grupării "Rechinului", închisoare mafiotism

Membrii grupării "Rechinului", închisoare pentru mafiotism. Trei "locotenenți" din gruparea interlopului Florian Tudor, zis "Rechinu'", au fost condamnați definitiv de judecătorii de la Curtea de Apel București la câte 12, respectivi 13 ani de închisoare pentru tentativă de omor și constituirea unui grup infracțional organizat. Ei au avut misiunea de a-l executa pe Sorin Constantin Marcu, bodyguardul și șoferul lui Florian Tudor, după ce s-a aflat că Marcu ar fi vrut să colaboreze cu agenții FBI. Alți trei membri ai grupării au fost condamnați pentru șantaj, nerespectarea regimului armelor și munițiilor și conducere fără permis. Din Craiova, la Cancun Craioveanul Florian Tudor, zis "Rechinu'", a reușit să contruiască în stațiunea mexicană Cancun un adevărat imperiu al crimei organizate (VIDEO). Subalternii lui, în special membri ai grupărilor interlope din Craiova, și-au extins tentaculele în întreaga lume. Banda lui "Rechinu'" se ocupa de fraudarea cardurilor și trecerea ilegală a frontierei cu SUA. Se estimează că gruparea acestuia ar fi obținut în jur de un miliard de dolari în urma activităților ilegale. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Unul dintre cei care a ajuns să lucreze în Mexic pentru Florian Tudor a fost Sorin Constantin Marcu, în timp ce avea probleme cu legea în România. Acesta era dat în urmărire pentru tentativă de omor pentru că-l înjunghiase în gât pe un cetățean pe nume Dragoș Țăndărescu. Florian Tudor l-a angajat ca șofer și bodyguard, dar Marcu răspundea și de supraveghea bancomatele care aveau instalate aparatura de skimming în zona Playa del Carmen. Relațiile dintre cei doi s-au deteriorat pe parcursul anilor din cauza banilor. Sorin Marcu voia să lucreze pe cont propriu, dar Florian Tudor s-a opus. Mai mult, Florian Tudor i-a cerut să părăsească Mexicul. În replică, Marcu a transmis amenințări din care rezulta că urmeze să se "spovedească" la FBI pentru a-i distruge gruparea "Rechinului". Hăcuit într-o parcare din Cancun În data de 2 aprilie 2018, Sorin Marcu s-a dus la sediul DHL din Cancun pentru a ridica un colet. Pe urmele lui se aflau mai mulți "bodyguarzi" de-ai lui Florian Tudor: Alin Poenaru, zis "Patrian", Răzvan Alin Ghiță și Mihai Mincă. Aceștia au intrat cu mașina în parcare, apoi au sărit pe Sorin Marcu. Răzvan Ghiță l-a pus la pământ, timp în care Alin Poenaru a cerut un cuțit de la Mihai Mincă. Poenaru l-a lovit de câteva ori cu cuțitul, spun procurorii. Marcu a fost lăsat într-o baltă de sânge, dar un mexican i-a aplicat un garou cu ajutorul tricoului pentru a opri sângerearea. Apoi, Marcu și-a pierdut cunoștința și s-a trezit la un spital privat. Marcu fusese înjunghiat în spate, pe partea stângă, în zona rinichiului, în zona claviculei, dar și într-o mână. Câteva luni mai târziu, în noaptea 11 iunie 2018, Sorin Marcu a fost găsit împușcat într-o mașină foarte aproape de casa lui Florian Tudor. Oficial, Sorin Marcu a fost împușcat de un agentul de securitate privat, Sergio Cabrera Ramón Ruiz. Acesta a declarat polițiștilor care anchetau crima că l-a împușcat pe Marcu pentru că voia să îl asasineze pe șeful lui, Gabriel Stroe Alin. Adică pe unul din bodyguarzii lui Florian Tudor. Membrii grupării "Rechinului", închisoare pentru mafiotism Potrivit minutei sentinței date de Curtea de Apel București, condamnările definitive au fost mai mari decât cele de la fond. Răzvan Alin Ghiță a fost condamnat în primă instanță la patru ani de închisoare pentru constituirea unui grup infracțional organizat și opt ani pentru tentativă de omor calificat. Judecătorii de la Curtea de Apel București au decis să mărească pedepsele pentru cele două infracțiuni la șase ani, respectiv zece ani de închisoare. În urma contopirii pedepselor, judecătorii au decis să îl condamne definitiv la 12 ani de închisoare. Mihai Adrian Mincă a primit la fond aceeași pedeapsă ca Răzvan Alin Ghiță: aceleași două capete de acuzare, aceleași pedepse, aceeași pedeapsă definitivă prin contopire de 12 ani de închisoare. Alin Gabi Poenaru, zis "Patrian", a fost condamnat în primă instanță la patru ani de închisoare pentru constituirea de grup infracțional organizat și la nouă ani de închisoare pentru tentativă de omor. Curtea de Apel a decis să majoreze pedepsele la șase ani, respectiv 11 ani de închisoare. În urma contopirii pedepselor, a rezultat o condamnare definitivă de 13 ani. Ce a făcut "Lalae a' lui Caran" În același dosar a fost condamnat definitiv la patru ani de închisoare și Nicolae Adrian Ilinca, zis "Lalae a' lui Caran". Acesta a fost achitat pentru acuzația de constituire a unui grup infracțional organizat. Ce a făcut Nicolae Adrian Ilinca, vărul fraților interlopi Caran din București? I-a cerut lui Cătălin Răducanu, cumnatul interlopului Ion Pârnică, zis "Vilifort", să renunțe la drepturile litigioase cumpărate pentru un imobil de pe strada Ghiocelul, din comuna doljeană Pielești, aflată în vecinătatea orașului Craiova. "Băi, cumetre, eu sunt Lalae. Vărul lui Costel, a' lui Aurel. (..) Pe lângă faptul că m-ai făcut șoferu lu' verii mei, dar nu-i o problemă, ai mai făcut niște afirmații că băiatul ăla nu scapă, că îl ai tu la mână. Nu vrei tu să îți vezi de treaba ta? Uite, o să te bag în conferință ca să te convingi când sună verii ăștia ai mei mai târziu, o să te bag cu unul din ei, cu care vrei tu, cu care te cunoști sau nu știu. Da? (...) Voiam doar să știi că nu sunt nici șoferu' și nu e nici intervenție aiurea, Florin ăsta e cumătru cu verii mei, da?", îi spunea Nicolae Adrian Ilinca lui Răducanu, potrivit unor stenograme din dosar. În Bali, cu treabă: fraude cu carduri Sorin Velcu, zis "Lordes", a devenit cunoscut opiniei publice după ce a fost arestat în Bali. Acolo a fost au mai fost arestați Alisa Serdaru, Alin Serdaru, zis "Dansică", Izabela Serdaru și Sorinel Miclescu. Toți se ocupau cu fraude cu carduri. O dată ajuns în România, Sorin Velcu a fost săltat de procurorii DIICOT. El era unul dintre principalii interlopi din Craiova aflați în anturajul lui Florian Tudor. Pe 13 ianuarie 2020, a fost trimis în judecată pentru șantaj și constituire a unui grup infracțional organizat. În primă instanță, Sorin Velcu a scăpat de acuzația de constituire a unui grup infracțional organizat din lipsă de probe. Însă a fost condamnat la o pedeapsă de un an de închisoare pentru infracțiunea de conducere unui vehicul fără permis. Alți doi ani de închisoare a primit pentru nerespectarea regimului armelor și munițiilor. În total, a primit o pedeapsă de trei ani, patru luni și 20 de zile. Judecătorii de la Curtea de Apel București au decis să îl condamne definitiv în urma contopirii pedepselor la trei ani și 20 de zile România - Mexic - SUA și retur Florin Miclescu, zis "Bruce Lee", fiul interlopului Stazian din Craiova, a ajuns împreună cu familia sa în Mexic în 2011. La scurt timp, cu ajutorul unor mexicani, a trecut ilegal frontiera și a ajuns în SUA. A stat câteva luni și a revenit în România. Apoi a plecat din nou în Mexic. De data aceasta în Cancun, acolo unde își stabilise cartierul general Florian Tudor. Se întâmpla în perioada 2013 – 2014. A încercat din nou să intre ilegal în SUA din Mexic, dar a fost prins de autoritățile americane care l-au expulzat în România. Citește și: FOTO Aici poate avea loc următorul accident grav pe calea ferată din România: șinele trec peste un pod dărăpănat care stă în proptele de lemn. CFR știe, dar susține că nu e nici o problemă În 2018, a ajuns din nou pe Aeroportul Internațional din Cancun, dar autoritățile mexicane i-au interzis accesul în tară. În urma perchezițiilor, la domiciliu acestuia s-a găsit îngropat un dispozitiv skimming folosit pentru copierea datelor bancare. Procurorii DIICOT l-au trimis în judecată pentru constituirea unui grup infracțional organizat și șantaj. În primă instanță a fost condamnat la trei ani și opt luni de închisoare. Dar judecătorii de la Curtea de Apel București au constatat că infracțiunea de constituire a unui grup infracțional organizat nu există în cazul acestuia. Motiv pentru care l-au condamnat la doi ani de închisoare cu suspendare.

Cripto-mogulul TerraUSD, Luna, arestat în Muntenegru (sursa: Bloomberg)
Economie

Cripto-mogulul TerraUSD, Luna, arestat în Muntenegru

Cripto-mogulul TerraUSD, Luna, arestat în Muntenegru. Cel mai căutat fugar din lume, coreeanul Do Kwon, fondatorul criptomonedelor TerraUSD și Terra Luna, a fost arestat în Muntenegru, pe aeroportul din Podgorica. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Pe numele său real Do-Hyung Kwon, aștepta să se îmbarce cu documente false spre Dubai. Autoritățile din Coreea de Sud au emis un mandat de arestare internațional pentru un prejudiciu de peste 40 de miliarde de dolari generat de fraudarea pieței de capital. Prin inducerea în eroare zeci de milioane de investitori la nivel internațional care au cumpărat cele două criptomonede. Autoritățile din SUA l-au acuzat pe coreean și compania sa, Terraform, de orchestrarea unei fraude cu valori mobiliare de mai multe miliarde de dolari. Până în prezent, nu se știe unde va fi extrădat fugarul Do Kwon: îl vor atât autoritățile din Coreea de Sud, cât și cele din SUA. Cripto-mogul la doar 32 de ani Coreeanul Do-Hyung Kwon (32 de ani) a lucrat ca inginer de software pentru Microsoft și Apple. În ianuarie 2018, a fondat compania Terraform Labs Pte. Ltd. împreună cu antreprenorul Daniel Shin. În acel an compania celor doi au lansat criptomoneda Luna. Doi anu mai târziu au început să vânda TerraUSD, pe care cei doi o considerau o monedă virtuală stabilă. Acest tip de monede își fixează de obicei valoarea în funcție de un activ mai sigur, cum ar fi dolarul american. Paritatea unei monede TerraUSD a fost stabilită la un dolar american. Acesta a fost un proiect riscant pentru că moneda nu era susținută de activ de rezervă, cum ar fi numerarul. Criptomoneda Luna a crescut vertiginos la peste 116 USD în aprilie 2022. Aceasta era strâns legată de TerraUSD, cealaltă monedă a lui Do Kwon. Cele două monede au intrat în colaps în mai 2022. Valoarea lor a continuat să scadă, ceea ce a generat pierderi de 60 de miliarde de dolari. Compania Terraform Labs a încercat să-și liniștească investitorii cu un nou proiect cripto, dar a fost prea târziu. Cripto-mogulul TerraUSD, Luna, arestat în Muntenegru Grupurile de investitori coreeni au anunțat că vor deschide un proces colectiv. Alți 350 de investitori au deschis un proces colectiv în Singapore pentru pierderea a 57 de milioane de dolari după prăbușirea monedei TerraUSD. Alte procese colective au fost deschise în SUA. Autoritățile din Coreea de Sud îl investighează pentru fraudă și infracțiuni financiare. Totodată, anchetatorii coreeni au cerut INTERPOL să transmită o "alertă roșie" pe numele lui Do Kwon la nivel mondial pentru a da de urma fugarului. Do Kwon se ascundea în Serbia, de unde a fugit în Muntenegru împreună cu un alt bărbat. Cu pașapoarte false de Costa Rica, cei doi bărbați s-au dus la aeroportul din Podgorica pentru a se îmbarca spre Dubai. Ministrul de Interne din Muntenegru, Filip Adzic, a anunțat pe Twitter că „poliția din Muntenegru a arestat o persoană despre care se crede că este unul dintre cei mai căutați fugari, cetățeanul sud-coreean Do Kwon”. Ministerul de Justiție din Coreea de Sud a confirmat vineri arestarea lui Kwon și a unei alte persoane neidentificate și a adăugat că va continua cu măsurile de extrădare a acestora în Coreea de Sud. Coreea de Sud și SUA nu au semnate acorduri de extrădare cu Muntenegru. Însă atât Coreea de Sud, cât și Muntenegru sunt semnatare ale Convenției Europene de extrădare. "Declarații false și înșelătoare" Comisia de Valori Mobiliare din SUA (SEC) l-a acuzat pe Do-Hyung Kwon și compania acestuia, Terraform Labs, de orchestrarea unei fraude de "mai multe miliarde de dolari" care implică o monedă stabilă algoritmică și alte criptoactive. Conform comunicatului de presă din 16 februarie 2023, din aprilie 2018 până la prăbușirea schemei în mai 2022, Terraform și Kwon au strâns miliarde de dolari de la investitori oferind și vânzând o suită interconectată de valori mobiliare criptoactive. Multe, în tranzacții neînregistrate. "Acestea au inclus , swap-uri bazate pe valori, concepute pentru a plăti profituri prin oglindirea prețului acțiunilor companiilor americane și TerraUSD (UST), o valoare criptoactivă denumită care se presupune că și-a menținut legătura cu Dolarul american fiind interschimbabil cu un alt titlu de cripto active ale inculpaților, LUNA", se menționează în comunicatul SEC. Citește și: Forțele ruse, măcelărite și demoralizate la Bahmut, ofensiva este aproape oprită. Ucraina pregătește o contraofensivă În plângerea formulată de SEC se menționează că Terraform și Kwon au oferit și vândut investitorilor alte mijloace pentru a investi în imperiul lor cripto, inclusiv jetoanele de securitate cripto-active MIR — sau jetoanele "oglindă" — și LUNA în sine. "Terraform și Do Kwon nu au reușit să ofere publicului o informare completă, corectă și veridică, așa cum este necesar pentru o serie de titluri de cripto active, în special pentru LUNA și Terra USD. De asemenea, susținem că au comis fraude prin repetarea declarațiilor false și înșelătoare", a declarat președintele SEC, Gary Gensler. Plângerea SEC a fost depusă la Tribunalul Districtual SUA pentru Districtul de Sud din New York.

Percheziții DNA acasă la directorul SNAM (sursa: Facebook/PNL Mehedinți)
Investigații

Percheziții DNA acasă la directorul SNAM

Percheziții DNA acasă la directorul SNAM. Liberalul Alin Udriște, directorul Societății Naționale a Apelor Minerale (SNAM), a intrat în atenția procuroriilor DNA pentru achiziții controversate, deplasări și deconturi fictive. Defapt.ro a dezvăluit în exclusivitate că anchetatorii au făcut ieri percheziții la sediul SNAM, o companie strategică deținută de Ministerul Economiei, condus de Florin Spătaru. Totodată, au fost făcute percheziții și la domiciliile mai multor foști și angajați din cadrul SNAM, inclusiv la locuința directorului Alin Udriște. Printre cei vizați de ancheta DNA se află și Diana Gășpărel, soția inspectorului șef al Gărzii Forestiere Suceava, Mihai Gășpărel. Până în prezent nu a fost pusă sub acuzare nici o persoană. Dosar "in rem" Procurorii DNA au deschis dosarul 483/D/P/2022 "in rem" în care se investighează achizițiile făcute de Societatea Națională a Apelor Minerale începând cu anul 2020 până în prezent. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Perioada coincide cu mandatul de conducere al actualului director, Alin Udriște, vicepreședintele PNL Mehedinți. Potrivit unor surse apropiate anchetei, în acest dosar au fost audiate mai multe persoane în calitate de martor, inclusiv Alina Bogus, fosta șefă de la Achiziții și o protejată a directorului Alin Udriște. Dar nu înainte de a i se face o percheziție domiciliară. Ea a girat o mare parte din achizițiile controversate făcute la cererea directorului Alin Udriște. Însă, la finalul anului trecut, relațiile dintre cei doi s-au răcit. Motiv pentru care i s-a cerut să plece de pe funcție cu un bonus de șase salarii compensatorii. Acum este consilier achiziții publice la Institutul Național de Administrație. O altă persoană audiată a fost Monica Ifrim, fosta șefă de la Resurse Umane, pe care directorul Alin Udriște a vrut să o retrogradeze. Și ea a fost una dintre persoanele vizate de percheziții. Percheziții DNA acasă la directorul SNAM În același dosar au fost puse în aplicare mai multe mandate de percheziții la locuințele unor foști și actuali angajați ai Societății Naționale Apele Minerale (SNAM). Totodată, a fost luat la puricat și sediul companiei de stat la care unic acționar este Ministerul Economiei. Surse apropiate anchetei susțin că s-au făcut percheziții la locuința directorului Alin Udriște, vicepreședintele PNL Mehedinți, și la cea a lui Alin Nicolicea, fost angajat al SNAM. Citește și: EXCLUSIV Directorul de la Ape Minerale, liberalul Udriște, folosește mașinile instituției pentru firma de panificație a familiei, transportă inclusiv pomeni la case funerare Anchetatorii au ridicat de la sediul Societății Naționale a Apelor Minerale mai multe documente legate de achiziții și delegații. Totodată, susțin sursele, de la șefa de operațiuni Diana Gășpărel s-au ridicat telefonul și laptopul de serviciu pentru a se efectua ulterior percheziția informatică. Directorul economic Laurențiu Zainea nu s-a aflat la serviciu în timpul percheziției. Din biroul acestuia s-au ridicat mai multe documente din fișetul personal. Decont la Suceava, alimentare la Mehedinți Ancheta procurorilor DNA vizează și deplasările săptămânale ale șefilor SNAM, decontate din bani publici. De exemplu, se menționează într-un denunț, directorul Alin Udriște s-a deplasat la Suceava în perioada 11 – 14 decembrie 2020. Însă mașina de serviciu cu care a plecat directorul în delegație la Suceava a fost alimentată la o benzinărie din județul Mehedinți. Plata carburantului s-a făcut cu cardul emis de SNAM. Aceasta este una dintre deplasările pentru care s-a depus plângere și la Secția 4 Poliție. Citește și: EXCLUSIV Percheziții DNA la Ape Minerale, societate de stat condusă de liberalul Udriște, politicianul care face tranzacții de sute de mii de euro dar nu are cont bancar Conform denunțului, directorul Alin Udriște le-a spus polițiștilor că în perioada respectivă s-a deplasat cu mașina de serviciu la Sucursala Nord (Suceava), pentru a preda doisprezece dispozitive antiincendiu. În acest sens a prezentat un ordin de deplasare, întocmit de către Laurențiu Zainea. Culmea, cu o zi înaintea acestei deplasări, reprezentanții Sucursalei Nord veniseră la sediul central al SNAM SA, de unde ridicaseră circa 25 de dispozitive antiincendiu.

Percheziții, "mascați" DNA la Ape Minerale (sursa: Facebook/Alin Udriște)
Investigații

Percheziții, "mascați" DNA la Ape Minerale

Percheziții, "mascați" DNA la Ape Minerale. La sediul Societății Naționale a Apelor Minerale (SNAM), condusă de liberalul Alin Udriște, procurorii anticorupție, însoțiți de "mascați", au ajuns miercuri pentru a ridica mai multe documente referitoare la achizițiile făcute de societatea Ministerului Economiei în cursul anului 2020. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Angajații companiei au fost conduși la demisolul clădirii, pentru a nu interfera cu acțiunea DNA. Defapt.ro a dezvăluit că mai multe achiziții controversate au fost făcute în mandatul de director al liberalului Alin Udriște, de la PNL Mehedinți, organizație condusă de ministrul Energiei Virgil Popescu. De exemplu, a cumpărat cadouri de Crăciun și Paște de la două firme reprezentate de contabilul unei fabrici de pâine deținute de familia sa. O altă societate, condusă de fratele lui Alin Udriște, a fost contractată de SNAM pentru o lucrare de 77.000 de euro la punctul de lucru de la Băile Herculane. Percheziții, "mascați" DNA la Ape Minerale Procurorii DNA au venit însoțiți de "mascați" miercuri dimineață la sediul Societății Naționale a Apelor Minerale, companie deținută integral de Ministerul Economiei. Majoritatea angajaților au fost conduși de anchetatori la demisolul clădirii, cu exepția celor de la financiar. Potrivit unor surse din cadrul SNAM, angajatele care nu au ajuns la demisol au pus la dispoziția anchetatorilor mai multe documente legate de achizițiile făcute în cursul anului 2020. În tot acest timp, directorul Alin Udriște s-a aflat în biroul său, alături de procurori. Ulterior, a coborât la demisolul clădirii, acolo unde se aflau angajații SNAM. Direcția Națională Anticorupție nu a făcut deocamdată publice motivele pentru care procurorii au descins la sediul SNAM. Alin Cojocaru, purtătorul de cuvânt al SNAM, și directorul Alin Udriște nu au răspuns la telefon pentru a explica ce se întâmplă în sediul companiei Ministerului Economiei. Udriște, profil de băiat de bani Alin Udriște, directorul SNAM, și-a început ucenicia în politică la PSD Mehedinți, apoi a trecut în tabăra liberalilor conduși de Virgil Popescu, actualul ministru al Energiei. În anul 2016, Alin Udriște a obținut un mandat de consilier județean din partea PNL, apoi Virgil Popescu l-a susținut pentru funcția de vicepreședinte al filialei PNL Mehedinți. După ce Virgil Popescu a ajuns ministru Economiei, la finalul anului 2019, l-a numit pe Alin Udriște în funcția de director al SNAM. Citește și: EXCLUSIV Directorul de la Ape Minerale, liberalul Udriște, folosește mașinile instituției pentru firma de panificație a familiei, transportă inclusiv pomeni la case funerare La scurt timp după ce a preluat șefia SNAM, Alin Udriște a început să facă mai multe achiziții controversate. A cumpărat pachete pentru sărbătorile pascale și de Crăciun de la două firme reprezentate de Marius Bodeanu, contabilul său de la firma Aurora Trust, societatea care deține fabrica de pâine din orașul Drobeta - Turnu Severin, din județul Mehedinți. Un alt contract de 77.000 de euro a fost atribuit firmei Eurodulgher SRL pentru "reabilitarea, modernizarea și dotarea clădirii de bazine și separare captare izvor apă minerală, plată" de la Băile Herculane. Manager la această societate figura Mihail Udriște, fratele directorului Alin Udriște.

Șase prime pe an la AACR (sursa: Facebook/AACR)
Investigații

Șase prime pe an la AACR

Șase prime pe an la AACR. 4.600 de euro brut. Atât a fost valoarea medie a fiecărei prime date în cursul anului 2022 de către directorul general Nicolae Stoica, șeful Autorității Aeronautice Civile Române (AACR). Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online În total 4,38 milioane lei, adică în jur de 900.000 de euro. De aproape patru ori mai mult față de cuantumul primelor date anul 2021. În plus, s-au mai acordat premii pentru ore suplimentare și rezultate deosebite în cunatum de 500.000 de euro. Dar asta nu e tot: la începutul anului 2023, la o lună după ce s-a dat prima de Crăciun, angajații Autorității au mai primit câte un bonus minim de 500 de euro. Surse din cadrul AACR susțin că angajații obedienți au primit prime mult mai mari, dar valoarea acestora este ținută la secret de directorul Nicolae Stoica. Securitatea cibernetică, sacrificată pentru economii Nicolae Stoica a fost plasat în Consiliul de Administrație al Autorității Aeronautice Civile Române în cursul anului 2020 de liberalul Lucian Bode, ministrul de atunci al Transporturilor. Ulterior, în mandatul de ministru al lui Cătălin Drulă, a fost numit director general interimar. La scurt timp după preluarea funcției, Nicolae Stoica a întocmit un raport prin care a decis desființarea Compartimentului de Securitate Cibernetică, din cadrul Biroului Administrativ, pentru a reduce costurile. Totodată, a decis și concedierea celor trei specialiști care răspundeau de securitatea cibernetică în domeniul aviației civile. Motivul: prin concedierea celor trei angajați AACR ar fi făcut economii anuale de aproximativ 507.000 lei. Puțin peste 100.000 de euro. Toate aceste decizii au fost justificate de directorul Nicolae Stoica prin faptul că AACR nu are atribuții în domeniul securității cibernetice în domeniul aviației civile. A fost contrazis de Administrația Prezidențială, Serviciul Român de Informații, Ministerul Transporturilor și chiar de către Guvernul României. Degeaba, lucrurile au rămas așa. Șase prime pe an la AACR Pus pe făcut economii, directorul Nicolae Stoica a acordat în primul an de mandat prime în valoare de 1,297 milioane lei unui număr de 190 de angajați. Adică, fiecare din cei 190 de beneficiari a primit o primă medie de 6.831 lei brut. Totodată, a premiat un singur angajat pentru muncă suplimentară cu suma de 3.419 lei brut. Surse din cadrul AACR au declarat sub protecția anonimatului că prima pentru ore suplimentare a fost acordată Gabrielei Mocanu, șefa biroului juridic și protejata directorului Nicolae Stoica. Situația s-a schimbat radical în anul 2022. A crescut valoarea primelor și a premiilor pentru ore suplimentare și rezultate deosebite. Cuantumul primelor brute a crescut de la 6.831 lei la 22.470 lei, adică cu 350%. Ceea ce implicit a dus la creșterea fondului de prime de la 1,297 milioane lei la 4,381 milioane lei, echivalentul a aproape 900.000 de euro. Citește și: EXCLUSIV Cum se trafichează posturile în aviație: ești detașat în străinătate, dai „cu împrumut” 5.000 de euro șefului. Cazul Stoica (CIAS/AACR) Dacă în anul 2021 doar un singur angajat a primit primă pentru ore suplimentare, în anul 2022 s-au dat 124 de astfel de prime. Totodată, cuantumul primelor pentru ore suplimentare a crescut de la 3.419 lei la 8.435 lei. Adică, peste 1,045 milioane lei în total. Tot în anul 2022 s-au acordat un număr de 185 de prime pentru rezultate deosebite în muncă cu o valoare cumulată de 1,179 milioane lei. Cuantumul mediu al acestei prime a fost de 6.376 lei. Valoarea cumulată a tuturor primelor acordate de AACR în anul 2022 depășește suma de 6,6 milioane lei, aproximativ 1,4 milioane euro. Patru prime pe an numai prin CCM Defapt.ro a transmis mai multe solicitări către directorul general Nicolae Stoica pentru a afla care au fost criteriile de acordare a primelor în anul 2022, cuantumul acestora, dar și motivele pentru care s-au acordat prime la începutul acestui an. Din răspunsurile Autorității Aeronautice Civile Române rezultă că fiecare angajat primește patru prime anual. De Paște, de Ziua Patronului Aviației (20 iulie), de Ziua Autorității Aeronautice Civile Române (12 august) și de Ziua Aviației Civile Internaționale (7 decembrie). "Aceste prime sunt prevăzute în Contractul Colectiv de Muncă (CCM), document semnat în anul 2019 între fosta conducere a Autorității Aeronautice Civile Române, sindicat și reprezentanții angajaților AACR", a susținut directorul Nicolae Stoica. Dar ce nu spune este faptul că el a semnat un act adițional în anul 2022 prin care se prelungește valabilitatea CCM. Noi bonusuri, în ianuarie 2023 Dar pe lângă cele patru prime anuale, angajații AACR s-au trezit în ianuarie 2023 că au primit noi bonusuri. Cea mai mică primă acordată în ianuarie 2023 a fost de 2.500 lei net. Surse din cadrul autorității susțin că alți angajați din anturajul directorului Nicolae Stoica au primit prime mult mai mari. Printre cei care au primit prime mult mai mari se află Gabriela Mocanu, Laura Stoian, Carmen Bondrea și Anda Ciobanu. Cele patru au făcut parte din comisia de evaluare a lui Nicolae Stoica pentru funcția de director general în decembrie 2022. Un alt angajat care a primit primă de peste 10.000 lei este Iulian Alexandru, șeful compartimentului auto. Am încercat să aflăm de la Gabriela Mocanu și Iulian Alexandru care a fost valoarea primelor primite în ianuarie 2023. Mocanu a refuzat să comenteze, Alexandru nu a putut fi contactat. Ne scriu familiile din AACR În cazul Laurei Stoian, consilier juridic și secretarul comisiei care l-a desemnat director general pe Nicolae Stoica, a răspuns soțul acesteia, Valentin Stoian. Și el angajat al AACR, pe postul de inspector aeronautic. Valentin Stoian a trimis un e-mail în care se arată deranjat de faptul că ne interesează primele primite din bani publici de angajații AACR, dar mai ales cele primite de soția sa. "În legătura cu unii colegi din lista aia nominală, află că au stat zile întregi până la orele 8-9 seara pentru a îndeplinii sarcini de serviciu, fără a li se plăti ore suplimentare, iar asta s-a întâmplat inclusiv pe 30 decembrie, când probabil dumitale îți pregăteai petrecerea de Anul Nou", susține furios Valentin Stoian (a fost păstrată grafia exactă a mesajului primit de Defapt.ro - n.r.). Orele suplimentare - excepționale, dar banale Directorul Nicolae Stoica și-a contrazis subalternul, susținând că "politica AACR este aceea ca angajații să nu efectueze ore suplimentare. Doar în cazuri excepționale și corespunzător motivate, se pot efectua ore suplimentare cu aprobarea șefilor ierarhici superiori. Citește și: OFICIAL Prima instituție de stat care și-a închis deja conturile la BCR și și-a deschis altele noi (la CEC) este Autoritatea Aeronautică. CNAIR o va urma până în februarie 2023 Angajații AACR care efectuează ore suplimentare sunt recompensați prin ore/zile libere, în condițiile legii, excepție făcând personalul care lucrează în ture și care nu poate fi recompensat cu ore/zile libere, iar conform legii, AACR este obligată să plătească orele suplimentare efectuate.". Cu toate acestea, primele acordate în anul 2022 pentru ore suplimentare au fost calculate la 1,045 milioane lei, adică peste 200.000 de euro. _____________________________ După publicarea articolului, Valentin Stoian a trimis redacției o reacție, pe care o publicăm ca atare: "Dl. Zoltan, Daca ar fi asa cum zici tu in articol, ar fi fost bine ca eu si sotia mea sa fi luat primele de care faci vorbire in articol! Pe langa faptul ca dezinformezi in ce ne priveste, macar ai bunul simt jurnalistic (ca cel de om se pare ca nu il ai!) si publica tot articolul la care faci referire in subtitlul ‘ ne scriu familiile din AACR’. De altfel si in acest articol dezinformezi cu buna stiinta (probabil din razbunare pentru ca nu ai nivelul intelectual suficient sa-mi dai o replica pe masura la primul meu mesaj?!) cand vorbesti de primele castigate de sotia mea. Daca tu le sti , zi-ni-le si noua ca noi nu stim de ele! Acele multe prime de care faci vorbire ca le-a castigat sotia mea te asigur ca nu le-a primit (si poate ca ar fi meritat la cat munceste si ce spete are!) Solicit ca acest mesaj sa fie publicat ca drept la replica impreuna cu primul meu mesaj transmis dlui. Zoltan Rog sa aveti in vedere ca acesta este un demers strict personal (asa cum a fost si prima mea interventie) intrucat imaginea mea si a sotiei este afectata de calomniile lansate de dl. Zoltan. Cu siguranta o sa analizez cu sotia chemarea in judecata a dlui. Zoltan si a intregii redactii pentru defaimare. Valentin STOIAN Aeronautical Inspector ATM/ANS Romanian CAA"

Polițele RCA se vor scumpi masiv (sursa: Facebook/Euroins Romania)
Economie

Polițele RCA se vor scumpi masiv

Polițele RCA se vor scumpi masiv. Haos pe piața asigurărilor din România, după ce Autoritatea de Supraveghere Financiară a retragă autorizația companiei de asigurări Euroins. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Astfel, compania urmează să intre în insolvență. Decizia îi va afecta pe cei 2,8 milioane de români care au polițe de Răspundere Civilă Auto încheiate cu Euroins. Polițele RCA se vor scumpi masiv Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) a decis să ridice autorizația companiei Euroins, potrivit ziarului Libertatea. Surse din cadrul ASF au declarat pentru Defapt.ro că procedura în astfel de cazuri prevede că decizia luată de ASF trebuie să fie comunicată prima dată companiei Euroins. Ulterior va fi făcută publică. Decizia de retragere a autorizației Euroins are un impact devastator asupra șoferilor și a companiilor de transport pentru că ar putea duce la scumpirea asigurărilor. În acest sens, spun sursele consultate de către Defapt.ro, urmează să fie plafonat prețul polițelor RCA pentru o anumită perioadă de timp. Încă nu s-a decis la ce valoare vor fi plafonate asigurările obligatorii și nici pe ce perioadă. O măsură similară a mai fost luată în anul 2016, atunci când prețurile au fost plafonate pentru o perioadă de șase luni. Companiile de asigurări Groupama, Allianz-Țiriac Asigurări, Asirom, Generali, Omniasig, Uniqa și Grawe au dat Guvernul în judecată pentru că au fost forțate să vândă polițe RCA la niște prime stabilite în mod arbitrar și care au condus la falimentul unor societăți de asigurări. În data de 19 iulie 2018, Comisia Europeană a decis în urma neregulilor de piața RCA să inițieze procedura de infringement împotriva României. Marcel Ciolacu: "Este posibil să fie un faliment anunțat!" Marcel Ciolacu, liderul PSD, a fost întrebat în urmă cu opt zile despre scumpirea asigurărilor auto obligatorii. Dar el a vorbit despre un faliment pe piața asigurărilor. "Ştiţi foarte bine că este posibil să fie un faliment anunţat. Sunt ferm convins că guvernul va interveni, aşa cum a mai făcut odată", a răspuns Marcel Ciolacu. Premoniția lui Ciolacu, întâmplătoare sau nu, a atras critici din partea Alinei Gorghiu, președintele interimar al Senatului. "Nu comentez declaraţiile preşedintelui PSD, dar cred că în România e destul de sensibil să te joci cu termeni de genul faliment sau insolvenţă, dat fiind istoricul recent de pe piaţa asigurărilor. Cred că aceste teme, atunci când ieşi cu ele şi eşti un om politic foarte sus pus, trebuie să vii cu argumente atunci când emiţi sau vorbeşti de un subiect atât de grav. PNL aşteaptă toate informaţiile corecte să găsim soluiţii, fără să alertăm pe nimeni şi fără să discutăm în cheie populistă vreun subiect", a declarat Alina Gorghiu. Nicolae Ciucă: "La nivelul ASF trebuie găsite soluțiile" Piața asigurărilor din România s-a inflamat în urma declarațiilor făcute de politiceni. Nicolae Ciucă, premierul României, a anunțat cu o zi înainte de a fi retrasă autorizația companiei Euroins că o decizie de intrare în insolvență ar afecta foarte mulți oameni și companii de transport. Citește și: „Comportamentul agresiv a fost intenționat”, a spus șeful Statului Major al SUA despre piloții ruși care au avariat o dronă americană. Lavrov, arogant: Am impus restricții în Marea Neagră "Concluziile sunt că Euroins are o cotă de piață destul de consistentă și la nivelul ASF trebuie găsite soluțiile ca acea cotă de piață, dacă într-adevăr intră în insolvență, să poată fi preluată pentru că e vorba de foarte mulți oameni și companii de transport care vor fi afectate. Plafonarea prețurilor RCA este o ipoteză care este în analiză, doar că această plafonare poate să se întâmple pe o perioadă determinata de timp, pe care o vor stabili experții", a declarat premierul Nicolae Ciucă. Compania Euroins, parte a grupului bulgar Eurohold, avea la finalul anului 2022 în jur de 2,8 milioane de poliție RCA vândute în România.

Traficant de droguri, asociat cu statul (sursa: diicot.ro)
Investigații

Traficant de droguri, asociat cu statul

Traficant de droguri, asociat cu statul. Laurențiu Huică, fost vicepreședinte al Asociației Producătorilor de Medicamente, a fost reținut 24 de ore de procurorii DIICOT pentru că făcea parte dintr-o grupare de crimă organizată care producea metamfetamină în laboratoare clandestine de pe teritoriul Poloniei și Cehiei. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Valoarea drogurilor a fost estimată de anchetatori la 500 de milioane de euro. Defapt.ro a i-a găsit numele lui Laurențiu Huică ca asociat în 30 de societăți înregistrate în România, din care doar 12 sunt active. Într-una dintre aceste societăți, Huică este asociat cu Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului, instituție aflată în coordonarea Ministerului Economiei. O altă societate la care este acționar și adminstrator, Meduman SA, are ca activitate principală producția și comercializarea medicamentelor de uz uman și veterinar, precum și extracția morfinei din capete de mac. Lanțul metamfetaminei Laurențiu Huică, un afacerist din industria farmaceutică și fost vicepreședinte al Asociației Producătorilor de Medicamente, și Cristian Iosipescu au fost reținuți 24 de ore de procurorii DIICOT pentru acuzațiile de constituire a unui grup infracțional organizat, punerea pe piață a substanțelor clasificate ca precursori, în formă continuată, și complicitate la trafic intern de droguri mare risc. Anchetatorii susțin că în perioada ianuarie 2021 – februarie 2023, cei doi români împreună cu cetățeni cehi, slovaci, polonezi și lituanieni au pus bazele unui grup infracțional transfrontalier. Laurențiu Huică cumpăra efedrină și pseudoefedrină prin intermediul societății sale, Arena Group SA, care le transforma într-un medicament. Formula chimică folosită la producția medicamentului permitea dizolvarea și extragerea rapidă a substanțelor în laboratoarele clandestine. Ulterior se obținea metamfetamină, un drog sintetic cu efect intens, care poate dura până la 16 ore. Procurorii au descoperit laboratoare clandestine pe teritoriul Poloniei și Cehiei. Metamfetamina era distribuită de acolo în mai multe state din Uniunea Europeană. Laboratorul din Voluntari Societatea Arena Group este deținută de Laurențiu Huică (95%). Restul acțiunilor sunt pe numele lui Alexandru Cătălin Huică și Lianda Ruxandra Huică. Președintele Consiliului de Administrație este Laurențiu Huică, în timp ce Mariana Teodor și Alexandru Cătălin Huică figurează ca membri în CA. Toți trei sunt și administratori ai societății. Obiectul principal de activitate este fabricarea preparatelor farmaceutice. Firma lui Huică are patru puncte de lucru: în Prahova, Voluntari și Mogoșoaia. Tot în Voluntari își are sediul și Laboratorul de Produse Farmaceutice. Acolo, precursorii erau încorporați în două produse farmaceutice, comprimate de 50 și 120 de miligrame de efedrină și pseudoefedrină. Unul dintre acestea era înregistrat ca medicament autorizat doar în România, dar firma Arena Group SA nu deținea autorizația de export. "În ceea ce privește cel de-al doilea produs, societatea românească nu deținea autorizație de producție și punere pe piață în România sau în țările din Uniunea Europeană. Comprimatele respective nu au fost livrate către spitale sau farmacii din România", potrivit comunicatului de presă emis de DIICOT. Traseul comprimatelor Comprimatele produse în România au fost expediate către societăți din Cehia, Bulgaria, Lituania și Spania, care le achiziționau fără a deține autorizație de punere pe piață în statele respective. Însă, spun procurorii, medicamentele nu au ajuns la destinația declarată, ci în diverse locuri de pe teritoriul Poloniei, de unde au fost preluate de către un membru al grupului infracțional organizat, cetățean polonez. Pe teritoriul Poloniei, livrările au fost fracționate în cantități mai mici și trimise în Republicile Cehă și Slovacă, unde au fost distribuite către laboratoarele în care se extrăgeau precursorii pentru producția ilicită de metamfetamină. Majoritatea laboratoarelor clandestine de producție a metamfetaminei, identificate pe teritoriul Cehiei și Poloniei, foloseau ca materie primă comprimatele produse în România. Pentru împiedicarea descoperirii activității infracționale, locurile în care erau improvizate laboratoarele și împrejurimile acestora au fost păzite de membrii grupului infracțional organizat, susțin procurorii. Potul: 468 de milioane de euro DIICOT susține că membrii grupului infracțional au organizat transportul și livrarea către societățile achizitoare a unui număr de peste 168 de milioane de comprimate în care au fost înglobați, prin fabricare, precursorii efedrină și pseudoefedrină (aproximativ 6,7 tone clorhidrat de efedrină), din care se putea produce o cantitate totală de aproximativ 4,7 tone de metamfetamină. Citește și: Rusia și China strâng rândurile: Xi îl va vizita pe Putin la 13 luni de la invadarea Ucrainei, Beijing a numit un ministru al Apărării sancționat de SUA pentru colaborare militară cu Moscova Prețul unui kilogram de metamfetamină este de aproximativ 40.000 de euro la vânzarea en gros. Ceea ce înseamnă că valoarea celor 4,7 tone este de 187 milioane de euro. Însă prețul de vânzare a unui gram de metamfetamină este cuprins între 70 și 100 de euro. Adică 468 milioane de euro la consumatorii finali. Arestări și percheziții La operațiunea de capturare a traficanților de droguri au fost implicate DIICOT și autoritățile judiciare din Polonia, Slovacia și Cehia, sprijinite de EUROPOL și EUROJUST. În urma perchezițiilor din România au fost indisponibilizate aproximativ trei tone de precursori din categoria I, mai multe loturi de medicamente și suma de aproximativ 600.000 de euro, fiind identificate mai multe înscrisuri de interes în cauză. În Polonia au fost reținute opt persoane implicate în deturnarea transporturilor de medicamente cu conținut de efedrină/pseudoefedrină ce provin de la fabrica din România. Autoritățile din Polonia au confiscat autoutilitară plină cu paleți cu medicamente, aproximativ 100 de flacoane cu efedrină provenind de la fabrica din România. Totodată, au fost identificate și ridicate sumele de 177.215 euro și 366.200 de zloți. În Slovacia au fost reținute patru persoane și a fost confiscată suma 1.129.220 de euro. Autoritățile din Cehia au reținut două persoane și a indisponibilizat 148.103 de euro, 711.082 de coroane și 22.433 zloți. Traficant de droguri, asociat cu statul Numele lui Laurențiu Huică apare în 30 de societăți înregistrate în România, din care doar 12 sunt active. Societățile active se ocupă de producția și vânzarea medicamentelor, fabricarea de lenjerie de corp, dar și cu hoteluri și cazări. De exemplu, Arena Group SA, Laurențiu Huică și Alexandru Cătălin Huică sunt asociați în firma Arena Hotels SRL, care are ca obiect de activitate hoteluri și activități de cazare. Punctul de lucru este în Năvodari. Firma Hepites SA îi are ca acționari pe Laurențiu Huică (90,7%), statul român prin Autoritatea de Administrare a Activelor Statului (3,1%), plus alți acționari persoane fizice. Societate deține un lanț de farmacii și laboratoare în județele Galați, Vrancea și Brăila. Cu un număr mediu de 67 de angajați în anul fiscal 2021, firma a avut o cifră de afaceri de aproape șase milioane de lei. Autoritatea de Administrare a Activelor Statului se află în coordonarea Ministerulu Economiei, condus de Florin Spătaru. Meduman SA este o societate la care Laurențiu Huică deține peste 22,7% din numărul de acțiuni. Un alt acționar important este Carmen Marin, cu peste 19,3% din acțiuni. Restul acțiunilor sunt deținute de persoane juridice și fizice, plus PAS Meduman. Președinte al Consiliului de Administrație este Laurențiu Huică, în timp ce funția de vicepreședinte este deținută de Toader Hojda. Alexandru Cătălin Huidă figurează ca membru în CA și administrator. Această societate are ca activități principale producerea si comercializarea medicamentelor de uz uman si veterinar, precum și extracția morfinei din capete de mac.

Iași versus București: inimi mai scumpe (sursa: Facebook/Costel Alexe)
Eveniment

Iași versus București: inimi mai scumpe

Iași versus București: inimi mai scumpe. Consiliul Județean Iași a pierdut finanțarea de 300 de milioane de euro care ar fi putut fi alocată prin PNRR pentru construcția Institutului Regional de Medicină Cardiovasculară din cauza digitalizării și a costurilor supraevaluate. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online De exemplu, costul mediu pe metru pătrat construit ajungea, în proiectul ieșean, la 26.500 lei, în timp ce costul mediu pentru un pat era de aproape 3,3 milioane lei. Pentru comparație, la București, la Institutul de Urgență pentru Boli Cardiovasculare, costul pe metru pătrat construit a fost calculat la 16.577 lei, iar costul pe pat, la puțin peste 2,4 milioane lei. Mai mult, costurile cu asistența tehnică pentru Iași au fost estimate la peste 20,3 milioane lei, în timp ce la București sunt de doar 460.000 lei. A fi sau a nu fi digitalizare Ministerul Sănătății (MS), condus de pesedistul Alexandru Rafila, a decis să excludă proiectul „construirea şi dotarea Institutului Regional de Medicină Cardiovasculară Iaşi” de pe lista obiectivelor de investiții din domeniul medical care vor fi finanţate prin Programul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR). Surse din cadrul MS au declarat sub protecția anonimatului că proiectul susținut de liberalul Costel Alexe a fost depunctat pentru capitolul "digitalizare". De exemplu, în cererea de finanțare s-a menționat că 80 de paturi vor fi digitalizate și dotate cu echipamente IT care vor înlocui fișa de observație clasică a pacientului cu sisteme digitalizate (adică cu fișa sau dosarul electronic al pacientului). Consiliul Județean Iași a transmis ulterior o clarificare în care a menționat că toate cele 450 de paturi sunt digitalizate. În acest sens au dat ca exemplu paturile electronice pentru pacienți. Numai că Ministerul Sănătății a considerat că aceste paturi nu pot fi incluse în capitolul digitalizare, ci la echipamente medicale. Motivul: toate paturile pentru pacienți produse în anul 2023 au mecanisme electronice conectate la un panou de comandă prin care se rabatează, se ridică sau coboară. Un alt echipament invocat la „digitalizare” a fost stația centrală de monitorizare a pacienților critici. Adică un monitor care afișează într-un singur loc anumiți parametrii preluați de la monitoarele de funcții vitale. Dar și acesta face parte din categoria echipamentelor medicale și nu a putut fi inclus la digitalizare. Alexe, declarații inutile Nemulțumit de decizia ministrului Alexandru Rafila, liberalul Costel Alexe declara în ianuarie 2023 că a solicitat reevaluarea proiectului. Printre motivele invocate atunci se afla și o evaluare internă a proiectului realizată de Consiliul Județean Iași, în urma căreia ar fi rezultat că trebuia să primească 72 de puncte. Acest punctaj ar fi situat Institutul Regional de Medicină Cardiovasculară Iaşi pe un loc eligibil pentru finanţare. „Iaşiul merită să aibă un Spital al Inimii şi am atras în nenumărate rânduri atenţia asupra urgenţei şi necesităţii acestui institut, nu doar pentru judeţul nostru, ci pentru întreaga regiune a Moldovei, inclusiv pentru cetăţenii români din Republica Moldova. Nu vom renunţa la acest spital vital pentru sănătatea ieşenilor, indiferent de greutatea piedicilor pe care le întâlnim pe traseu. Statul român este obligat să prioritizeze cu adevărat investiţiile din Sănătate şi să repare nedreptatea pe care Iaşiul şi Moldova o trăiesc de ani de zile”, spunea Costel Alexe, președintele Consiliului Județean Iași. Costuri foarte mari la Iași Costurile estimate pentru construirea şi dotarea Institutului Regional de Medicină Cardiovasculară Iaşi au fost estimate de Consiliul Județean Iași, condus de liberalul Costel Alexe, la nu mai puțin de 1,479 miliarde lei (în jur de 300 de milioane de euro). Proiectul prevedea construcția unui spital cu 450 de paturi și 19 săli de operație. Calculele arată că costul mediu pe pat erau de 3,288 milioane lei fără TVA. În timp ce costul mediu pe fiecare metru pătrat construit ajungea la 26.508 lei (peste 5.400 de euro). În această sumă au fost calculate construirea institutului, amenajări exterioare, utilități și branșamente, împrejmuire, proiectare și consultanță, taxe, cheltuieli neprevăzute, dotări și echipamente medicale. În plus, Consiliul Județean Iași a prevăzut bani pentru asistența tehnică și consultanță. Pentru asistența tehnică erau prevăzuți 20,38 milioane lei fără TVA. Iar pentru consultanță, 8,1 milioane lei. Iași versus București: inimi mai scumpe Pe lista obiectivelor de investiții din domeniul medical care vor fi finanţate prin PNRR se află Institutul de Urgență pentru Boli Cardiovasculare „Prof. Dr. C.C. Iliescu” din București. Adică, un institut cu același profil ca cel de la Iași. Documentele obținute de către Defapt.ro arată că pentru construcția acestui institut s-au cerut 788,9 milioane lei. Adică în jur de 161 de milioane de euro. Datele din proiect arată că institutul de la București urmează să aibă 324 de paturi și 14 săli de operație. Citește și: Cum a ajuns Ucraina o țară mai digitalizată decât România, în ciuda invaziei rusești sălbatice. Un ucrainean din doi este conectat online la sistemul public Bugetul pentru fiecare pat a fost calculat la 2,434 milioane lei. Cu 854.000 lei mai puțin față de costul unui pat prevăzut de Consiliul Județean Iași. Deci, o diferență de 172.000 de euro pentru fiecare pat. Mai mult, costurile pentru fiecare metru pătrat construit la București au fost calculate la 16.577 lei. Cu 9.931 lei mai ieftin ca la Iași, echivalentul a 2.000 de euro. Asistența tehnică pentru construcția institutului de la București este de doar 460.000 de lei, de 44 de ori mai puțin decât suma prevăzută pentru institutul de la Iași. Mai mult, proiectul de la București nu prevede bani pentru consultanță.

Siguranța aeronavelor TAROM, în pericol post-atac (sursa: Facebook/TAROM)
Investigații

Siguranța aeronavelor TAROM, în pericol post-atac

Siguranța aeronavelor TAROM, în pericol post-atac. Compania TAROM, deținută de Ministerul Transporturilor, a pierdut controlul asupra mai multor servere în urma unui atac cibernetic. Structurile de securitate cibernetică ale statului român se chinuie de aproape trei săptămâni să remedieze pagubele, dar fără succes. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Oficialii companiei au anunțat inițial că este vorba de un atac izolat care a afectat doar câteva documente. În realitate, angajații nu mai au acces la o parte din serverele companiei. Defapt.ro a obținut un nou document în exclusivitate din care rezultă că TAROM nu poate transmite către Autoritatea Aeronautică Civilă Română mai multe rapoarte, conform obligațiilor legale. Surse din cadrul TAROM susțin că infrastructura IT reprezintă o vulnerabilitate pentru că șefii care s-au perindat la conducerea companiei au refuzat să aloce bani pentru protejarea împotriv atacurilor cibernetice, deși angajații au făcut nenumărate cereri în acest sens. Comunicat de presă mincinos Șefii companiei TAROM se schimbă periodic, în funcție de interesele politice. La începutul anului, s-a decis ca în funcția de director general să fie numit Costin Iordache, care deținea la data numirii funcția de director financiar. Dar nici nu s-a uscat bine cerneala pe decizia de numire pentru că noul director general al TAROM a intrat în concediu și a plecat din țară. În timp ce se bucura de vacanță, pe 20 februarie, compania TAROM a fost ținta unui atac cibernetic de amploare. Defapt.ro a dezvăluit atunci în exclusivitate că au fost afectate grav mai multe servere, în special cele pe care erau ținute documentele financiar-contabile. La o săptămână după atacul cibernetic, angajații de la resurse umane au fost nevoiți să calculeze de mână salariile salariaților TAROM. În urma dezvăluirilor făcute de către Defapt.ro, compania TAROM a emis un comunicat de presă prin care anunța că „atacul de tip ransomware a afectat câteva fişiere” și „incidentul a fost izolat”. Siguranța aeronavelor TAROM, în pericol post-atac Atacul cibernetic a avut loc în urmă cu 18 zile, timp în care specialiștii în securitate cibernetică de la Serviciul Român de Informații și Directoratul Național de Securitate Cibernetică nu au reușit să remedieze problemele. Adică să preia controlul serverelor afectate. Defapt.ro a obținut un nou document din care rezultă că situația este mult mai gravă: TAROM nu poate raporta către Autoritatea Aeronautică Civilă Română informațiile prevăzute de lege. În documentul semnat de directorul general Costin Iordache se menționează că „Compania TAROM a fost victima unui atac cibernetic de tip RANSOMWARE ce a afectat, printre altele, și aplicația care centralizează indicatorii fizici și generează raportările statistice lunare: Raportul statistic A, Notificarea lunară privind supravegherea asigurării de către operator a siguranței operării aeronavelor, Raportul statistic NAV, rapoarte pe care compania TAROM are obligația de a le tranmite Autorității Aeronautice Civile Române, până pe data de 10 ale lunii următoare efectuării zborurilor. Urmare a acestei situații vă comunicăm că suntem în imposibilitatea de a transmite raportările statistice aferente lunii februarie 2023”. Totodată, directorul Costin Iordache a mai menționat în documentul citat că „în acest moment Compania TAROM împreună cu autoritățile de securitate cibernetică ale statului conlucrează pentru a găsi soluții de decriptare și avem semnale că situația se va remedia”. Șefii TAROM au ignorat infrastructura IT Surse din cadrul companiei TAROM au declarat sub protecția anonimatului că în ultimii ani nu s-au făcut investiții majore în infrastructura IT. Motivul, spun sursele, șefii TAROM au invocat lipsa fondurilor pentru investiții. „Angajații au depus cereri peste cereri prin care au cerut șefilor TAROM să cumpere echipamente și soluții pentru protejarea infrastructurii IT. Nu s-au alocat bani pentru că s-a invocat lipsa de fonduri”, susțin sursele. Citește și: Financial Times scrie despre scandalul Bâstroe, sugerând că este mâna Rusiei, cu scopul de a diminua susținerea României pentru Ucraina Totodată, sursele avertizează că incidentele de securitate cibernetică se pot repeta dacă nu se vor lua măsuri în acest sens. Adică nu se vor face investiții în infrastructura critică.

Dezinsecția în Ilfov, pe suprafață umflată (sursa: Facebook/Consiliul Județean Ilfov)
Investigații

Dezinsecția în Ilfov, pe suprafață "umflată"

Dezinsecția în Ilfov, pe suprafață "umflată". Consiliul Județean Ilfov, condus de liberalul Hubert Thuma, a repetat licitația pentru dezinsecție cu o valoare cuprinsă între minim 7,2 milioane euro și maxim 14,4 milioane. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Defapt.ro a dezvăluit în exclusivitate faptul că în caietul de sarcini au fost incluse mai multe date eronate în baza cărora s-a calculat valoarea acordului-cadru. De exemplu, suprafața străzilor din județul Ilfov a fost mărită de 70 de ori. Mai mult, deși contractul prevede dezinsecția domeniului public al județului Ilfov, pentru a mări din pix suprafața (și, implicit, costurile) au fost incluse și proprietățile private, inclusiv groapa de gunoi deținută de Eco Sud. Ceea ce înseamnă că din banii publici se face dezinsecția pe terenurile companiilor private. Licitație anulată, apoi reluată Liberalul Hubert Thuma este președintele Consiliului Județean Ilfov, care are în subordine Serviciul Județean de Dezinsecție și Ecologizare Mediu Ilfov. Acest serviciu, condus de directorul Mara Nedelcu, a anunțat în iulie 2022 organizarea unei licitații pentru dezinsecție și larvicidare a domeniului public al județului Ilfov. Valoarea acordului-cadru pe o perioadă de patru ani a fost estimată la minim 7,2 milioane euro și maxim 14,4 milioane euro. Singura ofertă a fost depusă de asocierea dintre firmele Wasval și Atopum Invest. Oferta a fost declarată neconformă și licitația anulată. Firma Wasval a contestat decizia la Consiliul Național pentru Soluționarea Contestațiilor, dar fără succes. Ulterior, în noiembrie 2022, licitația a fost reluată cu aceleași valori. Din datele publicate în Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP) rezultă că în fiecare din cei patru ani se va semna câte un contract subsecvent cu o valoare cuprinsă între 9,02 și 24,11 milioane lei. Și de această dată, la licitație s-a depus o singură ofertă. Tot din partea asocierii dintre firmele Wasval și Atopum Invest. De data aceasta, cu succes. Dezinsecția în Ilfov, pe suprafață "umflată" Valoarea acordului-cadru a fost stabilită pe baza suprafețelor domeniului public al județului Ilfov pe care urma să se facă dezinsecția. Atenție, nu domeniul privat. Astfel, în Caietul de Sarcini se menționează la capitolul „numărul de hectare terestru de tratat” că suprafața totală a drumurilor la nivelul județului Ilfov este de 24.379 hectare. Gropile de gunoi însumează 174 de hectare. Spațiile verzi, 374 de hectare. Iar suprafața lacurilor pe care urmează să se facă larvicidarea este de 5.107 hectare. Defapt.ro a dezvăluit că în cazul localității ilfovene Vidra, de exemplu, suprafața drumurilor a fost calculată la 1.729 hectare, echivalentul unui drum lat de zece metri și lung cât distanța de la București la Berlin. Distanța de pulverizare = 70 de metri Defapt.ro a solicitat Consiliului Județean Ilfov și Serviciului Județean de Dezinsecție și Ecologizare Mediu Ilfov (SJDEM) să explice cum au ajuns la asemenea suprafețe. Primul răspuns oficial a fost că „informațiile solicitate fac parte din Strategia de Contractare a autorității, prezentată Agenției Naționale pentru Achiziții Publice, document care nu este disponibil pentru ofertanți, în acest moment”. Ulterior, într-un alt răspuns, SJDEM a transmis că, de fapt, suprafețele drumurilor ar fi fost furnizate de autoritățile locale din județul Ilfov. Apoi au fost înmulțite cu distanța de pulverizare. Adică cu 70 de metri. Tot oficialii SJDEM au transmis cum au calculat suprafața în cazul drumurilor din Vidra. „Pentru localitatea Vidra care are o rețea de drumuri de 247,043 km: 247,043 x 1000 metri = 247.043 metri liniari x 70 de metri (distanța de pulverizare) = 17.293.010 mp : 10000 = 1729,301 hectare”, susține SJDEM. 70 de metri = inclusiv suprafețe private Din acest calcul rezultă că dezinsecția nu se mai face terestru, așa cum era menționat în Caietul de Sarcini, ci la o anumită înălțime față de nivelul „terestru”. Legat de această problemă, SJDEM a transmis că „aceste informații sunt elementare pentru orice operator DDD profesionist și nu este necesar a fi menționate într-o documentație de atribuire”. Mai mult, din acest calcul rezultă că de pe axul drumului substanța va fi pulverizată la o anumită înălțime pe o lățime de 70 de metri. Ceea ce înseamnă că substanța folosită la dezinsecție va ajunge și pe proprietățile private ale localnicilor și agenților economici, lucru nespecificat în caietul de sarcini. Adică, în curți, construcții, sere și terenuri arabile. Toate private. Județul Ilfov a cunoscut în ultimii ani o dezvoltare accelerată din punct de vedere imobiliar. În toate cele 40 de localități au fost construite mii de blocuri. Întrebați cum se va face dezinsecția în cazul străzilor cu blocuri, răspunsul SJDEM este surprinzător: „Metoda de calcul a dispersiei este aceeași ca și în cazul străzilor fără blocuri. Din experiența noastră anterioară, cunoaștem faptul că în localitățile din județul Ilfov nu s-au întâlnit blocuri de locuințe cu înălțimi mai mari decât majoritatea caselor situate pe drumurile publice”. Groapa de gunoi privată Vidra, devenită teren public Culmea, metoda de calcul pe care susține SJDEM că o folosește în cazul suprafețelor terestre nu o aplică și în cazul suprafețelor aferente gropilor de gunoi și a spațiilor verzi menționate în același tabel. De exemplu, Primăria Vidra a informat SJDEM că pe raza localității se află groapa de gunoi Vidra, administrată de Eco Sud, și platforma ecologică pentru compost vegetal cu o suprafață de 48 hectare. În acest caz, SJDEM nu a mai înmulțit suprafața cu 70 de metri distanța de pulverizare așa cum a făcut în cazul drumurilor. Mai mult, chiar dacă Primăria Vidra a menționat transmis către SJDEM că groapa de gunoi este administrată de companie Eco Sud, șefii SJDEM au inclus această suprafață în Caietul de Sarcini complet ilegal. De ce ilegal? Pentru că dezinsecția se face doar pe domeniul public, conform Caietului de Sarcini. Neregulatele gropi de gunoi Legat de această neregulă flagrantă, directorul Mara Nedelcu a transmis că metodologia de calcul a suprafețelor gropilor de gunoi este diferită pentru că adesea au forme neregulate. Totodată, spune directorul Mara Nedelcu, vina pentru includerea gropii de gunoi Vidra în Caietul de Sarcini aparține Primăriei Vidra: „Indicarea corectă a suprafeței de tratat este responsabilitatea exclsuivă a fiecărei entități locale, nu a subscrisului, întrucât SJDEM nu are în obiectul de activitate atribuții privind controlul și verificarea situațiilor”. În urma solicitării transmise de către Defapt.ro, Mara Nedelcu a verificat informațiile, deși erau menționate cu mult înainte în documentele oficiale. Motiv pentru care Primăria Vidra a venit cu o rectificare prin care o informa că într-adevăr groapa se află în administrare privată. Dar nu a mai modificat Caietul de Sarcini și nici valoarea minimă și maximă a contractului. Altă groapă, alt mister: Glina O altă groapă de gunoi, aceeași problemă: în Caietul de Sarcini se menționează că urmează să se facă dezinsecția pe o suprafață de 117 hectare aferentă gropii de gunoi din localitatea ilfoveană Popești Leordeni. Acolo se află groapa de gunoi Glina, administrată tot în regim privat de compania Ecorec, de aproape 20 de ani. Citește și: Justiția din România l-a ucis iar pe polițistul Bogdan Gigină, care-i deschidea calea în trafic ministrului de Interne: l-a achitat pe Gabriel Oprea. Dosarul se prescrie, oricum, în toamnă Dar, culmea, oficialii SJDEM nu știu cui aparține groapa de gunoi. Întrebați cine administrează groapa de gunoi din localitatea Popești Leordeni, oficialii SJDEM au transmis „informația privind administrarea excede competențelor legale ale SJDEM”. Cu toate acestea, oficialii SJDEM au avut grijă să prevadă banii necesari pentru dezinsecția acestei gropi de gunoi. Cu toate acestea, directorul Mara Nedelcu ne-a asigurat că „nu, nu se va face dezinsecție din bani publici pe proprietate privată”. Larvicidarea lacurilor, o enigmă SJDEM a prevăzut că larvicidarea, adică operațiunea de distrugere a larvelor, se va face pe o suprafață de 5.107 hectare luciu de apă, conform Caietului de Sarcini. Aceasta este suprafața totală a lacurilor din județul Ilfov. Nici în acest caz nu s-a aplicat coeficientul de înmulțire cu 70 metri așa cum s-a aplicat în cazul drumurilor. Mai mult, alocarea de bani pentru larvicidarea întregii suprafețe a luciului de apă este eronată. Pentru că Institutul Cantacuzino recomandă autorităților ca operațiunea de larvicidare să se facă doar în zonele de mal, în zonele de mică adâncime a apelor. Adică în jur de 10%-15% din suprafața fiecărui lac. Motivul: acolo se depun ouăle de țânțari din care rezultă larvele. Această recomandare mai are și rolul de a reduce poluarea apelor cu larvicid. Întrebați cum se face larvicidarea, subalternii liberalului Hubert Thuma nu au știu ce să răspundă. Dar au transmis că „fiecare ofertant va descrie în oferta tehnică propria concepție privind realizarea serviciilor de larvicidare”.

Lidl România - amenzi uriașe, magazine închise (sursa: Facebook/Lidl)
Economie

Lidl România - amenzi uriașe, magazine închise

Lidl România - amenzi uriașe, magazine închise. Supermaketurile Lidl din România, cu cifră de afaceri raportată de peste trei miliarde de euro anual, mai fură uneori la calitate, la preț și la igienă. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Cel puțin conform Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor, care a constatat aproape 500 de nereguli. Efectul: ANPC a amendat supermarketurile Lidl cu aproape 7,3 milioane de lei. Lidl România - amenzi uriașe, magazine închise La nivel național, rețeaua Lidl este alcătuită din 346 de supermarketuri. Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) a anunțat în urmă cu două săptămâni că a dat 481 de amenzi în valoare de aproximativ 7,3 milioane lei supermarketurilor Lidl din România. Totodată, a decis oprirea definitivă de la comercializare a unor produse neconforme în valoare de peste 125.000 lei. În plus, a decis să oprească temporar activitatea a 38 de unități din județele: Arad, Prahova, Caraș Severin, Hunedoara, Neamț, Iași, Constanța, Olt, Dolj, Brașov, Alba, Mureș, Bihor, Satu Mare, Sălaj, Bistrița Năsăud, Ilfov și municipiul București. Autoritatea a cerut unui număr de 66 de magazine Lidl să înceteze practicile comerciale incorecte. Mai mult, unul dintre supermarketurile din Bacău a fost închis temporar pentru pentru o perioadă de până la șase luni. Fructe și legume mucegăite la vânzare Toate aceste amenzi au fost date după ce ANPC a constatat sute de nereguli în supermarketurile Lidl. De exemplu, s-au găsit produse de panificație neambalate depozitate în lăzi cu praf și impurități, folosirea de cuptoare neigienizate, produse fără etichetă, produse alimentare cu ambalaje depreciate, lipsa termenului de valabilitate la anumite produse. Cel mai grav însă a fost faptul că în supermarketurile Lidl se vindeau legume și fructe la preț de calitatea I, dar acestea erau mucegăite. Mai mult, consumatorii români erau înșelați cu bună știință: o parte din produsele comercializate în Lidl aveau un preț la raft și altul, mai mare, la casa de marcat. Lidl: "Nu putem da curs solicitării dumneavoastră" "Nu știu cum funcționează această rețea în celelalte țări. Speram ca măcar în România să fie un exemplu pentru toți ceilalți, dar mai ales pentru noi. De asemenea nu știu dacă, în țara de origine a acestui operator economic se mănâncă legume și fructe mucegăite sau prețurile de la raft nu se potrivesc cu cele de la casă. Mă întreb și dacă, după venirea unei autorități în control și aplicarea unor sancțiuni, lucrurile sunt tratate cu aceeași superficialitate și dezinteres", a menționat într-un comunicat de presă Horia Constantinescu, președinte ANPC. Defapt.ro a încercat să obțină un punct de vedere de la Lidl România în legătură cu aceste sancțiuni, dar mai ales legat de calitatea produselor și neconformitățile de la prețuri. Răspunsul echipei de comunicare al Lidl România a venit sec: „Vă mulțumim pentru că ne-ați scris. Din păcate, nu putem da curs solicitării dumneavoastră.”. Lidl în România, profituri nete de 200 de milioane euro în 2021 Grupul Lidl este prezent pe piața românească cu patru societăți. Una dintre acestea, Lidl România SRL, este deținută de WE Beteiligungs Gmbh și WE International Gmbh, societăți înregistrate în Germania. Această societate fără angajați se ocupă de activitățile birourilor administrative. Lidl Discount SRL, o altă societate din grupul Lidl, este deținută de Lidl România și WE International Gmbh. Această societate are ca obiect de activitate comerțul cu amănuntul în magazine nespecializate. Datele financiare pe anul 2021 arată că Lidl Discount a declarat o cifră de afaceri netă de peste 14,876 miliarde lei, adică în jur de trei miliarde de euro și un profit de peste 737 milioane lei. Totul, cu un număr mediu de 9.092 de angajați. Citește și: Date șocante despre pensiile ne-speciale: după 35 de ani de muncă, un pensionar obișnuit are o pensie de circa 45% din salariu. Unii pensionari speciali au pensie peste ultimul salariu Lidl Imobiliare Romania Management SCS este deținută de WE International Gmbh și Lidl România și are ca obiect de activitate închirierea și subînchirierea bunurilor imobiliare proprii sau închiriate. Fără nici un angajat, firma a raportat o cifră de afaceri în anul fiscal 2021 de peste 56,8 milioane lei și un profit net de peste 22 milioane de lei. Lidl România SCS, deținută de Lidl România și WE International Gmbh, are ca obiect de activitate tot închirierea și subînchirierea bunurilor imobiliare proprii sau închiriate. Pe această firmă se află active imobilizate de peste 5,4 miliarde lei. A raportat o cifră de afaceri de peste 401 milioane lei și un profit net de peste 135,3 milioane lei în anul fiscal 2021.

Responsabilul cu Schengen, tânăr politruc necalificat (sursa: mai.gov.ro)
Investigații

Responsabilul cu Schengen, tânăr politruc necalificat

Responsabilul cu Schengen, tânăr politruc necalificat. Liberalul Alexandru Marcoci, protejatul ministrului Virgil Popescu, a fost uns secretar de stat la Ministerul de Interne, acolo unde răspunde de relațiile internaționale, inclusiv de aderarea României la spațiul Schengen, deși nu are experiență în domeniu. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Fost vânzător de medicamente, printre altele, Alexandru Marcoci a fost plasat de ministrul Virgil Popescu în Consiliul de Administrație al Engie România și președinte al Consiliului de Supraveghere (CS) al Complexului Energetic Oltenia. Pentru o perioadă de câteva luni a fost în conflict de interese pentru că a deținut simultan două funcții de conducere la două societăți concurente. Mai mult, a fost timp de doi ani în incompatibilitate pentru că a deținut simultan funcțiile de membru și președinte al Consiliului de Supraveghere al CEO și cea de consilier județean. În câmpul muncii din 2008: topografie și medicamente Alexandru Marcoci a intrat în câmpul muncii în februarie 2008 ca administrator și manager al unei firme de topografie din Drobeta Turnu Severin. Nu a stat prea mult la primul loc de muncă pentru că s-a reorientat către industria de medicamente. A început în decembrie 2009 ca reprezentat de vânzări pentru Pharmasud, apoi s-a transferat la Glenmark. De acolo, a ajuns la Terapia Ranbaxy SA până în iunie 2016. În acel an, îl regăsim în funcția de președintele al organizației de tineret a liberalilor de la Mehedinți, organizație controlată politic de Virgil Popescu, actualul ministru al Energiei. Tot în anul 2016 a candidat la funcția de consilier județean din partea PNL Mehedinți. Pe atunci nu avea casă, bunuri, active financiare, nici măcar conturi bancare. Însă, avea o mașină KIA fabricată în 2001, plus două credite, de 11.000 de euro. A mai menționat salariul anual de aproape 90.000 de lei încasat de la Terapia, plus salariul soției sale, Andra Marcoci. Ea lucra în aprilie 2016 ca asistent registrator la Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Mehedinți. Trăia cu 200 de euro pe lună, dar și-a cumpărat Audi A4 Din 2016, atunci când a ajuns consilier județean la Mehedinți, Alexandru Marcoci a trăit doar din indemnizația primită de la Consiliul Județean Mehedinți. Adică, în jur de 10.000 lei anual, echivalentul a 200 de euro pe lună. Bugetul familiei era întregit de salariul de registrator al soției sale, de peste 42.000 lei, plus alocația copilului. Citește și: EXCLUSIV Cum a ajuns Romarm să joace electoral pentru ministrul Virgil Popescu: investiție de zece milioane de lei într-o comună. Fiica primarului, consiliera ministrului Totul a durat până în noiembrie 2019, atunci când s-a angajat pe funcția de consilier tehnic la SECOM SA, operatorul regional de apă și canal din județul Mehedinți, conform CV-ului postat pe site-ul Ministerului Afacerilor Interne. Marcoci a menționat în declarația de avere că și-a cumpărat și un Audi A4, chiar dacă el trăia oficial doar din indemnizația de la CJ Mehedinți. La patru ani după ce s-a pus în slujba cetățenilor, Alexandru Marcoci menționează în declarația de avere existența unui apartament cumpărat de soția lui, Andra Marcoci, în anul 2004, nemenționat anterior. Ministrul Popescu l-a plasat pe Marcoci la ANCPI și Engie România Virgil Popescu, șeful PNL Mehedinți, a ajuns ministru al Economiei în Guvernul Ludovic Orban în noiembrie 2019. Ulterior, a început să își pună oamenii de partid în funcțiile cheie ale administrației centrale. Pe Alexandru Marcoci l-a plasat în martie 2020 în Consiliul de Administrație al Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară, în timp ce soția lui era registrator la OCPI Mehedinți. Practic, soția i-a devenit subalternă indirect. Tot atunci, Alexadru Marcoci a renunțat la funcția de consilier tehnic pe „canal și apă” de la SECOM. În iulie 2020, ministrul Virgil Popescu l-a plasat într-un nou Consilul de Administrație, de data aceasta la Engie România, unul dintre cei mai mari furnizori de gaze pentru populație, la care Ministerul Economiei deține o cotă de aproape 37%. Însă Alexandru Marcoci a omis să menționeze în CV-ul făcut public că a făcut parte din CA al Engie România. Conflict de interese și încălcarea Codului de Etică Ministrul Virgil Popescu l-a plasat pe Alexandru Marcoci și în Consiliul de Supraveghere al Complexului Energetic Oltenia. Acolo unde, din decembrie 2020, ocupă funcția de președinte al Consiliului de Supraveghere al companiei de stat. O dată cu această numire, Alexandru Marcoci a intrat în conflict de interese pentru că făcea parte și din Consiliul de Administrație al Engie România. Adică reprezenta simultan două societăți concurente pe piața energiei. Citește și: EXCLUSIV Directorul Apelor Minerale, liberalul Udriște, cară sute de mii de euro cu sacoșa: a încasat aproape 400.000 de euro, împreună cu nevasta, nici unul nu are cont bancar Cu toate acestea, Alexandru Marcoci a renunțat la mandatul de membru în Consiliul de Administrație al Engie România de abia în aprilie 2021, adică la patru luni după ce preluase funcția de președinte al Consiliului de Supraveghere al Complexului Energetic Oltenia. Totodată, Alexandru Marcoci a încălcat și Codul de Etică al Complexului Energetic Oltenia, care interzice cu desăvârșire ca șefii companiei să dețină funcții de conducere, calitatea de membru într-un consiliu de supraveghere sau în altă grupare într-o companie sau organizaţie non profit. Incompatibilul de la CEO Alexandru Marcoci a fost într-o stare de incompatibilitate de la sfârșitul anului 2020 până la finalul anului 2022 pentru că a deținut simultan funcția de consilier județean și funcțiile de membru sau președinte al Consiliului de Supraveghere al CEO. Motiv pentru care și-a dat demisia din funcția de consilier județean la finalul anului trecut. Legea 161 din 2003 prevede la articolul 88, lit. d, că „funcția de consilier local sau consilier județean este incompatibilă cu exercitarea următoarelor funcții sau calități: funcția de președinte, vicepreședinte, director general, director, manager, asociat, administrator, membru al consiliului de administrație sau cenzor la regiile autonome și societățile reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, de interes județean ori înființate sau aflate sub autoritatea consiliului județean sau la regiile autonome și societățile reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, de interes național care își au sediul sau care dețin filiale în unitatea administrativ-teritorială respectivă.”. De ce a fost incompatbili? Pentru că, deși Complexul Energetic Oltenia este o companie de interes național reglementată de Legea nr. 31/1990 cu sediul social în județul Gorj, CEO are un sediu declarat la Registrul Comerțului în satul Valea Copcii, comuna Șimian, județul Mehedinți. Acolo își are sediul Cariera Husnicioara din anul 2013 pe o durată nelimitată. Venituri de 23 de ori mai mari în 2022 față de 2018 Pentru a nu se afla despre conflictul de interese evident, Alexandru Marcoci nu a menționat banii încasați pentru funcția de membru în Consiliul de Administrație al Engie România în primele declarațiile de avere depuse la Complexul Energetic Oltenia. Însă le-a menționat în declarațiile de avere depuse la Consiliul Județean Mehedinți. De exemplu, în declarația de avere depusă în iunie 2021 a menționat că a primit o indemnizație de 14.215 lei. Tot atunci a mai scris că soția lui ar fi cumpărat apartamentul în anul 2011 și nu în 2004, așa cum arătase în declarația de avere din 2019. Conform ultimei declarații de avere, depusă în ianuarie 2023, Alexandru Marcoci a declarat la capitolul „venituri” indemnizația de la CJ Mehedinți în cuantum de 12.757 lei, 123.180 lei de la Complexul Energetic Oltenia, 87.507 lei de la firma Gencad Geotehnics, plus 7.282 lei de la Ministerul Afacerilor Interne. Astfel veniturile cumulate ale lui Alexandru Marcoci au ajuns la peste 230.000 de lei în anul 2022, echivalentul a 47.000 de euro. De 23 de ori mai mult față de cât a câștigat în anul 2018. Responsabilul cu Schengen, tânăr politruc necalificat Alexandru Marcoci nu s-a mulțumit doar cu atât. Pe 15 decembrie 2022, premierul Nicolae Ciucă a decis să-l numească pe omul lui Virgil Popescu în funcția de secretar de stat la Ministerul Afacerilor Interne. Se întâmpla la o săptămână după ce România primise un vot negativ cu privire la aderarea la spațiul Schengen. Culmea, după un asemenea eșec, ministrul Luican Bode a decis ca secretarul de stat Alexandru Marcoci, fără experiență în domeniul relațiilor externe, să gestioneze activitățile legate Afaceri Europene, Schengen și Relații Internaționale. Am încercat să aflăm de la Alexandru Marcoci ce calități îl recomandă pentru această funcție, dar mai ales ce demersuri internaționale a întreprins pentru a facilita aderarea României la spațiul Schengen. La auzul acestor întrebări, răspunsul lui a venit sec: „Acum urc în lift la Ministerul de Interne. Vă sun eu în cinci minute după ce cobor din lift”. Timpul a trecut și secretarul de stat Marcoci nu a mai sunat. Și nici la telefon nu a mai răspuns.

TAROM, afectată masiv de atacul cibernetic (sursa: Facebook/TAROM)
Economie

TAROM, afectată masiv de atacul cibernetic

TAROM, afectată masiv de atacul cibernetic. Haosul continuă la compania aeriană în urma atacului cibernetic de acum șapte zile. Specialiști în securitate cibernetică, chiar și unii de la Serviciul Român de Informații, au încercat să remedieze pagubele, dar fără succes până acum. Motiv pentru care salariile angajaților au fost calculate de mână. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Defapt.ro a dezvăluit în exclusivitate că TAROM a fost ținta unui atac cibernetic de amploare fiind afectate serverele de la departamentele economic, financiar și contabilitate. Dar oficialii companiei au încercat să minimalizeze pagubele, transmitând că au fost afectate „câteva fișiere”. Alina Picu, purtătoare de cuvânt a companiei TAROM, a refuzat să spună dacă atacul cibernetic a fost revendicat și câți specialiști pe securitate cibernetică sunt angajați în cadrul TAROM. TAROM, afectată masiv de atacul cibernetic Au trecut șapte zile de când compania TAROM, deținută de Ministerul Transporturilor, a căzut victimă unui atac cibernetic. S-a apelat la Departamentul Național de Securitate Cibernetică, chiar și la specialiștii în securitate cibernetică ai Serviciului Român de Informații, dar problemele nu au fost remediate până în prezent. Citește și: EXCLUSIV Compania TAROM, afectată de un atac cibernetic de amploare. Departamentele economice sunt total blocate. Deocamdată, nu sunt consecințe asupra zborurilor Surse din cadrul companiei TAROM au declarat sub protecția anonimatului că nu s-a reușit până acum preluarea controlului asupra serverelor afectate. „Salariile au fost calculate de mână. Toate calculatoarele care au fost deschise au fost atacate. Au monitoarele negre, deși se vede de la butonul de pornire că sunt deschise”, potrivit surselor. Minciuna "incidentului izolat" În urmă cu șapte zile, oficialii TAROM au transmis printr-un comunicat de presă că „atacul de tip ransomware a afectat câteva fişiere” și „incidentul a fost izolat”. Dar și că cel mai important este faptul că zborurile şi sistemul de rezervări nu au fost afectate. „Menţionam că toate cursele au fost operate conform planului de zbor, iar din cauza acestui incident nu au fost afectate operaţiunile de zbor sau sistemul de rezervări al companiei”, se menționa în comunicatul de presă al TAROM. De asemenea, s-a mai transmis că se lucrează cu specialiştii pentru identificarea cauzelor care au dus la producerea atacului. „În prezent, ne aflăm în permanentă legătură cu autorităţile care gestionează astfel de incidente şi depunem toate eforturile necesare pentru identificarea cauzelor producerii acestui eveniment”, potrivit TAROM. TAROM refuză să răspundă la întrebări Defapt.ro a transmis trei întrebări Alinei Picu, purtătoare de cuvânt a TAROM, dar acesta a refuzat să răspundă. 1. Atacul cibernetic a fost revendicat? 2. Câți specialiști IT pe securitate cibernetică sunt angajați la TAROM? (Sursele noastre susțin că în Departamentul IT al TAROM lucrează în jur de zece persoane, dintre care unul singur este specializat pe securitate cibernetică - n.r.) 3. Dacă au fost afectate doar câteva fișiere, așa cum s-a menționat în comunicatul de presă, de ce nu s-a remediat situația până în prezent?

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră