joi 27 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Autor: Petru Zoltan

511 articole
Petru Zoltan

Petru Zoltan, jurnalist de investigație de aproape 20 de ani, a publicat articole în Jurnalul Național, România Liberă și Newsweek România, dar a colaborat și cu BBC și alte mari trusturi media europene și americane. Este o prezență constantă în echipe transfrontaliere de investigații (Journalismfund.eu).

Investigații

Fregatele Armatei, mai mult în reparații

Fregatele Armatei, mai mult în reparații. Ministerul Apărării Naționale a cumpărat în ultimii ani, prin compania Romtehnica, echipamente și tehnică militară în valoare de aproximativ o sută de milioane de euro. Unul din cele mai mari contracte a fost de aproximativ 20 de milioane de euro, bani alocați pentru a băga în reparații capitale turbinele Olympus de pe cele două fregate românești T22. Sisteme de comunicații de 187 de milioane de lei Compania de stat Romtehnica, controlată de Ministerul Apărării Naționale, este o societate strategică care importă (și exportă) echipamente și tehnică militară pentru Armata Română. În ultimii doi ani, prin negociere directă, a achiziționat stații și sisteme de comunicații în valoare de aproximativ 187 milioane lei (peste 38 de milioane de euro) de la compania americană Harris Global Communications. Citește și: EXCLUSIV Două MiG 21 LanceR puse pe butuci din cauza kerosenului vândut MApN de un fost asociat al lui Sebastian Ghiță. Afacere de 500 de milioane de lei Cel mai mare contract a fost semnat pe 16 decembrie 2021 și a avut o valoare de peste 67,2 milioane lei. De acești bani s-au contractat mai multe stații și echipamente radio de la Harris Global Communications. Cu aproximativ o săptămână înainte de semnarea acestui contract, Romtehnica a mai atribuit un contract de peste 45 de milioane de lei pentru achiziționarea a șase stații Harris. Ceea ce înseamnă că pentru fiecare stație s-au plătit puțin peste 7,5 milioane lei. 21 de milioane de euro la Lockheed Martin Romtehnica, sub conducerea lui Nicolae Nasta, a semnat cu compania americană Lockheed Martin mai multe contracte pentru a achiziționa piese de schimb și subansamble specifice radarelor TPS-79 (R) Gap Filler. În decembrie 2019 s-au cumpărat piese de schimb în valoare de peste 9,1 milioane lei. Apoi, în mai 2021, s-a mai semnat un contract de 12,3 milioane lei. Ultimul contract a fost atribuit în decembrie 2021 și a avut o valoare de peste 7,1 milioane lei. În total s-au cumpărat piese de schimb pentru radare în valoare de 28,5 milioane lei, echivalentul a 5,8 milioane euro. Tot de la Lockheed Martin s-a cumpărat un radar mobil cu distanță mare de descoperire TPS-77 în valoare de 73,7 milioane de lei. Valoarea cumulată a contractelor primite de Lockheed Martin este de aproximativ 21 milioane de euro. Numele companiei Lockheed Martin a apărut în mai multe scandaluri de corupție. De exemplu, compania a angajat ca lobby-ist un fost reprezentat al SUA pentru a obține un contract de 2,4 miliarde de dolari fără licitație. În vara anului 2015, compania americană a acceptat să plătească o amendă de 4,7 milioane de dolari Departamentului de Justiției al SUA pentru a scăpa de acuzații. Fregatele Armatei, mai mult în reparații Fregatele românești Regele Ferdinand și Regina Maria au avut nevoie de reparații capitale la turbine Olympus TM 3B. Contractul, în valoare de 98,5 milioane de lei, aproximativ 20 de milioane de euro, a fost atribuit companiei Leafield Logistics & Technical Services Limited, din Marea Britanie. Pachetul majoritar de acțiuni al companiei britanice a fost cumpărat în anul 2010 de fondul de investiții Portchester Equity Limited, controlat de familia Thistlethwayte. Cel care conduce fondul de investiții, Mark Thistlethwayte, este un fost bancher și fost director executiv al grupului Rothschild în Marea Britanie. Scandalul Bae Systems, îngropat Cele două fregate românești au fost achiziționate de la companie Bae Systems în anul 2002. În urma acestei achiziții, britanicii se obligau să investească în economia românească nu mai puțin de 116 milioane de lire, adică valoarea celor două freagte, în cadrul programului de offset. Potrivit unui raport al Curții de Conturi, în octombrie 2007, programul de offset a fost implementat în proporție de 6,86%. Ceea ce înseamnă că englezii au investit în România în jur de opt milioane de lire din suma totală de 116 milioane lire. Compania Romtehnica a ținut partea englezilor și a precizat că România nu era suficient de pregătită pentru a face față programului de offset. În schimb, ministerul Industriei și Resurselor a spus că "responsabilitatea nerealizării Programului Industrial de Offset ar reveni părții britanice, în principal prin nerespectarea procedurii convenite". Curtea de Conturi au concluzionat că a fost vorba de "slaba colaborare între instituțiile românești în ceea ce privește cauzele nerealizării programului de offset, ceea ce a condus în final la o lipsă de responsabilizare a factorilor implicați".

Fregatele Armatei, mai mult în reparații (sursa: mapn.ro)
Armand, alba-neagra cu contracte rusești (sursa: Facebook/Clotilde Armand)
Investigații

Armand, alba-neagra cu contracte rusești

Armand, alba-neagra cu contracte rusești. Clotilde Armand, primarul Sectorului 1, și-a făcut imagine pe drama războiului din Ucraina, atunci când a anunțat că va rezilia toate contractele pe care administrația locală le are în derulare cu companiile rusești. După o lună de zile de la anunțul cu pricina, nu a reziliat nici un contract. De altfel, compania Lukoil este singura societate cu capital rusesc care are un contract în derulare cu Administrația Domeniului Public Sector 1. Dar nici acesta nu a fost reziliat, așa cum a anunțat primarul Clotilde Armand. Armand, alba-neagra cu contracte rusești În data de 2 martie 2022, în cea de-a șaptea zi de război în Ucraina, primarul Clotilde Armand a anunțat pe pagina sa de Facebook: "Reziliem (și nici nu mai prelungim) toate contractele Primăriei Sectorului 1 cu companiile rusești". Dar fără să precizeze despre ce contracte și companii ar fi fost vorba. Anunțul primarului a fost preluat de toată presa centrală și locală, inclusiv de televiziuni. Citește și: Oamenii lui Ciolacu continuă să distribuie propaganda Rusiei. Deputatul PSD Ghiță scrie despre „Ucraina nazistă”, un primar îl face „saltimbanc” pe Zelenski În mediul online, anunțul a fost preluat și distribuit de cetățeni și colegi de partid ai primarului care i-au transmis felicitările de rigoare pentru această inițiativă lăudabilă. După ce a punctat la capitolul imagine, primarul Clotilde Armand a renunțat la subiect. Defapt.ro i-a solicitat oficial primarului Clotilde Armand să transmită ce contracte au fost rezilitate și cu ce companii rusești, dar și cadrul legal în baza căruia le-a reziliat. După o lună de zile de la solicitare, Primăria Sectorului 1 a transmis că nu a reziliat nici un contract. Nu există contracte cu companii rusești "În legătură cu datele solicitate de dumneavoastră, potrivit informațiilor transmise de către reprezentanții Direcției Investiții - Serviciul Achiziții Publice - și Serviciului Administrativ aceste departamente din cadrul aparatului de specialitate al primarului Sectorului 1 nu au încheiate contracte cu companii rusești. Totodată, în ceea ce privește structurile aflate în subordinea Consiliului Local Sector 1, potrivit informațiilor furnizate de către reprezentanții Complexului Multifuncțional Caraiman, Poliției Locale, Direcției Generale Impozite și Taxe Locale, Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului și Direcției de Utilități Publice, Salubrizare și Protecția Mediului, nici aceste structuri nu au încheiate contracte cu companii rusești", a transmis oficial Primăria Sectorului 1. Până în prezent, Armand nu a anunțat public că primăria pe care o conduce nu are nici un contract cu companiile rusești. Contractul cu Lukoil nu va fi "prelungit automat" Din răspunsul transmis de Serviciul Imagine și Cultură, condus de fostul jurnalist Ionel Stoica, mai aflăm că, totuși, există un contract aflat în derulare cu o companie rusească. Dar nici acesta nu a fost reziliat. Este vorba de un contract încheiat între Administrația Domeniului Public Sector 1 și compania Lukoil România, care are ca obiect "servicii de furnizare carburanți pe bază de carduri". Acest contract a fost încheiat în data de 2 septembrie 2021 și este valabil până la dat de 30 aprilie 2022, conform răspunsului primit. Serviciul condus de Ionel Stoica a transmis că, "după ajungerea la termen a contractului, acesta nu va fi prelungit automat cu această companie".

110 milioane în țara lui Stănescu (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Investigații

110 milioane în țara lui Stănescu

110 milioane în țara lui Stănescu. Euro. Atât este valoarea contractelor câștigate în ultimii patru ani de o firmă patronată de tatăl lui Adi Florinel Barbu, actualul director al Sistemului de Gospodărire a Apelor Olt și cărăușul șpăgilor primite de Darius Vâlcov, fosta eminență cenușie a finanțelor românești din partea PSD. Contractele pentru repararea drumurilor, majoritatea finanțate din fonduri europene, au fost atribuite de admintrațiile locale și județene din sudul țării controlate politic de senatorul Paul Stănescu, secretarul general al PSD. Adi Florinel Barbu, cărăuș de bani pentru Darius Vâlcov Adi Florinel Barbu a intrat în câmpul muncii ca director al firmei de construcții Panadria, din județul Olt, la vârsta de 26 de ani. Se întâmpla în anul 2006, la scurt timp după ce terminase facultatea și cochetase cu Școala de Blindate Auto și Tancuri "Mihai Viteazu" din Pitești. În anul 2009, cu ajutorul lui Darius Vâlcov, primarul de atunci al Slatinei, Adi Florinel Barbu a ajuns director al Sistemului de Gospodărire a Apelor Olt. De aici, tot pe filieră politică, a fost numit în anul 2012 tocmai pe funcția de director general al Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare. Citește și: Responsabilul cu sonorizarea discursului lui Zelenski habar nu are ce a mers prost, dar dă vina pe ucraineni: Au modificat un parametru La scurt timp după preluarea mandatului de director general, Adi Florinel Barbu a început să încaseze și să care spăgile pentru Darius Vâlcov. În noiembrie 2012, omul de casă al lui Darius Vâlcov și fost primar PSD al orașului Slatina, Minel Florin Prina, l-a contactat pe Adi Florinel Barbu și i-a cerut să ia legătura cu afaceristul Sorin Păduraru, de la care urma să ridice o „pungă de cadouri”. În acest context, Adi Florinel Barbu s-a dus acasă la afacerist și a luat o pungă cu bani. Conform procurorilor DNA, Barbu a primit de la afacerist 150.000 de lei, bani care urmau să ajungă la Darius Vâlcov. Ulterior, Barbu i-a predat punga cu bani lui Lucian Petruț Sușală, un alt cărăuș de bani al lui Vâlcov. Florea, tatăl lui Adi Florin, firmă de afaceri cu statul Firma Panadria, la care și-a început activitatea de director Adi Florin Barbu, este patronată și administrată în acte chiar de tatăl său, Florea Barbu. Această societate are o relație de durată cu Primăria Slatina, care a fost condusă de Minel Florin Prina și Darius Vâlcov. De exemplu, în noiembrie 2012, cu două luni înainte de a căra banii lui Vâlcov, firma patronată de tatăl lui Barbu a câștigat un contract de 170.000 de euro de la Primăria Slatina pentru a repara și întreține cu carosabilul cu mixtură asfaltică pentru o suprafață de 10.000 metri pătrați. În ultimii patru ani, Direcția Administrarea Străzilor și Iluminatului Public a Primăriei Slatina a mai atribuit firmei lui Barbu alte cinci contracte, în valoare de 2,33 milioane lei. Adică în jur de 476.000 de euro. De exemplu, pentru amenajarea parcărilor din cartierul „Eugen Ionescu”, a primit un contract de 891.000 de lei. Se întâmpla pe 20 iunie 2018. O zi mai târziu, firma Panadria a mai câștigat un contract de 680.000 de lei, pentru proiectarea și executarea lucrării de rabilitare a străzii Dinu Lipati. "Bacșișuri" de 6-7 milioane de euro În primăvara și toamna anului 2019, compania Panandria a pus mâna pe unele dintre cele mai bănoase contracte. Inițial a câștigat un contract de aproximativ 6,7 milioane de euro pentru proiectarea și execuția lucrărilor de modernizare a mai multor drumuri din Slatina. Apoi, a mai primit un contract, de 7,2 milioane de euro, pentru modernizarea străzilor Pitești și Sfântul Constantin Brâncoveanu, ambele din Slatina. Contactat de către Defapt.ro, Adi Florinel Barbu a spus următoarele: „Eu nu mă ocup de firmă. Dar nu știu dacă avem vreun contract PSD. Ce înseamnă că sunt autorități controlate de PSD? Nu mă ocup eu”. Apoi a închis telefonul și nu a mai răspuns. Contractele "serioase": până la 95 de milioane de lei Județul Olt, unul dintre cele mai sărace județe din România, este condus cu mână de fier de senatorul Paul Stănescu, actual secretar general al PSD. În fruntea Consiliului Județean, Stănescu l-a montat pe controversatul Marius Oprescu, care a atribuit două contracte de peste 31 de milioane de euro firmei lui Barbu. În aprilie 2020, în urma unei licitații cu un singur ofertant, Consiliul Județean Olt a atribuit un contract de peste 93,8 milioane lei firmei lui Barbu pentru modernizarea Drumului Județean 546. Finanțarea lucrării era asigurată din fonduri europene alocate prin Programului Operational Regional 2014-2020. Ulterior, valoarea contractului a fost diminuată la 92,56 milioane de lei. Culmea, valoarea contractului a mai fost modificată de câteva ori printr-o serie de acte adiționale. Ultima dată în martie 2022, atunci când valoarea contractului a crescut la peste 95,2 milioane lei din cauza inflației. Adică 19,4 milioane de euro. Apare în ecuație și "prințișorul Argeșului" Tot Consiliul Județean Olt, condus de pesedistul Marius Oprescu, a mai atribuit un contract de peste 61,14 milioane de lei (aprox. 12,5 milioane euro - n.r.), bani proveniți din fonduri europene, pentru modernizarea Drumului Județean 642. Licitația a fost câștigată de o asociere formată din firmele Panadria, Transcom Caraiman și General Trust Argeș, firme din anturajul PSD. De exemplu, Transcom Caraiman, o altă firmă abonată la contractele publice, a fost patronată de deputatul PSD Emil Florin Albotă, fostul secretar general al UNPR. Dar acesta a trecut părțile sociale ale firmei pe numele Violetei Albotă, soția sa. Cealaltă firmă, General Trust Argeș, este patronată de afaceristul Cătălin Marian Spătaru, despre care presa a relatat că este finul generalului de poliție Ioan Stoica, fostul șef al poliției Argeș, Vâlcea și Olt. Fratele lui Cătălin Marian Spătaru, Dănuț Spătaru, zis „prințișorul Argeșului”, i-a dedicat o manea lui Alex Fătuloiu, fiul generalului de poliție Dan Fătuloiu, fostul secretar de stat din Ministerul de Interne. Firma Panadria a mai câștigat un contract, de 2,8 milioane lei, pentru servicii de întreținere curentă pe timp de iarnă pe drumurile județene din administrarea Consiliului Județean Olt, în perioada 2019-2023. Miza: banii europeni Consiliul Județean Olt, respectiv șeful PSD Olt, Marius Oprescu, controlează Compania de Apă Olt, societatea care operează rețeaua de apă și canalizarea la nivelul județului. În urma unei licitații organizate de Compania de Apă Olt, firma familiei Barbu s-a mai pricopsit cu un contract, de 94,7 milioane de lei, pentru „extinderea și reabilitarea rețelelor de alimentare cu apă și apă uzată, inclusiv surse apă existente, în aglomerarea Slatina”. Practic, este vorba de alte 19,3 milioane de euro proveniți din fonduri europene. Întâmplător sau nu, Compania de Apă Olt este condusă de Cătălin Ușurelu, șeful PSD Scornicești și subordonatul lui Paul Stănescu. Drumurile noastre toate de asfaltat Consiliul Județean Vâlcea, condus de pesedistul Constantin Rădulescu, a atribuit în noiembrie 2018 un contract de peste 44,5 milioane de lei firmei Panadria pentru reabilitarea și modernizarea Drumului Județean 643. Un alt contract, în valoarea de aproximativ 90 de milioane de lei, a fost atribuit pe 23 august 2019. De data aceasta, pentru modernizare DJ 678. Valoarea cumulată a celor două contracte este de 134,5 milioane lei (în jur de 27,5 milioane euro). 110 milioane în țara lui Stănescu Consiliul Județean Dolj, condus de pesedistul Cosmin Dorin Vasile, a semnat pe 14 august 2020 un contract de 66,3 milioane lei, adică în jur de 13,5 milioane de euro, cu asocierea dintre firmele Panadria și Strade Bauunternegmung, fosta societate Deutsche Strade. Așa s-a ajuns la un total de 110 milioane de euro. Ultima firmă este patronată de Constantin Postolache, tatăl lui Claudiu Postolache, fost asociat al Marius Oprescu, actualul președinte al Consiliului Județean Olt. Conform unui comunicat de presă al DNA, în anul 2019 Claudiu Postolache a fost condamnat de Curtea de Apel Craiova „la o pedeapsă de un an închisoare cu amânarea aplicării pedepsei pe durata unui termen de supraveghere de 2 ani, pentru săvârșirea infracțiunii de schimbare, fără respectarea prevederilor legale, a destinației fondurilor europene”.

Rachete LAROM slabe, geamuri blindate exorbitante (sursa: commons.wikimedia.org/Ovidiu Tudor)
Investigații

Rachete LAROM slabe, geamuri blindate exorbitante

Rachete LAROM slabe, geamuri blindate exorbitante. Ministerul Apărării Naționale a semnat un contract de 160.000 de euro pentru achiziția a zece seturi de geamuri blindate pentru lansatorul multiplu de rachete LAROM. Adică în jur de 4.000 de euro pentru fiecare geam blindat (un set conține patru geamuri). Însă, de aproape 18 ani, Ministerul Apărării nu reușește să recupereze 2,5 milioane de dolari de la compania Israel Military Industries, bani pe care i-a plătit în avans pentru achiziționarea unor rachete LAR MK4 cu focoase cluster pentru același sistem de apărare antiaeriană. Rachete LAROM slabe, geamuri blindate exorbitante La finalul anului trecut, Unitatea Militară 01369 din Cluj Napoca a contractat zece seturi de geamuri blindate pentru lansatorul multiplu de rachete LAROM. Contractul în valoare de 780.000 de lei, adică în jur de 160.000 de euro, a fost atribuit firmei Tehnic – Flash SCS din Iași, patronată de Florin Stănescu și Marian Ioan Stănescu. Valoarea contractului este mai mai mare de trei ori decât cifra de afaceri a firmei pe anul 2020. Florin Stănescu, unul din cei doi asociați, a declarat pentru Defapt.ro că nu s-au vândut încă cele zece seturi de geamuri blindate. "S-a semnat un contract, dar nu s-a finalizat din niște motive. De ce trebuie să vă spun motivele? Mai multe nu pot să vă spun. Nu sunt producător de gemuri blindate", a spus Florin Stănescu. Citește și: EXCLUSIV Două MiG 21 LanceR puse pe butuci din cauza kerosenului vândut MApN de un fost asociat al lui Sebastian Ghiță. Afacere de 500 de milioane de lei Întrebat de unde a făcut rost de geamuri blindate pentru sistemul LAROM, Florin Stănescu a adăugat că "nici asta nu se poate spune. Se produc într-un sigur colț din lumea asta. Într-adevăr, și eu am rămas uimit de preț. Cele zece seturi au o masă de 1,6 tone. Fiecare set are două geamuri pe față și câte un geam lateral. Știu că e scump." În total, cele zece seturi conțin 40 de geamuri blindate. Rachetele LAROM au cea mai slabă putere de foc dintre rachetele Armatei române. 2,5 milioane USD aruncate pe rachete interzise Ministerul Apărării Naționale a semnat în anul 2004 un alt contract controversat cu compania israeliană Israel Military Industries Ltd (IMI) de la care urma să cumpere rachete LAR MK4 cu focoase cluster pentru sistemul LAROM. Atunci, Ministerul Apărării, condus de Ioan Mircea Pașcu, prin compania Romtehnica, a plătit un avans de 2.478.435 dolari americani firmei israeliene. Dar rachetele nu au mai ajuns în România pentru că au fost interzise de ONU prin Convenția de la Oslo din 2008. Însă nici banii nu s-au întors în conturile Romtehnica. Pe 13 ianuarie 2019, la 15 ani de la semnarea contractului între Ministerul Apărării și compania IMI, directorul pe cooperare internațională din Ministerul Apărării din Israel, generalul de brigadă (ret) Mishel Ben Baruch, a informat autoritățile de la București că firma Israel Military Industries (IMI) nu va primi licența de export pentru rachetele LAR MK4 cu focoase cluster. Actualul director al Romtehnica, mut De această afacere controversată nu este străin nici Nicolae Nasta, actualul director general al Romtehnica, fost membru ALDE și prietenul premierului Nicolae Ciucă. În mai 2019, atunci când era secretar de stat la Apărare, Nicolae Nasta a vrut ca în contul datoriei să se semneze un nou contract pentru achiziția altor tipuri de muniții cu IMI. Dar afacerea nu s-a parafat. Defapt.ro a încercat să îl contacteze pe Nicolae Nasta pentru a afla dacă a recuperat banii datorați de compania israeliană IMI, dar și dacă a reprezentat interesele companiei israeliene. Fără succes.

Corvetele, scufundate de Bosânceanu. Soluția guvernamentală (sursa: Facebook/Naval Group)
Investigații

Corvetele, scufundate de Bosânceanu. Soluția guvernamentală

Corvetele, scufundate de Bosânceanu. Soluția guvernamentală. România se confruntă cu o criză de securitate fără precedent la Marea Neagră, declanșată de invazia Ucrainei de către Rusia. În paralel, afaceristul Gheorghe Bosânceanu, cel care controlează Șantierul Naval Constanța, refuză să semneze contractul de 1,2 miliarde de euro pentru construcția corvetelor militare, câștigat în asociere cu francezii de la Naval Group. Damen sau acord guvernamental? Vasile Dîncu, ministrul Apărării Naționale, le-a cerut public celor două firme să semneze contractul până la sfârșitul lunii aprilie, atunci când expiră oferta depusă de acestea. Citește și: Încă o lună de suspans în afacerea corvetelor MApN. Naval Group și SNC încă nu se înțeleg În cazul în care cele două companii nu vor ajunge la o înțelegere, contractul ar putea fi atribuit olandezilor de la Damen, companie clasată pe locul secund la licitație. Totodată, Ministerul Apărării Naționale analizează și varianta atribuirii contractului direct guvernului francez printr-o procedură de tipul "Guvern la Guvern", în urma căreia contractul ar urma să ajungă la Naval Group. Bosânceanu nu ar mai fi mulțumit de profit Francezii de la Naval Group, în asociere cu Șantierul Naval Constanța, controlat de Gheorghe Bosânceanu, au câștigat la finalul anului 2018 o licitație de 1,2 miliarde de euro pentru construcția a patru corvete militare necesare Forțelor Navale Române. Pe locul secund s-a clasat compania olandeză Damen, cu o ofertă de 1,25 miliarde de euro. Grupul olandez a contestat în instanță procedura de licitație, dar și rezultatul acesteia. Fără succes. Ulterior, la finalul anului 2021, Ministerul Apărării Naționale a solicitat asocierii dintre Naval Group și Șantierul Naval Constanța să semneze contractul. Dar, de data aceasta, afaceristul Gheorghe Bosânceanu a refuzat să semneze contractul cu Ministerul Apărării Naționale. Citește și: EXCLUSIV Achiziția de corvete, blocată de afaceristul Bosânceanu. Franța nu renunță la contractul de 1,2 miliarde euro Nemulțumirea lui Bosânceanu ar fi fost generată de valoarea profitului și de anumite riscuri care ar fi putut fi să apară în timpul derulării contractului. Francezii de la Naval Group și-ar fi asumat integral riscurile și ar fi mărit marja de profit care ar fi urmat să ajungă la Șantierului Naval. Dar Gheorghe Bosânceanu nu a fost mulțumit. Ziua în care francezii s-au rugat de Gheorghe În seara zilei de 28 februarie 2022, la orele 24.00, oferta depusă de francezii de la Naval Group în asociere cu Șantierul Naval Constanța urma să expire. Motiv pentru care trebuie reînnoită, astfel încât asocierea să nu fie scoasă din joc. Cu câteva ore înainte de expirarea termenului, partea franceză și oficialii români au intrat în alertă pentru că Bosânceanu refuza să semneze prelungirea ofertei. De abia în jurul orelor 22.00, cu două ore înainte de expirarea termenului limită, afaceristul român și-a dat acordul pentru prelungirea ofertei cu încă două luni. Adică până pe 28 aprilie 2022. Aprilie, ultima strigare Vasile Dîncu, ministrul Apărării, a spus în emisiunea "Talk News" că România nu mai are răbdare în privinţa semnării contractului pentru construcția celor patru corvete. "Din păcate, de mai bine de patru ani avem procese, apoi o perioadă de negociere foarte lungă. E o asociere dintre români şi francezi care, după cum văd în ultima vreme, nu funcţionează foarte bine. La cererea celor doi asociaţi, am mai făcut o prelungire de două luni. În foarte scurt timp, însă, la finalul lunii următoare va trebui să vedem dacă, într-adevăr, cei care au câştigat această licitaţie sunt în stare să prezinte o ofertă viabilă pentru noi. Dacă nu, va trebui să căutăm o altă soluţie", a spus ministrul Vasile Dîncu. La jumătatea lunii martie, ministrul Vasile Dîncu a declarat că așteaptă răspunsul pentru semnarea contractului din partea asocierii dintre Naval Group şi Şantierul Naval Constanţa, asociere care mai are câteva lucruri "minime" de negociat. "Probabil că finalul lunii aprilie este momentul când vom putea lua o decizie finală", a precizat Vasile Dîncu la Baza Aeriană 57 de la Mihail Kogălniceanu. Corvetele, scufundate de Bosânceanu. Soluția guvernamentală De atunci și până în prezent, negocierile dintre Naval Group și Șantierul Naval Constanța nu s-au deblocat. Surse apropiate de această afacere susțin că este foarte puțin probabil ca cei doi asociați să ajungă la o înțelegere, din cauza pretențiilor ridicate ale afaceristului Gheorghe Bosânceanu. În acest context, au fost luate în calcul mai multe variante pentru dotarea Forțelor Navale Române cu corvete și modernizare celor două fregate românești. Cea mai plauzibilă variantă ar fi atribuirea contractului companiei olandeze Damen, cea care s-a clasat pe locul doi la licitație. "O altă variantă luată în calcul este semnarea unui contract de tipul G2G (Guvern la Guvern - n.r.) între România și Franța, în urma căruia corvetele ar urma să fie produse într-un timp record de Naval Group", susțin sursele citate. În acest caz, însă, contractul ar putea fi atacat în instanță de compania Damen, a cărei filială din România este condusă de generalul Gheorghe Savu, fostul șef al Direcției de Informații a Armatei. Șantierul Naval Constanța din Insulele Marshall Șantierul Naval Constanța este controlat de afaceristul Gheorghe Bosânceanu prin intermediul companiei off shore Resource International SA, înregistrată în paradisul fiscal din Insulele Marshall. Ceilalți acționari sunt SIF Moldova cu 2,02% din acțiuni și SIF III Transilvania, cu 0,73%. Ministerul Apărării Naționale, prin Romtehnica, a cerut la un moment dat numele acționarilor reali din spatele companiei Resource International. Nu le-a primit, dar a acceptat o declarație dată pe propria răspundere de Gheorghe Bosânceanu, din care rezultă că el ar controla firma din Insulele Marshall, susțin surse din MApN.

România, în banca finanțistului lui Putin, Pankin (sursa: kremlin.ru)
Investigații

România, în banca finanțistului lui Putin, Pankin

România, în banca finanțistului lui Putin. Țara noastră nu are de gând să se retragă din Banca pentru Comerț și Dezvoltare a Mării Negre, condusă de Dmitri Pankin. Acesta este fost ministru adjunct al Finanțelor din Rusia și ex-coleg cu Vladimir Putin, actualul președinte al Rusiei, la primăria din Sankt Petersburg. Ministerul Afacerilor Externe, condus de Bogdan Aurescu, susține că activitățile desfășurate de Bancă nu servesc predominat intereselor Rusiei, dar și că există mecanisme care permit blocarea unor decizii care ar fi în interesul Rusiei. România, în banca finanțistului lui Putin Defapt.ro a dezvăluit că Banca pentru Comerț și Dezvoltare a Mării Negre a acordat credite de 40 de milioane de euro producătorului de aluminiu ALRO Slatina, controlat de oligarhul rus Vitali Machitski. Banca pentru Comerț și Dezvoltare a Mării Negre a fost fondată de 11 state membre în Organizația de Cooperare Economică la Marea Neagră. Rusia, Turcia și Grecia dețin fiecare câte 16,5% din numărul total de acțiuni. România - 14%, Ucraina și Bulgaria - câte 13,5%, Azerbaidjan - 5%, Albania - 2%, Armenia - 1%, Georgia și Moldova - câte 0,5%. Citește și: EXCLUSIV Câciu a „uitat” să retragă România din Banca pentru Comerț și Dezvoltare a Mării Negre, condusă de finanțistul lui Putin. Banca bagă bani în ALRO a oligarhului Machitski La conducerea BCDMN se află rusul Dmitri Pankin, fostul ministru adjunct al Finanțelor din Rusia, a cărui carieră este strâns legată de cea a președintelui Vladimir Putin. Mai mult, o investigație a Comisiei pentru Bursă și Valori Mobiliare a SUA a scos la iveală că Deutsche Bank a angajat-o pe fiica lui Dmitri Pankin pentru ca acesta să accepte ca Rusia să cumpere obligațiuni de 2,2 miliarde de dolari. O afacere clasică de corupție care nu a mai ajuns în instanță pentru că Deutsche Bank a acceptat să plătescă o amendă de 16,2 milioane de dolari astfel încât autoritățile americane să închidă cazul. Ministrul Câciu se ascunde în spatele ministrului Aurescu Defapt.ro a solicitat oficial Ministerului Finanțelor și Ministerului Afacerilor Externe să comunice care sunt motivele pentru care România nu se retrag din această bancă. Adică nu face la fel cum a anunțat că va face în cazul Băncii Internaționale de Investiții și cel al Băncii Internaționale pentru Cooperare Economică. Ministerul Finanțelor, condus de pesedistul Adrian Câciu, a pasat responsabilitatea în curtea Ministerului Afacerilor Externe. Motivul: aderarea sau retragerea României dintr-o instituție financiară internațională ține exclusiv de politica externă. "Aderarea sau retragerea României dintr-o instituție financiară internațională este o decizie de politică externă, care, în cazul memorandumurilor menționate de dumneavoastră a reprezentat poziția comună a mai multor acționari care sunt și state membre UE (România, Bulgaria, Polonia, Cehia, Slovacia)", a transmis Biroul de presă al Ministerului Finanțelor la solicitarea Defapt.ro. Potrivit Ministerului Finanțelor, președinția BCDMN va fi deținută din iulie 2022 de Turcia pentru o perioadă de patru ani. Aurescu: Rusia nu deține acționariat majoritar Ministerul Afacerilor Externe, la conducerea căruia se află fostul pesedist Bogdan Aurescu, susține că Banca pentru Comerț și Dezvoltare a Mării Negre (Black Sea Trade and Development Bank) este o instituție financiară asociată Organizaţiei de Cooperare Economică la Marea Neagră (OCEMN). "În această Bancă, Rusia nu deține acționariat majoritar, astfel încât activitățile desfășurate de Bancă nu servesc predominat intereselor Rusiei. În plus, mecanismele de luare a deciziei la nivelul acestei Bănci permit blocarea unor decizii care ar fi în interesul Rusiei", susține MAE. De la Ministerul Afacerilor Externe mai aflăm că "România, alături de celelalte state membre ale Uniunii Europene participante în această Bancă (Bulgaria și Grecia), precum și de statele cu viziuni similare membre fondatoare ale Băncii, monitorizează cu atenție activitatea Băncii și au în vedere ca obiectivele acesteia să fie în concordanță cu politica de sancțiuni împotriva Rusiei adoptată la nivelul UE și al statelor aliate".

Elicopter SRI, zbor deasupra Ambasadei Rusiei (sursa: Facebook/SRI)
Eveniment

Elicopter SRI, zbor deasupra Ambasadei Rusiei

Elicopter SRI, zbor deasupra Ambasadei Rusiei. Elicopterul Puma RO109 al Serviciului Român de Informații a survolat Ambasada Rusiei de la București și lacul Snagov în timpul unui zbor de antrenament. Elicopter SRI, zbor deasupra Ambasadei Rusiei În cursul zilei de miercuri, la orele 19.10, elicopterul Puma RO109 al Serviciului Român de Informații a decolat de pe Aeroportul Băneasa pentru un zbor de antrenament. După ce a tranzitat Bucureștiul, a trecut deasupra județului Giurgiu, apoi a făcut o buclă și s-a îndreptat către județul Dâmbovița. A revenit apoi în București, unde a survolat cartierul Aviatorilor, acolo unde se află Ambasada Rusiei. S-a mai învârtit de câteva ori deasupra cartierului Dorobanți, apoi s-a îndreptat spre județul Călărași. CItește și: Un elicopter militar a survolat Ambasada Rusiei la București miercuri seară După ce a făcut o nouă buclă, elicopterul Serviciului Român de Informații s-a îndreptat spre localitatea ilfoveană Snagov. Acolo, la fel ca în București, a survolat lacul Snagov, apoi a revenit pe Aeroportul Băneasa. Biroul de Presă al SRI a transmis, la solicitarea Defapt.ro, că "elicopterul la care faceți referire executa un zbor curent de antrenament deasupra unei zone urbane, aceste zboruri se efectuează cu regularitate".

Alexander Adamescu, amenzi ASF pentru țepe (sursa: Pro TV)
Eveniment

Alexander Adamescu, amenzi ASF pentru țepe

Alexander Adamescu, amenzi ASF pentru țepe. Fugarul Alexander Adamescu și administratorul său, Bogdan Antonescu, au fost amendați de Autoritatea de Supraveghere Financiară pentru că nu au informat corespunzător investitorii de la Unirea Shopping Center, respectiv pe cei de la Compania Hotelieră Intercontinental. Pe numele lui Alexander Adamescu a fost emis un mandat de arestare internațional la cererea Direcției Naționale Anticorupție. Autoritățile române așteaptă ca Adamescu jr să fie extrădat din Marea Britanie, acolo unde a contestat și pierdut procesul de extrădare. Alexander Adamescu, amenzi ASF pentru țepe Autoritatea de Supraveghere Financiară l-a amendat cu suma de 23.900 de lei pe Alexander Adamescu pentru că, în calitate de președinte al Consiliului de Administrație al Unirea Shopping Center, nu a respectat obligațiile "de informare corespunzătoare a investitorilor în ceea ce privește litigiile în care este implicată societatea". Alexander Adamescu, în calitate de președinte al Companiei Hoteliere Intercontinental, a mai fost amendat cu 25.000 de lei pentru că nu respectat drepturile "acționarilor în ceea ce privește întocmirea unui raport de audit suplimentar". Citește și: Blindatele Piranha V, contractate fără licitație și plătite în avans, au fost livrate României în bătaie de joc: doar 50% au venit. Potul: 900 de milioane de euro Totodată, a fost amendat cu suma de 4.500 de lei și Bogdan Antonescu, membru în Consiliul de Administrație de la Intercontinental și administratorul preferat al lui Adamescu jr, pentru nerespectarea obligațiilor de informare corespunzătoare a investitorilor în ceea ce privește modificările intervenite în structura de conducere a societății. Țepe date inclusiv jurnaliștilor de la RL Astfel, Alexander Adamescu trebuie să plătească în total nu mai puțin de 48.900 de lei (în jur de 10.000 de euro). Bogdan Antonescu a declarat, la solicitarea Defapt.ro, că amenda primită este legată de faptul că nu a fost anunțată demisia directorul general de la Intercontinental. "Eu am făcut un punct de vedere pentru nu sunt de acord cu chestia asta. În primul rând, Intercontinental avea managementul și era treaba lor să numească directorul general. Directorul general nu este trecut la Registrul Comerțului. Este un abuz 100% din partea ASF", a spus Antonescu. Milionarul Alexander Adamescu și administratorul său, Bogdan Antonescu, au responsabilitatea de a plăti salarii restante mai multor jurnaliști care și-au dat demisia de la cotidianul România Liberă la finalul lui 2017. Salariile restante nu au fost achitate nici până în prezent. Întrebat de ce nu se plătesc salariile restante, Bogdan Antonescu a făcut pe niznaiul: "Din câte știu, s-au plătit salariile restante ale jurnaliștilor. Nu știu, nu am mai verificat. Nu știam că mai sunt restanțe". Când va fi extrădat Alexander Adamescu din Marea Britanie? Înalta Curte de Casație și Justiție din România a decis definitiv arestarea preventivă în lipsă a lui Alexander Adamescu în data de 26 mai 2016. El este acuzat de Direcția Națională Anticorupție că, împreună cu tatăl său, Dan Adamescu, decedat între timp, ar fi dat mită 15.000 de euro şi 23.000 de lei judecătorilor Ion Stanciu şi Elena Rovenţa, de la Tribunalul Bucureşti, pentru soluţii favorabile în dosare de insolvenţă. Alexander Adamescu s-a refugiat la Londra pentru a scăpa de acuzațiile din România. El a încercat să scape de extrădarea în România sub pretextul că îi sunt încălcate drepturile și că este victima unui proces politic. Curtea Supremă a Regatului Unit a menținut decizia instanței inferioare, din aprilie 2018, potrivit căreia Alexander Adamescu poate fi extrădat în România, unde este acuzat de dare de mită. "Alexander Adamescu este localizat în Marea Britanie. Căile de atac formulate de Adamescu au fost epuizate și respinse, există hotărâre definitivă de predare a acestuia către România. Predarea va putea avea loc în momentul în care autoritățile britanice vor comunica această informație", a transmis Ministerul Justiției din România.

Piranha V, întârzieri mari la livrare (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Investigații

Piranha V, întârzieri mari la livrare

Piranha V, întârzieri mari la livrare. Ministerul Apărării Naționale trebuia să primească nu mai puțin de 141 de blindate Piranha V până la finalul anului trecut, dar a recepționat doar 68 de bucăți. Transportoarele Piranha V fac parte dintr-un lot de 227 de mașini de luptă contractate pentru suma de 895 milioane de euro. Culmea, Ministerul Apărării a mai și plătit un avans de peste 114 milioane de euro pentru a primi blindatele în regim de urgență. Piranha a tocat dosarul de la DNA Defapt.ro a dezvăluit că afacerea "Piranha V" a ridicat suspiciuni de corupție ofițerilor din Direcția de Prevenire și Investigare a Corupției din cadrul MApN care au sesizat DNA. Alte nereguli din care rezultă că contractul a fost semnat în devafoarea statului român au fost constatate de Curtea de Conturi a României, care a secretizat subit raportul de control. Citește și: EXCLUSIV Afacerea „Piranha 5”, girată de generalul Nicolae Ciucă, clasată de DNA. Documente În urmă cu câteva zile, ministrul Economiei, Florin Spătaru, a anunțat că blindatele Piranha V urmează să fie construite la Uzina Mecanică București în urma unui contract de tip joint-venture semnat cu General Dynamics European Land Systems. În realitate, vor fi doar asamblate. Premierul Ciucă plătește greșelile generalului Ciucă Afacerea "Piranha V" a fost demarată la începutul anului 2017. Atunci, generalul Nicolae Ciucă, actualul premier al României din partea PNL, se afla la comanda Statului Major al Apărării. În subordinea lui se afla Consiliul de Supraveghere a Cerințelor, organ deliberativ al Statului Major, care a aprobat înzestrarea a două batalioane ale Brigăzii 2 Infanterie cu transportoare 8x8 neflotabile. Culmea, în caz de intervenție militară, militarii au nevoie de transportoare flotabile pentru că pe teritoriul României sunt foarte multe cursuri de apă. Ulterior, pe 4 decembrie 2017, a fost emisă Hotărârea de Guvern 852 prin care contractul pentru achiziția a 227 de transportoare neeflotabile în valoare de 895 milioane de euro a fost atribuit "în regim de urgență" direct firmei General Dynamic European Land Systems (GDELS) – Mowag Gmbh. Conform documentului citat, GDELS urma să livreze 30 de transportoare Piranha V. Pentru restul de 197, o parte din componente trebuia să fie produse în România și integrate la Uzina Mecanică București. Hotărârea de Guvern mai prevedea că GDELS va realiza transferul tehnologic către operatorul economic desemnat din România, respectiv Uzina Mecanică București, pentru fabricarea, dotarea și mentenața tranportoarelor. Piranha V, întârzieri mari la livrare Compania elvețiană Mowag, filiala americanilor de la General Dynamic European Land Systems, și-a asumat prin contract că va livra 36 de transportoare în anul 2018, 32 în 2019, 26 în 2020 și 47 până la finalul anului 2021. În total, 141 de transportoare. Dar GDELS nu a respectat contractul cu Ministerul Apărării Naționale, deși primise un avans de peste 114,4 milioane de euro. În martie 2019, MApN a notificat compania GDELS – Mowag că nu livrase la timp primele 36 de transportoare. Motiv pentru care li s-au imputat penalități de 8,5 milioane de euro. Cu toate acestea, GDELS – Mowag a continuat să tergiverseze contractul pentru că MApN nu mai putea impune noi penalități. Astfel, la finalul anului 2021, în dotarea Armatei Române se aflau doar 68 de Piranha V, din cele 141 prevăzute în graficul de livrare. Radio Erevan: blindate produse în România După patru ani de la semnarea contractului, premierul Nicolae Ciucă și ministrul Florin Spătaru, de la Economie, susțin oficial că restul de blindate vor fi produse în România. În realitate, însă, acestea vor fi doar asamblate în țara noastră. În acest sens, s-a semnat un contract de tip joint-venture între Uzina Mecanică București (UMB) și GDELS. Prezent la semnarea noului contract, premierul Nicolae Ciucă a afirmat că, prin această asociere, România devine una din primele ţări în care se localizează producţia de tehnică şi echipamente militare moderne şi că acest proiect poate să reprezinte catalizatorul pentru relansarea industriei de apărare româneşti. Carcasa, turela și muniția „E important să subliniem că valoarea obligaţiilor de compensare e de circa 297 de milioane de euro, sumă din care până acum s-a realizat implementarea a 55-56%, valoare specifică primului contract subsecvent. Urmează derulearea celui de-al doilea şi a procesului pentru realizarea celorlalte 133 de transportoare”, a declarat premierul Nicolae Ciucă. Dar relansarea industriei de apărare românești nu depinde de contractul dintre UMB și GDELS. De exemplu, turela este furnizată de companie israeliană Elbit, care o importă pe bucăți și doar o asamblează în România. Sistemul de comunicații este importat de către firma Interactive Software din Canada și integrat la București. Nici măcar muniția nu este produsă în România.

OMV și Rompetrol, bătute de Jetfly (sursa: mapn.ro)
Investigații

OMV și Rompetrol, bătute de Jetfly

OMV și Rompetrol, bătute de Jetfly. Forțele Aeriene Române au cumpărat kerosen în valoare de 90 de milioane de euro în ultimi șapte ani, de la OMV Petrom, Jetfly Hub și Rompetrol Rafinare. OMV și Rompetrol, bătute de Jetfly Cea mai mare sumă, adică în jur de 42 de milioane de euro a ajuns la firma Jetfly Hub, patronată de controversatul afacerist Dan Berendel, fostul partener de afaceri al lui Sebastian Ghiță. Defapt.ro a dezvăluit că firma lui Dan Berendel a livrat kerosen neconform din cauza căruia două avioane de vânătoare MiG-21 LanceR au fost scoase din circuit. Culmea, kerosenul neconform a fost recepționat de ofițerii Forțelor Aeriene Române ca fiind în standarde. Procurorii DIICOT Ploiești au cerut arestarea lui Dan Berendel și a fratelui acestuia, Cristian Angel Berendel, dar judecătorii au constatat că probele nu sunt concludente. Avocatul fraților Berendel susține că în spatele acestei afaceri controversate se ascund interese de afaceri ale concurenței. OMV Petrom, livrări de 170 de milioane de lei În perioada ianuarie 2015 - decembrie 2017, Forțele Aeriene Române au achiziționat o cantitate de 53.179 tone de kerosen de la compania OMV Petrom. Valoarea întregii cantități a fost de 170 de milioane de lei. Acționarul majoritar al OMV Petrom este grupul austriac OMV Aktiengesellschaft cu puțin peste 51%, statul român cu peste 20,6%. Restul acțiunilor sunt deținute de persoane fizice și juridice. Compania austriacă OMV este deținută, la rândul, ei de un consorțiu format din ÖBAG și Mubadala Petroleum, filiala companiei de investiții Mubadala, controlată de guvernul din Abu Dhabi. Jetfly, kerosen din Turcia, Grecia și Rompetrol Ministrul Apărării Naționale, prin Forțele Aeriene Române, a organizat o nouă licitație pentru kerosen la începutul anului 2018. Licitația a fost câștigată de firma Jetfly Hub, controlată de afaceristul Dan Berendel. Contractul cadru a fost semnat pe o perioadă de patru ani, cu o valoare finală de peste 420 de milioane de lei. Forțele Aeriene Române au comandat doar 66.400 tone de kerosen, în valoare de aproximativ 207 milioane de lei. Adică în jur de 42 de milioane de euro. Kerosenul a fost adus și vândut Forțelor Aeriene Române de la companiile Hellenic Grecia, Tupraș Turcia și Rompetrol Petromidia, cu un preț de 3.117,5 lei pe tona de kerosen. Misterul recepției de către Armată Defapt.ro a dezvăluit că Jetfly Hub, firma lui Dan Berendel, a livrat pentru avioanele militare kerosen neconform. Cu toate acestea ofițerii Forțelor Aeriene au recepționat cantitativ și calitativ kerosenul, deși acesta nu îndeplinea standardele asumate prin caietul de sarcini. Citește și: EXCLUSIV Două MiG 21 LanceR puse pe butuci din cauza kerosenului vândut MApN de un fost asociat al lui Sebastian Ghiță. Afacere de 500 de milioane de lei În urma alimentării cu kerosen neconform, două avioane de vânătoare MiG-21 LanceR au avut nevoie de reparații. Paguba estimată de Forțele Aeriene Române a fost de 6,5 milioane de euro. Avocatul afaceristului Dan Berendel, Florin Șurghie, susține că unul din cele două avioane s-ar fi defectat înainte ca Jetfly Hub să înceapă livrarea kerosenului. Iese Jetfly, intră OMV și Rompetrol După ce s-a constatat că kerosenul livrat de Dan Berendel este neconform, Forțele Aeriene Române au semnat un contract, pe 1 septembrie 2021, pe o perioadă de două luni, cu OMV Petrom. În baza acestui contract s-a achiziționat o cantitate de 6.360 tone kerosen, în valoare de 25.498.000 lei. Ceea ce înseamnă că s-a plătit pe tona de kerosen în jur de 4.009 lei. Citește și: EXCLUSIV La un pas de catastrofă: motorul unui MiG 21 LanceR s-a oprit brusc înainte de decolare, când rula pe pistă. Cauza: kerosenul vândut de asociatul lui Sebastian Ghiță Ulterior, pe 1 noiembrie 2021, s-a semnat un nou contract, tot pe o perioadă de două luni, cu firma Rompetrol Rafinare. De data aceasta, s-a contractat o cantitate de 4.235 tone kerosen, în valoare de 18.475.000 lei. Prețul pe tona de kerosen a fost de 4.362,5 lei, adică cu 356,5 lei pe tonă mai mult decât prețul plătit la OMV Petrom. Și cu 1.245 lei mai scump decât kerosenul livrat de Jetfly Hub.

MiG 21, catastrofă: kerosenul oprește motorul (sursa: mapn.ro)
Investigații

MiG 21, catastrofă: kerosenul oprește motorul

MiG 21, catastrofă: kerosenul oprește motorul. Surse din cadrul Ministerului Apărării au declarat sub protecția anonimatului că unui avion de vânătoare MiG 21 LanceR, în timp ce se rula pe pistă pentru a decola, i s-a oprit brusc motorul. MiG 21, catastrofă: kerosenul oprește motorul Așa s-a aflat că sunt probleme cu calitatea kerosenului, cum a dezvăluit Defapt.ro în exclusivitate. În urma incidentului de zbor, toate avioanele MiG 21 și elicopterele Puma au fost oprite de zbor. Acesta a fost incidentul care a făcut ca procurorii de la DIICOT Ploiești să deschidă un dosar penal pe numele lui Dan Berendel, patronul firmei Jetfly Hub, dar și pe numele fratelui său, Cristian Angel Berendel, fost administrator al societății. Citește și: EXCLUSIV Două MiG 21 LanceR puse pe butuci din cauza kerosenului vândut MApN de un fost asociat al lui Sebastian Ghiță. Afacere de 500 de milioane de lei Procurorul a cerut judecătorilor să-i aresteze preventiv pentru înșelăciune, fals în înscrisuri sub semnătură privată, fals în declarații și acte de diversiune. Dar judecătorii de la Curtea de Apel Ploiești, respectiv Înalta Curte de Casație și Justiție, i-au atras atenția procurorului că nu a dovedit necesitatea cererii. Mai mult, spun judecătorii, fapta de înșelăciune nu se putea realiza decât cu complicitatea reprezentanților Forțelor Aeriene Române. Avocatul fraților Berendel: Au fost eliminați de pe piață Avocatul Florin Șurghie susține că în spatele acestui dosar s-ar afla și interese companiilor din industrie care voiau să obțină contractul pentru furnizare de kerosen Forțelor Aeriene. "Au fost eliminați de pe piață, drept dovadă a câștigat OMV următoarea licitație. Securitatea e peste tot", a spus avocatul Florin Șurghie. După ce s-a constatat că kerosenul livrat de Dan Berendel este neconform, Forțele Aeriene Române au semnat un contract la data de 1 septembrie 2021, pe o perioadă de două luni, cu OMV Petrom. În baza acestui contract, s-a achiziționat o cantitate de 6.360 tone kerosen, în valoare de 25.498.000 lei. Ceea ce înseamnă că s-a plătit pe tona de kerosen în jur de 4.009 lei. Ulterior, pe 1 noiembrie 2021, s-a semnat un nou contract, tot pe o perioadă de două luni, cu firma Rompetrol Rafinare. De data aceasta, s-a contractat o cantitate de 4.235 tone de kerosen, în valoare de 18.475.000 lei. Prețul pe tona de kerosen a fost de 4.362,5 lei, adică cu 356,5 lei pe tonă mai mult decât prețul plătit la OMV Petrom. Și cu 1.245 lei mai scump decât kerosenul livrat de Jetfly Hub.

MiG 21 LanceR, sabotate cu kerosen (sursa: mapn.ro)
Investigații

MiG 21 LanceR, sabotate cu kerosen

MiG 21 LanceR, sabotate cu kerosen. Dan Berendel, patronul firmei Jetfly Hub și fostul partener de afaceri al lui Sebastian Ghiță și al generalului SRI în rezervă Dan Grigoriu, este anchetat de procurorii DIICOT Ploiești pentru că a vândut kerosen neconform Forțelor Aeriene Române. MiG 21 LanceR, sabotate cu kerosen Carburantul cu probleme a dus la deteriorarea a două avioane MiG 21 LanceR din dotarea Armatei Române. Valoarea pagubei a fost stabilită de procurori la aproximativ 6,5 milioane de euro. Judecătorii au refuzat să îi aresteze preventiv pe frații Berendel pentru că probele procurorilor DIICOT Ploiești nu au fost considerate concludente. Mai mult, judecătorii le-au atras atenția procurorilor că recepția calitativă a carburantului a fost făcută de reprezentanții Forțelor Aeriene Române, fără de care nu se puteau comite infracțiunile. Ministerul Apărării Naționale nu a vrut să răspundă dacă viața piloților români a fost pusă în pericol după ce aeronavele Forțelor Aeriene Române au fost alimentate cu carburantul cumpărat de la firma Jetfly Hub. Contract de 100 de milioane de euro Forțele Aeriene Române, printr-o unitate de logistică din Baza 90 Transport Aerian, a semnat în data de 27 februarie un acord-cadru pe patru ani cu compania Jetfly Hub SRL. De la care urma să cumpere 120.000 de tone de combustibil turboreactor, adică kerosen pentru avioane, în valoare de 420 de milioane de lei fără TVA. Până pe 31 iulie 2021, Forțele Aeriene Române au achiziționat 66.400 tone de kerosen, pentru care s-a plătit în jur de 207 milioane lei. Adică aproximativ 42 milioane de euro. Citește și: VIDEO Pentagonul a respins definitiv propunerea ca aparatele MiG-29 ale Poloniei să ajungă în Ucraina. WSJ: Un fiasco Potrivit informațiilor de la Registrul Comerțului, firma Jetfly Hub este deținută de o altă societate, Master Chem Oil DMCC, înregistrată în Dubai, și este administrată în prezent de Claudiu Marian Ghizdăvescu. Firma Master Chem Oil își are sediul în clădirea de birouri Platinum Tower, o clădire cu 44 de etaje, situată în portul artificial Jumeirah Lake Towers. Societatea a fost înființată în baza unei licențe speciale acordată de Guvernul din Dubai în octombrie 2015. Licența expiră în octombrie 2022. Datele guvernului din Dubai arată că Master Chem Oil este deținută direct de Dan Berendel. DIICOT: Produse neconforme cu standardele NATO Firma controlată de Dan Berendel a achiziționat kerosenul pentru Forțele Aeriene Române din Grecia, Turcia și România. O cantitate de 50.000 de tone de kerosen au fost cumpărată de la Rompetrol Petromidia. De la compania elenă Hellenic a fost achiziționată o cantitate de 15.000 de tone de kerosen. Compania turcească Tupraș a vândut firmei controlate de Dan Berendel nu mai puțin de 1.400 de tone de kerosen. Compania turcească Tupraș este controlată de grupul Koç, deținut de familia Koç, considerată cea mai bogată familie din Turcia. Grupul Koç deține și compania Otokar, producătorul turc de autobuze și vehicule militare. Procurorii DIICOT Ploiești susțin, potrivit newsonline.ro, că firma lui Dan Berendel ar fi livrat "produse necorespunzătoare" atât sub aspectul parametrilor din caietul de sarcini, cât și sub aspectul eficienței în conformitate cu standardele NATO. Parametrii ceruţi prin caietul de sarcini sunt prevăzuţi în specificaţia comercială ASTM D 1655 -20d, pentru combustibilul pentru turbomotoare de aviaţie tip JET A1, utilizat în aviaţie la nivel mondial, cu următoarele cerinţe suplimentare/mai restrictive: conţinut de hidrocarburi aromatice - max. 20%, conţinut de sulf mercaptanic - maxim 0,001 % şi temperatura de început de cristalizare - max. -53°C. MApN a băgat kerosenul la toate aparatele sale Ministerul Apărării Naționale (MApN) a transmis că "combustibilul turboreactor tip JET A1 achiziţionat de către UM 01836 Otopeni este utilizat la alimentarea tuturor tipurilor de aeronave militare din dotarea Forţelor Aeriene". Carburantul cu probleme a dus la deterioarea unor avioane MiG 21 LanceR care au ajuns la reparații la Aerostar Bacău. Prejudiciul imputat firmei Jetfly Hub a fost estimat de procurori la peste 32,5 milioane lei. Adică în jur de 6,5 milioane euro. Avocatul Florin Șurghie, cel care îl reprezintă pe afaceristul Dan Berendel, a spus că unul dintre avioanele militare s-ar fi defectat înainte ca Jetfly Hub să furnizeze primele cantități de kerosen. "Două avioane MiG nu au mai putut să zboare. Unul s-a defectat înainte să livreze și celălalt a avut probleme cu instalația de alimentare", a declarat avocatul Florin Șurghie. Biroul de Presă al MApN nu a comunicat câte avioane MIG 21 LanceR au avut nevoie de reparații după ce au folosit kerosenul de la Jetfly Hub și nici dacă viața piloților români a fost pusă în pericol. Reprezentanții ministerului au invocate în acest sens ancheta procurorilor de la DIICOT Ploiești. Procurorii nu prea pot proba ce susțin, spun judecătorii Procurorii de la DIICOT Ploiești au cerut în acest caz arestarea preventivă a fraților Dan Berendel și Cristian Angel Berendel în vara anului 2021. Ei au fost acuzați de înșelăciune, fals în înscrisuri sub semnătură privată, fals în declarații și acte de diversiune. Dar dosarul a picat la instanță. Judecătorii de la Curtea de Apel Ploiești au constatat că "în ciuda vastului material de urmărire penală care formează până în prezent dosarul cauzei, în realitate lipsesc acele probe sau indicii temeinice din care să rezulte acea suspiciune rezonabilă că cei doi inculpați au săvârșit infracțiunile ce le sunt imputate". Mai mult, judecătorii atrag atenția cu privire la faptul că înșelăciunea nu se putea realiza decât cu complicitatea reprezentanților Forțelor Aeriene Române. Adică cei care au recepționat cantitativ și calitativ kerosenul. Contestația făcută de procurori la Înalta Curte de Casație și Justiție a fost respinsă. "Au fost trimiși la arestare, dar cererea de arestare a fost respinsă pentru că nu s-a constatat nici o infracțiune. Hotărârea a rămas definitivă la Curtea de Apel. Nu s-a dispus respingerea propunerii de arestare, nu sunt infracțiunile săvârșite. Asta e autoritate de lucru judecat", a declarat avocatul Florin Șurghie. Recepția MApN, foarte dubioasă Kerosenul neconform nu putea ajunge în rezervoarele avioanelor de vânătoare MiG 21 LanceR dacă firma lui Dan Berendel nu beneficia de complicitatea ofițerilor din cadrul Forțelor Aeriene Române. De la Ministerul Apărării Naționale aflăm că "recepţia cantitativă şi calitativă a fost efectuată de către comisiile unităţilor, numite prin ordin de zi pe unitate, compunerea acestor comisii fiind atributul fiecărei unităţi militare care a recepţionat combustibil turboreactor". Mai mult, combustibilul contractat „a fost livrat în toate unităţile militare de aviaţie (acolo unde există un aerodrom militar şi aeronave militare), în livrări succesive, conform necesităţilor şi a graficului de livrare”. Întrebat ce măsuri au fost luate împotriva ofițerilor care au recepționat kerosenul neconform și dacă a fost sesizat Parchetul Militar în acest caz, Direcția de Comunicare a MApN a transmis că nu poate furniza aceste informații pentru că se află în curs ancheta de la DIICOT Ploiești. Șurghie: Ministerul verifica kerosenul, au proceduri Avocatul Florin Șurghie afirmă că acel combustibil era verificat: "Ei verificau kerosenul, erau laboaratoare. Știi cum era procedura? Spunea că are nevoie de kerosen, venea lotul, veneau reprezentanții ministerului, se luau trei probe. Una pentru minister, una pentru vânzător și una pentru laborator. Sigilau vagoanele, cinsternele. Când ajungeau la poarta celorlalte unității, se desigilau și mai luau o dată probe. Apoi le resigilau". Șurghie a mai precizat că o parte din carburant a ajuns inclusiv la baza Mihail Kogălniceanu pentru avioanele F-16 ale militarilor americani. Armata s-a constituit parte civilă cu valoarea kerosenului livrat. "Păi, dacă au primit kerosenul și l-au consumat, acum vor banii înapoi pe el? Ei au zis . Dacă avioanele lor au consumat kerosenul… Nu e nimic spectaculos. E rușinea parchetului acolo", a adăugat avocatul. Întrebat dacă avionul MiG 21 LanceR care s-a prăbușit în județul Constanța este unu dintre cele două avioane militare defecte, avocatul Florin Șurghie a spus că "nu, în nici un caz!". Berendel, partener cu Sebastian Ghiță în dosarul "Tracia - Asesoft" Controversatul afacerist Dan Berendel a fost partener de afaceri cu Sebastian Ghiță și generalul SRI în rezervă Dan Grigoriu în afacerea "Tracia – Asesoft". Dosarul a fost plimbat timp de aproape 14 ani între instanțe, până când faptele s-au prescris. La începutul anilor 2000, firma lui Sebastian Ghiță, Asesoft Com, a luat 510.340 litri de motorină de la SNP Petrom, fără să plătescă taxa de drumuri aplicată la prețul carburantului. Motorina a fost trecută prin mai multe firme fantomă deținute în acte de cetățeni irakieni, apoi a fost vândută în benzinăriile din România. Capii acestei controversate afaceri au fost generalul SRI Dan Constantin Grigoriu, patronul firmei Tracia Internațional, Dan Berendel, Romulus Gheorghe și Gheorghe Ioan Lalu. Sebastian Ghiță s-a declarat în timpul anchetei ca fiind o victimă a lui Dan Berendel, pentru că ar fi fost forțat să facă un contract dezavantajos. Dosarul a fost închis de Curtea de Apel București în anul 2016, când s-a constatat că faptele s-au prescris.

ONG - fake news: Guvernul, comunicare deficitară (sursa: gov.ro)
Eveniment

ONG - fake news: Guvernul, comunicare deficitară

ONG - fake news: Guvernul, comunicare deficitară. În timp ce vicepreședintele SUA, Kamala Harris, se afla în drum spre București, mass-media românești aflau că urmează să fie monitorizate atent în cazul în care ar critica incompetența autorităților sau ar dezvălui fapte de corupție. Proceduri întâlnite mai degrabă la Moscova și în țările conduse de dictatori. Urgența lui Arafat: cum critică presa puterea Profit.ro a dezvăluit că Departamentul pentru Situații de Urgență a creat un grup de lucru la care a aderat Guvernul României, condus de Nicolae Ciucă, CNA și mai multe organizații nonguvernamentale printre care Global Focus, Active Watch, Media Wise, dar și alte câteva ONG-uri anonime. Acest grup de lucru urma să identifice "fake news" și surse de dezinformare în contextul situației din Ucraina cu ajutorul motoarelor de căutare, indexare pe mașini virtuale și algoritmi de realitate virtuală și inteligență artificială. Citește și: Platforma Guvernului, asumată de un ONG: Global Focus Center spune, într-un comunicat, că este coordonatorul platformei de monitorizare a dezinformărilor Potrivit informațiilor profit.ro, erau vizate de monitorizare și textele critice la adresa Guvernului, președintelui Klaus Iohannis și a premierului Nicolae Ciucă, dar și texte care prezentau fapte de corupție și incompetența autorităților publice. La scurt timp după ce presa a început să pună întrebări despre controversatul proiect inițiat de Raed Arafat, cu acordul premierului Nicolae Ciucă, organizația Global Focus Center a postat un comunicat prin care anunța că este coordonatoarea mecanismului "pentru o informare corectă a populației în contextul crizei din Ucraina". ONG - fake news: Guvernul, comunicare deficitară Global Focus Center susține în prima frază a comunicatului că acest mecanism este necesar pentru că "guvernul a avut o comunicare deficitară în aceste zile, am văzut efectele (lumea ia pastille cu iod, se formează cozi la benzinării, bănci și birouri pașapoarte) și am fost solicitați noi, ca experți, să clarificăm situația, am luat inițiativa de a crea, exclusiv împreună cu colegii din alte ONG-uri, un mecanism prin care să punem presiune pe guvern să comunice mai prompt, mai corect, mai complet". Pe scurt, Global Focus Center acuză Guvernul de incompetență pe partea de comunicare, care este în responsabilitatea lui Dan Cărbunaru, în calitate de purtător de cuvânt al Guvernului. În mod ironic, aceste acuzații la adresa Guvernului ar intra ușor în sfera dezinformării și a propagandei ruse, potrivit tocmai procedurilor de lucru ale acestui mecanism. "Deficitarul" Cărbunaru nu comentează Defapt.ro l-a întrebat pe Dan Cărbunaru, purtătorul de cuvânt al Guvernului, cum comentează acuzațiile de "comunicare deficitară" lansate de Global Focus. Deși a citit întrebarea, Cărbunaru a refuzat să răspundă. A mai fost întrebat dacă acuzația de "comunicare deficitară" o consideră un atac la adresa sa în calitate de purtător de cuvânt al Guvernului, respectiv la adresa premierului? Nici de această dată nu a răspuns. Mai multe organizații și jurnaliști au semnat o petiție prin care avertizează Guvernul că este inacceptabilă inițiativa creării unei platforme menite să combată propaganda rusă "și indiferent de cine este inițiatorul demersului să aibă grijă la implicațiile democratice ale acestuia". "Atragem atenția guvernanților că discursului critic din societate la adresa autorităților drept propagandă inamică face parte din instrumentele represive ale guvernelor autoritare și plasează România în situația de risc de a deveni chiar societatea antidemocratică pe care guvernanții clamează că vor să o combată", se menționează în comunicatul postat pe site-ul Centrului pentru Jurnalism Independent.

Arii protejate, mutilate cu hidrocentrale masive (sursa: gorjeanul.ro)
Investigații

Arii protejate, mutilate cu hidrocentrale masive

Arii protejate, mutilate cu hidrocentrale masive. România a investit în ultimele decenii în jur de 400 de milioane de euro pentru construcția a trei hidrocentrale care nu au fost finalizate nici până în prezent. Arii protejate, mutilate cu hidrocentrale masive Acestea sunt amplasate la Bumbești – Livezeni, Dumitra și Răstolnița. Lucrările, finalizate în proporție de peste 90%, au fost blocate în instanță de activiștii de mediu. Totul, după ce zonele în care au fost începute lucrările au fost incluse în arii protejate. Acum, invocând criza energetică, parlamentarii au inițiat un proiect de lege prin care se vrea modificarea ariilor protejate, astfel încât lucrările la hidrocentrale să poată fi finalizate. Dar organizațiile de mediu se opun din nou. Trei hidrocentrale vor fi "scoase" din ariile protejate La începutul lunii februarie, după scumpirea halucinantă a prețului la energie pentru consumatori casnici, parlamentarii au inițiat un proiect de lege care să contracareze efectele. Conform proiectului, vor fi "scoase" din zona ariilor protejate obiectivele de investiţii hidrotehnice care au fost începute anterior datei de 29 iulie 2007. Proiectul se referă la hidrocentralele de la Bumbești – Livezeni și Dumitra, ambele amplasate pe râul Jiu. Dar și la hidrocentrala de pe Valea Răstolnița, din Munții Călimani. Lucrările la cele trei hidrocentrale au fost blocate pentru că, la data de 29 iulie 2007, zonele în care erau amplasate lucrările au fost incluse în arii protejate. Citește și: Surse: Putin își decapitează serviciile secrete. Șeful unității care coordona campaniile de destabilizare a Ucrainei și lichidarea lui Zelenski, în arest la domiciliu "Noile limite ale ariilor naturale protejate vor fi trasate astfel încât perimetrul schemei de amenajare hidroenergetice, inclusiv al drumurilor de acces aferente amenajărilor hidroenergetice, staţiilor şi liniilor de evacuare putere aferente acestora să fie în afara ariei naturale protejate. Suplimentar, între noile limite ale ariei naturale protejate şi limitele amenajării hidroenergetice va fi păstrată o zonă minimă, tampon, de lăţime 100 metri, pe toată lungimea de grăniţuire", se menționează în proiectul legislativ. Și alți jucători din piața de energie au pretenții Mai mulți jucători de pe piața energiei au transmis Senatului României propuneri de completare a inițiativei în care să fie cuprinse și proiectele de hidrocentrale aflate în curs de finalizare care, ulterior datei de 29 iulie 2007, au obținut avize de gospodărire a apelor și autorizații de construire. O altă modificare cerută de aceștia prevede ca "noile lucrări de barare sau de captare a apei amplasate pe cursurile de apă trebuie să fie prevăzute cu instalații care să asigure în aval debitul de servitute (...) precum și, după caz, cu construcții care să asigure migrarea faunei acvatice, în special a ihtiofaunei, în vederea atingerii obiectivelor de mediu". Hidrocentrala de la Răstolnița, finalizată în proporție de 92% Lucrările de la hidrocentrala de la Răstolnița, considerată obiectiv strategic, au fost începute în anul 1989, în timpul regimului comunist. În 2007, zona în care se construia hidrocentrala a fost inclusă în categoria ariilor protejate, de către Guvernul Tăriceanu. După aproape 25 de ani de la demararea proiectului în care se investiseră peste 200 de milioane de euro, lucrările erau finalizate în proporție de 92%. Însă întregul proiect a fost blocat pentru că a fost inclus în zona protejată. Prin punerea în funcțiune a obiectivului de la Răstolnița, producția de energie a României ar putea crește cu 117,5 GWh pe an, iar puterea instalată totală, cu 35,2 MWh. Autoritățile estimează că, o dată cu punerea în funcțiune a hidrocentralei, volumul de emisii poluante al României va scădea cu 66,505 tone de dioxid de carbon pe an. Prea puțină apă lăsată pentru faună și floră Hidroelectrica a demarat în anul 2003 lucrările pentru construcția hidrocentralelor de la Bumbești – Livezeni și Dumitra, care urmau să producă o cantitate de energie electrică de 276 GWh. La fel ca și în cazul hidrocentraelei de la Răstolnița, în 2007, zonele în care erau construite cele două hidrocentrale au fost incluse în arii protejate sit Natura 2000. Între timp, lucrările de la hidrocentrala Bumbești – Livezeni și Dumitra au fost finalizate în proporție de 98%, respectiv 90%. Valoarea investițiilor depăsește 175 de milioane de euro. Organizațiile de mediu au reușit să stopeze în instanță finalizarea celor două proiecte, care ar pune în pericol mai multe specii de plante și animale. Hidroelectrica menționează într-un studiu referitor la hidrocentrala de la Bumbești că va lăsa un debit de servitute de 2,7mc/s. Debit considerat prea mic de ecologiști pentru ca flora și fauna din aria naturală să fie protejate. Un studiu din 2011 arată că este nevoie de un debit mediu anual de minim 10mc/s. Parcul Natural Defileul Jiului adăpostește specii de animale protejate prioritar precum ursul carpatin și croitorul alpin, dar și specii protejate strict precum lupul, râsul, vidra, jderul sau bursucul. Proiectul, contestat de organizațiile de mediu În contextul promovării noului proiect de lege care prevede scoaterea din ariile protejate a celor trei hidrocentrale, trei organizații de mediu cer senatorilor să nu voteze pe 14 martie această lege. Organizațiile de mediu Bankwatch, Agent Green și WWF consideră că această inițativă legislativă va "mutila" parcurile naturale. Cătălina Rădulescu, avocata organizațiilor de mediu, susține că "profitând de criza energetică creată de războiul din Ucraina, câțiva parlamentari doresc să justifice cheltuirea ilegală a unor sume importante de bani și se grăbesc să treacă prin senat o lege cu dedicație pentru proiecte hidroenergetice de mici dimensiuni, care ar distruge complet două parcuri naționale și mai multe corpuri de apă. Încălcând procedurile obișnuite de analiză a proiectelor de lege în comisii, Senatul României intenționează să adopte (...), fără a lăsa pentru analiza în comisii nici o săptămână, o propunere legislativă care permite modificarea limitelor ariilor protejate."

Ciucă a încurcat sancțiunile anti-rusești (sursa: gov.ro)
Investigații

Ciucă a încurcat sancțiunile anti-rusești

Premierul Nicolae Ciucă a încurcat sancțiunile anti-rusești. Acesta a anunțat că România a înghețat activele deținute de trei companii și două persoane fizice aflate în strânsă legătură cu puterea de la Moscova. Decizia ar fi fost luată în urma sancțiunilor impuse de Uniunea Europeană unor oligarhi, politicieni și companii rusești aflate în sfera de influență a lui Vladimir Putin, președintele Rusiei. Defapt.ro a aflat oficial că, în realitate, sunt verificate trei companii, dar nu și două persoane fizice. Iar cele trei companii ar putea avea legături cu două persoane fizice, respectiv o persoană juridică, aflate pe lista de sancțiuni a Uniunii Europene. Mai mult, nu s-a luat nici o decizie privind înghețarea bunurilor celor vizați de investigația condusă de ANAF. Lista neagră a UE: 696 de persoane și 59 de companii Uniunea Europeană a decis să impună sancțiuni Rusiei începând cu anul 2014, în urma anexării ilegale a Peninsulei Crimeea. Până la începutul acestui an, pe lista neagră a Uniunii Europene se aflau 211 persoane și 51 de companii. Pe 15 februarie 2022, președintele Vladimir Putin a cerut Dumei de Stat să voteze recunoașterea independeței așa numitelor republici populare Donețk și Lugansk, din regiunea Donbas, situată în estul Ucrainei. Citește și: Ministrul Energiei: Avem suficiente stocuri de combustibil! Românii nu trebuie să intre în panică şi să stea la cozi În acest context, Uniunea Europeană a decis să mărească lista neagră a persoanelor și companiilor aflate în strânsă legătură cu Kremlinul. Astfel, numărul persoanelor aflate pe lista de sancțiuni a crescut la 571. Totodată, au fost incluse și Agenția pentru cercetarea internetului, dar și băncile Rossiya Bank, Promsvyabank și VEB.RF. Zece zile mai târziu, lista cu sancțiuni a fost din nou actualizată. De data aceasta au fost adăugate alți 99 de membri ai Dumei de Stat și persoane din anturajul lui Vladimir Putin. Pe 28 februarie 2022, lista neagră a Uniunii Europene a fost din nou completată, cu alte 26 de persoane și Compania de Asigurări a Industriei Gazului SOGAZ. La 1 martie au mai fost introduse pe lista de sancțiuni și băncile Bank Otkritie, Novikombank, Sovcombank și VTB Bank. În total, 696 de persoane și 59 de companii. Ciucă a încurcat sancțiunile anti-rusești Toate statele membre ale Uniunii Europene sunt obligate să înghețe activele persoanelor fizice și juridice din Rusia aflate pe lista de sancțiuni. Premierul Nicolae Ciucă a anunțat la Digi24 că pe teritoriul României au fost identificate trei companii și două persoane fizice care alimentează financiar Kremlinul. "Instituţia care se ocupă de această problemă este ANAF-ul şi, desigur, celelalte instituţii şi până în momentul de faţă au fost identificate trei entităţi şi două persoane fizice. Intră sub sancţiuni pe mâna autorităţilor din România. Suntem obligaţi să punem în aplicare deciziile care au fost luate la nivelul Uniunii Europene”, a afirmat Nicolae Ciucă. Premierul a mai spus că ministrul Finanțelor, adică ministrul Adrian Câciu, l-a anunţat că bunurile celor cinci au fost blocate "imediat ce au fost identificate". "Acesta a fost răspunsul ministrului Finanțelor", a spus premierul. ANAF verifică numai trei firme și nu a blocat nimic Defapt.ro a încercat să afle numele celor cinci persoane fizice și juridice cărora le-au fost înghețate activele în România pentru că finanțează regimul de la Kremlin, condus de Vladimir Putin. Dar s-a izbit de o secretomanie excesivă, în contradicție cu practica țărilor din Uniunea Europeană care au luat măsuri similare. Defapt.ro a aflat oficial de la Direcția de Comunicare a Guvernului României că deocamdată nu a fost înghețat nici un activ al vreunei companii rusești din România. "Pe baza informațiilor primite de la instituțiile abilitate, până în prezent, ANAF derulează proceduri specifice pentru un număr de 3 persoane juridice care ar putea avea legături cu 2 persoane fizice, respectiv o persoană juridică, listate în Regulamente/Decizii europene”, a transmis oficial Guvernul României. Tot Direcția de Comunicare a Guvernului a mai transmis că "investigațiile specifice aplicării sancțiunilor internaționale sunt în stadiu avansat de finalizare. La acest moment, nu putem oferi alte detalii, informațiile de această natură fiind supuse secretului fiscal până la finalizarea investigațiilor. Rezultatele vor fi făcute publice la momentul adoptării unor decizii, în conformitate cu prevederile legale în vigoare”. Practic, ANAF nu a blocat încă bunurile celor trei companii înregistrate în România cu conexiuni la Moscova, așa cum a menționat în direct premierul Nicolae Ciucă. VTB Bank a finanțat Chimcomplex Borzești De la invadarea Ucrainei de către Rusia, pe lista de sancțiuni a Uniunii Europene au fost introduse cele șapte bănci mai sus menționate și Compania de Asigurări a Industriei Gazului SOGAZ. Una dintre cele șapte bănci, VTB Bank, a creditat compania Chimcomplex Borzești, controlată de Ștefan Vuza, pentru a prelua o parte din activele Oltchim. Pe lista de sancțiuni se află și trei membri din conducerea VTB Bank: Dmitriy Yuryevich Grigorenko, Maxim Gennadyevich Reshetnikov și Denis Aleksandrovich Bortnikov. Primul este viceprim-ministru al Federației Ruse și președintele Consiliului de Supraveghere al băncii. Cel de-al doilea este ministrul Dezvoltării Economice din Rusia și membru în Consiliul de Supraveghere al VTB Bank. Denis Aleksandrovich Bortnikov este fiul lui Alexander Bortnikov, șeful Serviciului Federal de Securitate (FSB) și membru permanent în Consiliul de Securitate al Rusiei. În vara anului trecut, reprezentanții Chimcomplex au anunțat că vor împrumuta 90 de milioane de euro de la CEC Bank și Alpha Bank pentru a refinanța împrumutul primit de la banca rusească. "Le mulțumesc partenerilor Credit Suisse Zurich şi VTB Frankfurt pentru că au fost alături de noi în 2018, într-o tranzacție specială de obținere a creditului de 164 de milioane de euro, pentru achiziția Oltchim", declara Ștefan Vuza în toamna anului trecut. Alte firme românești creditate de VTB Bank Filiala băncii rusești pentru Europa, VTB Bank SE, a semnat un contract de ipotecă creanțe pe 13 ianuarie 2022 cu firma Brintex Depot pentru suma de 16 milioane de euro. O altă ipotecă, de 16 milioane de euro, a fost încrisă pe numele debitorilor Complex Comercial Brintex și Brintex Holdings Ltd. VTB Bank a mai creditat acționarii producătorului de înghețată Alpin57 Lux, Food Union Holding Company Limited și SIA Food Union Management. O altă firmă românească, Solar Electric Mostistea, a garantat un împrumut de la VTB Bank cu 100.600 certificate verzi evaluate la peste 13,7 milioane lei. SOGAZ, asiguratorul Gazprom Compania de Asigurări a Industriei Gazului SOGAZ are ca acționari și parteneri strategici mai multe firme din grupurile rusești Gazprom, Rosatom, Roscosmos și RusHydro. În plus, a achiziționat trei firme de asigurări de la VTB Bank. La finalul anului trecut, Sogaz și Gazprombank au cumpărat 45% din MF Tehnologies, care deține 57,3% din rețeaua Vkontakte, "Facebook-ul" rusesc. Sogaz este considerată firma de asigurări a Gazprom și îl are printre acționari pe Yuri Kovalchuck, unul dintre aliații și prietenii oficiali ai lui Vladimir Putin. Președintele firmei de asigurări este Alexei Miller, președintele Consiliului de Administrație și director al Gazprom. Totodată, Miller se mai află la conducerea altor 14 companii din Rusia. Acesta nu a fost inclus pe lista de sancțiuni a Uniunii Europene. Nici măcar SUA nu l-a inclus în prima listă de sancțiuni împotriva Rusiei după ce Vladimir Putin a anexat ilegal peninsula Crimeea. De abia în 2018, SUA l-a inclus pe lista neagră. Potrivit BBC, în urma apariției pe lista neagră a SUA, Alexei Miller s-a declarat mândru. "Nefiind inclus în prima listă chiar am avut câteva îndoieli - poate că ceva nu este în regulă? Dar sunt inclus, în sfârșit. Asta înseamnă că facem totul bine", a spus Miller.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră