joi 25 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Autor: Mircea Marian

7545 articole
Mircea Marian

Mircea Marian este jurnalist din 1990, când a lucrat la UniFan Radio, primul post de radio independent din București. A fost reporter politic la Mediafax, Adevărul și Evenimentul Zilei și a moderat emisiuni la TVR Info și B1 TV. A fost șef al Departamentului Politic&Economic la România Liberă, între 2016 și 2017, și senior editor la Newsweek România din 2017 în ianuarie 2021.

Eveniment

Suntem foarte îngrijorați de o invazie a Rusiei

Premierul Republicii Moldova, Natalia Gavrilița, declară pentru CNN: Suntem foarte îngrijorați de o invaziei a Rusiei. Ea a mai arătat, pentru acest post, că obţinerea statutului de candidat pentru integrarea europeană a fost „o victorie semnificativă pentru Moldova”, dar este „foarte nefericit că se întâmplă într-un astfel de context complicat în regiune şi în vremuri atât de oribile pentru Ucraina”. Suntem foarte îngrijorați de o invazie a Rusiei Întrebată dacă este îngriorată că armata rusă ar putea ataca şi Republica Moldova, Natalia Gavriliţă a răspuns: „Suntem îngrijoraţi, desigur, acesta este un risc, deocamdată este un scenariu ipotetic, dar dacă operaţiunile militare se deplasează mai departe spre sud-vestul Ucrainei şi spre Odesa, atunci sigur că suntem foarte îngrijoraţi, mai ales ţinând cont de faptul că sunt trupe pe teritoriul regiunii secesioniste Transnistria. Facem tot posibilul pentru a menţine pacea şi stabilitatea şi pentru a ne asigura că luptele nu escaladează”, a precizat premierul Republicii Moldova, citată de timpul.md. „Actuala situaţie este foarte dificilă nu doar pentru Moldova, ci şi pentru orice stat mic (unicul „stat mic” vecin cu Ucraina care are trupe rusești este Republica Moldova – n. red), pentru orice ţară care se bazează pe ordinea internaţională axată pe reguli; dacă o ţară poate lansa un război pentru anexarea de teritorii, fără niciun respect faţă de ordinea internaţională (Republica Sovietică Socialistă Moldova a fost fondată de Stalin după ce a anexat o parte din România -n. red), atunci, din acest punct de vedere, nu este nimeni în siguranţă şi cred că numeroase ţări sunt îngrijorate”, a subliniat Gavriliţă. Citește și: Pensiile Apărării și Internelor: costuri de 800 de milioane de lei/ lună. Cea mai mare pensie M.Ap.N: 40.176 lei. Cea mai mare pensie plătită de Interne: 19.955 de lei

Natalia Gavrilita: Suntem foarte îngrijorați de o invazie a Rusiei
Pensiile Apărării și Internelor: costuri de 800 de milioane de lei/ lună Foto: Facebook Lucian Bode
Politică

Pensiile Apărării Internelor 800 milioane lei/ lună

Pensiile Apărării și Internelor presupun costuri de 800 de milioane de lei/ lună, se arată într-o serie de răspunsuri oficiale ale acestor ministere la interpelări parlamentare. Cea mai mare pensie plătită de M.Ap.N este de 40.176 lei, pentru un magistrat militar. La Interne, cea mai mare pensie aflată în plată este de 19.955 de lei. Pensiile Apărării și Internelor: 800 de milioane de lei/ lună Pensia medie plătită de ministerul Apărării este de 4.353 de lei, la Interne ea fiind de 4.443 de lei. Apărarea are în plată 82.135 de pensionari și plătește, lunar, circa 340 de milioane de lei. Datele au fost furnizate Parlamentului la 6 iunie 2022. Internele plătesc pensiile pentru 99.391 de persoane și, lunar, în medie achită, din bugetul de stat, circa 465 de milioane de lei. Datele au fost furnizate la finalul lunii mai 2022. Un calcul simplu arată că, în 2022, pensiile M.Ap.N. și MAI vor consuma, de la buget, puțin sub două miliarde de euro. Deputatul USR Claudiu Năsui a întrebat, în aprilie, SRI, care este situația pensiilor speciale plătite de această intsituție, dar pe site-ul Camerei Deputaților nu figurează vreun răspuns. Bugetul pe 2022 al SRI prevede cheltuieli cu asistența socială - care cuprind și pensiile acordate foștilor angajați - de 836 de milioane de lei. Citește și: Zelenski, ținta numărul unu a lui Putin. Lavrov a confirmat, public, că Rusia vrea să schimbe regimul „absolut antipopular şi antiistoric” din Ucraina În iulie, ministrul de Interne Lucian Bode spunea: „Când vorbim de MAI, ieri aveam 100.222 de pensionari și am arătat că aproape jumătate dintre aceștia au pensie sub 4.000 de lei iar peste 13.000 de pensionari au pensie sub 2.000 de lei. Eu nu cred că putem vorbi despre pensii speciale pensii sub 2.000 de lei”. „Pensiile militare nu pot fi definite ca pensii speciale după niciun criteriu", a spus ministrul Apărării, Vasile Dîncu, pentru DC News.

Lider PNL, Romeo Dunca, critică modificările la Codul Fiscal Foto: Facebook
Politică

Lider PNL critică modificările la Codul Fiscal

Un lider PNL, Romeo Dunca, președintele Consiliului Județean Caraș Severin, critică modificările la Codul Fiscal: „Să înțelegem că privatul, cel care efectiv aduce la buget bani din afara sistemului, ar trebui protejat”. El a scris pe Facebook și ce ar fi trebuit făcut. Romeo Dunca a venit în politică din mediul privat, el fiind proprietarul unei firme de transport, Dunca Expediții. Lider PNL critică modificările la Codul Fiscal „Diminuarea impozitului pe muncă, creșterea gradului de colectare prin lupta fermă cu evaziunea, respectul fata de drepturile celor care muncesc (intrând aici și eliminarea privilegiilor celor care nu au contribuit pe măsură dar trăiesc în lux nemeritat), reducerea aparatului bugetar, eliminarea căpușelor de pe lanțul de furnizare a energiei și resurselor naturale alături de reorganizarea teritorială administrativa sunt singurele masuri care ar putea însănătoși economia noastră”, a arătat șeful CJ Caraș Severin. Citește și: Orbán Viktor, discurs pro-rus în România, la Băile Tușnad, parcă scris la Kremlin: Occidentul a greșit, Ucraina nu va câștiga războiul cu armament american, Lavrov are dreptate El s-a întrebat, retoric: „Cum ar fi mai bine pentru a avea mai mulți bani necesari investițiilor sau pentru a rezistă situației tensionate din Europa și din întreaga lume care ne afectează indirect ? A reduce cu 30% numărul angajaților la stat, la diferite agenții, a reorganiza administrativ teritoriul astfel încât să dispară zeci de mii de slujbe la stat ori prin mărirea impozitării privaților? Cu atât mai mult cu tot ei au fost și până azi cai de bătaie?”. În toamna lui 2021, Romeo Dunca a fost un susținător al lui Ludovic Orban, în competiția pentru șefia PNL, și și-a mai exprimat dorința PNL să rămână la guvernare alături de USR și UDMR. Atunci, Dunca a postat pe Facebook un apel direct către Bolojan, căruia îi spune că a fost „un far in furtuna politică și administrativă in care am ales să ne sacrificam timpul si resursele personale pentru a aduce o viață mai bună celor care au crezut in noi”.

Republica Moldova: șapte suspecți într-un dosar de mare corupție au fugit cu câteva zile înainte de a fi reținuți Foto: Facebook Maia Sandu
Eveniment

Șapte suspecți mare corupție au fugit

Republica Moldova: șapte suspecți într-un dosar de mare corupție au fugit cu câteva zile înainte de a fi reținuți, relatează, pe pagina sa de Facebook, jurnalistul Alexandru Cozer. El spune că operațiunea statului moldovenesc a fost „puternic sabotată din interior”. Totuși, una din principalele persoane implicate, deputata ȘOR Mariana Tauber, a fost arestată preventiv în acest dosar. Reprezentanții Centrului Național Anticorupție (CNA) spun că a fost pornit un proces-penal pentru divulgarea datelor urmăririi penale, care va fi transmis Procuraturii Anticorupție pentru investigare. Foto: Facebook Alexandru Cozer Șapte suspecți într-un dosar de mare corupție au fugit „Nu mai puțin de 7 suspecți din dosar, toți membri ai grupului criminal organizat Șor, au părăsit Republica Moldova între 10 și 16 iulie. Unii dintre ei, spun sursele mele, urmau să fie ieri arestați. Spre exemplu Balițchi, care apare ieri în înregistrările CNA cu sacoșa cu bani, a plecat încă la 10 iulie la Tel Aviv. Himici, alt erou al înregistrărilor, apărând și el cu teancuri de bani, a plecat la Istanbul. Ceilalți s-au strecurat și ei rapid în acest interval și nu s-au mai întors. A plecat și Marina Tauber, apropo!, cu acceptul judecătorilor, dar s-a întors. Cel mai probabil a fost convinsă de Șor să vină acasă pentru a se victimiza”, a scris Cozer. Potrivit jurnalistului, fugarii au fost informați de oameni aflați la vîrful statului moldovenesc. El nu a dat însă numele celor suspectați. Citește și: Orbán Viktor, discurs pro-rus în România, la Băile Tușnad, parcă scris la Kremlin: Occidentul a greșit, Ucraina nu va câștiga războiul cu armament american, Lavrov are dreptate „Este extrem de important ca aceste cârtițe să fie depistate și să răspundă pentru faptele lor. Altfel, orice operațiune va fi dată peste cap, iar anchetele nu vor mai avea finalitate. Mai ales că astfel de lucruri nu se întâmplă pentru prima dată”, a mai scris Cozer.

Rusia recunoaște că a atacat Odesa Foto: Twitter
Eveniment

Rusia recunoaște că a atacat Odesa

După ce, inițial, a negat, acum Rusia recunoaște că a atacat Odesa. Purtătoarea de cuvânt a diplomaţiei ruse, Maria Zaharova, a afirmat duminică că rachete ruseşti au distrus cu o zi înainte infrastructuri militare în portul Odesa, vital pentru exportul de cereale ucrainene. Vineri, Rusia a semnat un acord care ar permite exporturile de cereale din porturile ucrainene. Sâmbătă, a bombardat Odesa, dar a negat acest fapt. Duminică, a recunoscut că a atacat Rusia recunoaște că a atacat Odesa „Rachetele Kalibr au distrus infrastructura militară în portul Odesa, cu o lovitură de înaltă precizie”, a scris Maria Zaharova pe contul său Telegram, ca răspuns la o declaraţie a preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski în care spunea că aceste lovituri au distrus posibilitatea unui dialog sau un acord cu Moscova. Russian army attacked Odesa sea port with 4 Kaliber missiles, 2 were shot down by air defense - South Operative Command https://t.co/zx34TA4Vuh #Ukraine pic.twitter.com/dNV8rjBn2t— Liveuamap (@Liveuamap) July 23, 2022 După aceste atacuri asupra Odesei, Ucraina l-a acuzat pe Vladimir Putin că a „scuipat în faţă” ONU şi Turcia şi că a compromis aplicarea acordului semnat vineri privind reluarea exporturilor de cereale blocate de dispută. Citește și: Orbán Viktor, discurs pro-rus în România, la Băile Tușnad, parcă scris la Kremlin: Occidentul a greșit, Ucraina nu va câștiga războiul cu armament american, Lavrov are dreptate Sâmbătă, Rusia a negat însă Turciei că a fost implicată în aceste lovituri: „Ruşii ne-au spus că nu au absolut nimic de-a face cu acest atac şi că examinează problema foarte atent”, a dat asigurări ministrul turc al Apărării Hulusi Akar. Displaying traditional Russian?? cynicism: Following the signing of the agreement to export grains from Ukraine?? yesterday, Russia today attacked the Odessa (Odesa) port from which Ukraine?? exports said grains. pic.twitter.com/UDsCSavbG9— Jason Jay Smart (@officejjsmart) July 23, 2022 Potrivit purtătorului de cuvânt al Forţelor Aeriene ucrainene, două rachete au lovit portul Odesa, iar alte două au fost doborâte de apărarea antiaeriană înainte de a-şi atinge ţinta.

China finanța, cu 100 de milioane de dolari, o grădină și o pagodă. FBI a oprit investiția Foto: CGTN
Eveniment

China finanța, cu 100 de milioane de dolari, o grădină și o pagodă

China finanța, cu 100 de milioane de dolari, o grădină și o pagodă, amenajate în mijlocul capitalei SUA, dar FBI a blocat, discret, „investiția”, arată CNN. Motivul: ea avea toate elementele unui centru de spionaj, care avea capacitatea să capteze semnale electronice. China finanța, cu 100 de milioane de dolari, o grădină și o pagodă „Când oficialii americani de contrainformații au început să cerceteze detaliile, au găsit numeroase semnale de alarmă. Pagoda, au observat ei, ar fi fost amplasată strategic, într-unul dintre cele mai înalte puncte din Washington DC, la doar două mile de Capitoliul SUA, un loc perfect pentru colectarea informațiilor electronice, au declarat pentru CNN mai multe surse familiare cu episodul. De asemenea, alarmant a fost faptul că oficialii chinezi au vrut să construiască pagoda cu materiale expediate în SUA în colete diplomatice, pe care oficialii vamali americani nu pot să le examineze, au spus sursele CNN. Oficialii federali au blocat în liniște proiectul înainte de începerea construcției”, arată CNN. Inițial, administratorii orașului au fost încântați de această investiție uriașă, care ar fi putut atrage mii de turiști. Cel puțin din 2017, oficialii federali au investigat achizițiile de terenuri efectuate de China în apropierea infrastructurii critice americane, au închis un consulat regional de mare profil, considerat de guvernul SUA a fi un focar de spioni chinezi, și au blocat eforturi clare de a instala dispozitive de ascultare aproape de facilități militare și guvernamentale, mai arată postul. Echipamentele Huawei captau comunicațiile strategice Printre cele mai alarmante lucruri pe care FBI le-a descoperit se numără echipamentele Huawei fabricate în China și amplasate pe turnurile de telefonie mobilă din apropierea bazelor militare americane din zonele rurale din Midwest. Citește și: EXCLUSIV România mai are de plătit 77 de milioane de euro păgubiților FNI. Vântu, Popa și Vlas au ieșit din închisoare https://t.co/IlKWXfLfGj#Huawei being investigated by US over fears that it could be using eqpt installed on cell towers to #spy on nearby #mil bases & missile silos.?? mil needs to carry out an audit to identify ?? ICT deployments. @HQ_IDS_India @adgpi @IAF_MCC @indiannavy— Strategic Perspectives Foundation (@SpfAdmin) July 22, 2022 Potrivit mai multor surse familiarizate cu această temă, FBI a stabilit că echipamentele erau capabile să capteze și să întrerupă comunicațiile foarte restricționate ale Departamentului Apărării, inclusiv cele utilizate de Comandamentul Strategic al SUA, care supraveghează armele nucleare ale țării. Foto: US Strategic Command Nu este clar dacă serviciile de informații au stabilit dacă au fost interceptate și trimise înapoi la Beijing date de la aceste turnuri. Sursele spun că, din punct de vedere tehnic, este incredibil de dificil să se dovedească faptul că un anumit pachet de date a fost furat și trimis în străinătate.    #China not neutral when even sanctioning countries that protest Uyghur genocide as de facto publicly plans to do to democratic #Taiwan what #Russia doing to #Ukraine so no surprise using #Huawei as Trojan Horse in spying #BanHuawei #UyghurGenocide #Tibet https://t.co/gxfB51lZmi— Ronan L Tynan (@RonanLTynan) July 23, 2022 Guvernul chinez neagă cu tărie orice eforturi de spionaj asupra SUA. Într-o declarație pentru CNN, Huawei a negat, de asemenea, că echipamentele sale sunt capabile să opereze în orice spectru de comunicații alocat Departamentului Apărării.  Oficialii SUA trag alarma Însă oficialii americani de contrainformații au făcut o prioritate din mediatizarea amenințărilor din China. Luna aceasta, Centrul Național de Contrainformații și Securitate al SUA a avertizat întreprinderile americane și guvernele locale despre ceea ce consideră că sunt eforturi disimulate ale Chinei de a le manipula pentru a influența politica SUA, mai arată CNN. Directorul FBI, Christopher Wray, s-a deplasat la Londra pentru o întâlnire comună cu cei mai importanți oficiali britanici pentru a atrage atenția asupra amenințărilor chineze.

Rusia bombardează Odesa din nou Grupaj foto: Twitter
Eveniment

Rusia bombardează Odesa din nou

O zi după semnarea acordurilor privind deblocarea exporturilor de cereale, Rusia bombardează portul Odesa. Patru rachete Kalibr au fost trase de Rusia, iar două au distrus o parte din infrastructura portului comercial. Alte două rachete au fost doborâte de apărarea antiaeriană a Ucrainei. Rusia bombardează Odesa din nou Anterior, deputatul Oleksiy Honcarenko a afirmat că în oraș ar fi auzite șase explozii, în urma acestora, izubcnind și un incendiu în portul Odesa. Au fost înregistrate și victime. „Încă odată, ei au arătat ce acorduri valorează pentru ei. Doar prin înarmarea Ucrainei, este posibilă securizarea exporturilor de cereale”, a scris acesta. Foto: Twitter Parlamentarul ucrainean a menționat că ar fi avut loc și o bătălie aeriană deasupra Odesei. Atacuri au fost raportate și în regiunile Harkiv, Nikolaev și Kirovohrad. It took less than 24 hours for Russia to launch a missile attack on Odesa’s port, breaking its promises and undermining its commitments before the UN and Türkiye under the Istanbul agreement. In case of non-fulfillment, Russia will bear full responsibility for global food crisis.— Oleg Nikolenko (@OlegNikolenko_) July 23, 2022 Amintim că vineri, 22 iulie, Ucraina și Rusia au semnat la Istanbul, două acorduri separate cu Turcia și ONU privind exportul de cereale ucrainene și produse agricole prin Marea Neagră. Citește și: EXCLUSIV România mai are de plătit 77 de milioane de euro păgubiților FNI. Vântu, Popa și Vlas au ieșit din închisoare

Ucraina este gata să ajute Moldova să alunge militarii ruși din Transnistria, anunță șeful informațiilor militare de la Kiev, Kiril Budanov Foto: Twitter
Politică

Ucraina gata alunge militarii ruși din Transnistria

Ucraina este gata să ajute Moldova să alunge militarii ruși din Transnistria, anunță șeful informațiilor militare de la Kiev, generalul Kiril Budanov, citat de RBC Ukraine. Ucraina, gata să alunge militarii ruși din Transnistria „Susțin aspirațiile Moldovei de a scăpa de trupele de ocupație de pe teritoriul său. Și noi, ca stat și ca serviciu special, vom face totul pentru a ajuta statul fratern să scape de invadatorii de pe pământul lor”, a spus Budanov. ⚡️Ukraine is ready to help Moldova get rid of Russian occupiers in 'Pridnestrovie', Budanov, head of the Main Intelligence Directorate of the Ministry of Defense of Ukraine. pic.twitter.com/3jucntqtdl— Flash (@Flash43191300) July 22, 2022 Declarația lui Budanov vine pe fondul unei afirmații a lui Vitaliy Ignatiev, șeful „Ministerului Afacerilor Externe” al nerecunoscutei „Republici Moldovenești Transnistrene”, care a anunțat că teritoriul caută să obțină independența față de Moldova cu anexarea ulterioară la Rusia. Dmitri Belik, membru al Comisiei pentru afaceri internaționale a Dumei de Stat a Rusiei, a afirmat același lucru. „Reprezentanții Chișinăului, au menționat că „toți partenerii internaționali și autoritățile constituționale ale Moldovei pledează pentru reglementarea pașnică a conflictului transnistrean în baza suveranității și integrității teritoriale a Moldovei”. Maia Sandu a reiterat determinarea Republicii Moldova de a găsi căi exclusiv pașnice pentru apropierea celor două maluri ale Nistrului”, arată newsmaker.md. „Dacă Rusia încearcă într-o zi să vină peste noi?” „Sper foarte mult să nu ajungem acolo, dar nu depinde de noi. Dacă Rusia încearcă într-o zi să vină peste noi, ce facem? Trimitem armata cu sapa să ne apere? Repet, noi nu vrem să atacăm pe nimeni, nu vrem să ne implice nimeni în război, dar este o realitate pentru care trebuie să ne pregătim”, a declarat, acum câteva zile, Maia Sandu, evocând decizia Consiliului European din 30 iunie, prin care s-a decis oferirea unei asistenţe în cadrul Instrumentului European pentru Pace (IEP) în valoare de 40 de milioane de euro în beneficiul Forţelor armate ale Republicii Moldova. Citește și: EXCLUSIV România mai are de plătit 77 de milioane de euro păgubiților FNI. Vântu, Popa și Vlas au ieșit din închisoare Ea a calificat retorica opoziţiei privind intenţia Occidentului de a înarma Republica Moldova drept una falsă. Uniunea Europeană este gata să ne ofere sprijin în modernizarea armatei, însă este vorba doar de echipamente non-letale, nu de arme şi muniţii, a spus preşedintele moldovean.

Perioada în care mergi cu metroul din Obor în Pantelimon, mai lungă decât București-Ploiesti Foto: captură video
Politică

Perioada mergi cu metroul Obor în Pantelimon

Perioada de timp în care mergi cu metroul din Obor în Pantelimon este mai lungă decât cea pe care o consumi mergând cu trenul de la București la Ploiești, susține Ziarul Financiar. Publicația arată că din Pantelimon în Obor sunt peste șase kilometri, în timp ce de la București Nord la Ploiești sunt circa 63 de kilometri. Perioada în care mergi cu metroul din Obor în Pantelimon „Zeci de minute petrecute în subteran pentru o călătorie, care, în mod normal, nu ar fi trebui să dureze mai mult de un sfert de oră. Este doar una dintre experienţele pe care le trăiesc de câteva zile bucureştenii care aleg transportul cu metroul, în condiţiile în care, din cele 57 de trenuri care ar trebui să ruleze pe şine, doar 35 sunt în funcţiune. „Dacă te uiţi pe harta rutieră, distanţa dintre Bucur Obor şi zona Antilopa (cartierul Pantelimon) este de 6,5 kilometri. La traficul din Bucureşti, distanţa este parcursă, în traficul de suprafaţă, în cel mai rău caz, în 18 minute. Vă povestesc din ce-am trăit: staţia de metrou Pantelimon. Trenul a plecat de 4 minute, arată ceasornicul din staţie. Oamenii îl aşteaptă pe următorul. În 17 minute (plus cele 4) ajunge un nou tren. Oamenii din staţie urcă, se aşază pe scaune. După un minut sunt anunţaţi că trebuie să coboare, pentru că trenul se retrage pentru revizie”, povesteşte un bucureştean care a călătorit cu metroul la începutul acestei săptămâni”, arată Ziarul Financiar. Potrivit acestei publicații, de vină sunt datoriile Metrorex către Alstom, firma care asigură mentenanţa. Grindeanu vrea să taie subvenția La 21 iulie, Metrorex anunţa că „circulaţia la metrou se desfăşoară cu 35 de trenuri în loc de 57, cât este prevăzut în graficul aprobat”. Citește și: Un gest curajos al Chișinăului: Moldova nu a permis trupelor ruse de rotaţie din Transnistria să intre pe teritoriul său Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a criticat, joi, managementul Metrorex, subliniind că singura „strategie” pe care o avansează Guvernului de fiecare dată este aceea de a cere bani din bugetul statului pentru acoperirea pierderilor companiei. Grindeanu arată că cetățenii din țară nu au de ce să suporte permanent costurile transportului cu metroul din București. Ministrul a spus că trebuie să se termine cu subvenționarea Metrorex și a Tarom din bugetul statului.

Premierul Ungariei, extrem de popular în România Foto: Facebook
Politică

Premierul Ungariei, extrem de popular în România

Premierul Ungariei, Viktor Orban, este extrem de popular în România, susține un sondaj publicat în presa maghiară și efectuat de Institutul "Nézőpont" din Budapesta. Premierul Ungariei, extrem de popular în România Potrivit sondajului, citat de hirado.hu, în România, şase din zece cetăţeni au o părere pozitivă despre premierul ungar, şi doar 30% au o părere mai degrabă negativă despre el. Sondajul a fost realizat prin intervievarea telefonică a 1000 de persoane, pe un eşantion reprezentativ pentru populaţia de peste 18 ani, în funcţie de sex, vârstă, regiune, tip de aşezare şi nivel de educaţie. Un articol despre rezultatele cercetării a fost publicat în ediţia de vineri a cotidianului "Magyar Nemzet" din Ungaria. Hirado.hu apreciază că în România, opinia cu privire la Viktor Orbán s-a îmbunătăţit semnificativ în ultimul an, şi că în timpul războiului şi al crizei energetice, acesta a devenit un politician popular. „Anul acesta, în România, Viktor Orbán este simpatizat de peste două ori mai mulţi oameni decât în urmă cu un an, iar comparativ cu 2020, popularitatea premierului maghiar a crescut de peste trei ori”, scrie site-ul agenției de presă oficiale a Ungariei. Potrivit institutului “Nézőpont”, schimbarea pozitivă a percepţiei cu privire la Viktor Orbán în România a fost remarcată deja anul trecut: atunci, o părere pozitivă despre el aveau cu 10% mai mulţi români decât în anul 2020, când a avut o popularitate de numai 17%. Plafonarea prețurilor la benzină l-ar fi făcut popular Cu toate acestea, adevăratul punct de cotitură a apărut în ultimul an, subliniază Institutul “Nézőpont”. În această perioadă, numărul persoanelor care simpatizează şeful guvernului de la Budapesta s-a dublat: anul trecut, cei cu o opinie negativă despre el erau, încă, majoritari: 65% faţă de 27%, însă din cauza războiului dintre Rusia şi Ucraina şi a efectelor sale economice, acest raport s-a inversat, arată cei de la institut. Citește și: Un gest curajos al Chișinăului: Moldova nu a permis trupelor ruse de rotaţie din Transnistria să intre pe teritoriul său „În spatele acestei cotituri pozitive – care poate fi surprinzătoare pentru opinia publică din Ungaria – se pot afla, cel mai probabil, măsurile populare ale Guvernului Ungariei, măsuri cunoscute şi în România, dar care nu au fost adoptate la Bucureşti. În noiembrie 2021, Viktor Orbán a anunţat plafonarea preţurilor carburanţilor la suma de 480 de forinţi per litru, măsură aflată în vigoare şi astăzi pentru şoferii cu permis de conducere eliberat de autorităţile din Ungaria”, mai scrie Hirado.

Lider PNL, Alexandru Muraru, laudă spitalul ridicat de Asociația Dăruiește Viața Foto: Facebook
Politică

Lider PNL laudă spitalul Dăruiește Viața

Un lider PNL, deputatul Alexandru Muraru, laudă spitalul ridicat de Asociația Dăruiește Viața: „A dovedit că e în stare să facă repede, cu costuri mici, fără nicio suspiciune de nicăieri, ce nu poate face statul!”. Muraru a scris, pe Facebook, că a vizitat spitalul și a lăudat efortul Oanei Gheorghiu și al lui Carmen Uscatu, care coordonează Asociația Dăruiește Viața. Lider PNL laudă spitalul ridicat de Asociația Dăruiește Viața „Explorarea primului spital de Oncologie și Radioterapie Pediatrică din România, clădit de asociația „Dăruieșe viața” (fondată de Carmen Uscatu și Oana Gheorghiu) îți arată din nou că societatea poate face ce nu poate statul. Carmen Uscatu este un model de determinare, curaj, ambiție și mai ales altruism pe care nu l-am întâlnit până acum. A început voluntariatul în 2009 și a renunțat complet la job în 2012 când a pornit această poveste care a mișcat o țară întreagă – „Dăruiește viața”. Carmen știe absolut tot, vorbește ca un manager și ca un părinte despre acest proiect. Are viziunea de a fi și manager. Să convingi peste 500.000 de români și peste 7000 de companii ca în 10 ani să susțină proiecte de aproape 50 de milioane de euro, mi se pare ceva absolut spectaculos. Și unic pentru România. Comparați aceste cifre cu campania statului pentru achiziția „cumințenia pământului”. E vorba de credibilitate!”, a scris deputatul PNL. Spital digitalizat, ultramodern El a mai spus că statul și instituțiile trebuie să se pregătească special pentru a-l putea administra. „Spitalul este cu totul inovativ și a fost conceput la standarde internaționale regăsite în domeniul medical – există pentru prima oară echipament de radioterapie pentru copii, are un bloc operator modern cu 8 săli de operație realizat în sticlă astfel că se asigură cea mai bună metodă de a preveni infecțiile nosocomiale, pentru că e un material care se curăță foarte ușor. De altfel, toate echipamentele reprezintă ultima tehnologie în Europa - spitalul va fi digitalizat complet, astfel că se dorește a fi un spital fără dosare de hârtie, iar pe acest aspect se are în vedere propunerea de modificare a unor aspecte conținute în legislația din prezent. Pe terasa spitalului se regăsește o adevărată uzină care asigură filtrarea aerului, schimburile de aer pentru a preveni situația unor – îmbolnăviri cu infecții nosocomiale. Spitalul este dotat cu un număr de 185 de paturi, care sunt nu doar de oncologie ci și de chirurgie, de neurochirurgie și de hemato-oncologie. Operațional, acest spital va trebui să funcționeze după proceduri foarte clare, va trebui să asigure multidisciplinaritate în tratamentul copilului”, a scris Muraru pe Facebook. Citește și: Un gest curajos al Chișinăului: Moldova nu a permis trupelor ruse de rotaţie din Transnistria să intre pe teritoriul său

Moldova nu a permis trupelor ruse să intre pe teritoriul său Foto: Facebook Maia Sandu
Politică

Moldova nu trupelor ruse teritoriul său

Un gest curajos al Chișinăului: Republica Moldova nu a permis trupelor ruse de rotaţie din Transnistria să intre pe teritoriul său. Anunțul a fost făcut de purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Moldova, Daniel Vodă, potrivit „Europeyska Pravda”. Moldova nu a permis trupelor ruse să intre pe teritoriul său „Ofiţerii aşa-numitului grup operaţional de trupe ruse – formaţiune ilegală pe teritoriul ţării noastre care încalcă statutul de neutralitate – nu au fost admişi pe teritoriul Moldovei… în acest context, Ministerul Afacerilor Externe reiterează poziţia autorităţilor din Republica Moldova cu privire la necesitatea reluării necondiţionate a procesului de retragere a trupelor ruseşti şi a depozitelor de muniţii din ţara noastră”, a declarat purtătorul de cuvânt al ministerului de Externe de la Chișinău. Reacția diplomației moldovenești a venit după ce Alexei Polișciuc, directorul celui de-al doilea departament CSI al Ministerului de Externe al Rusiei, a spus miercuri că Moldova sabotează deliberat rotația trupelor ruse în regiunea transnistreană. Polișciuc a subliniat că Moscova consideră reținerea forțelor de menținere a păcii ruși care se îndreaptă spre Transnistria prin capitala Republicii Moldova drept un act neprietenesc din partea Chișinăului. MAE rus a acuzat autoritățile de la Chișinău că au împiedicat, în repetate rânduri, ofițeri ruși din contingentul de pacificatori să ajungă în Transnistria, reținându-i pe Aeroportul Chișinău „fără explicații”. „Pe Aeroportul din Chișinău, ofițeri ruși care se aflau în drum spre Transnistria pentru a încadra contingentul rus pe bază de rotație au fost reținuți de multe ori fără nicio explicație. Considerăm astfel de acțiuni ca fiind neprietenoase și reacționăm întotdeauna la ele în mod corespunzător”, a spus el. Rusia ar vrea să modernizeze tehnica militară din Transnistria Adjunctul șefului de Stat Major al Forțelor Terestre Ruse, Igor Sokorenko, a subliniat ca Moldova încearcă prin toate mijloacele să împiedice de noi livrări de echipamente și echipamente militare rusești către regiunea transnistreană. El a precizat că autoritățile Republicii Moldova mizează pe uzura inevitabilă a bazei materiale de care dispune armata rusă în Transnistria. Citește și: Încă o mitocănie a deputatului PSD Solomon: „Nu cred că economia României stătea în femeia de serviciu”. Acesta este deja celebru prin scandalurile provocate „Aceasta situație este cauzată de faptul că a fost închisă secțiunea transnistreană a frontierei de stat dintre Ucraina și Republica Moldova de către autoritățile de la Kiev, dar și după denunțarea acordului cu Rusia privind tranzitul unităților militare ale Federatiei Ruse si mărfurilor militare prin teritoriul Ucrainei.

Încă o mitocănie a deputatului PSD Solomon Foto: Digi 24
Politică

Încă o mitocănie a deputatului PSD Solomon

Încă o mitocănie a deputatului PSD Adrian Solomon: „Nu cred că economia României stătea în femeia de serviciu”. El a făcut această declarație pentru Europa Liberă, încercând să apere noile modificări la Codul Fiscal. Încă o mitocănie a deputatului PSD Solomon Solomon este celebru prin scandalurile sale. În 2021, el l-a amenințat pe fostul premier Mihai Răzvan Ungureanu cu moartea. „Se-aude că domnul Mihai Răzvan Ungureanu ar vrea să vină pe 1 Mai. Eu îi transmit public, că sigur are urechi care s-audă, că dacă are nesimţirea, că tupeu are cât cuprinde, să vină în Bârlad şi să nu anunţe autorităţile, să nu oprească la primărie să afle ce-i doare pe bârlădeni de la primarul municipiului Bârlad va avea nu soarta lui Tăriceanu, ci soarta lui Aldo Moro. Şi asta nu-i o ameninţare, e o asigurare, domnul prim-ministru”, a spus Solomon. În iulie 2020, el și unul din colegii săi din Parlament au amenințat un vânzător de la o șaormerie care le-a cerut să poarte mască. Ulterior, cei doi s-au certat cu poliția. La acel moment, președintele PSD Marcel Ciolacu s-a disociat de Solomon și a sugerat că nuse va regăsi pe listele pentru legislatura 2021-2024. ”Incidentul este nescuzabil, am avut o discuție cu colegii mei. Am luat decizia de a descentraliza decizia în partid. Dacă mă întrebați de vreo sancțione în ce îi privește, este responsabilitatea organizației din care fac parte. Am și sunat și am vorbit cu managera de acolo și mi-am cerut scuze în nume personal și în numele colegilor”, a declarat Ciolacu la Digi24. Ciolacu l-a pus președinte de comisie Însă, acum, Adrian Solomon nu doar că este deputat, dar PSD l-a desemnat și președinte al comisiei de muncă din Camera Deputaților. Din această poziție el a apărat modificările aduse de Guvern Codului Fiscal. Citește și: Vestea bună: Ucraina, aproape de un acord cu Rusia, via ONU, de export maritim de cereale. Vestea proastă: Putin câștigă, astfel, timp prețios și împinge Kievul în război de iarnă „Nu cred că economia României stătea în femeia de serviciu și nu cred că ea a fost ținta... E greu de venit cu exemplul cu femeia de serviciu pentru a schimba legea. Nu acesta este exemplul care trebuie să ni se aducă în vedere. Unde e problema?”, a spus Solomon pentru Europa Liberă. „Este cea mai corectă soluție, a mai funcționat și între 2018 și 2020.”, a mai spus deputatul PSD.

Daea întreabă, Daea răspunde Foto: Facebook
Politică

Daea întreabă, Daea răspunde

Daea, întreabă, Daea răspunde: „ Se pune întrebarea: Ce caută ministrul Daea pe aceste canale?”. Ministrul Agriculturii a răspuns la întrebarea pe care singur și-a pus-o joi, într-o vizită la Organizaţia Utilizatorilor de Apă pentru Irigaţii (OUAI) Movila. Ministrul a fost însoțit, în această vizită de lucru, de numeroși ziariști. Foto: Facebook Daea întreabă, Daea răspunde “Se pune întrebarea ce caută ministrul Daea pe aceste canale? Caută ceea ce am pierdut de-a lungul vremii. Uitaţi cum am pierdut de 30 de ani canalele acestea. Am pierdut dalele de pe ele. Anul trecut au fost decolmatate, pentru că aici au fost pline cu pământ. Constructorul a executat lucrarea de decolmatare pentru că s-au oprit lucrările de investiţii, iată ce vegetaţie şi practic acest canal este impracticabil”, a declarat ministrul Agriculturii. El a susținut că nu este adevărat că se pierde apa din canalele deschise. “Am spus-o de fiecare dată şi o repet. Am distrus cu mâna noastră ce am avut, foarte bine făcut. Şi uitaţi-vă canale dalate, pentru că se pune tot mereu întrebarea ”România are canale deschise unde pierde apa datorită lipsei de impermeabilitatea a canalului”. Nu e adevărat. Uitaţi-vă, aici e proba! Canale de acestea au fost impermeabilizate cu folie, au fost puse dalele respective pentru a proteja taluzuri şi de-a lungul vremii pe de o parte am distrus dalele, s-a dus şi folia de pe ele şi arată cum îl vedeţi acum”, a explicat Petre Daea. Însă de situația acestor canale au fost responsabili și oamenii PSD, precum Florin Barbu, acum președinte al comisiei pentru agricultură din Camera Deputaților, care a condus multă vreme Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare. Suspiciuni de corupție la ANIF-ul controlat de PSD „Unul dintre proiectele cu probleme gestionate de ANIF pe vremea când Barbu era şef al instituţiei publice este ,,Reabilitare amenajări de irigaţii Bucşani-Cioroiu, aducţiune alimentată prin priza Arceşti, judeţul Olt". La momentul recepţiei lucrărilor, director ANIF era Florin Ionuţ Barbu, iar lucrările, în valoare de 21.426.680 lei, au fost executate de compania Condor Păduraru SRL din Slatina. Deşi prin Procesul-Verbal de Recepţie nr.1678/17.10.2019 lucrările au fost declarate finalizate, niciun fermier situat pe raza acestei investiţii nu a beneficiat până în prezent de apă pentru a-şi iriga culturile agricole”, arăta, în iulie 2022, ziarul Bursa. Citește și: Variantă PSD la Agricultură: deputatul Florin Barbu, zis „Busi”, fost om de încredere al lui Vâlcov, acum în gruparea Paul Stănescu. Presa scrie că ar fi nepotul liderului PSD „ANIF a cheltuit 500 milioane euro, iar pe canalele de irigaţii nu a curs nicio picătură de apă“, afirma, în 2019, fostul premier Ludovic Orban.

Cu ce pensie uriașă a rămas Dorneanu, după nouă ani la CCR Foto: Inquam/ Octav Ganea
Eveniment

Cu ce pensie uriașă a rămas Dorneanu, după nouă ani la CCR

Cu ce pensie uriașă a rămas Valer Dorneanu, după nouă ani la CCR: ultima sa declarație de avere, din iunie 2022, arată că, în anul fiscal 2021, a primit de la Casa Locală de Pensii a Sectorului 3 nu mai puțin de 454.068 de lei. Cu ce pensie uriașă a rămas Dorneanu, după nouă ani la CCR Cât a fst judecător la CCR, el a cumulat pensia cu salariul. În 2021, el nu a primit pensia specială de fost deputat, întrucât aceasta a fost abrogată. Însă, în mai 2022, CCR a decis că legea de abrogare este neconstituțională, așa că Dorneanu va primi, probabil, și această pensie. În 2020, ea era de 78.776 de lei. Mandatul lui Dorneanu la CCR a expirat în iunie. El are 77 de ani. Anterior, a mai fost consilier al lui Ion Iliescu, ministru în guvernul Văcăroiu sau președinte al Camerei Deputaților, între 20001 și 2004. Tot în iunie au expirat mandatele la CCR ale lui Daniel Morar și Mona Piviniceru. Morar, fost șef al DNA, a primit, în 2021, o pensie anuală de 373.218 lei. Pivniceru, fost ministru al Justiției, a beneficiat de o pensie de 393.096 lei. Citește și: Fost subofițer de poliție, pensionat la 42 de ani cu 9.000 de lei pe lună, promovat secretar de stat la Interne Majoritatea membrilor CCR sunt pensionari speciali, unii beneficiind chiar de mai multe pensii. Instituția a respins în ultimii ani toate tentativele de abrogare sau diminuare a pensiilor speciale. De exemplu, în mai 2022, Curtea adecis că legea prin care se aborgau pensiile parlamentarilor este neconstituțională.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră