joi 25 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Autor: Mircea Marian

7545 articole
Mircea Marian

Mircea Marian este jurnalist din 1990, când a lucrat la UniFan Radio, primul post de radio independent din București. A fost reporter politic la Mediafax, Adevărul și Evenimentul Zilei și a moderat emisiuni la TVR Info și B1 TV. A fost șef al Departamentului Politic&Economic la România Liberă, între 2016 și 2017, și senior editor la Newsweek România din 2017 în ianuarie 2021.

Eveniment

Peste 81.000 de gorjeni sunt neasigurați medical

Mitul sănătății asigurate gratuit în România: peste 81.000 de gorjeni sunt neasigurați medical, scrie Gazeta de Sud. Aceste date arată că aproape un sfert din populația județului nu are asigurare medicală. „Un număr record”, apreciază Gazeta de Sud. Un studiu din 2020 al companiei Lidl, împreună cu Ambasada Sustenabilității - România cu un singur chip, arată, printre altele, că doar 65,64% din populația rurală are asigurare medicală și este înscrisă pe listele unui medic de familie, față de 85,80% din populația urbană, care are asigurare și este înscrisă la un medic de familie. Peste 81.000 de gorjeni sunt neasigurați medical Potrivit acestei publicații, Casa de Asigurări de Sănătate (CAS) Gorj deservește o populație de 351.707 persoane (conform datelor statistice comunicate la 01.01.2021) din care, la data de 30.06.2022 persoane asigurate erau 270.245 (76,83%). Interesant este și numărul extrem de mic de persoane care chiar plătesc asigurarea medicală obligatorie. Astfel, potrivit datelor CAS Gorj: asigurați prin plata contribuției sunt 96.593 de cetățeni (27,46%)asigurați fără plata contribuției – 157.999 de cetățeni (44,92%)- pentru 8 categorii de persoane (inclusiv salariații din domeniul construcțiilor)asigurați cu plata contribuției din alte surse- 15.272 (4.34%)- pentru 9 categorii de persoane Beneficiarii ai formularelor europene sunt 381 (0,11%), aceștia fiind cetățeni ai statelor membre UE/Spațiului Economic European/Elveția. În sfârșit, 81.462 de persoane sunt neasigurate, adică 23.17% din populația județului. Cei care nu au asigurare beneficiază de un pachet minimal de servicii în sistemul medical de stat. Servicii medicale acordate pacienților internați în regim de spitalizare continuă sunt: urgenţă medico-chirurgicală în care este pusă în pericol viaţa pacientului sau care au acest potenţial până la rezolvarea situaţiei de urgenţă;boli cu potenţial endemo-epidemic până la rezolvarea completă a cazului;naşterea. Citește și: „Experții PSD”. Deputata Vicol, șefa comisiei juridice, nu știe chestiuni legale elementare: informațiile pe care cere să le șteargă DeFapt.ro sunt publice, pe site-ul ANI

Peste 81.000 de gorjeni sunt neasigurați medical Foto: Romani prin lume
Peste 75.000 de ruși, morți sau răniți Foto: Twitter
Eveniment

Peste 75.000 de ruși, morți sau răniți

O nouă evaluare a dezastrului: peste 75.000 de ruși, morți sau răniți în agresiunea asupra Ucrainei, apreciază experții SUA. Datele au fost făcute publice la CNN de către o membră democrată a Camerei Reprezentanţilor din SUA, Elissa Slotkin. Ea a făcut această declaraţie după un briefing clasificat cu oficiali ai administraţiei preşedintelui american Joe Biden. Peste 75.000 de ruși, morți sau răniți "Au fost informaţi că peste 75.000 de ruşi au fost ucişi sau răniţi, un număr uriaş. Au investit enorm în forţele lor terestre, iar acum 80% din trupele lor terestre sunt împotmolite şi obosite", a afirmat Elissa Slotkin. “We were briefed that over 75,000 Russians have either been killed or wounded [in Ukraine], which is huge...over 80% of their land forces are bogged down, and they're tired,” @RepSlotkin told @MZanona re: classified briefing House members just got from Biden admin officials.— Natasha Bertrand (@NatashaBertrand) July 27, 2022 Democrata, care s-a întors recent dintr-o vizită în Ucraina, a mai declarat că următoarele trei-şase săptămâni ar putea fi decisive pentru evoluţia conflictului. Conform celei mai recente estimări a Agenţiei Centrale de Informaţii (CIA) a SUA, 15.000 de militari ruşi au fost ucişi în lupte. Nu există date oficiale de la partea rusă cu privire la bilanţul deceselor în rândul armatei sale. Citește și: „Experții PSD”. Deputata Vicol, șefa comisiei juridice, nu știe chestiuni legale elementare: informațiile pe care cere să le șteargă DeFapt.ro sunt publice, pe site-ul ANI Rusia a invadat Ucraina vecină la 24 februarie. Forțele rusești din Herson, tot mai vulnerabile Azi, serviciile militare de informații britanice au estimat că forțele ruse din zona Herson, unde Ucraina pregătește un contratac, sunt tot mai vulnerabile. Ministerul britanic al Apărării a declarat că forţele ucrainene au stabilit probabil un cap de pod la sud de râul Inguleţ şi au utilizat noua artilerie cu rază lungă de acţiune pentru a distruge cel puţin trei dintre podurile care traversează Nipru. „Armata a 49-a rusă, staţionată pe malul de vest al fluviului Nipru, pare acum într-o poziţie foarte vulnerabilă”, indică Ministerul britanic al Apărării într-un buletin informativ pe Twitter, adăugând că Herson a fost practic izolat de alte teritorii ocupate de ruşi. „Pierderea sa ar submina grav tentativele Rusiei de a prezenta ocupaţia drept un succes”, menţionează instituţia de apărare a Regatului Unit. Oleksii Danilov, secretarul Consiliului pentru Securitate Naţională şi Apărare de la Kiev, atrăsese atenţia anterior într-o postare pe Twitter că Rusia concentrează „un număr maxim de trupe” în direcţia Herson, dar nu a oferit detalii în acest sens. Oleksii Arestovici, consilier al preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski, anunţase şi el că Rusia a procedat la o „redistribuire masivă” de forţe din est în sud în ceea ce a echivalat drept o trecere strategică de la atac la apărare.

Deputata Vicol, șefa comisiei juridice, nu știe chestiuni elementare Foto: Inquam/ Octav Ganea
Politică

Deputata Vicol, șefa comisiei juridice, nu știe chestiuni elementare

Deputata PSD Vicol, șefa comisiei juridice, nu știe chestiuni elementare: informațiile pe care cere să le șteargă DeFapt.ro sunt publice, pe site-ul ANI. Acum câteva zile, printr-o notificare transmisă prin avocat, a solicitat să ștergem informația că soțul ei a făcut o tranzacție de 25,38 de milioane de lei. Vicol ne-a transmis că, dacă informația nu va fi ștearsă, ne va da în judecată, solicitând despăgubiri materiale și morale. Însă informația se regăsea azi pe site-ul ANI. Vicol, în calitate de președinte al comisiei juridice a Camerei Deputaților, ar fi trebuit să știe că și această agenție publică declarațiile de avere. Ea a făcut dreptul la Universitatea Titu Maiorescu și are un masterat la Spiru Haret. Deputata Vicol, șefa comisiei juridice, nu știe chestiuni elementare La momentul publicării articolului „Familia „avocatei interlopilor”, deputata Laura Vicol, a făcut o avere uriașă în 2021. Vezi ce valoare impresionantă au noile ei bijuterii, cumpărate anul trecut”, pe site-ul Camerei Deputaților abia fusese publicată noua ei declarație de avere. În această declarație se găsea informația că se arăta că soțul ei a vândut părți sociale la o firmă neprecizată, obținând suma de 25,38 milioane de lei. „Banii însă nu se regăsesc în conturile bancare declarate de deputata Vicol”, mai menționa articolul. Însă, ulterior, Laura Vicol a modificat declarația și a secretizat această informație. „Apreciez că informația relevată de articolul dvs. nu prezintă interes pentru publicul larg, mai cu seamă că documentația a fost depusă la autoritățile relevante, sumele sunt trasabile în conturile bancare, iar ANI a admis anonimizarea pentru motive întemeiate. În schimb, vă rog să aveți în vedere faptul că divulgarea în spațiul public a unei informații confidențiale, cum ar fi suma tranzacționată, ne expune unui risc de răspundere contractuală față de cocontractantul nostru și plata unor despăgubiri față de acesta, mai ales dacă această informație se va propaga mai departe și prin alte canale media”, se arată în notificarea transmisă acum câteva zile către DeFapt.ro. Nici o probă că ANI i-a permis să secretizeze informații comerciale Însă, în această dimineață, 28 iulie, datele privind tranzacțiile soțului se găseau în declarația de avere publicată pe site-ul Agenției Naționale de Integritate (ANI). Ele nu erau secretizate, așa cum au fost pe site-ul Camerei Deputaților. Declaratia de avere a lui Vicol, pe site-ul ANI, la 28 iulie, cu informațiile nesecretizate Vicol pare să nu știe că toate declarațiile de avere sunt publicate, oficial, pe două site-uri: al instituției la care lucrează persoana care depune această declarație și pe site-ul ANI. Pe site-ul ANI se află în acest moment aproape 11 milioane de declarații de avere și de interese. Deși Vicol susține în notificarea transmisă DeFapt.ro că ANI a aprobat să secretizeze informațiile privind tranzacțiile soțului, această agenție le menține publice. Ea a susținuit că: „Odată ce chiar autoritățile statului au considerat de cuviință ca această informație să nu mai facă parte din spațiul public, apreciez că este de datoria dvs. să procedați în același sens prin îndepărtarea acestei mențiuni din cuprinsul articolului. În măsura în care nu veți proceda în sensul solicitării și în termenul indicat, mă voi vedea nevoită să recurg la instanțele judecătorești, solicitându-vă despăgubiri materiale și morale, precum și obligarea la plata cheltuielilor de judecată”. Dar Vicol nu a prezentat nici o dovadă că ANI chiar a fost de acord să secretizeze o parte din declarația de avere.

Guvernul mai face un spital pentru beneficiarii pensiilor speciale Foto: Facebook
Politică

Guvernul face spital pentru beneficiarii pensiilor speciale

Guvernul mai face un spital pentru beneficiarii pensiilor speciale: două miliarde de lei va costa noul spital al Internelor. Azi, Executivul a aprobat indicatorii tehnico-economici pentru construirea unui sediu nou pentru Spitalul de Urgenţă ”Prof. Dr. Dimitrie Gerota” Bucureşti al Ministerului Afacerilor Interne (MAI). Valoarea totală a investiţiei este de 2,04 miliarde lei (circa 400 de milioane de euro), cu TVA, iar durata de execuţie a obiectivului de 3 ani. În octombrie 2021, guvernul Cîțu a aprobat construirea unui spital de 569 de milioane de lei pentru SRI. Guvernul face spital pentru beneficiarii pensiilor speciale Potrivit notei de fundamentare, „construirea noului sediu pentru Spitalul de Urgență al MAI Prof. Dr. Dimitrie Gerota se poate încadra în Pilonul V, Componenta V.1. – Sănătate, Investiția nr. 2 – Investiții în infrastructura spitalicească publică din Planul Național de Redresare și Reziliență al României (PNRR), având ca obiectiv consolidarea rezilienței sistemului de sănătate din România prin creșterea nivelului de acces, siguranță, calitate și funcționalitate a serviciilor medicale și a infrastructurii sanitare”. Nu este clar însă cum poate fi finanțat din PNRR, dat fiind că ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, a anunțat că ministerul a stabilit ca proiectele propuse să nu depășească o investiție de 206 milioane euro, iar acest spital va costa peste 400 de milioane de euro. Rafila ar finanța prin PNRR doar spitale mai mici „Şi atunci noi am făcut o propunere, nu este nimic aprobat, există un set de criterii, unele dintre ele eliminatorii, am propus o sumă limită care să fie de 3 ori mai mare decât valoarea medie a unuia dintre obiective, vă spuneam că 1,7 miliarde dacă împărţim la 25 o să obţinem o sumă de 68 de milioane de euro, am înmulţit această sumă cu 3, şi am spus că suma, în jur de 206 milioane de euro, să fie limita de finanţare. Dar asta este o propunere pe care am pus-o în dezbatere publică, noi făcând diverse calcule şi înţelegând că doar în acest fel am putea să ne încadrăm în limita de buget şi în numărul minim de unităţi medicale nou construite sau complet reabilitate, adică de 25”, a explicat Rafila, la 26 iulie. Citește și: Olena Zelenska, pe coperta Vogue, sub titlul „Portrait of Bravery”. Celebra fotografă Annie Leibovitz, la Kiev, la 72 de ani, pentru acest reportaj Viitorul spital al ministerului de Interne va avea un total de 400 paturi pentru spitalizarea continuă a pacienților, 40 paturi în regim de spitalizare de zi și 50 paturi pentru anestezie și terapie intensivă. El va beneficia și de o unitate pentru primirea urgențelor (UPU). Spitalul SRI, mai mic, dar bine păzit În octombrie, guvernul Cîțu a aprobat indicatorii tehnici pentru un spital SRI în valoare de 579 de milioane de lei. SRI va achita doar 2,2 milioane de lei din acest buget. Unitatea va avea bariere de protecție și sistem de supraveghere video, cu camere speed dome. Spitalul ar urma să fie gata în 40 de luni. CNI a început din 2018 să finanțeze studiul de fezabilitate la acest spital al SRI.

Laura Vicol ne cere să ștergem informația rpivind tranzacțiile soțului Foto: Instagram
Politică

Vicol ne cere să ștergem informația

Deputata PSD Laura Vicol, zisă „Avocata infractorilor”, ne cere să ștergem informația că soțul ei a făcut o tranzacție de 25,38 de milioane de lei. Vicol, care conduce comisia juridică a Camerei Deputaților, a notificat site-ul DeFapt.ro, prin avocat, anunțând că, dacă informația nu va fi ștearsă, ne va da în judecată, solicitând despăgubiri materiale și morale. Vicol este unul dintre cei mai controversați parlamentari PSD, ea fiind, în trecut, avocata unor interlopi. În plus, numele ei apare în înregistrările parchetului, când discută amical cu personaje controversate, cu probleme penale. Cu toate acestea, PSD a propulsat-o în funcția de președinte a comisiei juridice a Camerei Deputaților. Vicol ne cere să ștergem informația DeFapt.ro a publicat, la 7 iunie, un articol despre ultima declarație de avere a deputatei Vicol. Toate datele erau publice, fiind postate pe site-ul Camerei Deputaților. Informația privind tranazacțiile soțului ei erau menționate în declarația de avere, semnată chiar de deputata Vicol. În declarație se arăta că soțul ei a vândut părți sociale la o firmă neprecizată, obținând suma de 25,38 milioane de lei. „Banii însă nu se regăsesc în conturile bancare declarate de deputata Vicol”, mai menționa articolul. Însă, ulterior, Laura Vicol a modificat declarația și a secretizat această informație. Acum, ea cere ca informația să dispară din spațiul public. „Apreciez că informația relevată de articolul dvs. nu prezintă interes pentru publicul larg, mai cu seamă că documentația a fost depusă la autoritățile relevante, sumele sunt trasabile în conturile bancare, iar ANI a admis anonimizarea pentru motive întemeiate. În schimb, vă rog să aveți în vedere faptul că divulgarea în spațiul public a unei informații confidențiale, cum ar fi suma tranzacționată, ne expune unui risc de răspundere contractuală față de cocontractantul nostru și plata unor despăgubiri față de acesta, mai ales dacă această informație se va propaga mai departe și prin alte canale media”, se arată în notificarea transmisă DeFapt.ro. ANI îi permite să anonimizeze informația. Temeiul legal, neclar Informația privind această tranzacție este însă publică pe mai multe site-uri, inclusiv G4Media, care arată că „la cererea deputatului PSD Laura Vicol-Ciorbă, Agenția de Integritate i-a blurat, în declarația de avere, suma de 25,3 milioane de lei încasată de soț dintr-o misterioasă tranzacție cu părți sociale”. Citește și: Olena Zelenska, pe coperta Vogue, sub titlul „Portrait of Bravery”. Celebra fotografă Annie Leibovitz, la Kiev, la 72 de ani, pentru acest reportaj „Din verificările G4media.ro la Registrul Comerțului, singura cedare de părți sociale a soțului deputatei în 2021 a avut loc în luna februarie, atunci când acesta a cesionat 25% dintr-o firmă de arhitectură cu o cifră de afaceri de 1,3 milioane de lei. A fost, în fapt, o tranzacție ”in-house”, cumpărătorul părților sociale fiind Nordis Management SRL, firma-fanion a Grupului omonim, implicată în edificarea unor proiecte imobiliare și în care Ciorbă deținea 41%. Tot în 2021, datoriile Nordis Management SRL au crescut la 562,4 milioane lei, după cum rezultă din datele oficiale de pe site-ul Ministerului de Finanțe. Societatea s-a confruntat, apoi, cu mai multe procese pentru diferite debite, precum și cu două cereri de insolvență”, mai arată G4Media.

Olena Zelenska, pe coperta Vogue Foto: news.ro
Eveniment

Olena Zelenska, pe coperta Vogue

Olena Zelenska, soția președintelui Vladimir Zelenski, apare pe coperta revistei Vogue, sub titlul „Portrait of Bravery: Ukraine’s First Lady, Olena Zelenska”. Celebra fotografă Annie Leibovitz s-a deplasat la Kiev, la 72 de ani, pentru a realiza acest fotoreportaj. Articolul este scris de Rachel Donadio, și el un scriitor și jurnalist celebru. View this post on Instagram A post shared by Vogue (@voguemagazine) Olena Zelenska, pe coperta Vogue „Pentru femei şi copii, soţia mea aici este un exemplu. Cred că ea joacă un rol foarte puternic pentru Ucraina, pentru familiile noastre şi pentru femeile noastre”, a spus Zelenski pentru Vogue. Întrebat despre calităţile ei, despre trecutul lor comun, despre ce ar trebui să ştie oamenii despre ea, Zelenski a spus: „Desigur, ea este iubirea mea. Dar ea este cea mai mare prietenă a mea”, a spus el. „Olena este într-adevăr cea mai bună prietenă a mea. Ea este şi patriotă şi iubeşte profund Ucraina. E adevarat. Şi este o mamă excelentă”. View this post on Instagram A post shared by Vogue (@voguemagazine) „Încă de la început, acest război a fost purtat atât pe teren, cât și în spațiul informațional, unde Zelenski — priceput, telegenic (...)în faimoasele sale tricouri măslinii — a excelat. Acum, într-o nouă fază crucială, cu Ucraina luptând pentru sprijin internațional și ajutor militar, rolul primei doamne nu mai este minor sau ornamental. După ce și-a petrecut primele luni de război ascunsă, Zelenska, care, la fel ca soțul ei, are 44 de ani, a apărut în vizorul publicului pentru a deveni o față a națiunii sale - chip de femeie, chip de mamă, chip uman empatic”, scrie Vogue. View this post on Instagram A post shared by Vogue (@voguemagazine) Pentru o perioadă, Zelenska nu a fost capabilă să comunice cu soţul ei sau cu părinţii ei. Înainte de război, vorbise cu mama ei la telefon în fiecare zi. „Nici nu ştiu cum aş fi supravieţuit în aceste luni dacă am fi fost despărţiţi”, a spus ea despre copii. Preşedintele nu a putut încă să vadă copiii, din motive de securitate. „Îi este mult mai greu în acest sens. El suferă. Şi apoi şi copiii mei o fac, pentru că nu se pot vedea”, a spus ea. Ca atâtea familii ucrainene, prima familie a fost separată. Foto: Președinția Ucrainei „Programul meu zilnic nu avea un moment liber în care puteam să mă retrag şi să încep să mă gândesc la lucruri rele”, a spus ea. Ea şi-a ajutat fiul cu şcoala online, ceea ce a fost o provocare pentru că nu au putut să fie online în timp real. Au jucat jocuri de societate şi au citit. Ea a recitit „1984” a lui George Orwell. „Este o coincidenţă îngrozitoare. Este o imagine a ceea ce se întâmplă în Rusia în aceste zile”.

Sancțiunile occidentale au „schilodit” economia Rusiei Foto: Kremlin.ru
Eveniment

Sancțiunile occidentale au „schilodit” economia Rusiei

Un studiu al universității Yale, coordonat de Jeffrey Sonnenfeld, un economist care a consiliat mai mulți președinți ai SUA, inclusiv pe Donald Trump și Joe Biden, arată că sancțiunile occidentale au „schilodit” economia Rusiei. „Titlurile defetiste care susțin că economia Rusiei și-a revenit pur și simplu nu sunt faptice - faptele sunt că, după orice măsură și la orice nivel, economia Rusiei este în regres și acum nu este momentul să apăsăm pe frână”, este concluzia studiului. Sancțiunile occidentale au „schilodit” economia Rusiei Statisticile oficiale ale regimului rus susțin că prețul petrolului crescând, veniturile obținute ar compensa pierderile derivate din sancțiuni. Dar Jeffrey Sonnenfeld susține că aceste statistici sunt mincinoase, menite să inducă în eroare. Studiul, intitulat "Business Retreats and Sanctions Are Crippling the Russian Economy", arată că: Poziționarea strategică a Rusiei ca exportator de mărfuri s-a deteriorat irevocabil, deoarece acum se confruntă dintr-o poziție slăbită cu pierderea piețelor sale principale de altădată și are de gestionat provocări abrupte în executarea unui „pivot către Asia” cu exporturi cum ar fi gazul transportat pe conductă. „Rusia este mult mai dependentă de Europa decât Europa este de Rusia în ceea ce privește gazul natural”, explică autorii studiului. Ei arată și faptul că Gazprom este una din cele mai corupte companii din Rusia. Importurile rusești s-au prăbușit în mare măsură, iar țara se confruntă cu provocări mari în asigurarea de piese și tehnologie esențiale.În ciuda iluziilor lui Putin de autosuficiență și substituție a importurilor, producția internă rusă a ajuns la un impas complet, fără capacitatea de a înlocui afacerile, produsele și talentele pierdute; golirea bazei interne de inovație și producție a Rusiei a condus la creșterea prețurilor și la neliniștea consumatorilor Blestemul resurselor naturale care alimentează Kremlinul și oligarhii „Tabloul care se desprinde din structurii economiei moderne ruse este cel al unui gigant corupt intern, dependent de tehnologie occidentală, care oferă venituri pentru a susține slăbiciunile Kremlinului, și, în același timp, încălecând țara cu o resursă naturală blestemată, însoțită de o elită oligarhică egoistă care încearcă să culeagă atâta valoare economică cât este posibil din sectoarele petrolului și gazelor”, scriu autorii studiului. Citiți și: Premierul Bulgariei, Petkov: „Nu am înțeles că corupția și influența Rusiei sunt același lucru. Corupția este cel mai bun instrument al Moscovei în Balcani” În ceea ce privește exportul de gaze naturale, Rusia este în imposibilitatea de a le redirecționa către China, întrucât mai puțin de 10% din resursele de gaze rusești se pot transporta în formă lichefiata, în absența echipamentelor adecvate și a conductelor speciale pentru a le exporta în acest format. Cele 16,5 miliarde de metri cubi de gaze exportate de Rusia în China anul trecut au reprezentat mai puțin de 10% din cei 170 miliarde de metri cubi de gaze naturale trimise de Rusia pe piața europeană. În aceste condiții, gigantul Gazprom a luat o decizie fără precedent în ultimii 30 de ani, suspendând plata dividendelor, arată studiul Yale. În plus, autorii apreciază că, de la începerea războiului, peste 500.000 de ruși au părăsit țara, dintre care mai mult de 50% sunt persoane cu studii superioare, 15% sunt hipercalificati în diverse sectoare tehnologice iar 20% sunt persoane cu averi nete de peste 30 de milioane de dolari. În plus, 15.000 de persoane definite drept „high net worth individuals” au plecat din Rusia, ducând cu ei și averile acumulate. Ei ar reprezenta circa 20% din totalul persoanelor cu averi semnificative, adică „high net worth individuals”.

Kirl Petkov: Corupția și influența Rusiei în Bulgaria sunt același lucru
Eveniment

Corupția și influența Rusiei sunt același lucru

Premierul Bulgariei, Kiril Petkov, a declarat, într-un interviu pentru cotidianul britanic The Times: „Nu am înțeles că corupția și influența Rusiei în Bulgaria sunt același lucru. Corupția este cel mai bun instrument de politică externă a Moscovei în Balcani”. Petkov, care a studiat la Harvard, a fost demis de Parlament, în iunie, dar își menține postul până la formarea unui nou guvern sau organizarea alegerilor. Bulgaria has the potential to be a truly prosperous European nation.The only obstacle holding my country back is the legacy of corruption.Breaking systemic corruption & restoring rule of law is essential to maintain security and standards not only in ??, but the entire EU. https://t.co/8pXwUWEQ6r— Kiril Petkov (@KirilPetkov) July 25, 2022 „Corupția și influența Rusiei în Bulgaria sunt același lucru” Potrivit The Times, problemele lui Petkov au început în aprilie, când a încheiat un contract de furnizare de gaz din Azerbaidjan, care era de trei ori mai ieftin decât contractul cu Gazprom. Până la acel moment, compania rusă furniza 90% din gazele Bulgariei. Kiril Petkov believes he made powerful enemies in Russia when he ended his nation’s reliance on it for gas supplies https://t.co/dv0CrQYlQg— The Times and The Sunday Times (@thetimes) July 26, 2022 Acordul privind furnizarea de gaze din Azerbaidjan a fost „o schimbare seismică pentru Bulgaria”, scrie The Times. Petkov a susținut, în interviul pentru această publicație, că Moscova a reacționat la înțelegere prin activarea opoziției din parlament, ceea ce a dus la căderea guvernului de la Sofia. O săptămână mai târziu, guvernul bulgar a răspuns expulzând 70 de diplomați ruși. „Sunt destul de sigur că unele dintre cele 70 de persoane pe care le-am trimis înapoi vorbeau în mod activ cu parlamentarii și dădeau jurnaliştilor articole gata de publicare (...) Ambasadorul Rusiei a fost suspectat că joacă un rol activ, ducând politicieni în Grecia în vacanță”, a arătat premierul de la Sofia. Frontiera cu Turcia, tranzit de droguri și migrație ilegală Petkov amintește și de faptul că Bulgaria nu a mai blocat cererea Macedoniei de Nord de primire în UE, în pofida presiunilor rusești. El a spus că Rusia și-a exercitat influența „de ambele părți ale graniței”. Un ministru adjunct din cabinetul Petkov, Ivan Hristanov, fost manager IT și care gestionează acum cel mai mare punct de frontieră cu Turcia, a apreciat că traficul de persoane și de droguri de pe această graniță aduceau mafiei locale câștiguri de un miliard de dolari pe an. Hristanov, care este păzit de gărzi după ce a fost amenințat cu moartea, a apreciat că ceea ce a făcut guvernul său la granița cu Turcia a dus la căderea guvernului. Citește și: EXCLUSIV Rheinmetall a renunțat la planul de a reface fabrica de pulberi și explozivi Făgăraș în parteneriat cu Romarm. România, la mila exportatorilor de pulberi din Rusia, via Serbia „Companiile care controlau trecerea frontierei ar putea totuși să-și recâștige concesiunile, deoarece contestă expulzarea lor în instanțe, iar observatorii se tem că judecătorii prietenoși îi pot ajuta. Petkov l-a acuzat pe procurorul general al Bulgariei că nu investighează parlamentarii corupți, dar a spus că va avea nevoie de votul a două treimi dintre parlamentari pentru a-l demite. Problema, a susținut el, este că peste o treime dintre parlamentari ar risca să fie investigați sub un nou procuror general”, mai explică The Times.

Dezastru la concursurile pentru șefia vămilor din Iași Foto: tv8.md
Eveniment

Dezastru concursurile pentru șefia vămilor Iași

Dezastru la concursurile pentru șefia vămilor din Iași: nici un candidat n-a luat măcar 5, arată Antena 3. Potrivit acestui post, au fost candidați care au luat nota 1 sau chiar mai puțin. Posturile au fost scoase la concurs odată cu preluarea structurilor vamale din ţară de către Autoritatea Vamală Română, care a scos vămile din administrarea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală. Regionala Moldovei are în subordine vămile județelor Bacău, Neamț, Vaslui, Iași, Botoșani și Suceava. Dezastru la concursurile pentru șefia vămilor din Iași „Mai multe posturi pe funcții de conducere au fost scoase la concurs în vămile de pe Prut. Astfel, pentru vama Albița, 4 persoane s-au înscris la concurs. Una dintre ele a fost actualul șef al vămii, care s-au retras din concurs în urma accidentului suferit zilele trecute chiar la locul de muncă, când a căzut de pe o rampă de control. Ceilalți trei candidat au obținut un punctaj echivalent al notelor 4.7, 3.5 şi 1.3! Adică cu mult sub nota 7 care le-ar fi dat posibilitatea să fie declaraţi admişi”, arată Antena 3. Ziarul de Iași scrie că pentru vama de interior Bacău candidatul a primit nota 3. Pentru funcția de șef de vamă la Sculeni au aplicat trei candidați, notele primite de ei fiind de 2.2, 1.9 şi 0.6. Citește și: Gazprom, un nou șantaj: a tăiat până la 80% din gazele livrate Europei prin Nord Stream 1. Țara cea mai lovită, Germania, acuză un „joc duplicitar” al lui Putin La vama Stânca-Costești cei doi candidați au obținut notele 1.2 şi 3. Au mai fost scoase posturi de conducere și pentru birourile vamale de frontieră de la aeroporturile Bacău, Suceava, Vama Rădăuți-Prut și Vama Siret, numai că niciun candidat nu s-a mai prezentat la examen. Concursul va fi reluat la o dată ulterioară. Iată documentul cu notele la examene, publicat de Ziarul de Iași. Potrivit Ziarului de Iași, salariul lunar al unui șef-adjunct de vamă, la Albița, era, în 2021, de circa 8-9.000 de lei pe lună.

Șeful spionajului estonian, Mikk Maran: Ucraina va învinge Rusia Foto: Aspen Security Conference
Eveniment

Șeful spionajului estonian: Ucraina va învinge Rusia

Șeful spionajului estonian, Mikk Maran, a spus că este „prudent încrezător” că Ucraina va învinge Rusia, dar a apreciat că Kievul nu va reuși să elibereze toate teritoriile ocupate. Maran a făcut aceste afirmații la Forumul Aspen, unde au mai vorbit șefii MI6 și CIA. Șeful spionajului estonian: Ucraina va învinge Rusia „Sunt încrezător că Ucraina va învinge armata rusă în Ucraina, mai devreme sau mai târziu (...) Nu va fi ușor, va dura timp, iar Ucraina probabil că nu va putea elibera toate teritoriile ocupate. Dar strategic vorbind, Putin nu va putea reuși în ambiția sa de a lua Kievul și majoritatea Ucrainei", a afirmat șeful spionilor estonieni. Marran a spus că războiul nu se va termina prea curând. "Va dura timp până când Ucraina va fi gata să contraatace și să recâștige măcar o parte din teritorii. Dar, ceea ce vreau să subliniez, este că Ucraina pentru Putin este o misiune mesianică, el poartă o cruciadă Nu ascultă de consilierii lui sau de serviciile de informații sau crede că îi furnizează informații false”, a spus el, citat de err.ee. ⚡️ #Russian dictator #Putin made a series of miscalculations in the war against #Ukraine because he relied on false data or did not believe the information given to him. This was stated by the Director General of the #Estonian Department of Foreign Intelligence, #MikkMaran pic.twitter.com/4zoA9mGxSc— Johan Roux (@johan_roux1) July 22, 2022 Potrivit lui Maran, Putin încă mai are ca obiectiv pe termen lung ocuparea Kievului și înlăturarea regimului de acolo, iar ca obiectiv terestru ar fi crearea unui coridor terestru până în Transnistria.

Exporturile rusești de petrol scad vizibil Foto: Kremlin.ru
Eveniment

Exporturile rusești de petrol scad vizibil

Exporturile rusești de petrol scad vizibil, arată o analiză Bloomberg, care apreciază că Rusia se zbate să-și vândă producția. Agenția apreciază că august va fi o lună și mai grea pentru încasările Kremlinului din vânzările de petrol. Exporturile rusești de petrol scad vizibil Potrivit datelor Bloomberg, în perioada cuprinsă între mijlocul lunii iunie și finalul lunii iulie, scăderea zilnică a exporturilor rusești de petrol a fost, în medie de 480.000 de barili, adică 13%. Livrările de petrol către India și China au scăzut între 15% și 40%, față de vârful de după începerea invaziei. Asian nations are letting up on discounted Russian oil exports, with Bloomberg data showing a 13% decline over the past four weeks as Chinese and Indian demand ease, chipping away at Russian oil revenueshttps://t.co/jbfxH2BkyF— OilPrice.com (@OilandEnergy) July 25, 2022 „Mai este un drum lung de parcurs înainte ca o scădere a livrărilor să lovească cufărul Kremlinului suficient de puternic pentru a-l obliga pe președintele Vladimir Putin să regândească invazia din Ucraina. Creșterea prețurilor la țiței a sporit încasările Rusiei în această lună, compensând o parte din reducerea fluxurilor. În timp ce livrările în săptămâna de până la 22 iulie au ajuns la cel mai scăzut nivel față de săptămâna încheiată pe 25 martie, veniturile din exportul de petrol au fost cele mai scăzute față de ultimele patru săptămâni”, arată Bloomberg. ?? The Steady Erosion of Russian #Oil Exports Continues – Bloomberg*Link: https://t.co/8ME4e9oHi8 pic.twitter.com/4UtBePyOja— Christophe Barraud?? (@C_Barraud) July 26, 2022 Agenția arată că livrările de petrol către România și Bulgaria au scăzut cu 45%, de la mijlocul lui iunie la săptămâna încheiată pe 22 iulie. Livrările către România s-au înjumătățit. Citește și: Unde își face concediul fostul cancelar al Germaniei, Gerhard Schröder: în Rusia. „Moscova este un oraș minunat”, a declarat el În săptămâna încheiată la 22 iulie, guvernul de la Moscova a încasat, din taxa de export a petrolului, 155 de milioane de dolari. Comparativ, în săptămâna 15-22 aprilie, încasările erau de 238 de milioane de dolari - potrivit calculelor Bloomberg. Kremlinul câștigă acum 7,53 de dolari la fiecare baril de petrol exportat, față de 6,11 dolari, în iunie.

România a reușit să cheltuie primele 11 milioane de lei din PNRR Foto: Facebook MIPE
Eveniment

România cheltuie primele 11 milioane de lei PNRR

În iunie, România a reușit să cheltuie primele 11 milioane de lei din PNRR, adică 2,2 milioane de euro, arată execuția bugetară pe primele șase luni, publicată luni seara de ministerul de Finanțe. România are alocată, prin PNRR, suma de 29 de miliarde de euro. Ea ar trebui cheltuită până la finalul anului 2026. România a reușit să cheltuie primele 11 milioane de lei din PNRR La rubrica privind cheltuielile bugetare, apar 5,9 milioane de lei „proiecte cu finanțare nerambursabilă PNRR” și cinci milioane de lei „proiecte cu finanțare din sumele aferente componentei de împrumut PNRR”. La venituri la buget, apar 5,1 milioane de lei, sume aferente asistenței financiare nerambursabile din PNRR. România are în conturi, încă de la finalul anului trecut şi începutul lui 2022, 3,9 mld. de euro din PNRR. În iunie, a mai depus o cerere de plată de 2,6 miliarde de euro. În total, prin PNRR, România ar urma să primească 29 de miliarde de euro. din care aproximativ jumătate sunt granturi şi jumătate sunt împrumuturi garantate de Comisia Europeană, la dobânzi mici. Banii trebuie atraşi şi cheltuiţi până la finalul lui 2026, deci mai sunt patru ani şi jumătate până când România poate atrage aceste fonduri. Citește și: Unde își face concediul fostul cancelar al Germaniei, Gerhard Schröder: în Rusia. „Moscova este un oraș minunat”, a declarat el Există însă şi o instituţie la Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene care coordonează tehnic implementarea programului: Direcţia Generală Management Mecanism de Redresare şi Rezilienţă, condusă, conform datelor de pe site-ul ministerului, de Ancuța Condurache. Ea vine de la Ministerul Transporturilor, organismul intermediar pentru Programul Operațional Infrastructură Mare (finanțat prin fonduri structurale și de coeziune), aici având funcția de șef serviciu „Monitorizare proiecte rutier și aerian”.

Unde își face concediul Gerhard Schröder Foto: defenseromania
Eveniment

Unde își face concediul Gerhard Schröder

Unde își face concediul fostul cancelar al Germaniei, Gerhard Schröder: în Rusia. El a fost văzut, ieri, lângă sediul Rosneft, unde a fost președinte al boardului de directori. Unde își face concediul Gerhard Schröder „Îmi petrec aici câteva zile de concediu. Moscova este un oraș minunat”, i-a declarat Schröder unui jurnalist, citat de Nexta TV. Former #German Chancellor Gerhard Schröder has arrived in #Moscow. "I am here for a few days on vacation. Moscow is a beautiful city," he said to a journalist.The conversation took place near the Rosneft headquarters, where Schröder was chairman of the board of directors. pic.twitter.com/AApR1VFAQr— NEXTA (@nexta_tv) July 25, 2022 Potrivit postului german RTL, fostul cancelar este cazat la un hotel din centrul capitalei Rusiei. Nu se știe dacă el se va întâlni sau nu cu Vladimir Putin. Fostul cancelar german Gerhard Schröder a fost în martie la Moscova pentru a-l întâlni pe Putin, la solicitarea Ucrainei, a scris Politico. Schröder a fost ţinta unor critici acerbe în Germania şi în afara ţării pentru că, inițial, a refuzat să rupă legăturile sale strânse cu Moscova în urma invaziei Rusiei în Ucraina. O parte din personalul său a demisiona, după ce fostul cancelar a insistat să-şi păstreze funcţiile de conducere la companiile energetice Rosneft şi Gazprom. Ulterior, spre finalul primăverii, Schroder a demisionat din aceste funcții. Citește și: Gazprom, un nou șantaj: a tăiat până la 80% din gazele livrate Europei prin Nord Stream 1. Țara cea mai lovită, Germania, acuză un „joc duplicitar” al lui Putin Schröder (Partidul Social-Democrat) a fost cancelarul Germaniei din 1998 până în 2005. De atunci, s-a bucurat de o carieră profitabilă în domeniul companiilor energetice de origine rusă.

Haosul la metrou continuă Foto: Octav Ganea/ Inquam
Politică

Haosul la metrou continuă

Haosul la metrou continuă: trenurile vin la intervale de 18 minute, scrie G4media. Acum câteva zile, Ziarul Financiar arăta că perioada de timp în care mergi cu metroul din Obor în Pantelimon este mai lungă decât cea pe care o consumi mergând cu trenul de la București la Ploiești. Între timp, ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, care controlează Metrorex, nu a avut nici o reacție. Haosul la metrou continuă „Călătorii care au mers luni cu metroul în Capitală au așteptat și câte 18 minute sosirea unui tren, potrivit reporterilor G4Media și mai multor cititori. Întârzierile enorme sunt înregistrate atât dimineața, cât și în mijlocul zilei”, a arătat, azi, G4Media. „Zeci de minute petrecute în subteran pentru o călătorie, care, în mod normal, nu ar fi trebui să dureze mai mult de un sfert de oră. Este doar una dintre experienţele pe care le trăiesc de câteva zile bucureştenii care aleg transportul cu metroul, în condiţiile în care, din cele 57 de trenuri care ar trebui să ruleze pe şine, doar 35 sunt în funcţiune”, scria, la 22 iulie, Ziarul Financiar. Economedia a scris că Metrorex, compania deținută de statul român prin Ministerul Transporturilor, a ajuns la arierate de 160 de milioane de lei către firma care se ocupă de mentenanță. Creşterea timpilor de aşteptare în staţii este determinată de diminuarea serviciilor de mentenanţă şi salubritate prestate de Alstom, cu care Metrorex are un contract în vigoare, numărul trenurilor aflate în circulaţie fiind cu 38% mai mic decât în mod normal, se arată într-un comunicat al Metrorex. Alstom cere ca Metrorex să-și plătească datoriile Acum circa o lună, într-un interviu acordat News.ro, preşedintele Alstom pe Europa, Gian Luca Erbacci, a declarat că Metrorex datorează Alstom peste 33 de milioane euro, adică peste 160 de milioane lei, sumă ce corespunde unui an de plăţi restante. Citește și: Pensiile Apărării și Internelor: costuri de 800 de milioane de lei/ lună. Cea mai mare pensie M.Ap.N: 40.176 lei. Cea mai mare pensie plătită de Interne: 19.955 de lei „Metrorex ne datorează peste 33 de milioane euro. Această sumă corespunde unui an de plăţi restante. Între timp, am suportat toate costurile: ne-am plătit furnizorii la zi, am plătit salariile angajaţilor la zi. Din suma totală datorată, de peste 160 de milioane lei, echivalentul a 33 milioane euro, peste 140 de milioane lei provin din contractul anterior, pentru servicii prestate în cursul anului 2021, iar 20 de milioane lei pentru facturi restante în contractul început la 1 ianuarie 2022. Câte companii îşi permit să continue să lucreze fără să fie plătite timp de 1 an?”, a declarat pentru News.ro preşedintele Alstom pe Europa, Gian Luca Erbacci.

Pensionarii speciali uitați: auditorii Curții de Conturi, instituție condusă de Mihai Busuioc, ex-subofițer de poliție Foto: Inquam/ Octav Ganea
Eveniment

Pensionarii speciali uitați: auditorii Curții de Conturi

Pensionarii speciali uitați: auditorii Curții de Conturi beneficiază de o pensie medie de 8.464 lei, dublu față de pensia medie din M.Ap.N sau M.A.I. Potrivit datelor ministerului Muncii, primesc o astfel de pensie specială 569 de foști angajați ai Curții de Conturi. Pensionarii speciali uitați: auditorii Curții de Conturi Cea mai mică pensie plătită auditorilor Curții de Conturi este 4.963 de lei. Media pensiilor speciale plătite acestora este depășită doar de media pensiilor speciale ale „personalului civil aeronautic navigant” - de 11.345 de lei - și de cea a magistraților, unde media este de 20.487 de lei. Condițiile de pensionare ale celor din subordinea conducerii Curții de Conturi, auditorii publici externi, au fost stabilite prin Legea 7/2016, care prevede că aceștia beneficiază de pensie de serviciu, în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de media veniturilor brute lunare realizate, cu caracter permanent, corespunzătoare ultimelor 12 luni de activitate anterioare lunii în care se depune cererea de pensionare. Dacă ai lucrat doar patru ani la Curtea de Conturi ești eligibil pentru o astfel de pensie specială. Șeful Curții de Conturi, Mihai Busuioc (PSD), este fost secretar general al guvernărilor pesediste de după 2017. El a absolvit în 1993 Școala de subofițeri de poliție de la Câmpina. Citește și: Pensiile Apărării și Internelor: costuri de 800 de milioane de lei/ lună. Cea mai mare pensie M.Ap.N: 40.176 lei. Cea mai mare pensie plătită de Interne: 19.955 de lei Din conducerea Curții de Conturi mai fac parte foștii pesediști Ilie Sârbu și Nicolae Bădălău.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră