joi 25 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Autor: Mircea Marian

7544 articole
Mircea Marian

Mircea Marian este jurnalist din 1990, când a lucrat la UniFan Radio, primul post de radio independent din București. A fost reporter politic la Mediafax, Adevărul și Evenimentul Zilei și a moderat emisiuni la TVR Info și B1 TV. A fost șef al Departamentului Politic&Economic la România Liberă, între 2016 și 2017, și senior editor la Newsweek România din 2017 în ianuarie 2021.

Eveniment

Companiile aeriene ruseşti încep dezmembreze avioanele

Companiile aeriene ruseşti încep să îşi dezmembreze avioanele pentru piese de schimb, acesta fiind efectul sancțiunilor impuse Rusiei după invadarea Ucrainei, scrie Reuters. Aceste măsuri sunt în linie cu sfaturile furnizate în luna iunie de guvernul rus companiilor aeriene pentru a utiliza o parte din avioane pentru piese şi a asigura astfel că restul avioanelor produse în străinătate vor continua să zboare, cel puţin până la finele lui 2025. Companiile aeriene ruseşti încep să îşi dezmembreze avioanele Cel puţin un avion rusesc de tip Sukhoi Superjet 100 şi un avion Airbus A350, ambele operate de Aeroflot, sunt în prezent blocate la sol unde sunt dezmembrate pentru piese de schimb, a declarat o sursă din apropierea acestui dosar. Aceasta a precizat că, în cazul avionului Airbus A350, este vorba de un aparat aproape nou. De asemenea, au început să fie scoase componente şi de pe câteva avioane de tip Boeing 737 şi Airbus A320 din flota Aeroflot, deoarece transportatorul are nevoie de mai multe piese de schimb pentru alte alte aparate Boeing 737 şi Airbus A320. #Russian company #Aeroflot has started dismantling foreign-made airliners for parts they can no longer buy abroad because of sanctions. According to Reuters, this measure should allow foreign-made planes to continue to fly until at least 2025. pic.twitter.com/UxQAPa0chm— NEXTA (@nexta_tv) August 9, 2022 Cea mai mare parte a avioanelor folosite de companiile aeriene ruseşti sunt aparate produse în Occident. Însă şi avioanele de pasageri Sukhoi Superjet asamblate în Rusia sunt dependente de componentele produse în străinătate. Sursa citată de Reuters susţine că un motor a fost deja scos de pe un avion Superjet pentru ca un alt aparat Superjet să poată zbura în continuare. Experţii subliniază că este ceva frecvent ca motoarele să fie schimbate de pe un avion pe altul, nefiind considerate echipamente care să fie parte din corpul aeronavei. Problema este că noile generaţii de avioane, precum A320neo, A350, Boeing 737 MAX şi Boeing 787, au o tehnologie care este îmbunătăţită în mod constant. În decurs de un an de la intrarea în vigoare a sancţiunilor, va fi o „provocare” să fie menţinute în serviciu aceste avioane moderne, chiar şi pentru inginerii ruşi foarte competenţi, susţin sursele occidentale. #TurkishAirlines: Two brand new #Airbus A350-900 aircraft, bearing registration TC-LGK & TC-LGL, have been delivered to Turkish Airlines. These airframes were earlier meant to be delivered to #Aeroflot, but the latter cannot receive them due to sanctions.#avgeeks #AvGeek pic.twitter.com/jyWvbl5xvu— Defence Insider (@defence_insider) August 2, 2022 Practica de a dezmembra un avion pentru ca alte avioane să poată zbura în continuare este în mod frecvent asociată cu dificultăţile financiare întâmpinate de o companie aeriană însă nu s-a întâmplat niciodată la o asemenea amploare precum cea prognozată că va avea loc în Rusia. 15% din avioanele Aeroflot rămân la sol Aproximativ 80% din flota Aeroflot constă din avioane Boeing şi Airbus. La finele anului trecut, compania aeriană rusească deţinea 134 de avioane Boeing şi 146 de arate Airbus, precum şi 80 de avioane ruseşti de tip Sukhoi Superjet-100. Potrivit calculelor Reuters, pe baza datelor furnizate de Flightradar24, aproximativ 50 de avioane Aeroflot, adică 15% din flota sa, nu au mai decolat începând de la finele lunii iulie. În plus, trei dintre cele şapte avioane de tip Airbus A350s operate de Aeroflot, inclusiv un avion care acum este dezmembrat pentru piese de schimb, nu au mai decolat de trei luni. Citește și: Relația dintre Rusia și SUA a intrat în faza „războiului rece” nuclear: Moscova nu va mai permite inspectorilor americani să verifice instalațiile atomice rusești Aeroflot a înregistrat o scădere de 22% a traficului în al doilea trimestru al acestui an.

Companiile aeriene ruseşti încep să îşi dezmembreze avioanele pentru piese de schimb Foto: Twitter
Sistemele rusești se bazează pe tehnologia occidentală Foto: Twitter
Eveniment

Sistemele rusești se bazează pe tehnologia occidentală

Sistemele rusești de armament se bazează puternic pe tehnologia occidentală, arată un raport al unui institut de la Londra, Royal United Services Institute (RUSI). Institutul a inspectat 27 de sisteme de arme rusești, inclusiv rachete de croazieră și drone de ultimă generație, care au fost folosite după ce Rusia a invadat Ucraina, în februarie. Institutul arată că a găsit cel puțin 450 de componente de fabricație străină, care erau esențiale pentru funcționarea acestor sisteme de armament. Sistemele rusești se bazează pe tehnologia occidentală „Armata Rusiei a folosit o cantitate imensă de armament după ce planul inițial pentru o victorie rapidă a fost zădărnicit de rezistența ucraineană. Ea ar putea avea dificultăți în înlocuirea echipamentului, având în vedere incapacitatea sa de a produce pe plan intern componente critice, potrivit RUSI. „Degradarea capacității militare ruse ar putea deveni permanentă dacă sunt implementate politici adecvate”, au scris analiștii RUSI, inclusiv James Byrne și Gary Somerville”, scrie Bloomberg. Circa 70% din echipamentele de pe sistemele rusești de armament sunt din SUA. Japonia, Taiwan și UE au produs și ele echipamente folosite de armata lui Putin. Serviciile secrete rusești, specializate în procurarea de tehnologie Raportul arată că: „Dintre cele 450 de componente, aproximativ 18% sunt acoperite de regimul de control al exporturilor din SUA pentru posibila lor aplicare în sistemele militare. Astfel de componente a căror export este controlat au potențiale aplicații militare și li se atribuie un număr de clasificare pentru controlul exporturilor (ECCN). Articolele cu ECCN ar fi necesitat o licență guvernamentală SUA pentru exportul în Rusia, chiar înainte de invazia Crimeei din 2014. Articolele care nu erau considerate cu dublă utilizare ar fi intrat în clasificarea EAR99, ceea ce înseamnă că nu necesitau o licență pentru exportul în Rusia înainte de invazia din 2022. Cu toate acestea, exportatorilor li s-ar fi cerut în continuare să se asigure că aceste articole nu au fost folosite în scopuri militare. Prezența unui număr mare de articole clasificate EAR99 și a unor articole clasificate ECCN în echipamentele militare rusești sugerează că aceste componente fie au fost achiziționate de producătorii de echipamente militare de la distribuitori din Rusia, fie că au fost achiziționate în baza unor certificate false de utilizator final, fie că au fost deturnate pentru aplicații militare la un moment ulterior. Dar Rusia – și Uniunea Sovietică înaintea ei – au o istorie lungă de achiziționare ilicită de tehnologie occidentală pentru integrarea în sistemele sale militare, cu operațiuni care implică adesea serviciile de informații și securitate ruse”, scrie RUSI. It turns out almost Russia’s entire arsenal of modern military systems relies on western-made microchips, from cruise missiles to drones to electronic warfare. Choke off this silicon pipeline says @RUSI_org research and Russia can no longer wage modern war in #Ukraine️— Frank Gardner (@FrankRGardner) August 8, 2022 În consecință, RUSI recomandă întărirea blocadei impusă Rusiei, neacordarea unor licențe pentru fabricarea de componente electronice către state favorabile Rusiei sau depistarea exporturilor care încalcă blocada. RUSI arată că aceste măsuri sunt necesare pentru ca armata rusă să nu se poată reînarma. Puteți citi aici raportul integral: Silicon Lifeline: Western Electronics at the Heart of Russia's War Machine

Deputatul rus Juravliov către un jurnalist german: „Târfă, vom veni după tine și vă vom omorî pe toți!” Foto: Twitter
Internațional

Târfă, vom veni și vă vom omorî

Un deputat rus putinist s-a dezlănțuit în direct la televiziunea rusă, către un jurnalist german: „Târfă, vom veni după tine și vă vom omorî pe toți!”. Deputatul rus este Alexei Juravliov, președinte al partidului Rodina, deja celebru pentru că a spus, la 30 mai, că două milioane de ucraineni ar trebui să fie „distruși”, adică uciși. Juravliov este invitat permanent al emisiunii „60 de minute”, difuzată în prime-time pe Rossia-1, principalul post de televiziune al Rusiei, controlat de Kremlin. „Târfă, vom veni după tine și vă vom omorî pe toți!” Însă înainte ca Juravliov să se dezlănțuie împotriva jurnalistului Björn Stritzel de la Bild, moderatorul l-a atacat pe ziaristul german. Evgheni Popov, realizatorul emisiunii, îl numește în mod repetat pe Björn nazist în cadrul emisiunii sale. Meanwhile in Russia: another normal day on Kremlin-controlled state television. Appearing on 60 Minutes, State Duma Member Aleksey Zhuravlyov is threatening @BILD reporter in Ukraine @bjoernstritzel and other German journalists: "B***, all of us will come and kill all of you!" pic.twitter.com/XyCFxE4T87— Julia Davis (@JuliaDavisNews) August 6, 2022 „Străbunicii noștri au ars armele străbunilor voștri și le-au adiminstrat o bătaie zdravănă. Camarazii noștri, prietenii și vecinii noștri, cei mai buni oameni din Rusia, fac același lucru acum. Rezultatul va fi identic. Sunt sigur că voi știți deja asta în sinea voastră, propagandiști arieni și mâncători de viermi ce sunteți. Spre deosebire de voi, urmași ai lui Goebbels și agitatori naziști, reporterii noștri muncesc din Donbas și din Ucraina încă de la începutul măcelului pe care voi l-ați provocat”, a spus Popov. Citește și: Amnesty International, propagandă rusă cu intenție? Organizația a solicitat foarte târziu un punct de vedere de la Ministerul Apărării ucrainean După acest discurs, a intervenit deputatul Juravliov: „Târfă (N.Red.: „Bitch”, potrivit traducerii din rusă în engleză) vom veni și vă vom ucide pe toți!”. It might be tempting to dismiss this psycho as another loudmouth on Russian state TV, but keep in mind that this is an actual State Duma member and he regularly travels to Donbas, carrying a weapon, alongside Russia's terrorist "volunteer" formations. https://t.co/XAIHtV0MtV pic.twitter.com/Vm5Ai1OHI2— Julia Davis (@JuliaDavisNews) August 7, 2022 Moderatorul a părut a fi deranjat și i-a atras atenția parlamentarului că Stritzel este „jurnalist, propagandist”. Ok. pic.twitter.com/RdbWCOSsSb— Björn Stritzel (@bjoernstritzel) August 6, 2022 “Nu mă interesează! Mă duc acolo și dacă-l văd…”, a continuat deputatul Alexei Juravliov.

Firea, campioană: a absorbit 12% din buget Foto: Inquam/ Octav Ganea
Politică

Firea, campioană: a absorbit 12% din buget

Majoritatea ministerelor economice abia au cheltuit în primele șase luni puțin peste un sfert din banii alocați prin bugetul pe anul 2022, arată datele ministerului de Finanțe, publicate de Economedia. O excepție ar fi ministerul Transporturilor, care a absorbit 34% din buget. Cu toate acestea, la rectificarea bugetară, aceste ministere cer mai mulți bani. Firea, campioană: a absorbit 12% din buget Potrivit documentului publicat de Economedia, ministerele cu cea mai slabă rată de cheltuire a bugetului pe primele șase luni sunt: ministerul Familiei, 12%ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene: 12%ministerul Mediului, 23%ministerul Agriculturii, 26%ministerul Energiei, 26%ministerul Economiei, 26%ministerul Transporturilor , 35% Datele publicate de Economedia, arată că la rectificare ar urma să primească sume suplimentare Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (2,7 miliarde lei), Ministerul Energiei (2,4 miliarde lei) și Ministerul Transporturilor (2 miliarde lei). Ministerul Economiei primește o suplimentare de 125 milioane lei, deși a cerut 973 milioane lei. Citește și: Amnesty International, propagandă rusă cu intenție? Organizația a solicitat foarte târziu un punct de vedere de la Ministerul Apărării ucrainean Ministerul Energiei a cerut cea mai mare sumă la rectificare, 31,66 miliarde lei, în contextul schemei de plafonare și compensare a facturilor, însă Ministerul Finanțelor a decis că va primi doar 2,4 miliarde lei.

Amenințările cu bombe sunt un preludiu al războiului Foto: Twitter
Eveniment

Amenințările cu bombe sunt un preludiu al războiului

Amenințările zilnice, „sofisticate”, cu bombe, sunt un preludiu al războiului, se teme vicepremierul moldovean Oleg Serebrian, într-un interviu acordat The Times. În interviu, el a descris situația din Moldova, prinsă între Transnistria, Găgăuzia, statutul de neutralitate și oferta ucraineană de a elibera regiunea separatistă controlată de Moscova. Amenințările cu bombe sunt un preludiu al războiului Capitala Republicii Moldova se confruntă, zilnic, cu zeci de amenințări cu bombe. Într-o singură zi din iulie s-au înregistrat 50 de astfel de amenințări. Nenumărate alerte false au avut loc și pe Aeroportul Chișinău. Doar în iulie au fost circa 20 de astfel de amenințări, iar activitatea aeroportului a fost serios perturbată. Amenințările, trimise cu ajutorul instrumentelor dark web, au făcut ca aeroportul din Chișinău să fie închis și evacuat de peste zece ori în ultima lună, explică The Times. „Vicepremierul Republicii Moldova a avertizat că apelul unui oficial separatist ca Rusia să anexeze regiunea separatistă a Transnistriei, precum și o serie de amenințări sofisticate cu bombă, menite să paralizeze capitala națiunii, ar putea fi un preludiu la o operațiune militară pro-rusă împotriva țării sale”, scrie The Times. Serebrian a atras atenția că este pentru prima oară când Transnistria cere anexarea de către Rusia. #Transnistria intends to join #Russia, the foreign minister of the unrecognized republic, Vitaly Ignatiev, said. pic.twitter.com/SPPfR9gdPs— NEXTA (@nexta_tv) July 22, 2022 „„Aceasta este o provocare clară – ideea că ar trebui să aibă independență este veche, dar că ar trebui să se alăture Rusiei a fost neașteptată și a fost prima dată când au spus acest lucru (...) Războiul din Ucraina face ca noi să ne îngrijorăm că aceasta nu este o simplă declarație, ci un fel de preludiu la o operațiune în Republica Moldova. Vom face orice pentru a evita o confruntare militară, dar nu depinde 100% de Chișinău”, a spus demnitarul din Republica Moldova. Ucraina se oferă să desființeze Transnistria Oleg Serebrian a spus că este îngrijorat „că există o sinergie între alerte, noua retorică venită din Găgăuzia, noua retorică mai agresivă de la Tiraspol [capitala Transnistriei] – credem că există o legătură”. El a apreciat că situația aceasta se datorează și faptului că UE a acceptat candidatura Republicii Moldova. Citește și: Amnesty International, propagandă rusă cu intenție? Organizația a solicitat foarte târziu un punct de vedere de la Ministerul Apărării ucrainean Prezența unei armate ostile la 45 km vest de Odesa a determinat armata ucraineană să ofere Chișinăului ajutor pentru eliberarea republicii separatiste, ceea ce ar putea apoi să elibereze trupele de frontieră pentru bătălia pentru sudul Ucrainei. Însă Serebrian a spus că Moldova este o țară neutră, deci nu poate avea forțe militare străine pe teritoriul ei. The Ukrainian Army has declared its readiness to help Moldova get rid of the 1500 Russian soldiers who illegally occupy Moldovan territory in Transnistria.The statement was made by the head of the Main Intelligence Directorate of Ukraine’s Defense Ministry, Kirill Budanov???? pic.twitter.com/Q2s5MKx9AA— Visegrád 24 (@visegrad24) July 23, 2022 Bătălia pentru coasta Mării Negre ar putea determina soarta Transnistriei, mai explică The Times. „Situația din Ucraina este foarte importantă pentru Moldova. O graniță directă cu un teritoriu controlat de Rusia va schimba comportamentul și climatul dintre Chișinău și Tiraspol”, a declarat vicepremierul.

Lukoil Ungaria mai vinde doar câte 20 de litri de carburanți Foto: Facebook Viktor Orban
Politică

Lukoil Ungaria mai vinde doar câte 20 de litri

Lukoil Ungaria mai vinde doar câte 20 de litri de carburanți cetățenilor maghiari, în stațiile de joasă presiune, și câte 150 de litri în stațiile de înaltă presiune, scrie index.hu, citată de ebihoreanul.ro. În plus, Lukoil ia în calcul să închidă o parte din cele 79 de stații din Ungaria. Shell a închis deja o parte din benzinării. Lukoil Ungaria mai vinde doar câte 20 de litri Cele mai mari probleme cu aprovizionarea cu benzină sunt în mediul rural, benzinăriile din acele zone fiind ultimele care acced la carburanții furnizați de rafinării. La Lacul Balaton se înregistrează o criză de carburanți, care se așteaptă să se extindă în toată Ungaria în maximum două săptămâni, arăta, acum câteva zile, portalul index.hu. În jurul lacului există o lipsă de combustibil în principal din cauza turismului, iar mulți oameni merg deja la Veszprém pentru a realimenta. Potrivit lui Eszter Bujdos, cantitatea de combustibil pierdută poate fi înlocuită prin eliberarea rezervelor strategice, dar probabil doar benzinăriile mari o vor primi, nu și cele mai mici. În cadrul industriei, aceștia consideră că cea mai bună modalitate de a asigura aprovizionarea cu combustibil ar fi ca guvernul să ridice complet plafonul de preț al combustibilului, a spus el. Fuel shortages in #Hungary's capital, #Budapest have forced some filling stations to shut down. Commercial drivers in Hungary will now have to pay more to fill up, though private cars with Hungarian license plates still benefit from sharply reduced rates. #EnergyCrisis pic.twitter.com/aZRzvZUO4I— Finance World (@FinanceWorld8) August 4, 2022 La benzinăriile MOL din Ungaria s-a introdus deja restricția potrivit căreia o mașină poate alimenta o singură dată într-o zi. Nu este clar cum va fi aplicată regula: dacă un consumator a făcut plinul și, la casă, unde prezintă documentele, se constată că a mai alimentat în aceeași zi, nimeni nu știe cum se va proceda, arată presa maghiară. Citește și: Amnesty International, propagandă rusă cu intenție? Organizația a solicitat foarte târziu un punct de vedere de la Ministerul Apărării ucrainean De la începutul verii, benzina subvenționată, la 1,22 de euro litrul, se vinde doar cetățenilor maghiari, persoane fizice.

Muraru sugerează că Ciucă n-ar trebui să cedeze funcția de premier Foto: Facebook Alexandru Muraru
Politică

Ciucă n-ar trebui să cedeze funcția de premier

Un consilier onorific al premierului, deputatul PNL Alexandru Muraru, sugerează că Nicolae Ciucă n-ar trebui să cedeze, în 2023, funcția de premier către PSD. Muraru sugerează că Ciucă n-ar trebui să cedeze funcția de premier „România nu a avut niciodată un scenariu din acesta, al unei retrageri negociate din postul de premier. Într-adevăr problema schimbării premierului în mai-iunie anul viitor apare în protocolul coaliţiei. Însă personal cred că trebuie să vedem cum va arăta situaţia geopolitică la momentul acela, pentru că a schimba un premier cu un an înainte de alegeri în plin conflict la marginea graniţelor României nu cred că fi un semnal bun. Şi Marcel Ciolacu a spus la un moment dat, înainte ca premierul Nicolae Ciucă să fie şi preşedinte PNL că dacă lucrurile merg bine în coaliţie şi la guvernare nu este sigur că va mai fi realizată rotativa”, a declarat pentru News.ro, liderul PNL Iaşi, deputatul Alexandru Muraru. Totodată, liberalul Muraru a arătat că „PSD a primit în compensare şi are lucruri foarte importante, precum Finanţele, Transporturile sau Secretariatul General al Guvernului”. „PSD are în prezent trei ministere cheie, unele din cele mai importante, pe care le-ar păstra dacă rotativa nu s-ar realiza”, a afirmat Muraru, care conduce PNL Iași. Potrivit lui Muraru, PSD ar putea să accepte ca funcţia de premier să fie în continuare deţinută de PNL, pentru a nu se declanşa o luptă de putere la vârful PSD. „Cred că PSD ar accepta acest lucru şi pentru a evita o luptă de putere în interiorul partidului, dacă s-ar deschide o competiţie privind persoana care va ocupa funcţia de premier. Pentru că rotativa presupune ca postul de premier să revină PSD, nu se spune că revine automat preşedintelui partidului”, a adăugat Alexandru Muraru. Grindeanu crede în rotativă Prim-vicepreşedintele PSD, Sorin Grindeanu, a declarat duminică că rotativa guvernamentală din mai 2023, care îl va avea premier pe preşedintele PSD, Marcel Ciolacu, se va produce, acesta fiind punctul său de vedere. De asemenea, social-democratul a susţinut că ar fi o onoare să fie susţinut de colegi la şefia Camerei Deputaţilor după rotativă. Citește și: Amnesty International, propagandă rusă cu intenție? Organizația a solicitat foarte târziu un punct de vedere de la Ministerul Apărării ucrainean „Din punctul de vedere al meu, personal, eu cred că se va se va produce, de ce nu? Noi am avut experimente în care inclusiv eu am făcut parte din asemenea experiment, şi nu doar PSD-ul, ci şi PNL-ul (în care preşedintele de partid nu era şi premier n.r.). Apare o zonă bicefală, dacă vreţi, de conducere, ceea ce nu e productiv şi atunci cred că e corect ca preşedintele partidului (Marcel Ciolacu n.r.) să fie prim-ministru", a precizat Grindeanu, la Prima TV.

Cum îi pedepsesc ofițerii ruși pe soldații care refuză să lupte Foto: Twitter
Eveniment

Cum pedepsesc ofițerii ruși soldații refuză să lupte

Cum îi pedepsesc ofițerii ruși pe soldații care refuză să lupte în Ucraina: consemnează în fișa personală că ar fi „predispuși la hoție și orgii anale”. Informația a fost difuzată de un jurnalist și cercetător rus, care locuiește în SUA, Kamil Galeev. Acesta menționează că a găsit fotografia cu această consemnare din fișa personală a unui soldat pe un canal de Telegram, „Military ombudsman” - un avocat care-i ajută pe militarii ruși. Foto: Twitter Kamil Galeev Cum îi pedepsesc ofițerii ruși pe soldații care refuză să lupte Galeev explică faptul că regimul de la Kremlin nu poate forța militarii să se ducă pe frontul din Ucraina întrucât nu a fost declarată starea de război. Însă, pentru a-i pedepsi pe cei care se tem, ofițerii le distrug cariera profesională, cu astfel de consemnări. Pe fișa prezentată de jurnalistul rus scrie că respectivul soldat, care a refuzat să plece în Ucraina, ar fi: „Înclinat spre consumul de alcool și droguri, spre hoție și orgii anale”. Last remark about "anal orgies" is very illustrative. It's not so much about homophobia as a Westerner could presume as about the prison culture. Prison culture permeates society, especially the army, police and state security *far* deeper than foreigners would believe pic.twitter.com/YrF9O7aP3c— Kamil Galeev (@kamilkazani) August 6, 2022 Kamil Galeev susține că remarca privind orgiile anale provine mai puțin din homofobia regimului de la Kremlin, fiind mai degrabă parte a culturii din pușcăriile ruse. El scrie că închisorile au un cod sexual complex, iar homosexualitatea „este OK”, ea nefiind percepută ca homosexualitate, ci mai degrabă ca un mod de a impune ierarhia. Potrivit lui Gallev, cultura din pușcării a pătruns societatea rusă și se face simțită și în discursurile oficiale. El oferă un exemplu în acest sens, arătând că o ironie a ministrului de Externe Serghei Lavrov la adresa cocoșului galic conținea, de fapt, o referire la cocoșii din pușcăriile rusești, acești cocoși fiind deținuții care au statutul cel mai prost, unde au fost coborâți după violuri în grup. Foto: Twitter „Cultura închisorii definește în mare măsură Rusia modernă. Nu îi poți înțelege discursul, ierarhia sociopolitică, economia, dacă nu iei în calcul efectul profund al valorilor din pușcării asupra modului în care funcționează societatea rusă. Elitele conducătoare din Rusia gândesc în termenii culturii din pușcării”, arată jurnalistul rus.

De ce China nu poate invada Taiwanul Foto: Facebook armata Republicii China (Taiwan)
Eveniment

De ce China nu poate invada Taiwanul

De ce China nu poate invada (deocamdată) Taiwanul: regimul de la Beijing ar avea nevoie de circa două milioane de soldați și de o uriașă forță navală pentru a traversa strâmtoarea care separă continentul de această insulă. Deocamdată, China comunistă nu are forțele navale necesare, dar se estimează că va fi pregătită între 2025 și 2027. De ce China nu poate invada Taiwanul Potrivit unei analize The Times, China comunistă are la dispoziție doar 14 plaje pe care ar putea debarca în Taiwan. Vremea capricioasă și vânturile puternice din strâmtoarea Taiwan permit o debarcare doar la final de martie - început de aprilie sau la început de septembrie - început de octombrie. The Diplomat explica, în 2021, de ce invadarea Taiwanului este incomparabil mai dificilă decât debarcarea din Normandia: „Taiwan are peste 100 de insule, majoritatea prea mici pentru a fi văzute pe hartă. Multe dintre insulele Taiwanului sunt pline de rachete și tunuri. Dealurile lor de granit au fost alcate cu tuneluri și sisteme de buncăre”. Foto: Facebook armata taiwaneză Insula principală Taiwan are 394 de kilometri lungime și 144 de kilometri în diametru în punctul său cel mai lat. Are 258 de vârfuri peste 3.000 de metri altitudine. Cel mai înalt, Yushan, sau „Muntele de Jad”, are puțin sub 4.000 de metri înălțime”. În plus, relieful este accidentat. Țara are 23,6 milioane de locuitori. Hostile Harbors: Taiwan's Ports and PLA Invasion Plans (Ian Easton, Project 2049 Institute, July 2021). The author, based at the premier Western think tank for Taiwan Strait affairs, leverages Red China internal professional military education (PME) material for cogent analysis. pic.twitter.com/vbkHKEedRZ— Simon Boyi Chen (@simonbchen) August 4, 2022 În caz de conflict, Taiwanul poate mobiliza 450.000 de persoane. Acum, are o forță militară de 190.000 de soldați. Citește și: Trolling masiv pe pagina de Facebook a Ambasadei Chinei la București, după ce aceasta a anunțat că „cei care se joacă cu focul vor pieri” Dezastrul din Vietnam, 1979 The Diplomat menționează faptul că armata Chinei comuniste nu are experiență militară din 1979, spre deosebire de cea a SUA. În 1979, Vietnamul a fost capabil să reziste asaltului Chinei comuniste. Însă forțele aeriene ale Chinei comuniste nu au mai participat la bătălii complexe din 1955. #China hasn’t fought a war in more than 40 years #CCP fought 3 wars: 1950-1953 #Korea, #India 1962, #Vietnam 1979. The 1979 war showed a lack of strategic tactic & inexperience, Now the #US has seasoned, battlefield experience & fight more successfully while taking fewer losses. pic.twitter.com/mO3auU8spR— Jonathan Bass (@jonsbass) July 30, 2022 Site-ul War on the rocks face o comparație cu debarcarea din Sicilia și arată că armata Chinei comuniste nu dispune de vasele necesare pentru o debarcare în Taiwan. „Armata chineză pur și simplu nu dispune de mijloacele navale sau de forțele auxiliare necesare pentru a executa o operațiune amfibie la scara necesară. Numărul navelor forțelor armate chineze în prezent operaționale sau despre care se știe că sunt în construcție, plus echipamentele auxiliare care transportă trupe navale, totalizează până la 128 de nave de 744.370 de tone”, arată War on the rocks, un site dedicat analizelor militare. Japonia, foarte îngrijorată The Times mai arată că invadarea Taiwanului ar fi o lovitură pentru economia mondială și o amenințare pentru Japonia. Taiwan fabrică acum 66% din semiconductorii folosiți la nivel global. China, doar 8%. Însă Taiwan produce și 90% din cipurile avansate. În acest domeniu, China este la două decenii în urma companiilor din Taiwan, apreciază The Times. „Tokyo este profund tulburat de perspectiva ca Taiwanul să cadă sub controlul unui Beijing din ce în ce mai ostil și agresiv. Oficialii japonezi au ajuns la concluzia că este puțin probabil ca ambițiile imperiale ale Chinei în Asia de Nord să se oprească la Taiwan. Statele Unite știu că, dacă China ar lua Taiwanul, ar schimba ireversibil echilibrul de putere în Asia și nu numai”, mai arată publicația britanică.

Hunor Kelemen, singurul lider de formațiune politică parlamentară plătit de organizația pe care o conduce Foto: dailynewshungary.com
Politică

Kelemen, plătit organizația care o conduce

Președintele UDMR, Hunor Kelemen, este singurul lider de formațiune politică parlamentară plătit de organizația pe care o conduce. Potrivit ultimei sale declarații de avere, el a beneficiat, în 2021, de un salariu de 151.303 lei de la UDMR, cu câteva mii de lei mai puțin decât salariul de la Guvern, de unde a încasat 157.802 lei, în calitate de vicepremier. Kelemen, plătit de organizația pe care o conduce Soția sa este tot angajata UDMR și a avut, în 2021, un salariu de 91.404 lei. Salariile celor doi au crescut cu circa 5% față de 2020. În calitate de reprezentă a unei minorități naționale, UDMR primește, de la buget, prin departamentul pentru relații interetnice, peste 43 de milioane de lei, în 2022. Alți lideri de partide parlamentare nu primesc și salariu de la partid. Nici Silviu Feodor, deputat și președinte al comunității rușilor lipoveni, nu încasează vreun leu de la structura pe care conduce. Citește și: Trolling masiv pe pagina de Facebook a Ambasadei Chinei la București, după ce aceasta a anunțat că „cei care se joacă cu focul vor pieri” UDMR neagă că ar fi finanțată și de guvernul de la Budapesta. În schimb, guvernul Viktor Orban a platit pentru academia de hochei din comuna Cârța, localitatea natală a lui Kelemen Hunor. Într-un interviu postat în 2019 pe site-ul Academiei, Tanczos Barna declara că, în condițiile în care puteau merge în alte părți, Orban și staff-ul lui au venit la Cârța la invitația lui Kelemen Hunor care ”a considerat înființarea Academiei o chestiune de suflet de la bun început”. După 2016, complexul a fost finanțat de Budapesta cu 5 milioane de euro. După aproape doi ani, în martie 2021, o investigație France24 estima că 90% din cei 10 milioane de euro cheltuite de Mens Sana la Cârța proveneau de la Guvernul lui Orban.

O Rusie divizată și demoralizată se confruntă cu inimaginabilul Foto: Twitter
Eveniment

O Rusie divizată demoralizată confruntă inimaginabilul

„O Rusie divizată și demoralizată se confruntă cu inimaginabilul: o înfrîngere în sudul Ucrainei”, scrie, azi, The Times. Potrivit cotidianului britanic, Putin deplasazează disperat mii de soldați în regiunea Herson pentru a opri o „înfrângere umilitoare”. O Rusie divizată și demoralizată se confruntă cu inimaginabilul „Întăririle aduc forța rusă totală din zonă la peste 25.000 de soldați, a declarat pentru The Times o echipă de recunoaștere și informații a Ucrainei. Nouă grupuri de luptă ruse, fiecare între 500 și 800 de oameni, au fost mutate în sud din Donbas și Crimeea. „Din păcate, Boris Johnson nu ne-a oferit rachetele cu rază mai mare de acțiune de care aveam nevoie pentru a le lovi pe drum”, a râs sergentul „Hulk”, 47 de ani, comandantul goliat al unei echipe de informații a Brigăzii 28 Mecanizate. „Dar avem totuși o surpriză pregătită pentru ruși.” Peste 10.000 de soldați ruși se află acum pe malul de vest al Niprului, despărțiți de liniile lor de aprovizionare de o jumătate de milă de apă și trei poduri, din care două au devenit inoperabile după ce au fost lovite de rachetele Himars lansate de forțele ucrainene”, explică The Times. 1/2⚡️Russia sent 25,000 troops to southern Ukraine to try to encircle Mykolaiv, – The Times. The reason for such actions is the statements about the counteroffensive and the successful advance of the Armed Forces of Ukraine on the front 2 km away from Mykolaiv. pic.twitter.com/83IQgXgzSD— Flash (@Flash43191300) August 6, 2022 Atacurile ucrainene au devenit tot mai curajoase. Săptămâna trecută, o echipă s-a filamt intrând în Herson și eliberând un grup de prizonieri ucraineni. Citește și: VIDEO Incredibil, dar adevărat: în mijlocul unei operații de transplant la Fundeni, în sala de operații o asistentă își bea cafeaua și stă la taclale cu o alta, fără mască pe față Rusia contratacă spre Mikolaiev Aceste străpungeri ale primei linii a Rusiei, întinsă pe mai mult de 200 de mile spre Mariupol, au forțat Kremlinul să se concentreze spre sud. Nucleul trupelor deplasate din Donbas sunt trupele rusești aeropurtate. Există semne că rușii plănuiesc să asedieze orașul Mikolaiev, dinspre nord-vest. Această manevră este necesară pentru a scoate podurile din Herson de sub raza de acțiune a rachetelor HIMARS. #Russia has sent 25,000 troops to the south of #Ukraine. Kyiv admits they will try to encircle #MykolaivThe capture of the city is necessary if Moscow plans to capture Odesa. In addition, an offensive is necessary to make bridges over the Dnieper beyond the range of the HIMARS. pic.twitter.com/Txks9AUKxB— NEXTA (@nexta_tv) August 5, 2022 „Dacă scopul lui Putin rămâne să ocupe Odesa, oamenii săi vor trebui să treacă Bugul de Sud. Singura opțiune viabilă este podul prin Mikolaiev”, explică The Times. „Întăririle rusești ocupă deja poziții în afara orașului. „Brigada rusă 305 – noi le numim Brigada Mașinilor de spălat pentru că au jefuit Irpin – tocmai a sosit pe linia noastră de front”, a spus „Mama” 34, medic al echipei de informații”, mai arată cotidianul britanic. Foto: Twitter „Strivită între râuri vaste și mare, forța rusă, divizată, pare să fie într-o poziție precară. Putin nu își poate permite să piardă Herson, singurul oraș ocupat intact, dar agățarea sa de malul de vest al Niprului ar putea duce la o înfrângere dezastruoasă”, mai apreciază The Times.

Ce promitea primarul Firea, vicepreședinte PSD, în 2016 Foto: Inquam/ George Calin
Politică

Ce promitea primarul Firea în 2016

Ce promitea primarul Firea, vicepreședinte PSD, în 2016: spital republican și opt spitale regionale sau sute de mii de lei pentru tinerii care-și deschid afaceri. În acele angajamente, Gabriela Firea se afișa cot la cot cu Liviu Dragnea. Ce promitea primarul Firea, vicepreședinte PSD, în 2016 „Ca mamă, am știut mereu pentru ce trebuie să lupt. Pentru viitorul copiilor noștri”, își începe Gabriela Firea mesajul electoral din 2020. În acest mesaj electoral - o parte asumat de Liviu Dragnea, președintele PSD, o parte de Gabriela Firea, primar la Bucureștiului și vicepreședinte PSD - ea anunță: „Construim un spital republican în București și opt spitale regionale care vor oferi tratament medical de înaltă performanță”. „Vreau să impunem bazele unui sistem medical performant”, mai promitea Firea. Ea apărea în fotografii alături de Liviu Dragnea, ilustrând programul „Îndrăznește să crezi în România”. Câțiva ani mai târziu, chiar PSD a renunțat la proiectul spitalelor regionale, acuzând Uniunea Europeană că impune costuri prea mari pentru consultanță și proiectare. În decembrie 2019, presa scria că spitalul Metropolitan inițiat de Gabriela Firea s-a scumpit de la 400 de milioane de euro la un miliard de euro în două zile. Spitalul Metropolitan din București, proiect inițiat de Gabriela Firea, urma să coste 4,7 miliarde de lei (circa un miliard de euro), potrivit proiectului de hotărâre a Consiliului general al Municipiului București, pus în dezbatere pe site-ul Primăriei Capitalei. La 11 decembrie, Gabriela Firea spunea într-o conferință de presă că proiectul va costa 400 de milioane de euro. Citește și: Conspiraționistul Alex Jones, obligat să plătească 49,3 milioane de dolari părinților unui băiat ucis în masacrul de la școala Sandy Hook. Jones afirmase că tragedia fusese o „înscenare” Când Firea a plecat de la primărie, nu se făcuse nici un demers concret pentru construirea acestui spital. Nici un spital regional nu a fost construit și sunt tot mai puține șanse ca acestea să acceadă finanțare europeană.

Plahotniuc trebuie arestat preventiv  Foto: Facebook
Eveniment

Plahotniuc trebuie arestat preventiv

Chiar dacă e fugit din țară, judecătorii au decis că Plahotniuc trebuie arestat preventiv în dosarul „Metalferos”, scrie newsmaker.md. La 29 iulie, un grup bipartizan de congresmeni și senatori din Statele Unite au cerut președintelui american Joe Biden să impună sancțiuni cetățenilor moldoveni Veaceslav Platon, Vladimir Plahotniuc și Ilan Șor, pe care îi consideră „responsabili de acte semnificative de corupție în Moldova”. Fost lider al Partidului Democrat, Plahotniuc a fugit din țară după alungarea PD de la putere, în iunie 2019. Plahotniuc trebuie arestat preventiv Azi, procurorii din cadrul Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS) au susținut necesitatea menținerii arestului preventiv în privința fostului lider al democraților Vladimir Plahotniuc în dosarul denumit generic „Metalferos. Curtea de Apel Chișinău a respins recursul avocaților, care contestau aplicarea acestei măsuri. Măsura urmează să fie aplicată din data reținerii învinuitului, iar în acest sens urmează să parvină răspunsul Interpol, care examinează și cererea procurorilor de anunțare a lui în căutare, depusă în octombrie 2021. În iunie 2022, Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana, a dispus aplicarea arestului în lipsa învinuitului, la solicitarea procurorilor PCCOCS. Pronunțarea hotărârii a urmat examinării solicitării din noiembrie 2021, timp în care avocații depuneau diverse cereri (inclusiv recuzări ale judecătorilor, strămutări ale cauzei la altă instanță judecătorească), care erau transmise Curții Supreme de Justiție. „În vederea curmării acelor tărăgănări intenționate, procurorii au și depus demers pentru amendarea avocatului, ceea ce însă nu s-a întâmplat”, precizează Procuratura. Citește și: Trolling masiv pe pagina de Facebook a Ambasadei Chinei la București, după ce aceasta a anunțat că „cei care se joacă cu focul vor pieri” Procurorii îl acuză pe Plahotniuc de escrocherie, spălare de bani, crearea și conducerea unei organizații criminale.

Recensământ în Gorj: câteva comune au mai mulți locuitori Foto: Facebook INS
Politică

Recensământ Gorj: comune mai mulți locuitori

Recensământ în Gorj: câteva comune au, potrivit datelor de la recensământ, mai mulți locuitori decât cei de la Evidența Populației. „Dacă Teleşti avea estimată o populaţie de 2.356, au fost recenzaţi 3.071 de oameni. De asemenea, la Bolboşi, de la 2.684 la 3.400. În continuare, la Mătăsari era o estimare de 4.200 de persoane, s-a ajuns să se recenzeze 5.200. O creştere semnificativă este şi la Roşia de Amaradia, de la 2.600 la 3.100. Hurezani a înregistrat o creştere de la 1.400 la 1.600. La Dăneşti, de la 3.900 la 4.700“, a spus prefectul judeţului Gorj, Marcel Iacobescu, la o emisiune de la Radio Accent. Recensământ în Gorj: câteva comune au mai mulți locuitori „Am avut o populaţie de 3.628. Cu alunecările de teren s-au mai mutat la Cojani şi la Câmpu Mare. Scopul nostru era să avem tot peste 3.000, ca să rămânem localitate de gradul II. De asta ne-am luptat şi noi cu echipa primăriei şi cu recenzorii. Avem peste 3.100 şi asta înseamnă că rămânem comună de gradul II“, a explicat Liviu Cotojman, primarul comunei Roşia de Amaradia. Pe de altă parte, primarul comunei Teleşti, Romulus Bîldea, susţine că datele colectate la recensământ sunt cele reale și pe el nu-l interesează gradul localităţii: „Fiind aproape de oraş, fiind la 12 kilometri de Târgu Jiu, sunt foarte multe persoane care domiciliază pe raza localităţii, care nu au domiciliul în comună, dar locuiesc efectiv în Teleşti. Foarte multe persoane s-au retras la ţară, dar nu şi-au schimbat domiciliul din actul de identitate. Eu nu am probleme cu gradul comunei. Salariile se stabilesc prin diferenţă de către Consiliul Local. Citește și: Trolling masiv pe pagina de Facebook a Ambasadei Chinei la București, după ce aceasta a anunțat că „cei care se joacă cu focul vor pieri” Există un minim şi un maxim. Conform legii, nu trebuie să depăşească salariul viceprimarului, iar diferenţa de salariu la viceprimar de comună de gradul II la comună de gradul III este de 50 de lei“, a afirmat acesta. Vasile Păunescu, directorul executiv al Direcţiei Judeţene de Statistică Gorj, a spus că datele vor fi reverificate.

Angajații de pe Ambulanță făceau cumpărături sau culegeau soc Grupaj foto: Digi 24
Eveniment

Angajații Ambulanță făceau cumpărături sau culegeau soc

Angajații de pe Ambulanță făceau cumpărături sau culegeau soc în timp ce transportau pacienți, arată imaginile publicate miercuri de bihon.ro. În ambele cazuri, pacienţii erau de cod galben. Însă sancțiunile decise sunt ridicole. În primul caz, în care ambulanțierul și asistenta de pe salvare mergeau la cumpărăturui, cei doi au fost sancţionaţi cu diminuarea salariului. Al doilea caz, în care este implicată aceeaşi asistentă, nu a fost soluţionat încă, pentru că femeia a intrat în concediu medical şi potrivit legii cercetarea disciplinară poate continua când i se termină concediul de boală. Angajații de pe Ambulanță făceau cumpărături sau culegeau soc „Doi angajați ai Serviciului Județean de Ambulanță Bihor, Ioan Filip și Simona Pop, au fost filmați în timp ce făceau cumpărături sau culegeau flori de soc, în timp ce pacienții așteptau în salvare. Asistenta Simona Pop nu este la prima abatere, aceasta fiind filmată în timp ce fuma în ambulanță, în urma cu câțiva ani”, a relatat, ieri, Bihon.ro. Un fost angajat al SAJ Bihor, concediat în 2019 după ce a fost prins că a mers să își spele mașina personală în timpul serviciului, a făcut o sesizare către Ministerul Sănătății, pentru a se asigura că abaterile celor doi nu trec nepedepsite. Potrivit sesizării trimise la Ministerul Sănătății, la data de 6 iulie 2022, ambulanțierul Ioan Filip a mers să își facă cumpărăturile în timpul serviciului. Mierluț a trimis ministerului un filmuleț care să-i probeze acuzațiile. „Filip Ioan, în timp ce se afla în cadrul programului de muncă (fiind îmbrăcat în uniforma de ambulanțier), se plimba nestingherit prin orașul Marghita, cu plasa de cumpărături în mână”, se arată în sesizarea transmisă de avocatul lui Ioan Mierluț către Ministerul Sănătății. „De asemenea, numita Pop Simona Andrea, în intervalul de timp în care ambulanțierul își făcea cumpărăturile, a preferat să stea în curtea Stației de Ambulanță Marghita și să fumeze, în tot acest timp, pacientul așteptând să fie transferat spre o unitate medicală din municipiul Oradea”, se mai specifică în plângere. Culegea soc cu semnalele luminoase ale ambulanței pornite Un al doilea filmuleț, care ar fi fost realizat cândva în perioada 18-20 iunie 2022, arată un echipaj medical cu semnalele luminoase pornite, oprit pe marginea drumului, în timp ce o asistentă culege flori de soc. Potrivit sesizării trimise la minister, echipajul, din care a făcut parte și asistenta Simona Pop, ar fi fost solicitat să intervină la un pacient din localitatea Derna. „Ulterior preluării acestui pacient, s-a decis că este necesar ca acesta să fie transportat la o unitate medicală din municipiul Oradea. Cu toate că din circumstanțele cauzei (respectiv din împrejurarea că semnalele luminoase ale ambulanței erau în funcțiune) rezultă că intervenția medicală avea un caracter urgent, numita Pop Simona Andrea a preferat să solicite ambulanțierului oprirea autospecialei pe marginea drumului județean dintre localitatea Derna (jud. Bihor) și municipiul Oradea, pentru ca aceasta să-și poată culege flori de soc”, arată documentul. Citește și: Trolling masiv pe pagina de Facebook a Ambasadei Chinei la București, după ce aceasta a anunțat că „cei care se joacă cu focul vor pieri” Salariul tăiat cu 10% "Ambulanţierul a spus că a mers să cumpere mâncare pentru copilul din ambulanţă. Acolo s-a finalizat cercetarea disciplinară, el fost sancţionat cu diminuarea salariului cu 10% timp de trei luni, sancţiunea maximă înainte de a se desface contractul de muncă. Aceeaşi sancţiune a primit-o şi doamna asistentă”, a declarat, joi, pentru News.ro medicul Liciniu Venter, managerul Serviciului Judeţean de Ambulanţă Bihor. Aceeaşi asistentă este implicată în a doua cercetare disciplinară, care nu s-a finalizat încă, pentru că asistenta a intrat în concediu medical.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră