marți 23 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Autor: Mircea Marian

7532 articole
Mircea Marian

Mircea Marian este jurnalist din 1990, când a lucrat la UniFan Radio, primul post de radio independent din București. A fost reporter politic la Mediafax, Adevărul și Evenimentul Zilei și a moderat emisiuni la TVR Info și B1 TV. A fost șef al Departamentului Politic&Economic la România Liberă, între 2016 și 2017, și senior editor la Newsweek România din 2017 în ianuarie 2021.

Politică

Ministrul Justiției cere scoaterea în afara legii ȘOR

În Republica Moldova, ministrul Justiției, Sergiu Litvinenko, va cere Curții Constituționale scoaterea în afara legii a unui partid parlamentar, ȘOR, finanțat de Moscova. „Consider că există suficiente circumstanțe juridice pentru declararea neconstituționalității Partidului Șor”, a scris Litvinenko, pe Facebook. Liderul acestui partid, oligarhul Ilan Șor, este refugiat în Israel. Recent, el a fost plasat pe lista persoanelor sancționate de SUA. În plus, documente ale securității din Federația Rusă, FSB, consultate de Washington Post arată că ȘOR a fost susținut puternic de Moscova. ȘOR a organizat și finanțat protestele de la Chișinău, din ultimele săptămâni, împotriva Guvernului. Ministrul Justiției cere scoaterea în afara legii a partidului ȘOR Acum, ministrul Justiției din Republica Moldova arată că „acest partid promovează interesele unui stat străin, ceea ce înseamnă că acționează împotriva suveranității și independenței țării”. „În conformitate cu prevederile art. 41 alin. (4) din Constituție, partidele care, prin scopurile ori prin activitatea lor, militează împotriva pluralismului politic, a principiilor statului de drept, a suveranităţii şi independenţei, a integrităţii teritoriale a Republicii Moldova sunt neconstituţionale. Prin toată activitatea sa de până acum, Partidul Șor a acționat împotriva principiilor statului de drept. Or, finanțarea ilegală în cazul acestui partid a fost confirmată de-a lungul timpului prin hotărâri definitive ale instanțelor judecătorești (alegerile prezidențiale din 2016, alegerile locale în mun.Chișinău din 2018, alegerile parlamentare pe circumscripția Hâncești din 2020, alegerile locale în mun.Bălți din 2021). Din cauza finanțării ilegale, candidații acestui partid au fost excluși din cursele electorale”, a arătat ministrul Justiției. Foto: Facebook Partidul ȘOR „Acest partid promovează interesele unui stat străin” Litvinenko a amintit și de faptul că SUA au oferit dovezi că ȘOR acționează în interesul Moscovei. Observăm că, constatarea finanțărilor ilegale a avut loc în mod constant, aproape la fiecare scrutin electoral, indiferent cine era la guvernare în țară. Plus la aceasta, se cunoaște că instituțiile de drept investighează, prin prisma legislației penale, mai multe acțiuni privind finanțarea acestei formațiuni. De asemenea, constatările autorităților din SUA, dar și materialele ajunse în spațiul public, demonstrează că acest partid promovează interesele unui stat străin, ceea ce înseamnă că acționează împotriva suveranității și independenței țării. În sensul dat, am pregătit o sesizare la Curtea Constituțională prin care vom solicita declararea neconstituționalității Partidului Șor. Sesizarea va fi expediată la Guvern și sper că va fi aprobată la ședința de mâine a cabinetului de miniștri. La formularea sesizării s-a luat în considerație jurisprudența CtEDO și standardele Comisiei de la Veneția. Și este chiar o măsură ultima ratio, deoarece ei continuă și în prezent încălcarea legislației și nu există nicio circumstanță care ar indica asupra faptului că ar fi dispuși să revină pe făgașul legalității”, a arătat Litvinenko. Partidul are statut de „bănuit” La începutul lunii septembrie, Procuratura a anunțat că Partidul „ȘOR”, ca entitate juridică, are statut de bănuit. Formațiunea este vizată într-un dosar penal instrumentat de Procuratura Anticorupţie privind finanțare ilegală şi a campaniei sale electorale pentru alegerile locale din 21 noiembrie, anul trecut. Reprezentanţii partidului ar fi falsificat rapoartele contabile pentru primul semestru al anului 2022, iar persoane din conducere ar fi acceptat finanțarea ilegală, din partea unui grup infracţional organizat. Mai multe persoane au statut de învinuit, printre care şi deputata Marina Tauber. Citește și: Bloomberg: administrația Biden presează, discret, băncile americane să mențină legături cu Rusia. Trezoreria și Departamentul de Stat solicită băncilor să finanțeze companii strategice rusești

Ministrul Justiției, Sergiu Litvinenko, cere scoaterea în afara legii a partidului ȘOR
Administrația Biden presează băncile să mențină legături cu Rusia Foto: Kremlin.ru
Eveniment

Biden presează băncile să mențină legături cu Rusia

Agenția de presă Bloomberg scrie că administrația Biden presează, discret, băncile americane să mențină unele legături cu Rusia. Articolul pornește de la o audiere în Congresul SUA a șefului băncii JPMorgan, Jamie Dimon, care, întrebat insistent dacă a rupt legăturile cu giganți ruși precum Gazprom a spus: „Urmăm instrucțiunile guvernului american, așa cum ne-a cerut să o facem”. Administrația Biden presează băncile să mențină legături cu Rusia „În culise, Trezoreria și Departamentul de Stat au îndemnat giganții bancari, inclusiv JPMorgan și Citigroup, să continue afaceri cu anumite firme strategice rusești, potrivit unor persoane familiare cu situația”, scrie Bloomberg. „Efortul discret face parte din eforturile administrației de a minimiza efectele negative ale regimului de sancțiuni menit să pedepsească Rusia. În timp ce unii membri ai Congresului fac presiuni pentru măsuri mai puternice împotriva Rusiei, administrația încearcă să împiedice progresele Rusiei evitând în același timp o catastrofă economică globală”, justifică agenția măsurile administrației Biden. Administrația Biden a spus în repetate rânduri că dorește ca băncile și întreprinderile să mențină fluxul de bani către sectoarele nesancționate ale economiei Rusiei. Dar amploarea discuțiilor sale cu băncile nu a fost cunoscută, mai explică Bloomberg. #Russia_Sanctions: The US has been assuring its banks that they continue to do business in Russia with critical companies that are exempt from sanctions. To minimize the negative effects of sanctions on food and energy prices, financial institutions such as Citibank & JP Morgan⤵️— Dionis Cenusa (@DionisCenusa) November 8, 2022 Printre companiile cu care băncile din SUA continuă să facă afaceri se află Gazprom sau producătorii de fertilizatori Uralkali sau PhosAgro. Bloomberg arată că băncilor li s-a spus insistent că agricultura și comerțul cu medicamente nu sunt afectate de sancțiuni. Citește și: Sondaj al Academiei Române: aproape 30% dintre cei chestionați ar fugi sau s-ar ascunde, dacă țara este atacată. Circa 36%, gata să participe la apărare

Statul ucrainean a confiscat cinci companii strategice Foto: Facebook
Eveniment

Statul ucrainean a confiscat cinci companii strategice

Statul ucrainean a confiscat cinci companii strategice deținute de oligarhi. Autoritățile de la Kiev s-au folosit de puterile speciale pe care le dețin în caz de război. Statul ucrainean a confiscat cinci companii strategice Comisia Națională a Valorilor Mobiliare și a Pieței de Valori a emis duminică un ordin pentru securizarea acțiunilor la constructorul aeronautic Motor Sich PJSC și la producătorul de hidrocarburi Ukrnafta PJSC, care este susținut de miliardarul Igor Kolomoisky. Autoritățile au vizat, de asemenea, producătorul de camioane Avtokraz, compania industrială Zaporizhtransformator PJSC, care produce reactoare, și o companie de rafinare a petrolului, Ukrtatnafta. „«Începând de astăzi, activele specificate sunt gestionate în numele statului și în interesul întregului sector de securitate - pentru a satisface nevoile Forțelor Armate și ale întregului sector de apărare», a declarat ministrul Apărării, Oleksii Reznikov. Premierul Denys Shmyhal a declarat că guvernul deține această putere extraordinară în conformitate cu legislația de urgență adoptată ca răspuns la invazia Kremlinului, din 24 februarie. Oleksiy Danilov, secretarul Consiliului Național de Securitate și Apărare al Ucrainei, a declarat că guvernul fie va returna bunurile după încetarea legii marțiale, fie va oferi despăgubiri”, scrie Bloomberg. Prim-ministrul Denis Şmîgal a subliniat că aceste întreprinderi fabrică "produse esenţiale pentru nevoile de apărare şi ale forţelor armate, precum şi pentru sectorul de energie". "Aceste întreprinderi trebuie să funcţioneze 24 de ore din 24 şi şapte zile din şapte pentru nevoile de apărare ale statului", a dat el asigurări. Citește și: Sondaj al Academiei Române: aproape 30% dintre cei chestionați ar fugi sau s-ar ascunde, dacă țara este atacată. Circa 36%, gata să participe la apărare Big news to watch on Ukraine's economic (deoligarchization?) front:https://t.co/46TE07qDj6— Dan Peleschuk (@dpeleschuk) November 7, 2022 Bătălie cu oligarhii Ucrainei Dincolo de nevoile de război ale Ucrainei, toate cele cinci companii au legături cu unii dintre cei mai puternici oameni de afaceri ai Ucrainei. Kolomoisky este proprietarul beneficiar al unui pachet minoritar din Ukrnafta, în timp ce Kostyantin Zhevago controlează Avtokraz, mai explică Bloomberg. Coproprietarul Motor Sich, Vyacheslav Bohuslayev, a fost reținut luna trecută de serviciul de securitate de stat. Decizia guvernului este „aproape revoluționară” ca modalitate de a le deposeda de putere pe oligarhi, potrivit lui Volodymyr Fesenko, șeful institutului de cercetare Penta din Kiev. „Am remarcat anul trecut că adevărata deoligarhizare va începe după ce statul va recâștiga controlul asupra Ukrnaftei. Cu siguranță, logica războiului și a intereselor de securitate ale statului stă în primul rând în această decizie, iar acest lucru se face în funcție de normele legii marțiale”, a arătat Fesenko.

DIICOT a clasat dosarul otrăvirii Doinei Pană Foto: Facebook
Politică

DIICOT a clasat dosarul otrăvirii Doinei Pană

DIICOT a clasat dosarul otrăvirii Doinei Pană, care în ianuarie 2018 susținea că ar fi fost otrăvită. Institutul Național Medico-Legal (INML) a arătat că nu a existat o intoxicaţie cu mercur și de vină ar fi, posibil, „alimentaţia modernă”. Expertizele efectuate de către INML au stabilit ea nu a fost intoxicată cu mercur, ci posibil doar "expusă" la mercur cu valori reduse, în urma ingerării unor alimente. Investigațiile - solicitate repetat de fostul demnitar PSD - și audierile au costat statul român 10.000 de lei. DIICOT a clasat dosarul otrăvirii Doinei Pană "Nu i-a fost pusă viaţa în primejdie", este o altă concluzie a unui medic de la INML. În ianuarie 2018, Doina Pană a renunţat la funcţia de ministru al Pădurilor, invocând că are probleme de sănătate şi a reclamat că a fost otrăvită cu mercur, indicând ca posibili vinovaţi "mafia din industria lemnului". Probele strânse de DIICOT nu au confirmat însă susţinerile fostului ministru. În ordonanţa de clasare, procurorii notează că Doina Pană a adus ca principală probă fotocopia unui buletin de analize toxicologice din data de 16 ianuarie 2018, emis de către Spitalul Clinic de Urgenţă Bucureşti - Secţia ATI Toxicologie, cu toate că ea nu figurează în baza de date ca prezentată sau internată în perioada ianuarie 2018 - iunie 2018 în această unitate sanitară. Expertizele efectuate de INML în acest caz au stabilit că "nu există elemente obiective care să susţină faptul că în cazul persoanei vătămate (Doina Pană, n.r.) a existat o intoxicaţie cu mercur", iar afecţiunile invocate de fostul ministru nu au legătură cu intoxicaţia cu mercur. Citește și: Sondaj al Academiei Române: aproape 30% dintre cei chestionați ar fugi sau s-ar ascunde, dacă țara este atacată. Circa 36%, gata să participe la apărare Peștele, principalul suspect Totodată, INML consideră că, probabil, Doina Pană a fost expusă la mercur la valori reduse, posibil în urma "alimentaţiei moderne". Conform INML, alimentele existente pe piaţă care conţin mercur şi care pot provoca simptomele reclamate de Doina Pană sunt: peştele, fructele de mare, cerealele, fructele, carnea provenită de la animale care au fost hrănite cu cereale contaminate cu mercur. Potrivit ordonanţei de clasare, buletinul de analize emis în ianuarie 2018 de Spitalul Clinic de Urgenţă Bucureşti menţiona o valoare de 19 ľg/l în urină, faţă de valoarea normală considerată, sub 10 ľg/l. Medicii de la spital susţineau că această valoare "permite" diagnosticul de intoxicaţie cu mercur, pentru care s-a recomandat tratament cu chelatori de mercur, începând cu data de 17.01.2018. Investigaţia DIICOT a luat în calcul trei variante: *a existat o intoxicare prin ingestie voluntară ca urmare a unui comportament normal, consumerist; *a existat o intoxicare prin sursă terapeutică, eventual cronică; *a existat o otrăvire criminală, în acest ultim caz trebuind să fie probată existenţa unui grup infracţional organizat şi împrejurările producerii stării de intoxicaţie cu mercur. Nouă audieri la DIICOT Doina Pană a fost audiată de nouă ori de către procurori, în perioada ianuarie 2018 - februarie 2020, declaraţii fiind luate şi de la mai mulţi angajaţi de la Ministerul Pădurilor. În martie 2018, DIICOT dispune efectuarea unei expertize medico-legale de către INML, în baza căreia a fost întocmit un raport de expertiză medico-legală, cu următoarele concluzii: *persoanei vătămate nu i-a fost pusă în primejdie viaţa, întrucât "concentraţia letală în urină, după cum reiese din datele din literatura de specialitate, este de ordinul a 800 ľg/l, ceea ce ne permite să apreciem că valoarea concentraţiei de mercur depistată nu a fost de natură să pună în primejdie viaţa persoanei. La determinările ulterioare valorile concentraţiei de mercur au revenit la normal". *în ceea ce priveşte perioada în care mercurul a fost asimilat de organismul persoanei vătămate, conform raportului de expertiză medico-legală: "în intoxicaţia cu mercur calea de absorbţie poate fi inhalatorie, digestivă, cutanată, injectabilă, iar manifestările clinice apar la concentraţii de peste 100 ľg/l prin simptome precum furnicături, arsuri (neuropatie periferică) şi semne clinice precum descuamări ale pielii, transpiraţii abundente, hipersalivaţie, tahicardie persistentă, hipertensiune arterială, hiperemie cutanată, hipotonie musculară. *medicul legist a concluzionat faptul ca nu deţine elemente obiective care sa ateste calea şi perioada de administrare a mercurului. Mai mult, INML a stabilit că afecţiunile cu care a fost diagnosticată Doina Pană "nu aparţin tabloului clinic al intoxicaţiei cu mercur". Pană insistă că a fost otrăvită Doina Pană a solicitat în august 2018 efectuarea unui nou raport de analiză medico-legală, la care să asiste şi medicul său, cerere aprobată de DIICOT, mai ales că raportul INML nu a lămurit, din punct de vedere teoretic, perioada de absorbţie a mercurului în corp. În suplimentul de expertiză, medicul de la INML a menţionat că "nu deţine elemente obiective care să precizeze perioada, calea şi durata în care s-a acumulat mercur în organismul persoanei vătămate. Având în vedere că simptomatologia pacientei a fost nespecifică, o apreciere bazată exclusiv pe aceasta este speculativă". Totodată, INML susţine că una din afecţiunile de care suferă Doina Pană nu are legătură cu intoxicaţia cu mercur: "ocluzia coronariană (astuparea arterelor inimii) nu reprezintă consecinţă a intoxicaţiei cu mercur şi are un substrat fiziopatologic (biologic) diferit". Doina Pană a contestat din nou concluziile INML, astfel încât, în septembrie 2021, este efectuat un nou raport medico-legal, de data aceasta de către o comisie din cadrul INML. Buletin toxicologic de la un spital pe la care nu a trecut Comisia de la INML a reţinut în concluzii faptul că la data de 15.01.2018 Doina Pană a efectuat un examen toxicologic din proba de urină care a evidenţiat o valoare a mercurului de 19 microg/l. La data de 17.01.2018, s-a prescris tratament cu chelatori. S-a repetat examenul toxicologic pe data de 25.01.2018 din proba de sânge şi urină, cu o valoare de 3,3 microg/l în urină şi de 0 microg/l în sânge. Buletinele toxicologice sunt eliberate de Spitalul Clinic de Urgenţă Bucureşti - Secţia ATI Toxicologie (cu toate că Doina Pană nu figurează în baza de date ca prezentată sau internată în perioada ianuarie 2018 - iunie 2018, în această unitate sanitară). De asemenea, nu există alte documente medicale din ianuarie 2018 care să ateste starea clinică a Doinei Pană, precum nici alte buletine de analize medicale privind parametrii biologici ai acesteia. Analize peste analize Ultimele examene de laborator (noiembrie-decembrie 2017) au arătat valori în limite normale ale hemoleucogramei, ale analizelor privind funcţia renală şi hepatică, precum şi a analizei urinei. "Având în vedere cele de mai sus, comisia din cadrul INML Mina Minovici a susţinut că nu există elemente obiective care să susţină faptul că în cazul persoanei vătămate a existat o intoxicaţie cu mercur. În continuare, comisia din cadrul INML a formulat următoarele concluzii. Examenul toxicologic din data de 15.01.2018 a evidenţiat o valoare a mercurului în urină de 19 microg/l, care poate indica o expunere la mercur, dar nu reprezintă o valoare toxică a mercurului. Doar pe baza acestui rezultat nu se poate stabili diagnosticul de intoxicaţie (...) Conform literaturii de specialitate, nivelul toxic de mercur în sânge este considerat la valori cuprinse între 35-150 ľg/l, această valoare variind de la un studiu la altul. Parametrul de expunere biologică (a nu se confunda cu nivel toxic) pentru mercur, aşa cum este stabilit de U.S. Federal Biological Exposure Index (BEI) este de 50 microg/L în urină", se arată în documentul DIICOT. 10.000 de lei plătiți de statul român INML a anunţat că nu se pot face aprecieri cu privire la momentul real al expunerii la mercur şi, ţinând cont de valoarea mercurului constatată prin analiza toxicologică nr. 210 din 15.01.2018, "aceasta reprezintă cel mai probabil expresia unei expuneri la mercur, la valori reduse, posibil habituale în contextul vieţii citadine şi al alimentaţiei moderne". Pe de altă parte, DIICOT susţine că nu există probe privind existenţa unui grup infracţional organizat, constituit din membri ai ASFOR - Asociaţia Forestierilor din România, care să fi plănuit uciderea fostului ministru al Pădurilor. De menţionat că această anchetă a costat 10.000 de lei, bani care vor fi achitaţi de statul român.

Aproape 30% ar fugi din țară dacă începe un război Foto: Facebook ministerul Apărării
Eveniment

Aproape 30% ar fugi dacă țara este atacată

Un sondaj al Academiei Române arată că aproape 30% dintre cei chestionați ar fugi sau s-ar ascunde, dacă „țara noastră este atacată” și ar începe un război. O treime ar aștepta „să vadă cum merg lucrurile”, iar 36,1% ar particpa „cum pot” la apărarea țării. Aproape 30% ar fugi dacă țara este atacată Principalul motiv invocat de cei care nu ar vrea să participe la apărarea țării este că ar fi datoria militarilor să se lupte: 32,3% dintre cei chestionați invocă această scuză. Însă 23,6% apreciază că au o datorie față de familie, nu față de țară, iar circa 22% nu vor să meargă la război pentru a apăra averile corupților. Alți 18% dintre cei care nu ar vrea să particpe la apărarea țării cred că România este deja în mâinile străinilor. Sondajul arată un procent uriaș al celor care cred că România nu merge într-o direcție bună: 87%, față de doar 12% care cred că direcția este corectă. Ierarhia de încredere nu se schimbă mult faţă de anii trecuţi, dar inclusiv instituţii care beneficiază regulat de încredere mare au imaginea marcată de dificultăţile din ultimul an: Biserica - 65,6% în 2022, faţă de 70,16% în 2021 şi Armata - 66,4% în 2022, faţă de 86,63% în 2021. Zelenski, de 5-6 ori mai popular decât Putin Cei intervievați au arătat și care sunt liderii străini în care au cea mai mare încredere: regele Charles al III-lea este pe primul loc, fiind urmat de președintele Franței, Emanuel Macron, și de cel al Ucraine,i Volodimir Zelenski. În Zelenski au încredere multă și foarte multă 28% dintre cetățenii români, în Putin doar 5,3%. Președintele SUA, Joe Biden, se bucură de încrederea a circa 25% dintre cei chestionați. Interesant este că, la întrebarea cine este de vină pentru explozia prețurilor la energie, 47% indică „vina celor care conduc România”, 28% - politicile ecologiste ale UE și doar 23,9% războiul din Ucraina. Sondajul arată că o majoritate zdrobitoare consideră că Rusia este vinovată de războiul din Ucraina - 51,5% - doar 16% arată spre UE și SUA, iar 3,4% spre Ucraina. Circa 26,3% cred că Rusia este „mai mult vinovată”, dar și Ucraina are o parte din vină. Citește și: Comisia Europeană va finanța Ucraina cu 1,5 miliarde de euro lunar în 2023, dar atrage atenția că este nevoie și de sprijinul altor mari finanțatori pentru a acoperi nevoile Barometrul de securitate al României, ediţia noiembrie 2022, un sondaj reprezentativ la nivel naţional, făcut prin interviuri telefonice (CATI), a fost realizat de Laboratorul pentru Analiza Războiului Informaţional şi Comunicare Strategică (LARICS), în parteneriat cu Institutul de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale (ISPRI) al Academiei Române, în perioada 29 septembrie - 10 octombrie, pe un eşantion de 1.001 persoane, având o eroarea maximă admisă: +/- 3,1%, la un nivel de încredere de 95%.

Potop de pomeni de la Budăi către bugetari Foto: Facebook
Politică

Potop de pomeni de la Budăi către bugetari

Potop de pomeni de la ministerul lui Marius Budăi (PSD) către bugetari: aceștia vor avea trei zile libere în plus, în 2023. Pe de altă parte, toți bugetarii care au cea mai mică legătură cu gestionarea fondurilor europene, respectiv din PNRR, vor primi un spor de 50% la salariu. De acest spor vor beneficia și primarii și președinții Consiliului Județean. Nici una dintre aceste măsuri nu este însoțită de un calcul al impactului bugetar. În schimb, duminică seara, ministrul Budăi anunța că pensiile vor crește cu doar 10%, mult sub inflație: „Vorbim despre o majorare de 10% și pentru iarnă să sprijinim categoriile vulnerabile”. Citește și: Comisia Europeană va finanța Ucraina cu 1,5 miliarde de euro lunar în 2023, dar atrage atenția că este nevoie și de sprijinul altor mari finanțatori pentru a acoperi nevoile Potop de pomeni de la Budăi către bugetari Potrivit unui proiect al unei hotărâri de guvern, proiect inițiat de ministerul Muncii, „pentru personalul instituţiilor şi autorităţilor publice, ziua de 23 ianuarie, 2 iunie și 14 august 2023 se stabilesc ca zile libere”. Aceste zile libere vor fi o „punte” între sărbătorile legale deja stabilite și week-end. Teoretic, bugetarii vor recupera aceste zile libere. Proiectul are drept scop „a crea personalului instituţiilor și autorităților publice timp liber pentru recuperarea capacității de muncă”. Pe de altă parte, un proiect de ordonanță de urgență elaborat tot de ministerul Muncii prevede „majorarea salariului de bază, soldei de funcție/salariului de funcție, indemnizației de încadrare cu până la 50%” pentru toți bugetarii care lucrează cu fonduri comunitare. Până acum se majora cu 75% doar salariul de bază. În nota de fundamentare nu există un calcul al impactului bugetar. Primarii, președinții de consilii județene, viceprimarii și și vicepreședinții consiliilor județene vor putea primi acest spor. În plus, corpul controlorilor financiari din ministerul de Finanțe va primi un plus de 25% la salariu.

Patru state unde se desfășoară bătălii cruciale Foto: Twitter
Eveniment

Patru state unde se desfășoară bătălii cruciale

Alegeri în SUA, 8 noiembrie 2022: sunt patru state unde se desfășoară bătălii cruciale pentru controlul asupra Senatului. Chiar și democrații par să fi acceptat că vor pierde majoritatea în Camera Reprezentanților - nouă colegii controlate acum de democrați vor trece aproape cert la republicani, apreciază Cook Political Report, și în alte 23 fiefuri democrate se duc bătălii strânse - dar se bat pentru fiecare vot în Senat. Foto: Twitter ABC/ FiveThirtyEight.com Alegerile vor decide soarta tuturor celor 435 de locuri din Camera Reprezentanților (mandatele fiind de doi ani) și pentru 36 din cele 100 de locuri de șase ani în Senat. În plus se vor alege 36 din cei 50 de guvernatori ai statelor SUA. Un sondaj The Times arăta, azi, că intențiile de vot, la nivel național, sunt 51% pentru republicani și 49% pentru democrați. Problemele cheie ale alegătorilor sunt economia și inflația, unde republicanii dețin un avantaj clar, potrivit unui sondaj Washington Post-ABC News publicat în week-end. Doar 48% dintre cei chestionați consideră clima o problemă a acestor alegeri, mult sub cei peste 80% îngrijorați de economie. Acest sondaj arată însă că 32% dintre americani nu au încredere că voturile vor fi numărate corect. Foto: Twitter Prezența s-ar putea să fie uriașă, circa 63%, comparabilă doar cu cea din 1894. Citește și: Comisia Europeană va finanța Ucraina cu 1,5 miliarde de euro lunar în 2023, dar atrage atenția că este nevoie și de sprijinul altor mari finanțatori pentru a acoperi nevoile Patru state unde se desfășoară bătălii cruciale Potrivit sondajelor de până acum, din cele 100 de locuri din Senat, 47 vor fi ale democraților și 49 ale republicanilor. Sunt, deci, patru state în care se desfășoară lupte dure: Pennsylvania: John Fetterman (D) vs. Mehmet Oz (R). Biden, Obama și Trump s-au dus în Pennsylvania în ultimele zile, pentru că fiecare vot contează. Ultimele sondaje arată că Fetterman și Oz sunt, de facto, la egalitate. Oz, puternic susținut de Trump a recuperat masiv din august până acum, când diferența față de Fetterman era de 12%. Georgia: Raphael Warnock (D) vs. Herschel Walker (R). Și aici candidații sunt la egalitate în sondaje. Warnock este unul din democrații care au luat distanță față de Biden, care are o popularitate extrem de scăzută în acest stat. În acest stat, trebuie să obții 50% din voturi pentru a fi ales senator. Nevada: Catherine Cortez Masto (D) vs. Adam Laxalt (R). Sondajele arată aici un ușor avans la republicanului, care este pe un trend de creșeter și are ca principală temă inflația Arizona: Mark Kelly (D) vs. Blake Masters (R). Kelly, fost astronaut, are un ușor avantaj în fața candidatului republican. Masters este susținut de miliardarul Peter Thiel. Și Ohio era considerat un stat în dispută, dar ultimele sondaje prezentate de un agregator, FiverThirtyEight.com, indică un avans solid al candidatului democrat, de 4,7%. When will we know 2022 midterm election results? https://t.co/9jq8NlflAA #Election2022 pic.twitter.com/CBWhtRRTQm— FiveThirtyEight (@FiveThirtyEight) November 6, 2022 Și Obama, și Trump, au pierdut așa numitele alegeri midterm, când erau la Casa Albă. Dacă republicanii vor deține controlul Legislativului, vor bloca agenda lui Biden și vor porni investigații, inclusiv asupra activității Departamentului de Justiție. Nu este exclus ca ei să demareze procedura de punere sub acuzare a președintelui Joe Biden. The midterm election is Tuesday, November 8th! If cannabis is important to you, roll up to the polls. Go to https://t.co/nIBmjTOtmu to get the info you need to vote in your state. Change happens when you vote! @cannabis_voter pic.twitter.com/CmkpGDF7FS— Curaleaf (@Curaleaf_Inc) November 6, 2022

Circa 40% dintre germani cred că NATO a provocat Rusia Foto: Twitter
Eveniment

Circa 40% germani cred că NATO a provocat Rusia

Germania are șoșociștii ei: circa 40% dintre germani cred că NATO a provocat Rusia să atace Ucraina, arată un sondaj efectuat de Center für Monitoring, Analyse und Strategie (CEMAS) în octombrie și publicat acum câteva zile. La acest studiu au participa 2.208 persoane, iar datele au fost colectate între trei și 11 octombrie. Circa 40% dintre germani cred că NATO a provocat Rusia CEMAS a pus aceleași întrebări în cadrul unui sondaj din aprilie, așa că acum rezultatele pot fi comparate, iar ele arată că tot mai mulți germani cred în propaganda Kremlinului. Publicul cel mai vulnerabil la mesajele Rusiei este din estul Germaniei și votează cu formațiunea extremistă AfD. Iată principalele date ale sondajului: Cu afirmația „NATO a provocat Rusia atât de mult încât Rusia a fost nevoită să intre în război”, sunt pe deplin de acord 19% dintre cei chestionați, iar 21% o acceptă parțial. Însă 60% o resping. În aprilie, erau deplin de acord cu această afirmație doar 12%, iar 17% erau parțial de acord. Cu afirmația „Putin luptă cu o elită globală, care trage sforile din spatele cortinei” sunt deplin de acord 18%, iar parțial de acord 26%. În aprilie, procentele erau de 12%, respectiv 20%. Cu afirmația „Din punct de vedere istoric, Ucraina nu are nicio revendicare teritorială proprie și este de fapt parte a Rusiei” sunt deplin de acord 14%, parțial - 21%. În aprilie: 8% acord deplin și 18%, parțial. Cu afirmația „Ucraina, împreună cu SUA, a operat biolaboratoare secrete pentru producerea de arme biologice”, sunt deplin de acord 12%, iar parțial - 21%. În aprilie, aceste procente erau de șapte, respectiv 14%. Circa 20% dintre cei chestionați sunt total sau parțial de acord că războiul din Ucraina este o diversiune de la pandemia de coronavirus. Germania de Est, mai pro-rusă „Narațiunile conspiraționiste despre războiul rus de agresiune din Ucraina au prins în special în Germania de Est. Datele arată diferențe semnificative în evaluarea propagandei pro-ruse între Germania de Est și Germania de Vest. În timp ce în Germania de Est, unul din trei a fost de acord cu afirmația că NATO ar fi provocat Rusia atat de mult incat Rusia a fost nevoită să intre în război, în vestul Germaniei doar 16% au acceptat această ipoteză, adică circa jumătate”, scrie CEMAS. According to a poll by Cemas, about 18 percent of #Germans agreed with the statement that #Putin "is fighting against the world elite, which is pulling strings behind the scenes.". #Russian propaganda myths tend to be believed more in eastern #Germany. https://t.co/O5yOXghMue— NEXTA (@nexta_tv) November 2, 2022 „Având în vedere multiplele crize actuale și viitoare, acum este nevoie de o strategie pentru a face față ideologiei conspirației și mediului extremist de dreapta, care abuzează de incertitudinea politică și socială în propriile scopuri”, mai apreciază institutul. Citește și: VIDEO+FOTO Kievul, în întuneric. Orașul este pregătit de evacuare totală, dacă Putin distruge toate resursele de alimentare cu energie – New York Times

Pensiile în Germania vor crește mult sub rata inflației Foto: Facebook Olaf Scholz
Eveniment

Pensiile în Germania vor crește mult sub rata inflației

Pensiile în Germania condusă de social-democratul Olaf Scholz vor crește mult sub rata inflației: majorarea va fi de cel mult 4,2%. În schimb, rata inflației este de 7%. Acum câteva zile, Rainer Dulger, preşedintele Confederaţiei Asociaţiilor Patronale Germane, avertiza că sistemul va intra în colaps dacă nu va fi reformat. Pensiile în Germania vor crește mult sub rata inflației Pensiile de stat din vestul Germaniei ar crește cu 3,5%, iar cele din estul Germaniei cu 4,2%, potrivit proiectului, în condițiile în care guvernul continuă să reducă decalajul pensiilor dintre cele două regiuni. Decizia finală referitoare la creșterile pensiilor va depinde de datele referitoare la creșterea salariilor, care vor fi publicate la începutul anului 2023, arată Reuters, care a văcut documente ale guvernului de la Berlin. Sistemul de pensii al Germaniei nu va fi viabil financiar în cinci ani, dacă nu va fi reformat, a arătat Rainer Dulger, preşedintele Confederaţiei Asociaţiilor Patronale Germane, acum cinci zile. Influentul grup de lobby reprezintă aproximativ 20 de milioane de angajaţi din forţa de muncă germană. Dulger a declarat pentru ziarul german Bild am Sonntag că economia germană slăbeşte şi sistemul social este ”în prag de colaps”. Citește și: VIDEO+FOTO Kievul, în întuneric. Orașul este pregătit de evacuare totală, dacă Putin distruge toate resursele de alimentare cu energie – New York Times ”Costurile vor exploda”, a spus el, potrivit unei traduceri a CNBC. În 2019, contribuţiile la planurile publice de pensii ale Germaniei au reprezentat aproximativ 10,1% din PIB-ul naţiunii, dar este de aşteptat să crească la 12,2% până în 2070, în sistemul actual, conform Raportului privind îmbătrânirea din 2021 publicat de Comisia Europeană.

Segolene Royal scrie că peștele s-a scumpit datorită războiului Foto: Facebook
Eveniment

Royal scrie că peștele s-a scumpit datorită războiului

Propagandă putinistă: Segolene Royal, fost candidat socialist la președinția Franței, scrie că-n Portugalia peștele s-a scumpit din cauza războiului din Ucraina și cere ca acest conflict să fie stopat. Ea nu este la prima postare în care atacă, direct sau indirect, refuzul Kievului de a accepta negocieri de pace. Agenția de presă oficială a Kremlinului, TASS, i-a preluat mesajele, când ea l-a acuzat pe președintele Zelenski că minte, ba chiar a acerut ca asemenea forme de propagandă să fie interzise. Royal scrie că peștele s-a scumpit datorită războiului Acum, mesajul în care susține că peștele din Portugalia s-a scumpit datorită conflictului din Ucraina și sugerează că portughezii fură, împinși de foamete, a primit peste 8.000 de like-uri și a fost redistribuit de peste 3.000 de ori. Terrible. Des boîtes de thon à 1,79 euros protégés par des antivols au Portugal contre les vols pour manger. C’est ça l’Europe avec laquelle on va faire rêver les jeunes ? Il faut que cette guerre en Ukraine s’arrête et que tout le monde s’y mette pour y arriver #Ukraine pic.twitter.com/6lIIwswahr— Ségolène Royal (@RoyalSegolene) November 4, 2022 „Teribil. Cutii de ton la 1,79 euro protejate cu dispozitive antifurt, în Portugalia, impotriva furturilor de mâncare. Este aceasta Europa la care îi vom face pe cei tineri să viseze? Acest război din Ucraina trebuie să se oprească”, a scris Segolene Royal pe Twitter, pornind de la o fotografie și un reportaj din Le Monde. C’est un fake! Il s’agit coup de pub d’il y a quelques années qui a été indûment réutilisé par la presse récemment. Effacez ce tweet, svp. La désinformation ne sert à rien!— Inês Melo Sampaio (@i_melosampaio) November 5, 2022 O jurnalistă din Portugalia i-a atras atenția că știrea despre conserva de 1,79 euro protejată de dispozitive antifurt este, de fapt, o reclamă veche de mai mulți ani, iar presa a preluat-o fără verificare. „Fostul ministru francez Segolene Royal a condamnat joi campania de propagandă a președintelui ucrainean Vladimir Zelensky și a anturajului său, care urmărește să prevină negocierile de pace. „Propaganda lui Zelensky care generează frică are două scopuri. Primul obiectiv este să-și motiveze armata. Când președintele ucrainean vorbește despre torturarea soldaților, ar trebui să afecteze militarii ucraineni, să-i mobilizeze. De asemenea, servește ca un obstacol în calea procesului de pace", a spus ea la televiziunea BFM”, scria TASS, la 2 septembrie. Citește și: VIDEO+FOTO Kievul, în întuneric. Orașul este pregătit de evacuare totală, dacă Putin distruge toate resursele de alimentare cu energie – New York Times Segolene Royal a fost de patru ori ministru, candidat la președinția Franței, în 2007 - când a pierdut în turul II în fața lui Nicholas Sarkozy - și, din 2017 în 2020, ambasador.

Kievul, pregătit de evacuare totală Foto: Twitter/ Serhiy Ristenko
Eveniment

Kievul, pregătit de evacuare totală

Kievul este pregătit de evacuare totală, dacă forțele militare ale lui Putin vor distruge toate resursele de alimentare cu energie, scrie New York Times. Infrastructura energetică a orașului este atât de distrusă încât lucrătorii municipali au amenajat 1.000 de centre de încălzire, care pot fi transformate și în adăposturi, în caz de bombardament. The moment of turning off the lights in Kyiv. Please, don’t complain that you had a bad day.#russiaisaterroriststate pic.twitter.com/h0jsO758Oa— Roman ?? Sheremeta (@rshereme) November 6, 2022 Kievul are circa trei milioane de locuitori. Kievul, pregătit de evacuare totală Dar întreruperea totală a curentului înseamnă că locuitorii nu vor avea nici apă, nici canalizare. „Pentru a încerca să împiedice prăbușirea completă a rețelei, compania națională de energie din Ucraina a anunțat, sâmbătă, că va continua să impună întreruperi de curent în șapte regiuni. Presiunea uriașă asupra capacității Ucrainei de a furniza energie este rezultatul bombardamentelor pe scară largă ale forțelor ruse asupra infrastructurii energetice critice din întreaga țară, o tactică la care analiștii spun că președintele Putin a recurs în timp ce trupele sale au suferit eșecuri repetate pe câmpul de luptă. Pagubele cauzate de atacurile ruse au adus noi suferințe asupra civililor ucraineni și au forțat oficialii să ia în calcul posibilitatea să nu poată furniza servicii de bază”, scrie New York Times. Orașul va avea un interval de 12 ore în care va realiza că întreaga rețea pică și tot orașul trebuie evacuat. “Sooner or later, the light will come.” Life is hard in Kyiv without reliable, heat, or power, after Russia has bombarded Ukraine’s energy infrastructure. I met with residents and businesses in the city to see how they’re adapting to the ongoing blackouts. Watch our report. pic.twitter.com/9hZvNirEwx— Christiane Amanpour (@amanpour) November 4, 2022 În octombrie, la televiziunea rusă, parlamentarii din Duma de Stat jubilau și explicau cum va fi bombardată Ucraina până se va trăi ca-n epoca de piatră, vor izbucni epidemiile, iar refugiații vor copleși vestul. Russian lawmakers Andrey Gurulyov and Konstantin Dolgov advocate freezing, starving the Ukrainian civilian population, forcing them into exile by making their survival otherwise impossible. State TV host Olga Skabeeva disingenuously claims that Russia simply has no other choice. pic.twitter.com/joz8ui9P8l— Julia Davis (@JuliaDavisNews) October 20, 2022 „Orașul va pluti în rahat” „Absența electricității înseamnă absența apei potabile, a frigiderelor, a rețelei de canalizare. O săptămână după ce curentul electric va fi întrerupt la Kiev, orașul va pluti în rahat. Va exista riscul serios al unor epidemii. Alt punct: nu trebuie să atacăm nodurile feroviare, ci centrele de control. Suntem în epoca digitală, centre de date cu servere controlează căile ferate și sistemele de alimentare cu energie ale Ucrainei, sistemele bancare și imprimeria de bani (…) Operațiunea noastră de distrugere a infrastructurii critice este purtată într-o manieră clasică (…): stabilim obiectivele pentru determina colapsul țării. (…) Sperăm într-un nou flux de refugiați spre Vest, pentru că nu ai cum să trăiești (…) Industria va fi oprită. Din păcate, acum, la Kiev și în vestul Ucrainei, se lucrează la repararea echipamentelor militare distruse. Cum va trăi cineva într-o țară în care totul este distrus?”, a explicat un deputat rus la postul Rossia-1. Citește și: Noua strategie a lui Putin: bombardează Ucraina înapoi în epoca de piatră. Rachetele rusești au distrus circa 40% din rețeaua electrică. Zelenski face apel la economii dure de energie

Sfatul lui Arafat în caz de cutremur Foto: Facebook DSU
Politică

Sfatul lui Arafat în caz de cutremur

Sfatul lui Arafat în caz de cutremur: „Cel mai important este să nu intre panică şi să lase deoparte toate teoriile de conspiraţie şi orice poate să fie răspândit pe reţelele de socializare”. Prezent, sâmbătă, la emisiunea Insider politic de la Prima TV, şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă (DSU), Raed Arafat, le-a transmis românilor să se informeze de pe site-ul fiipregatit.ro despre ce au de făcut în cazul unui cutremur. Sfatul lui Arafat în caz de cutremur ”În primu rând, să intre pe fiipregatit.ro, să vadă ce recomandăm înainte, în timp şi după. Să aibă aplicaţia DSU descărcată, mai ales acum că va ieşi varianta nouă care va putea fi descărcată în câteva săptămâni. Acolo pot să primească şi mai multe informaţii. Şi pot să intre pe foarte multe recomandări, cum să te ajuţi, cum să te salvezi în timpul unei situaţii cum ar fi un cutremur, cum să ajuţi vecinii şi aşa mai departe. Cel mai important lucru este nu intre în panică şi să lase deoparte toate teoriile de conspiraţie şi orice poate să fie răspândit pe reţelele de socializare sau chiar uneori pe unele televiziuni, să lase până când verifică. Sau când vede oficial acest lucru transmis de către un purtător de cuvânt, o persoană oficială”, a declarat Arafat, citat de news.ro. Şeful DSU a adăugat că în cazul cutremurului din această săptămână nu a fost transmis un mesaj RO-Alert, aşa cum ar fi transmis unele televiziuni. Citește și: Polițist arestat într-un dosar de tentativă de omor, alți doi sub control judiciar. Trei suspecţi ar fi bătut o victimă şi ar fi încercat să o înece în Dunăre Bătălie dură cu „site-urile sociale” ”Riscăm foarte mult, într-o perioadă de catastrofă, ca în reţelele de socializare să pornească o ştire falsă, cum astăzi a pornit că noi am fi dat un mesaj RO-Alert, cu cutremurul care a fost, că am fi dat mesaj RO-Alert care nu a ajuns la toată lumea. Noi nu am dat mesaj. Acest lucru a fost preluat de unele televiziuni şi a trebuit demontat totul. Aşa că oamenii să fie foarte atenţi de unde preiau informaţiile pentru că cu asta ei pot să ajungă să facă lucruri care nu sunt chiar corecte, să nu fie recomandate, să fie în detrimentul lor. Rugămintea mea, pentru toţi, de la început, când apare o situaţie gravă, prima dată vezi ce spun site-urile oficiale. După care citeşte ce vrei şi analizează, dar vezi ce recomendă partea oficială. Asta este cel mai important lucru”, a mai adăugat Arafat.

Polițist arestat într-un dosar de tentativă de omor Foto: Politia Romana
Eveniment

Polițist arestat într-un dosar de tentativă de omor

Un polițist a fost arestat într-un dosar de tentativă de omor cu premeditare. Dosarul este instrumentat de DIICOT. Alți doi polițiști sunt sub control judiciar, dar DIICOT contestă decizia. În ianuarie 2021, trei suspecţi ar fi urmărit o victimă, pe care au bătut-o şi au dus-o cu maşina pe marginea Dunării unde au încercat să o înece. Polițist arestat într-un dosar de tentativă de omor Procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) – Biroul Teritorial Caraş-Severin au reţinut pentru 24 de ore patru inculpaţi într-un dosar în care se fac cercetări pentru constituirea unui grup infracţional organizat, tentativă de omor calificat, lipsire de libertate în mod ilegal, favorizarea făptuitorului, abuz în serviciu şi fals intelectual. Anterior, procurorii şi poliţiştii au făcut opt percheziţii domiciliare în judeţul Caraş-Severin, în urma cărora au fost ridicate mai multe sisteme informatice şi alte mijloace de probă, iar şapte persoane suspectat că sunt implicate în activitatea infracţională au fost duse la audieri. ”În cauză se desfăşoară cercetări privind activitatea unui grup infracţional organizat constituit având ca scop săvârşirea infracţiunii de omor calificat cu premeditare, grup care a fost constituit de trei inculpaţi din oraşul Moldova Nouă, judeţul Caraş-Severin, şi care a fost sprijinit de alţi 4 inculpaţi, trei dintre aceştia având calitatea de poliţist. Astfel, în vederea atingerii scopului grupului infracţional organizat, cei trei inculpaţi care au constituit grupul infracţional organizat, în noaptea de 22 spre 23 ianuarie 2021, au abordat, supravegheat şi urmărit o persoană vătămată, pe care au atacat-o după ce aceasta a ajuns în dreptul imobilului în care locuieşte, lovind-o în mod repetat, cu pumnii, picioarele şi o bâtă de baseball şi introducând-o împotriva voinţei acesteia în portbagajul unui autoturism. Inculpaţii au transportat persoana vătămată pe marginea fluviului Dunărea unde unul dintre aceştia a încercat să o înece, ţinând-o cu forţa cu capul în apă”, au arătat procurorii DIICOT. Victima, invitată să depună plângere pentru ca poliția să facă ceva Potrivit sursei citate, întrucât inculpaţii şi-au dat seama că au fost alertate organele de poliţie, au abandonat persoana vătămată într-o zonă de la periferia oraşului Moldova Nouă şi au reuşit să fugă, cu sprijinul unui al patrulea inculpat. ”Referitor la activitatea inculpaţilor care au calitatea de poliţist, s-a reţinut că aceştia au întocmit în mod fals fişa de intervenţie la eveniment ca urmare a apelului înregistrat la 112 şi au atestat împrejurări necorespunzătoare adevărului, menţionând că ar fi fost comisă o infracţiune de lovire sau alte violenţe, faptă pentru care este necesară formularea unei plângeri prealabile”, a precizat DIICOT. Poliția din Caraș Severina vrut să îngroape dosarul Potrivit primelor informații, din presa locală, polițiștii sunt acuzați că au sprijinit un grup infracțional organizat care ar fi vrut să mușamalizeze un dosar de violență și sechestrare de persoane. În ianuarie, Expres de Banat scria că un bărbat de 55 de ani din Moldova Nouă a relatat cum a fost reținut de trei bărbați care l-au bătut, l-au băgat în portbagajul unei mașini, l-au aruncat în Dunărea înghețată și apoi l-au abandonat la tomberoanele de lângă stadionul local. Citește și: Polițiști reținuți de DGA după ce un bărbat a fost bătut cu parul, aruncat în Dunărea înghețată și abandonat la tomberon „Acolo m-a găsit Poliția înghețat de frig și cu piciorul rupt. M-au dus polițiștii la spital și m-au lăsat acolo. Mi-au pus pătură electrică pentru că eram înghețat. N-a mai venit nimeni de atunci de la Poliție să mă întrebe ce s-a întâmplat. Am mers singur la Parchet și am făcut plângere penală! Nu există niciun motiv, nu am avut nimic de împărțit cu ei! Dar nici nu face nimeni nimic pentru a-i pedepsi. Am fost la Reșița, la medicul legist, am piciorul rupt în două locuri!”, a relatat cel agresat pentru Expres de Banat. În ianuarie, poliția din Caraș a minimalizat incidentul.

Tren din Coreea de Nord a trecut granița spre Rusia Foto: Twitter
Eveniment

Tren din Coreea de Nord a trecut granița spre Rusia

Pentru prima oară în ultimele 30 de luni, un tren din Coreea de Nord a trecut granița spre Rusia, arată imaginile din satelit. Imaginile surprinse de Planet Labs arată că vineri după-amiaza un tren a traversat Podul Prieteniei, de la Tumangang, singura legătură terestră dintre cele două țări. Tren din Coreea de Nord a trecut granița spre Rusia Site-ul 38North, care monitorizează situația din Coreea de Nord, arată că este posibil ca acesta să fie primul tren fotografiat din satelit, dar nu este exclus să fi fost și alte transporturi. Trenul avea trei vagoane și, din imaginile din satelit, este imposibil de spus ce transporta. Această rută a fost închisă în februarie 2020, când a izbucnit pandemia de coronavirus. Podul Prieteniei, care leagă Rusia de Coreea de Nord Statele Unite au anunțat că dețin informații potrivit cărora Coreea de Nord a lui Kim Jong-un ar trimite în secret obuze de artilerie Rusiei, pentru a fi folosite în războiul din Ucraina. Purtătorul de cuvânt al Casei Albe pentru Securitatea Națională, John Kirby, a declarat, miercuri, că acțiuni de monitorizare vor avea loc. „Indicațiile noastre sunt că DPRK (Coreea de Nord) aprovizionează în secret și vom monitoriza pentru a vedea dacă transporturile sunt primite”. „Așa cum folosim fiecare instrument și vom folosi fiecare instrument pentru a contracara furnizarea iraniană de arme către Rusia, vom face același lucru atunci când vine vorba de furnizarea de arme de către Coreea de Nord, Rusiei”, a declarat la rândul lui purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA, Ned Price. Kim Jong Un has added train-launched missiles to North Korea's nuclear arsenal.State-owned broadcaster KRT released footage as tensions with South Korea intensify https://t.co/CHcAMIZgF2 #북한 pic.twitter.com/GtsTKt9OYj— Bloomberg Quicktake (@Quicktake) September 17, 2021 Cu toate acestea, Coreea de Nord a negat orice acțiune în acest sens, menționând că nu au exportat niciodată arme și muniție Rusiei și nici nu au de gând să o facă. Cu toate acestea, Kim Jong-un rămâne un aliat al lui Vladimir Putin.

Colaboraționiștii ruși au spânzurat o asistentă medicală Foto: Kremlin.ru
Eveniment

Colaboraționiștii ruși au spânzurat o asistentă

Colaboraționiștii ruși au spânzurat o asistentă medicală, Tatiana Mudrenko, care critica ocupația din Ucraina, scrie Financial Times. Asistenta avea 56 de ani și a fost executată la Skadovsk, în regiunea Herson, unde locuia și lucra. Colaboraționiștii ruși au spânzurat o asistentă medicală Potrivit surorii decedatei, Nataliia Chorna, o femeie a sunat-o pe 15 octombrie și a informat-o că ocupanții au executat-o ​​public pe Tatiana pe stradă. „Mi-au spus că Tania a fost spânzurată. I-au turnat ceva în gură, apoi au spânzurat-o în fața tribunalului", a spus Chorna reporterilor. Tatiana Mudrenko Foto: Twitter Femeia a sunat la morga locală pentru a confirma decesul surorii sale, dar personalul a refuzat să vorbească cu ea. Dar, în cele din urmă, Nataliei i s-a trimis un certificat de deces, care enumera cauza drept „asfixie mecanică”. Potrivit martorilor, Tatiana Mudrenko i-a criticat în mod repetat ocupanții ruși și a participat la mitingurile pro-ucrainene de la Skadovsk. Ultimul incident înainte de moartea ei a avut loc la începutul lunii octombrie. Apoi, Tatiana i-a certat pe oamenii legii ucraineni care s-au alăturat rușilor și a strigat „Skadovsk este Ucraina!” Citește și: Plutoane de execuție pentru soldații ruși care vor să dezerteze, ca pe vremea lui Stalin După aceea, colaboratorii poliției i-au răpit din casă pe Mudrenko și pe soțul ei Anatoly Orehov. Vecinii au spus că ocupanții au luat și mașina cuplului și bicicletele”, relatează Financial Times, preluat de babel.ua. Soțul ei, bătut și cu mâna ruptă, a fost eliberat pentru a o îngropa. Kherson residents describe reign of terror under Russian rule https://t.co/YobuZ7MuSN— Financial Times (@FT) November 4, 2022 Financial Times notează că, întrucât jurnaliștii din Vest nu au acces în zonă, nu a putut verifica toate detaliile acestei crime, dar a discutat cu martorii și a văzut certificatul de deces.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră