luni 22 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Autor: Mircea Marian

7526 articole
Mircea Marian

Mircea Marian este jurnalist din 1990, când a lucrat la UniFan Radio, primul post de radio independent din București. A fost reporter politic la Mediafax, Adevărul și Evenimentul Zilei și a moderat emisiuni la TVR Info și B1 TV. A fost șef al Departamentului Politic&Economic la România Liberă, între 2016 și 2017, și senior editor la Newsweek România din 2017 în ianuarie 2021.

Eveniment

Musk neagă că-l cunoaște pe Tate sau fost în România

Miliardarul Elon Musk neagă că-l cunoaște pe fostul kickboxer Andrew Tate sau că ar fi fost în România, de Halloween. Tate, cetățean britanic care locuia în Pipera, a fost reținut joi seară de DIICOT într-un dosar de constituire de grup infracțional și viol. Presa din România a speculat că Musk a fost la Castelul Bran, de Halloween, în acest an, dar s-a dovedit a fi o informatie complet falsă. Musk neagă că-l cunoaște pe Tate sau că ar fi fost în România Într-un mesaj publicat pe Twitter, Elon Musk a respins zvonurile că ar fi fost invitat la o petrecere de natură sexuală organizată de Andrew Tate, susținând că nu-l cunoaște pe acesta și că nici nu a fost vreodată în România. „Din câte știu eu, nu l-am întâlnit niciodată și nici nu am fost la acea petrecere de Halloween din România”, a scris Musk. El i-a răspuns astfel lui Ian Miles Cheong, un jurnalist care laudă frecvent Tesla. To the best of my knowledge, I have never met him, nor was I at that Halloween party in Romania— Elon Musk (@elonmusk) December 31, 2022 Cheong a postat pe Twitter: „«Normii» care nu au auzit niciodată de Andrew Tate cred că el este proprietarul Rumble și că Elon Musk a mers la una dintre petrecerile sale sexuale, datorită acelui tweet viral stupid pe care jurnaliştii (!!) l-au redistribuit. Și cred că o cutie de pizza l-a făcut. Dezinformarea este rea, oameni buni”. Termenul de „normies”, folosit de acest jurnalist, este din argou și ar putea fi tradus prin „conformiști”, persoane normale care au grijă să respecte regulile. Tweetul viral la care s-a referit Cheong a fost postat de un cont numit @lib_crusher, susținând – printre altele – că Musk a participat la o petrecere de Halloween într-un castel din România. Citește și: FOTO Englezul din Pipera care s-a dat macho cu țevile lui de eșapament în fața Gretei Thunberg, reținut de DIICOT pentru sechestrarea a două femei Cutia de pizza despre care scrie Cheong se referă la zvonuri conform cărora Tate a alertat autoritățile române despre locul unde se află după ce a arătat ambalajul de la un lanț de pizza din România într-un videoclip pe care l-a trimis Gretei Thunberg. this is what happens when you don’t recycle your pizza boxes— Greta Thunberg (@GretaThunberg) December 30, 2022 „Asta se întâmplă când nu reciclezi cutiile de pizza”, a scris Thunberg, cu referire la faptul că, într-un video postat pe Twitter, Tate putea fi văzut cu o cutie de Jerry’s Pizza pe masă.

Musk neagă că-l cunoaște pe Tate sau că ar fi fost în România Foto: Twitter
Cadoul lui Putin către forțele de ocupație Foto: Twitter
Eveniment

Cadoul lui Putin către forțele de ocupație

Cadoul lui Putin către forțele de ocupație: s-a dat liber la jafuri în mod oficial, soldații și funcționarii ruși aflați în Ucraina nu mai trebuie să-și declare averile. Decizia este retroactivă, începând cu 24 februarie 2022, data invadării Ucrainei. Cadoul lui Putin către forțele de ocupație "Aceasta îi vizează pe cei care lucrează în teritorii", a declarat presei Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, făcând referire la cele patru regiuni ucrainene - Doneţk, Lugansk, Herson şi Zaporojie - a căror anexare a fost revendicată de Moscova, care nu le controlează însă pe deplin, şi unde se desfăşoară în prezent majoritatea luptelor. Joi seară, guvernul rus a publicat un decret al preşedintelui Vladimir Putin privind „specificul” regulilor luptei anticorupţie pentru „unii cetăţeni în timpul operaţiunii militare speciale" din Ucraina. Conform acestui text, militarii, poliţiştii şi membrii serviciilor de securitate care operează în Ucraina, precum şi ceilalţi funcţionari trimişi acolo, nu vor mai avea „obligaţia de a furniza informaţii despre veniturile, cheltuielile, bunurile lor". Măsura se aplică de asemenea „soţilor şi copiilor minori" ai persoanelor vizate şi este retroactivă începând cu 24 februarie 2022, data când a început ofensiva din Ucraina. De asemenea, persoanele în cauză vor avea dreptul să primească "recompense şi donaţii" dacă acestea au "un caracter umanitar" şi "au fost primite în legătură cu o participare la operaţiunea militară" din Ucraina. Această nouă dispoziţie face parte dintre măsurile de stimulare ale Kremlinului pentru a-i determina pe ruşi să meargă să lupte în Ucraina: promisiunea unor prime importante, facilităţi bancare şi imobiliare, ajutoare financiare pentru familii în caz de deces sau de rănire etc. Citește și: REZILIENȚĂ: Populația Kievului revine la nivelul de dinaintea războiului, susține primarul orașului În Rusia, militari şi responsabili apropiaţi de complexul militaro-industrial sunt cu regularitate condamnaţi în cazuri de corupţie şi de deturnare de fonduri de mare amploare.

Populația Kievului revine la nivelul de dinaintea războiului Foto: Facebook Vitali Kliciko
Eveniment

Populația Kievului revine nivelul de dinaintea războiului

Populația Kievului revine la nivelul de dinaintea războiului, susține primarul orașului, Vitali Kliciko, într-un interviu pentru revista Der Spiegel. El a susținut că că în capitala ucraineană locuiesc în prezent aproximativ 3,6 milioane de persoane, la fel de multe ca înainte de invazia rusă care a început în februarie. Printre aceștia se numără 300.000 de refugiați care au venit la Kiev din alte regiuni ale țării. Populația Kievului revine la nivelul de dinaintea războiului „Orașul este plin”, a spus Kliciko. Estimarea populației a fost realizată în principal cu ajutorul datelor privind utilizatorii activi de telefoane mobile din capitală. În martie, mai puțin de un milion de persoane au rămas în Kiev, potrivit lui Kliciko. În iulie, la trei luni după eliberarea regiunii ocupate a Kievului, inclusiv a suburbiilor Irpin și Bucea din apropierea capitalei, această cifră ajunsese la 2,5 milioane. În aceeași perioadă, cu un an în urmă, Kliciko declarase că în Kiev trăiau până la 4,6 milioane de persoane. Deși analiștii au anticipat că acesta era unul dintre obiectivele Moscovei, atacurile succesive în masă cu rachete și drone împotriva infrastructurii energetice ucrainene nu au produs noi fluxuri de refugiați din orașele ucrainene comparabile cu cele din primele săptămâni ale războiului de amploare. Primarul Kievului a susținut și că Occidentul pur și simplu subestimează ambițiile expansioniste ale președintelui rus. „Cea mai mare greșeală făcută de politicienii occidentali a fost să creadă că Putin va fi mulțumit de anexarea Crimeei, a Donețkului și a Luganskului”, a spus el în interviul pentru Der Spiegel. Citește și: Semnal foarte clar al NATO pentru 2023, prin vocea lui Jens Stoltenberg: Ucraina trebuie să primească mai multe arme, are toată legitimitatea să atace ținte militare din Rusia Putin merge „atât cât îi permitem să meargă”, a subliniat Kliciko. „Se prezintă ca recuperator al fostelor teritorii rusești și nu va accepta niciodată existența Ucrainei pentru că a fost cândva parte a Rusiei”, a mai explicat edilul-șef al Kievului.

Mitropolitul Chișinăului, alături de Patriarhul Kiril Foto: Mitropolia Chișinăului și a Întregii Moldove
Eveniment

Mitropolitul Chișinăului, alături de Patriarhul Kiril

Părintele Vladimir, mitropolitul Chișinăului și al „întregii Moldove”, a fost alături de Patriarhul Kiril la o ultimă ședință din acest an a Sinodului Bisericii Ortodoxe Ruse, care s-a desfășurat la Mănăstirea Danilov din orașul Moscova. Mitropolitul Chișinăului, alături de Patriarhul Kiril Acum câteva zile, președintele Zelenski spunea că organizaţiile religioase din Ucraina care au legături cu Rusia vor fi scoase în afara legii. „În debut, Preafericitului Părinte Patriarh Kirill al Moscovei și al Întregii Rusii a adresat un cuvânt de salut participanților, punctând cele mai importante subiecte de pe ordinea de zi. La Sinod au fost discutate 30 de subiecte legate de viața Bisericii”, se arată în comunicatul Mitropoliei Chișinăului și întregii Moldove. Mitropolitul Vladimir a fost decorat, în 2019, de Vladimir Putin cu Ordinul Prieteniei. În octombrie 2022, acesta a primit de la patriarhul Kiril Ordinul Patriarhal, „Cuviosului Serafim de la Sarov”. În Ucraina, biserica ortodoxă care este subordonată Moscovei este pe cale de a fi interzisă. La Kiev, există și o patriarhie ortodoxă autocefală. „Consiliul pentru Securitate Naţională şi Apărare a însărcinat Guvernul să prezinte Verhovna Rada (parlamentul ucrainean – n.r.) un proiect de lege privind imposibilitatea organizaţiilor religioase afiliate la centrele de influenţă din Federaţia Rusă de a funcţiona în Ucraina”, a anunţat Volodimir Zelenski. El a explicat că trebuie create condiţiile pentru ca „niciun actor dependent de statul agresor să nu mai aibă ocazia să-i manipuleze pe ucraineni şi să slăbească Ucraina din interior”. Citește și: Pe cine a felicitat Putin de Anul Nou? Doar doi șefi de stat sau de guvern din Europa, în afara republicilor ex-sovietice, au beneficiat de atenția sa. Și doi foști lideri din UE au primit felicitări De asemenea, o structură specializată, Serviciul de Stat pentru Etnopolitică şi Libertate de Conştiinţă, a fost însărcinată să examineze din punct de vedere religios Statutul de conducere al Bisericii Ortodoxe Ucrainene pentru a verifica „prezenţa unei legături bisericeşti-canonice cu Patriarhia Moscovei şi, dacă este necesar, să ia măsurile prevăzute de lege”.

Sunt așteptate scumpiri masive la benzină și motorină Foto: Facebook Lukoil
Eveniment

Sunt așteptate scumpiri masive la benzină și motorină

Publicația economică Profit scrie că „sunt așteptate scumpiri masive la benzină și motorină încă din prima zi 2023”. Publicația apreciază că benzina s-ar putea scumpi cu 36 de bani, iar motorina cu 38 de bani pe litru de la 1 ianuarie, numai din motive fiscale, Ministerul de Finanțe (MFP) susținând că accizele la benzină și motorină sunt cele minime cuprinse într-o Directivă UE și nu cele mai reduse, din Legea 370 publicată pe 20 decembrie în Monitorul Oficial. Sunt așteptate scumpiri masive la benzină și motorină „Această decizie, coroborată cu cea a Guvernului de a nu mai prelungi perioada de aplicare a reducerii de 50 de bani pe litru convenită cu companii, poate conduce la majorarea semnificativă a prețurilor în prima zi a anului viitor, mai ales că cei mai importanți distribuitori de carburanți vor fi obligați să achite și „contribuția de solidaritate” de 60% impusă de guvern”, explică Profit. Pe de altă parte, ministerul de Finanțe a susținut că nivelul accizelor la combustibili va scădea de la 1 ianuarie 2023 cu până la 143 lei pe 1.000 litri. Astfel, în anul 2023, accizele pentru benzină cu plumb se reduc de la 2.226,24 lei/1.000 litri la 2.083,07 lei/1.000 litri (scădere de 143,17 lei/1.000 litri), cele la benzină fără plumb scad de la 1.892,72 lei/1.000 litri la 1.776,30 lei/1.000 litri (116,42 lei/1.000 litri), iar cele la motorină de la 1.734,66 lei/1.000 litri la 1.632,81 lei/1.000 litri (scădere de 101,85 lei/1.000 litri). Explicațiile Finanțelor "Ca regulă generală, nivelul accizelor aplicabil de la data de 1 ianuarie a fiecărui an este nivelul prevăzut în anexa nr.1 de la Titlul VIII - Accize şi alte taxe speciale din Codul fiscal actualizat cu creşterea preţurilor de consum din ultimele 12 luni, calculată în luna septembrie a anului anterior celui de aplicare, faţă de perioada octombrie 2014 - septembrie 2015, comunicată oficial de Institutul Naţional de Statistică. În contextul economic actual, prin Ordonanţa Guvernului nr.16/2022 pentru modificarea şi completarea Legii nr.227/2015 privind Codul fiscal, abrogarea unor acte normative şi alte măsuri financiar-fiscale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr.716 din 15.07.2022, a fost instituită măsura privind exceptarea temporară de la actualizarea cu creşterea preţurilor de consum a nivelului accizelor pentru benzina fără plumb, benzina cu plumb şi motorină în perioada 1 ianuarie - 31 decembrie 2023 inclusiv, iar în situaţia în care nivelul accizelor pentru aceste produse este mai mic decât nivelul minim prevăzut de Directiva 2003/96/CE privind restructurarea cadrului comunitar de impozitare a produselor energetice şi a electricităţii, se aplică nivelul minim prevăzut de directivă, respectiv, benzină fără plumb 1.776,30 lei/1.000 l, benzină cu plumb 2.083,07 lei/1.000 l, motorină 1.632,81 lei/1.000 l", precizează Ministerul Finanţelor, într-un comunicat. Putea fi mai rău, spune ministerul lui Câciu Potrivit sursei citate, în situaţia în care nu ar fi fost instituită măsura privind exceptarea temporară de la actualizarea cu creşterea preţurilor de consum a nivelului accizelor pentru combustibili, taxele ar fi crescut cu până la 261,84 lei/1.000 litri. Citește și: Pe cine a felicitat Putin de Anul Nou? Doar doi șefi de stat sau de guvern din Europa, în afara republicilor ex-sovietice, au beneficiat de atenția sa. Și doi foști lideri din UE au primit felicitări "Având în vedere că actualizarea cu creşterea preţurilor de consum a nivelului accizelor pentru aceste produse ar fi condus la o creştere semnificativă a preţurilor carburanţilor şi ar fi accelerat şi agravat situaţia socio-economică întrucât preţul carburanţilor se reflectă în preţul tuturor produselor şi serviciilor de pe piaţă, s-a stabilit nivelul accizelor aplicabil în anul 2023 pentru aceste produse la nivelurile minime de impozitare prevăzute de Directiva 2003/96/CE", susține acest minister.

Pe cine a felicitat Putin de Anul Nou Foto: Kremlin.ru
Internațional

Pe cine a felicitat Putin de Anul Nou

Pe cine a felicitat Vladimir Putin de Anul Nou: doar doi actuali șefi de stat sau de guvern din Europa, în afara republicilor ex-sovietice, au beneficiat de atenția sa, arată lunga listă publicată azi de Kremlin. Însă președintele Rusiei nu a uitat doi aliați care acum nu mai sunt la putere: el le-a urat Crăciun Fericit, precum și un An Nou fericit, lui Silvio Berlusconi, fostul premier al Italiei, și lui Gerhard Schroeder, controversatul ex-cancelar al Germaniei. Pe cine a felicitat Putin de Anul Nou În spațiul european din afara republicilor ex-sovietice, doi lideri aflați în funcție au fost consemnați în comunicatul Kremlinului: premierul Ungariei, Viktor Orban, și președintele Serbiei, Aleksandar Vucic. „Vladimir Putin i-a transmis urări de Crăciun și Anul Nou prim-ministrului ungar Viktor Orban, subliniind că, în ciuda situației internaționale dificile, relațiile dintre țări au menținut un trend pozitiv. Președintele Rusiei și-a confirmat, de asemenea, intenția de a continua activitatea comună pe teme de actualitate de pe agenda bilaterală”, se arată în comunicatul Kremlinului. Putin și Orban Foto: Kremlin.ru „Felicitându-l pe Președintele Republicii Serbia, Aleksandar Vucic, pentru Anul Nou și Crăciun, Vladimir Putin s-a concentrat asupra faptului că relațiile ruso-sârbe în anul care a trecut au continuat să se dezvolte progresiv pe principiile parteneriatului strategic: cooperarea practică în domeniul comercial, economic, sferele culturale și umanitare au fost întărite, încrederea s-a adâncit”, arată comunicatul președinției ruse. Vucic și Putin Foto: Kremlin.ru Printre ceilalți lideri felicitați de Putin se află președintele chinez Xi Jinping, premierul indian Narenda Modi, președintele turc Recep Tayyip Erdogan și președintele sirian Bashar al-Assad. Putin nu l-a felicitat pe liderul nord-coreean Kim Jong-un. Liderul de la Kremlin nu l-a uitat nici pe dictatorul din Belarus, Aleksandr Lukașenko, pe cel din Cuba - Miguel Mario Díaz-Canel Bermúdez, sau pe liderii Venezuela, Brazilia sau Bolivia. În plus, liderii separatiști din Osetia de Sud și Abhazia sunt menționați în comunicatul oficial. Însă Transnistria nu apare pe listă. Citește și: Putin îi pregătește pe ruși pentru un nou Afganistan, dar mult mai aproape de casă: șeful Externelor de la Moscova anunță că Rusia nu se grăbește în teatrul de război din Ucraina Purtătorul de cuvânt al prezidențial, Dmitri Peskov, a declarat că Putin nu îi va felicita pe liderii „țărilor neprietenoase”, deoarece „practic nu există contacte” cu aceștia.

Principalii donatori către bugetul Moldovei: Franta, Germania, Romania, Polonia Foto: MAE
Eveniment

Principalii donatori către bugetul Moldovei

Franța, Germania, Polonia și România sunt principalii donatori către bugetul Moldovei, în cadrul Platformei de Sprijin, arată datele ministerului de Finanțe de la Chișinău. Republica Moldova a beneficiat de sume substanțiale și de la organizații internaționale, precum FMI. România a sprijinit Moldova și pe alte căi, de la furnizarea de energie, în situații de criză, la acordul bilateral de asistență tehnică și financiară semnat în luna februarie din acest an, acord în valoare de 100 de milioane de euro. Principalii donatori către bugetul Moldovei „Mijloace financiare suplimentare pentru sprijin bugetar în vederea atenuării crizelor au fost încasate, în special, din partea FMI - 55,1 mil. euro și 33,2 mil. dolari SUA, Băncii Mondiale - 101,3 mil. euro și 9,24 mil. dolari SUA, Comisiei Europene - 75,0 mil. euro, Agenției Franceze de Dezvoltare - 75,0 mil. euro, Guvernului Germaniei - 40,0 mil. euro, Guvernului României - 10,49 mil. euro și Guvernului Poloniei - 20 mil. euro”, arată ministerul de Finanțe de la Chișinău. Au mai donat: Elveția (3,2 mil. USD), Suedia (3,66 mil euro), Lituania (3,25 mil. euro), Slovacia (0,1 mil. euro) și Estonia (0,1 mil. euro). Aceste sume au ajuns în contul special pentru colectarea donațiilor financiare destinate asistenței umanitare pentru gestionarea crizei refugiaților din Ucraina. „Suplimentar, până la finele anului sunt preconizate intrări de mijloace financiare pentru suport bugetar nerambursabil în bugetul de stat de la: (i) Guvernul SUA - 30 mil. dolari SUA și (ii) Guvernul Norvegiei - 14,0 mil. dolari SUA, resurse ce vor fi canalizate prin intermediul Fondului Fiduciar instituit de către Banca Mondială”, arată acest minister. Citește și: Putin îi pregătește pe ruși pentru un nou Afganistan, dar mult mai aproape de casă: șeful Externelor de la Moscova anunță că Rusia nu se grăbește în teatrul de război din Ucraina

Oligarhii lui Putin au pierdut 93 de miliarde de dolari, de la începutul războiului până acum - a calculat agenția Bloomberg Foto: Kremlin.ru
Eveniment

Oligarhii lui Putin au pierdut 93 de miliarde de dolari

Oligarhii lui Putin au pierdut 93 de miliarde de dolari, de la începutul războiului până acum, a calculat agenția Bloomberg. Potrivit agenției, pe 24 februarie, când s-a declanșat invazia, oamenii de afaceri ruși au pierdut 46,6 miliarde de dolari. În lunile care au urmat impunerii sancțiunilor occidentale, aceștia au pierdut încă 47 de miliarde de dolari. Oligarhii lui Putin au pierdut 93 de miliarde de dolari „Superyachturile sunt trase la mal, piața imobiliară ultralux din Londra se pregătește pentru o scădere, iar Roman Abramovici anunță că va vinde Chelsea FC din Premier League”, scrie Bloomberg. Agenția a calculat și pierderile suferite de miliardari din alte țări. În total, Elon Musk, Jeff Bezos, Changpeng Zhao și Mark Zuckerberg au pierdut în jur de 392 de miliarde de dolari. The world's richest people lost $1.4 trillion in 2022, led by Elon Musk, Jeff Bezos, Changpeng Zhao and Mark Zuckerberg https://t.co/K5nyezT1g2— Bloomberg Wealth (@wealth) December 29, 2022 Potrivit Bloomberg Billionaires Index, cei mai bogați 500 de oameni din lume au ajuns să piardă 1,4 trilioane de dolari în 2022. Citește și: Putin îi pregătește pe ruși pentru un nou Afganistan, dar mult mai aproape de casă: șeful Externelor de la Moscova anunță că Rusia nu se grăbește în teatrul de război din Ucraina Același indice indică faptul că Ghenadi Timchenko a pierdut 10,7 miliarde de dolari de la începutul anului, Leonid Mikhelson — 7,87 miliarde de dolari, Vladimir Potanin — 2,37 miliarde de dolari. Timchenko controlează o uriașă exploatare de gaze, Novatek, și este exportator de petrol. El este prieten cu Vladimir Putin. Mikhelson este, de asemenea, acționar la Novatek, fiind prieten cu Timchenko. Potanin este cel mai bogat om din Rusia și controlează producția de nichel și paladiu.

Zeci de mii de ruși au invadat Antalya Foto: Facebook
Eveniment

Zeci de mii de ruși au invadat Antalya

Zeci de mii de ruși au invadat zona stațiunii Antalya, din Turcia, arată un reportaj New York Times. Însă localnicii sunt nemulțumiți de prezența lor, care a dus la o explozie a prețurilor la case și la chirii. O petiție care cerea să li se interzică să mai cumpere proprietăți în zona Antalya a strâns peste 14.000 de semnături, dar, în general, turcii și rușii coexistă în mod pașnic în regiune. Zeci de mii de ruși au invadat Antalya „În septembrie, guvernatorul provinciei Antalya, care include orașul și zonele învecinate, a declarat că numărul rezidenților străini din jurisdicția sa s-a dublat în doi ani, ajungând la peste 177.000. Acest număr include peste 50.000 de ruși și 18.000 de ucraineni. În noiembrie, străinii au cumpărat peste 19.000 de proprietăți în zonă, cel mai mare număr din Turcia, după Istanbul, a cărui populație este de cinci ori mai mare. Pentru a le limita concentrarea în zonă, autoritățile turce au închis zece cartiere din Antalya noilor rezidenți străini, ceea ce i-a împins în alte părți ale orașului”, scrie New York Times. Citește și: CCR-2022, unde toți judecătorii au dreptul la pensie specială și o pot cumula cu salariul, trece peste decizia CCR din 2010 și decide că pensiile „de serviciu” nu pot fi diminuate sub nici o formă Însă publicația arată că există potențial pentru un conflict cu ucrainenii din zonă. „Uneori, pe fondul coabitării dintre turci, ruși și ucraineni, tensiunile au crescut. Au apărut afișe de origine necunoscută care îi numea pe ruși ucigași și le cerea să plece acasă. Ucrainenii au purtat banderole cu steagul lor, iar vandali neidentificați au distrus în mod repetat statuile păpușilor matrioșca rusești aflate într-un parc public dedicat prieteniei ruso-turce”, arată ziarul din SUA. Însă, pe de altă parte, un vânzător turc a spus celor de la New York Times că ucrainenii și rușii dansează împreună, iar războiul este fără sens, având doar o motivație politică.

Inspectoratul de Stat în Construcţii nu funcţionează Foto: Inquam/ Florin Albei
Eveniment

Inspectoratul de Stat în Construcţii nu funcţionează

Primarul Capitalei, Nicuşor Dan, a afirmat că lucrările de la Pasajul Unirii ţin exclusiv de Primăria Sectorului 4. El a menționat, în acest context, faptul că Inspectoratul de Stat în Construcţii nu funcţionează - ceea ce Nicușor Dan a afirmat și cu alte ocazii. Inspectoratul de Stat în Construcţii nu funcţionează "Este o chestiune care ţine exclusiv de Primăria Sectorului 4, care a preluat de la Administraţia Străzilor întreaga lucrare, şi cea trecută - pentru pasaj şi cea viitoare - pentru planşeu. Este e o chestiune pe care o să o lămurească autorităţile. Din punctul meu de vedere, din nou, e o chestiune foarte serioasă, pe care o spun de, cred, 15 ani: avem o problemă la Inspectoratul de Stat în Construcţii, pentru că, oriunde în lumea asta, construirea este o chestiune de securitate naţională. Această instituţie nu funcţionează", a declarat edilul general, în cadrul unei conferinţe de presă. Întrebat de ce a fost nevoie ca o Primărie de sector să preia un pasaj de la Administraţia Străzilor pentru lucrări de consolidare, Nicuşor Dan a spus că PMB are un buget de aproximativ cinci miliarde de lei, dintre care aproape trei miliarde de lei sunt alocate pentru subvenţii la transport şi termoficare, în timp ce bugetele Primăriilor de sector totalizează 7 miliarde de lei. "Primăria Capitalei are două miliarde şi Primăriile de sector au şapte miliarde, acesta este răspunsul", a explicat el. Întrebat dacă la nivelul Comisiei de circulaţie din PMB vor fi luate măsuri pentru a preveni alte accidente la Pasajul Unirii, el a transmis că solicitarea trebuie să vină din partea administratorului pasajului, care este Primăria Sectorului 4. "Comisia de circulaţie trebuie să răspundă solicitării administratorului pasajului, acesta este circuitul administrativ. (...) Este o discuţie care trebuie să aibă loc între comisia de circulaţie şi administrator, care este Primăria Sectorului 4", a indicat Nicuşor Dan. Primăria Sectorului 4 a emis autorizaţia Potrivit acestuia, lucrările de la Pasajul Unirii nu au necesitat avize de la Primăria Capitalei. "Noi avem nişte mecanisme administrative care, teoretic, sunt conforme cu tot ce se întâmplă în lumea asta, în sensul că există verificatori de proiecte, există instituţii care verifică. Noi, vorbesc acum de Administraţia Străzilor, trebuie doar să facem un caiet de sarcini sau o documentaţie de atribuire care să prevadă o anumită expertiză, experienţă similară a firmelor care vor realiza lucrările şi mai departe este treaba acestora să aibă specialiştii cu drept de semnătură care să ateste rezistenţă şi tot ce înseamnă construire şi a autorităţilor de control de a verifica. (...) A fost o hotărâre de consiliu prin care s-a predat pasajul către Primăria Sectorului 4. Primăria Sectorului 4 a emis autorizaţia şi pentru autorizaţia respectivă a emis de asemenea certificatul de urbanism. Certificatul de urbanism a specificat care sunt avizele pe care trebuie să le obţină. De la Primăria Capitalei nu există un astfel de aviz", a mai explicat Nicuşor Dan.

România, beneficiar a 53 miliarde euro de la UE  Foto: Facebook Diana Șoșoacă
Politică

România, beneficiar a 53 miliarde euro de la UE

România este beneficiar net a peste 53 de miliarde de euro, fonduri primite de la UE din 2007 până la 30 noiembrie 2022, arată datele ministerului de Finanțe. Potrivit acestor date, sumele primite de România de la bugetul UE au fost în valoare de 79,98 miliarde de euro, în timp ce această țară a contribuit la bugetul Uniunii cu 26,45 miliarde de euro. În consecință, balanța de plăți este net favorabilă României, cu un plus de peste 53 miliarde euro. PIB-ul României a fost, în 2021, de circa 260 de miliarde de euro. România, beneficiar a 53 miliarde euro de la UE Cele 79,98 miliarde de euro sunt fonduri nerambursabile, inclusiv sumele nerambursabile din PNRR, dar nu includ împrumuturile pe cre România le primește prin programul de redresare și reziliență. Însă datele Finanțelor arată că România putea atrage mai mulți bani de la UE. Între 2007 și 2013, avea planificate peste 40 de miliarde de euro, dar, la finalul lui 2020, absorbise doar 36,6 miliarde de euro. Pentru 2022, se estimase că sumele primite de la bugetul UE vor fi 19,4 miliarde euro. Însă, la finalul lunii noiembrie, România atrăsese doar 9,2 miliarde de euro. „Din ce in ce mai multi români vor sa iesim din Uniunea Europeana. De cand suntem in Uniunea Europeana, ne-am distrus. Nu pot să spun in aceste conditii, decât RO-Exit, dacă voi dati toata industria Uniunii Europene!”, spunea, în septembrie, senatoarea Diana Șoșoacă. Citește și: CCR-2022, unde toți judecătorii au dreptul la pensie specială și o pot cumula cu salariul, trece peste decizia CCR din 2010 și decide că pensiile „de serviciu” nu pot fi diminuate sub nici o formă „O parte din români sunt pentru această temă, pentru Roexit. O parte sunt simpatizanți AUR, o parte sunt simpatizanți PSD. O parte, dar nu se declară, sunt simpatizanți USR. Ei n-au ieșit încă din șifonier. Toți sunt dezamăgiți de anumite atitudini ale birocrației de la Bruxelles”, a afirmat liderul AUR, George Simion.

Pensia şi salariul minim, insuficiente pentru un kilogram de vită Foto: Twitter Nicolas Maduro
Internațional

Pensia şi salariul minim, insuficiente kilogram de vită

Pensia şi salariul minim din Venezuela sunt insuficiente pentru a cumpăra un kilogram de carne de vită, relatează EFE. Un kilogram de carne de vită se vinde, la Caracas, cu 8-10 dolari pentru un kilogram, în timp ce salariul minim pe economie şi pensiile din Venezuela sunt echivalentul a 7,59 dolari pe lună. Pensia şi salariul minim, insuficiente pentru un kilogram de vită Acest venit - perceput de peste 5 milioane de oameni - a scăzut miercuri la 7,59 de dolari la cursul oficial, după ce a fost echivalentul a 29,68 de dolari în martie, când guvernul a aprobat majorarea salariului şi a pensiei, ultima decretată până în prezent. Salariul nu a fost îndeajuns în această miercuri nici pentru a cumpăra un kilogram de brânză de bivoliţă, care se vindea cu 8,43 de dolari, dar a fost suficient pentru a cumpăra o cutie de 30 de ouă, echivalentul a 5,75 de dolari. În prezent, o familie de 5 persoane are nevoie de echivalentul a peste 470 de dolari pe lună pentru a-şi permite coşul alimentar de bază, potrivit estimărilor Centrului de Documentare şi Analiză Socială al Federaţiei Profesorilor din Venezuela (Cendas-FVM). Aprecierea dolarului, care a fost de 52% în decembrie, îi afectează în principal pe venezuelenii care continuă să câştige în moneda locală - bolivarul -, care în această lună s-a devalorizat cu 34% faţă de moneda americană. Citește și: CCR-2022, unde toți judecătorii au dreptul la pensie specială și o pot cumula cu salariul, trece peste decizia CCR din 2010 și decide că pensiile „de serviciu” nu pot fi diminuate sub nici o formă Nemulţumirea clasei muncitoare, nu doar din cauza salariilor mici, ci şi din cauza scăderii condiţiilor de muncă, s-a reflectat în protestele pe care organizaţiile sindicale le-au declanşat în acest an. Potrivit ONG-ului Observatorul Venezuelean privind Conflictele Sociale (OVCS), în noiembrie au avut loc 499 de manifestaţii, multe dintre ele cu participarea lucrătorilor publici şi a pensionarilor, care au denunţat "puterea scăzută de cumpărare" a salariilor şi pensiilor "pe fondul fluctuaţiilor zilnice ale dolarului''. ?? | Venezuela after 23 years of socialism:- 82% generalized poverty- 7 million Venezuelans expelled- More than 350,000 violent deaths- Loss of more than 80% of GDP since 2012- There are no electionsA model that they want to be replicated on the continent. @EmmaRincon pic.twitter.com/9GhTrAyJkf— Michael Welling (@WellingMichael) December 29, 2022 Venezuela are cele mai mari rezerve de petrol din lume, estimate la circa 300 miliarde de barili. România are rezerve de 0,6 miliarde de barili de petrol.

CCR: pensiile „de serviciu” nu pot fi diminuate sub nici o formă
Politică

Pensiile „de serviciu” nu pot fi diminuate nici o formă

Curtea Constituțională, în componența ei din 2022, trece peste decizia CCR 873/2010 i decide că pensiile „de serviciu” nu pot fi diminuate sub nici o formă. Diferența este că, acum, toți judecătorii de la CCR beneficiază de pensii speciale uriașe, de magistrați, pe care le cumulează cu salariul de la Curtea și, în unele cazuri, cu o altă pensie specială. Pensionarii speciali de la CCR încasează anual pensii de circa 600.000 de euro, reiese din declarațiile de avere depus în 2021, care conțin datele pentru anul fiscal 2020. Unii dintre judecătorii de la CCR au chiar mai multe pensii speciale. Mulți dintre ei au pensie de dinainte de a împlini 55 de ani. Președintele CCR, Marian Enache, de exemplu, are o pensie de magistrat de 455.000 de lei, dar a încasat și pensia de fost deputat, de doar 16.000 de lei, în 2021. El este suspectat că, înainte de 1989, a fost colaborator al Securității. CCR: pensiile „de serviciu” nu pot fi diminuate sub nici o formă În 2010, CCR a decis că pensiile speciale pot fi eliminate, mai puțin cele ale magistraților: „Curtea reţine că, în principiu, pensia de serviciu a unei categorii profesionale, reglementată printr-o lege specială, are două componente, şi anume pensia contributivă şi un supliment din partea statului. Partea contributivă a pensiei de serviciu se suportă din bugetul asigurărilor sociale de stat, pe când partea care depăşeşte acest cuantum se suportă din bugetul de stat. Acordarea acestui supliment ţine de politica statului în domeniul asigurărilor sociale şi nu se subsumează dreptului constituţional la pensie, astfel cum este reglementat în art. 47 alin. (2) din Constituţie. Pensiile speciale, nefiind un privilegiu, ci fiind instituite de către legiuitor în considerarea unui anumit statut special al categoriei profesionale respective, pot fi eliminate doar dacă există o raţiune suficient de puternică spre a duce în final la diminuarea prestaţiilor sociale ale statului sub forma pensiei”. Diminuarea pensiei „afectează dreptul la pensie privit lato sensu” Însă, în 2022, noul CCR ignoră decizia 873/2010 și afirmă că: „ Diminuarea cuantumului pensiei, fie ea contributivă sau de serviciu, cu sume de bani considerabile afectează dreptul la pensie privit lato sensu. Dacă în jurisprudența Curții s-a statuat deja că suspendarea plății pensiei (indiferent că pensia este contributivă sau de serviciu) pe perioada realizării unor venituri de altă natură constituie o afectare a dreptului fundamental la pensie, cu atât mai mult diminuarea pensiei prin prelevarea unei contribuții (fie și ea direcționată către bugetul FNUASS) pe o perioadă nedeterminată în timp (practic permanentă) reprezintă o afectare a acesteia”. Citește și: Care sunt cele zece puncte ale planului de pace propus de Zelenski marilor puteri ale lumii. Kievul vrea summit global în februarie pe acest subiect În decizia din 2022, CCR arată că a decis să ignore decizia 873/2010: „În cauză, nu sunt incidente Deciziile Curții Constituționale nr.871 şi nr.873 din 25 iunie 2010, prin care s-a stabilit că pensiile de serviciu se bucură de un regim juridic diferit în raport cu pensiile acordate în sistemul public de pensii”.

Exporturile Gazprom au ajuns la cel mai scăzut nivel Foto: Alexey Miller și Putin, la Kremlin/ Kremlin.ru
Eveniment

Exporturile Gazprom au ajuns la cel mai scăzut nivel

Exporturile de gaze ale Gazprom au ajuns în 2022 la cel mai scăzut nivel din acest secol, scrie Bloomberg, amintind că livrările în Europa au fost reduse semnificativ după invadarea Ucrainei. Exporturile Gazprom au ajuns la cel mai scăzut nivel Gazprom a exportat în acest an 100,9 miliarde de metri cubi de gaz în străinătate. Aceasta este cea mai mică cifră din anul 2000 și până acum. Comparativ cu anul trecut, când concernul rus a furnizat 185,1 miliarde de metri cubi de gaz, în acest an, livrările în străinătate au scăzut cu 46%. Reuters a calculat că exporturile de gaze prin conducte au ajuns în acest an la cel mai scăzut nivel de la prăbușirea URSS, cea mai mică cifră fiind înregistrată în 1995, când un volum de 117,4 miliarde de metri cubi de gaz a fost furnizat țărilor care nu erau membre CSI. Gigantul controlat de statul rus a extras în acest an 412,6 miliarde metri cubi de gaze, cu 20% mai puţin decât în 2021, a spus Alexey Miller, directorul companiei, în conferinţa de presă de la final de an. "Ţin să subliniez că 2022 a fost un an foarte, foarte dificil", a spus Alexey Miller, menţionând în special "schimbările radicale de pe pieţele de energie", care au apărut ca urmare a sancţiunilor internaţionale impuse Moscovei, ca represalii la intervenţia militară în Ucraina. În 2021, Rusia a fost, prin Gazprom, cel mai mare exportator mondial de gaze naturale şi principalul furnizor al Uniunii Europene, însă, între timp, cele 27 de state membre UE şi-au redus semnificativ importurile din Rusia, astfel că în prezent gazele ruseşti reprezintă mai puţin de 10% din importurile de gaze ale statelor UE, potrivit Comisiei Europene. China preia o parte din gazul care nu mai ajunge la aliații Ucrainei Gazprom nu a oferit cifre privind exporturile sale în fiecare ţară în parte. În acest moment gazele naturale ruseşti ajung în Europa printr-unul dintre punctele de la frontiera Rusiei cu Ucraina, precum şi printr-o ramură a conductei TurkStream, care trece prin Turcia, Serbia şi Ungaria. ???️??"Gazprom will set a new record for daily gas supplies to China on December 28.""The volume of exports to China in the near future will amount to 48 billion m3 of gas per year,"- Gazprom CEO Alexey Miller.— AZ ???? (@AZgeopolitics) December 28, 2022 În paralel, Gazprom şi-a majorat treptat livrările de gaze spre China, astfel că în luna decembrie volumul livrărilor zilnice a depăşit nivelurile prevăzute în contract, iar în unele zile au fost atinse chiar valori record. Citește și: Care sunt cele zece puncte ale planului de pace propus de Zelenski marilor puteri ale lumii. Kievul vrea summit global în februarie pe acest subiect

Jumătate din pasagerii sosiți din China la Milano aveau covid Foto: Twitter
Eveniment

Jumătate din pasagerii sosiți din China aveau covid

Aproape jumătate din pasagerii sosiți din China la Milano aveau covid, scrie Bloomberg. Potrivit acestei agenții, au fost testați pasagerii din două zboruri, unul de la Beijing și altul de la Shanghai. Pe una din curse erau infectați 52% din călători, pe alta - 38%. ItalyHealth minister extends PCR test mandate to all passengers incoming from China in all airports.One flight from China to Milan had 52% COVID test positivity, another 38%.Sequencing for variants is ongoinghttps://t.co/HCCJrcqnEY— Irene Tosetti, MD MBA MPH (@itosettiMD_MBA) December 28, 2022 În consecință, Italia a decis miercuri impunerea de teste COVID-19 obligatorii pentru toate persoanele sosite din China, ţară confruntată cu o explozie a infectărilor după relaxarea bruscă a restricţiilor. Și Taiwanul a decis să testeze toate persoanele care vin din China comunisăt. În plus, Statele Unite iau în considerare să impună restricţii de intrare pe teritoriul lor călătorilor venind China. Italy orders mandatory testing for all passengers arriving from China after health authorities in Milan found that almost half of the people on two flights arriving from Beijing and Shanghai tested positive for Covid. https://t.co/KLXZpygUt2— Tracy Alloway (@tracyalloway) December 28, 2022 Jumătate din pasagerii sosiți din China la Milano aveau covid ''Această măsură este esenţială pentru a asigura supravegherea şi detectarea posibilelor (noi) variante ale virusului astfel încât să protejăm populaţia Italiei'', a declarat ministrul italian al sănătăţii, Orazio Schillaci. ''Supravegherea şi prevenţia, prin secvenţiere, sunt fundamentale pentru a detecta în timp util eventuale noi variante de îngrijorare (ale coronavirusului SARS-CoV-2) şi care deocamdată nu circulă în Italia'', explicase el mai devreme, când a anunţat că testarea obligatorie a persoanelor sosite din China era încă în analiză. Regiunea Lombardia din nordul Italiei şi aeroportul Fiumicino din Roma au anunţat miercuri înaintea deciziei oficiale a guvernului italian că au hotărât să impună testarea pentru COVID-19 a tuturor pasagerilor veniţi din China. Această ţară se confruntă cu o explozie a cazurilor de COVID-19 după relaxarea restricţiilor determinată de protestele împotriva măsurilor antiepidemice care durează de trei ani şi au provocat o stare de saturaţie în rândul populaţiei. La aproape o săptămână după izbucnirea în China a protestelor împotriva politicii zero-COVID, preşedintele chinez Xi Jinping a apreciat la începutul lui decembrie că varianta Omicron a coronavirusului SARS-CoV-2 este mai puţin letală, prin urmare ea permite ''mai multă flexibilitate''. Presa oficială a început apoi să minimalizeze riscul reprezentat de această variantă, publicând articole şi interviuri ale unor specialişti care susţin această abordare. Autorităţile chineze nu mai publică în prezent date despre numărul îmbolnăvirilor şi au schimbat metodologia de contabilizare a deceselor, astfel că numai decesele provocate de o insuficienţă respiratorie cauzată de COVID-19 sunt considerate decese asociate acestei boli. Citește și: Care sunt cele zece puncte ale planului de pace propus de Zelenski marilor puteri ale lumii. Kievul vrea summit global în februarie pe acest subiect

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră