sâmbătă 20 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Autor: Mircea Marian

7518 articole
Mircea Marian

Mircea Marian este jurnalist din 1990, când a lucrat la UniFan Radio, primul post de radio independent din București. A fost reporter politic la Mediafax, Adevărul și Evenimentul Zilei și a moderat emisiuni la TVR Info și B1 TV. A fost șef al Departamentului Politic&Economic la România Liberă, între 2016 și 2017, și senior editor la Newsweek România din 2017 în ianuarie 2021.

Politică

Ministerul Transporturilor știe lucrări din octombrie

Președintele Klaus Iohannis a declarat, la Varșovia, vorbind despre situația canalului Bâstroe, că „ministerul Transporturilor știe despre lucrări din octombrie” și a apreciat că „ucrainenii nu au nevoie să fie certați, au nevoie de sprijin”. Vă prezentăm integral dialogul său cu presa. „Ai noștri fac afirmații care nu au încă un fundament dovedit” Întrebare: Care este poziția statului român privind lucrările care încalcă toate conventiile, dragarile pe canalul Bâstroe? Răspuns: Există o preocupare legitima pentru Delta Dunarii, in schimb nu putem sa amestecam îngrijorarea si măsurile concrete pentru prezervarea Deltei Dunării Nu trebuie sa le amestecăm cu diverse abordări politice de moment. Dati-mi voie sa va spun ca pe acel canal Bastroe se dragheaza de ani de zile, fiindcă ucrainieni il folosesc pentru navigare. Evident ca aceste chestiuni sunt limitate de înțelegeri internaționale si trebuie respectate de toate părțile. pentru a sti ce se intampla acolo este nevoie sa vorbim cu ucrainienii , doar ca acest lucru nu prea s-a intamplat, am văzut ca la noi o serie întreaga de politicieni s-au inflamat fără sa verifice ce se intampla in fapt acolo si afirmațiile făcute de dvs sunt preluate sigur de la unii politicieni de ai noștri care cred ca au simțit o ocazie sa se profileze un pic mai mult in spațiul public românesc, probabil in vederea alegerilor care vor avea loc anul viitor. Ucrainienii au solicitat sa existe discuții la nivel de expert si cu Ministerul Transporturilor si cu Ministerul Mediului si pe alte paliere, pe Externe evident. Aceste discuţii nu au avut loc, dar ai noştri, inflamaţi şi hotărâţi, fac afirmaţii care nu au inca un temei dovedit. Ucrainienii afirma ca ei dragheaza pentru întreținere si nu pentru altceva, acum daca este asa sau nu e bine să se verifice, dar cred că e legitim să se verifice împreună cu ei, pana la urma este teritoriu ucrainean. Cred că este foarte bine ca politicienii noştri înainte să ţină discursuri inflamate să lase experţii să vadă ce se întâmplă real acolo, dacă se respectă sau nu se respecta legislaţia internaţională, să discute in bilateral dar si cu Comisia Europeană pentru a lua măsurile care se impun. Nu cred că in acest moment e potrivit să atacăm ucrainenii pe baza unor date incerte. Ei acum nu au nevoie sa fie certati, ei au nevoie de sprijin, tocmai asta am spus înainte si asa am discutat la Summit. Nu ma-ntelegeti gresit , nu vreau sa punem in pericol biodiversitatea Deltei Dunarii dar cred ca nu este bine sa ne amblam fara sa stim despre ce vorbim aici. Eu cred ca multe dintre afirmații care s-au făcut sunt si nepotrivite si neproductive si îi invit pe toţi cei preocupaţi să aştepte până se întâlnesc experţii, discută, şi vin cu un plan de măsuri. E abordarea cea mai corectă şi care duce la rezultate. Și ucraineni fac lucrări pentru ca vor ceva și noi știm foarte bine ce vor, cum porturile lor la Marea Neagra sunt blocate de rusi , ei vor sa iasa undeva cu marfa lor, cred ca este de înțeles dar si noi avem pretenții ca Delta Dunarii sa fie prezervata si protejata. Calea este cea diplomatică, calmă şi cu experți. Întrebare: Cand ați fost înștiințat ce lucrări se fac? Răspuns: Despre lucrări voi fi înștiințat atunci cand îmi confirma experții ce anume lucrări se fac. Așa ca se fac lucruri știm, știe si Ministerul Transporturilor cam din octombrie, deci nu este nicio noutate, ei ne-au anunțat oficial ca vor sa sa faca lucrări de dragare de întreținere si ca vor sa folosească canalul pentru a-si exporta marfa si noi e-am dat un acord provizoriu pana cand lucrarile se clarifica si aceasta chestiune a fost comunicata si Comisiei Europene. Nu e absolut nimic nou aici. Cei care au încercat să facă o mare problemă din asta nu cred că au înţeles miza acestei perioade şi nici nu mi se pare că preocuparea pentru Delta e preocuparea numărul 1 pentru ei. Întrebare: Cand putem stopa lucrările, pentru ca oficiali din Ucraina au spus ca s-au făcut lucrări majore? R: Asta o sa ne confirme experții după ce se clarifica ce este acolo. Întrebare: De ce nu s-au purtat discuții înainte? R: Asta este o întrebare buna pe care va rog sa o puneti celor care au iesit cu problema. Întrebare: In spațiul public au avut loc tot felul de discuții, sunteți îngrijorat ca in sânul societății românești ar scădea sprijinul pentru Ucraina? R: Cu cat dureaza războiul mai mult cu atat mai mulți oameni vor cauta alte subiecte, va aparea asa numita oboseala. Ea este contraproductiva pentru ca razboiale nu se castiga de la sine. Războaiele se castiga luptând si primind sprijin. Este bine, corect si oportun ca Ucraina sa fie sprijinită, dar sunt si alte preocupări politice. Cum noi ne apropiem de alegeri, ai noștri fug dupa notorietate si după teme interesante. Nu am dat un avertisment politicienilor noştri, ci le-am făcut o recomandare să se ocupe de alte teme, până ne clarificăm ce se intampla acolo. E important să păstrăm sprijinul populaţiei pentru ce face România, adică pentru sprijinul pentru Ucraina, pentru întărirea Flancului Estic, pentru inatrirea NATO, pentru a ne păstra valorile noastre. Dar noi ştim că există oameni care vor să abordeze altfel chestiunea. Nu mi se pare oportun pentru România. Se exagerează prea mult cu aceste chestiuni care duc la o tensionare a relaţiilor bilaterale, atunci pot fi găsiţi şi la noi şi în Ucraina unii mulţumiţi şi unii nemulţumiţi, dar vă asigur că vor fi şi care se bucură în Moscova.

Iohannis: Ministerul Transporturilor știe despre lucrări din octombrie
Ucraina adânceşte Bâstroe pentru a-şi majora exporturile Foto: Twitter
Eveniment

Ucraina adânceşte Bâstroe pentru majora exporturile

Ucraina adânceşte canalul Bâstroe pentru a-şi majora exporturile de cereale, a anunţat miercuri ministrul adjunct al Infrastructurii din Ucraina, Iuri Vaskov, transmite Reuters. Însă demnitarul de la Kiev a spus că Ucraina este pregătită să-i arate României activitatea desfăşurată, menționând că Bucureștiul a fost informat încă din august 2022, dar nu a transmis obiecții. Ucraina adânceşte Bâstroe pentru a-şi majora exporturile „Am notificat oficial partea română în august 2022 că vom efectua operaţiuni de dragare, cum ar fi eliminarea sedimentelor, şi nu am primit comentarii", a afirmat Vaskov, într-un interviu acordat Reuters. La mijlocul anilor '90 canalul avea o adâncime de 6,5 metri, dar în ultimii ani Ucraina nu a efectuat operaţiuni de dragare, ceea ce a avut ca rezultat acumularea de aluviuni. "Nu vedem nicio problemă - nu este o nouă construcţie, ci o adâncire operaţională", a declarat Vaskov, adăugând că operaţiunile de dragare sunt menite să menţină canalul suficient de adânc pentru a permite nave cu un pescaj de până la 6,5 metri. Ucraina transportă cereale pe canalul Bâstroe, deoarece dezvoltă rute alternative pentru exporturile sale, în timp ce accesul la porturile sale de la Marea Neagră a fost limitat de la invazia Rusiei. "Anterior, nu a fost necesară creşterea adâncimii (canalului). Acum există o astfel de necesitate", a explicat oficialul ucrainean. Plus de 500.000 tone la export El a spus că aglomeraţia ridicată de la porturile de la Dunăre şi cozile lungi de la canalul românesc Sulina sunt principalele motive ale deciziei. Ucraina, care şi-a majorat semnificativ exporturile prin porturile sale de la Dunăre, de 1,5 milioane de tone pe lună de la invazia Rusiei, speră că un canal mai adânc va permite să fie exporte lunar încă 500.000 tone. Anterior, Ucraina a dezvoltat un plan de adâncire a canalului la 8,2 - 8,3 metri, care ar putea fi implementat în viitor. Citește și: ANALIZĂ Trei atacuri propagandistice împotriva Ucrainei dirijate de Antena 3 „CNN” și preluate de PSD, AUR și Șoșoacă "Există de mulţi ani un astfel de proiect, dar în acest moment nu este implementat. Aici nu a fost de acord România cu implementarea proiectului", a explicat Vaskov. Hartă Digi 24 "Este în interesul economic al Ucrainei şi este necesar pe termen mediu, dar discuţiile încă sunt în derulare". Orice acţiune ar putea fi efectuată când va exista un acord cu România, a adăugat oficialul ucrainean.

Putin a făcut cea mai mare greşeală  Foto: Kremlin.ru
Eveniment

Putin a făcut cea mai mare greşeală

O senatoare americană, Jeanne Shaheen, aflată la Bucureşti, apreciază că Putin a făcut cea mai mare greşeală de după intrarea lui Hitler în Rusia. Putin a făcut cea mai mare greşeală Preşedintele rus Vladimir Putin a făcut, prin invadarea Ucrainei, ''cea mai mare greşeală strategică de politică externă a unui lider de după intrarea lui Hitler în Rusia'', a declarat Shaheen, în timp ce senatorul american democrat Dick Durbin a spus că acuzaţia liderului de la Kremlin că Occidentul este cel care a provocat Rusia este "dezgustătoare". Jeanne Shaheen și Dick Durbin "Vladimir Putin va face tot ce va putea pentru a încerca să distragă atenţia de la faptul că a făcut cea mai mare greşeală strategică de politică externă a unui lider de la intrarea lui Hitler în Rusia (în Al Doilea Război Mondial - n.r.). A crezut că lumea va sta deoparte şi va lăsa Ucraina să cadă. Însă a întărit NATO. A crezut că ucrainenii nu se vor lupta, dar ei s-au luptat mult mai bine decât ruşii", a afirmat Jeanne Shaheen la o întâlnire cu jurnalişti români. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Ea a precizat că, la Conferinţa de Securitate de la Munchen, în Germania, care a avut loc la sfârşitul săptămânii trecute, a fost prezentă cea mai mare delegaţie a Congresului SUA din istorie, cu politicieni din ambele camere ale legislativului şi de la ambele formaţiuni, Partidul Democrat şi Partidul Republican. "Atât liderul democrat din Senat, cât şi liderul republican din Senat au exprimat ferm sprijinul pentru Ucraina şi interesul de a face tot ce putem pentru ca ei să primească ajutorul de care au nevoie pentru a câştiga războiul. Vicepreşedinta (Kamala Harris, vicepreşedinta SUA - n.r.) a spus acelaşi lucru. Dacă Vladimir Putin se aşteaptă ca NATO să se destrame şi ca Occidentul să renunţe la Ucraina, mai bine se gândeşte din nou", a mai spus ea. Rusia încearcă să rescrie istoria La rândul său, Durbin a afirmat că, în discursul despre starea naţiunii susţinut marţi, Putin a încercat să rescrie istoria, "aşa cum au făcut şi sovieticii". "Putin a anunţat astăzi că NATO este cea care l-a atacat pe el. Însă noi ştim mai bine. Ucraina nici măcar nu este o naţiune membră a NATO. Evident, o sprijinim. Am văzut luni de zile cum Putin a trimis echipamente şi trupe la graniţă, pregătind o invazie neprovocată în Ucraina. Încă o dată, Rusia, aşa cum au făcut şi sovieticii, încearcă să rescrie istoria. Nu le va merge. Lumea a văzut la televizor cum se desfăşoară această dramă, a văzut realitatea a ceea ce a făcut Putin", a declarat el în cadrul aceleiaşi întâlniri cu jurnalişti români. Durbin: o acuzație dezgustătoare "Ce am văzut că se întâmplă din cauza agresiunii lui Putin în Ucraina este oribil. Măcelărirea în masă a unor oameni nevinovaţi la Bucea, Izium şi în multe alte locuri ne trezeşte amintiri amare din Al Doilea Război Mondial. Procurorul General al Ucrainei are astăzi 65.000 de cazuri, gata a fi deschise, de crime de război comise de ruşi şi de Vladimir Putin. Aşa că acuzaţia acestuia (Putin - n.r.) că noi suntem provocatorii mi se pare dezgustătoare. Trebuie tras la răspundere pentru asta. Într-un astfel de moment din istorie, trebuie să dăm dovadă de unitate, tărie şi hotărâre. Nu ştiu când se va termina acest război, dar când văd că ucrainenii se luptă pentru viaţa lor, pentru pământul lor, pentru casele şi familiile lor, sunt mândru să fiu alături de ei ca american şi sunt mândru că poporul român ni s-a alăturat în acest efort. Împreună vom învinge", a mai spus el. Citește și: Ministrul Boloș, avertisment neobișnuit de dur în legătură cu pensiile speciale: „Varianta cea mai gravă, să blocăm PNRR, ori luxul acesta nu cred că ni-l permitem” Turneu în Georgia și la Munchen Jeanne Shaheen şi Dick Durbin, membri democraţi ai Senatului SUA, au încheiat marţi în România un turneu în Europa, care a mai cuprins participarea la Conferinţa de Securitate de la Munchen şi o vizită în Georgia. În România, unde s-au aflat pentru prima dată, ei au vizitat baza militară americană de la Mihail Kogălniceanu şi s-au întâlnit cu premierul Nicolae Ciucă. Cei doi politicieni americani democraţi au fost promotorii unei legi care a fost adoptată anul trecut în Congres şi care cere administraţiei de la Washington să stabilească o strategie pentru regiunea Mării Negre. Potrivit celor doi, strategia ar urma să fie stabilită în prima jumătate a acestui an şi ar trebui să includă aspecte care ţin de securitate şi apărare, dezvoltare economică, dar şi întărirea principiilor şi valorilor democratice.

Bolos: „Varianta cea mai gravă, să blocăm PNRR”
Politică

Varianta cea mai gravă, să blocăm PNRR

Ministrul PNL al Investițiilor Publice, Marcel Boloș, a lansat un avertisment neobișnuit de dur în legătură cu pensiile speciale, apreciind că „varianta cea mai gravă” ar fi ca PNRR-ul să fie blocat. El a evitat să stabilească răspunderi politice, apreciind doar că „există din acest punct de vedere un risc de neconformare a clasei politice la ceea ce scrie în PNRR”. Avertismentul său vine la o zi după ce dezbaterile din Senat la legea pensiilor speciale au fost amânate pentru încă două săptămâni. Puteți citi și: Pensiile speciale reprezintă 10% din cheltuielile cu asistența socială din bugetul asigurărilor sociale de stat. În total, anul acesta, acestea vor consuma 12,4 miliarde de lei „Varianta cea mai gravă, să blocăm PNRR” „Deci, varianta cea mai gravă care se poate întâmpla României este ca noi, prin adoptarea unui proiect de lege care nu este în conformitate cu PNRR, să blocăm PNRR, ori luxul acesta nu cred că ni-l permitem, pentru că sunt o serie de contracte de finanțare pe care România le-a avut ca apeluri de proiecte și contracte de finanțare pe care le-a încheiat sau urmează să le încheie. Am avut angajamente pe care ni le-am asumat pentru proiectele mari pentru infrastructura de transport. Deci, practic noi suntem pe un drum fără cale de întors fiindcă ne-am angajat la o serie de proiecte de infrastructură, pe de o parte, pe de altă parte la contractele de finanțare pe care le-a întocmit Ministerul Dezvoltării Regionale, Ministerul Educație, Ministerul Sănătății cu unitățile spitalicești în curând”, a afirmat Boloș, la un interviu pentru PSNews. Regula de bază a pensiilor speciale: contributivitatea El a explicat că legea pensiilor speciale trebuie să țină cont de două elemente, sustenabilitate și contributivitate. „Noi, în PNRR, avem două condiții fundamentale pentru acest jalon, primul fiind cel legat de sustenabilitate. Ca să facem dovada sustenabilității trebuie să avem la bază simulările volumului de cheltuieli publice pe care o generează legea pensiilor speciale pe termen lung, nu e vorba de un an, doi, ci trebuie văzută tendința aceasta pe care o are în volumul de cheltuieli publice generate de pensiile speciale. A doua condiție este cea referitoare la contributivitate. Practic, pensiile speciale trebuie să aibă în esență și ca regulă de bază contributivitatea, cea pe care o solicită în mod corect Comisia Europeană să se regăsească în proiectul de lege”, a arătat demnitarul. El a spus că autoritățile române mai au câteva luni la dispoziție pentru a trece prin Parlament legea pensiilor speciale și a primi, astfel, tranșa a treia de bani din PNRR. Termenul de plată pentru tranșa a treia este mai-iunie 2023, a adăugat Boloș.

OMV Petrom și Romgaz încep investiții în exploatarea din offshore Foto: Facebook OMV
Economie

OMV Petrom Romgaz investiții exploatarea offshore

OMV Petrom și Romgaz încep anul acesta investiții de 1,2 miliarde lei în exploatarea gazelor din offshore, în perimitrul Neptun Deep, scrie Profit. OMV Petrom și Romgaz încep investiții în exploatarea din offshore „Compania a anunțat, pentru anul 2023, investiții în explorare și producție «de circa 2,9 miliarde lei, incluzând Neptun Deep». «Cheltuielile de capital în 2023 pentru Neptun Deep vor fi de aproximativ 600 de milioane de lei», a declarat recent CEO-ul OMV Petrom, Christina Verchere. Cum OMV Petrom deține doar jumătate din proiect, iar Romgaz cealaltă jumătate, rezultă că investițiile totale în Neptun Deep din 2023 vor fi de aproximativ 1,2 miliarde lei. În plus, oficiali ai Transgaz au confirmat pentru Profit.ro că cele 2 companii au depus cereri angajante de capacitate incrementală pentru punctul de intrare în sistemul național de transport (SNT) pentru viitoarele gaze care urmează a fi produse începând cu 2027, pentru punctul de intrare/ieșire în/din sistemul național de transport (SNT), preconizat a fi creat în zona localității Tuzla, județul Constanța”, arată Profit. Războiul din Ucraina face investiția atractivă Publicația Der Standard, din Austria, scria, în decembrie 2022, că OMV n-a vrut să „bruscheze” Rusia, așa că a amânat exploatarea gazelor din offshore-ul românesc. Ziarul austriac arăta și că, acum, pentru a demara exploatarea, ar fi nevoie de investiții de circa patru miliarde de euro. „Rusia, ca furnizor de gaze al Austriei de mulți ani, nu ar trebui să fie bruscată, motiv pentru care OMV (…) nu a urmărit proiectul Neptun Deep cu graba necesară. Acest lucru este negat de partea austriacă”, a scris Der Standard. Ziarul amintește că anunțul privind descoperirea zăcământului a fost făcut în 2012, iar OMV a fost entuziasmat. „Ceva de genul acesta se întâmplă de obicei o singură dată în viața unui manager”, a spus atunci Gerhard Roiss, care a condus OMV din 2011 în 2015. Exploatarea a fost înghețată și pe fondul intervenției statului român, care, printre altele, dorea taxe mai mari. În plus, prețul gazelor scăzuse puternic. Citește și: ANALIZĂ Ce făcea Ciolacu sub comanda lui Dragnea: l-a angajat pe penalul Vâlcov, a susținut atacul asupra pensiilor private, a votat legea offshore care a blocat investițiile Însă, odată cu invadarea Ucrainei, prețurile la gaze au crescut, iar proiectul a redevenit atractiv pentru OMV.

În Bihor, 25% din primării nu pot asigura nici salariile angajaților Foto: Facebook CJ Bihor
Politică

Bihor, 25% primării nu pot asigura nsalariile angajaților

În Bihor, 25% din primării nu pot asigura nici salariile angajaților, arată o analiză publică a Consiliului Județean, publicată de Bihoreanul. Analiza arată că sunt comune care trăiesc doar din subvenția de la Consiliul Județean, dar salariile sunt la plafonul maxim, iar cheltuielile salariale raportate la populație le depășesc pe cele din Oradea. Parlamentul a stabilit anul trecut majorarea cu 25%, de la 1 noiembrie, a indemnizațiilor pentru primari și viceprimari, iar în acest mod au fost majorate și salariile personalului din primării, care sunt calculate în funcție de limita salarizării viceprimarului. În Bihor, 25% din primării nu pot asigura nici salariile angajaților În Bihor sunt 101 unități administrativ teritoriale (UAT), iar distribuția politică a primarilor este: 49 sunt de la PNL, 28 - PSD, 21-UDMR, câte unul PPMT, Pro România și Uniunea Slovacilor. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Analiza Consiliului Județean arată că sunt câteva comune unde lefurile angajaților depășesc de aproape două ori veniturile proprii: Derna 199,07% (salarii de 1,282 milioane lei la venituri de 644.000 lei), Cherechiu 196,44%, Petreu 196,08%, Pietroasa 193,46%. „La polul opus, cu o pondere mică a salariilor raportat la veniturile proprii, se remarcă Sânmartin, unde doar 22,24% din taxe și impozite reprezintă lefurile, Borș - 26,41%, Salonta - 26,48%, Țețchea - 28,95%, Cociuba Mare - 32,69%, Aștileu - 33,25%”, arată Bihoreanul. La Sînmartin, de exemplu, primarul este membru PSD, dar este în conflict cu conducerea locală a partidului și, recent, s-a retras din Biroul Județean. „În 45 de UAT-uri, cheltuielile salariale raportate la populație le depășesc pe cele din Oradea. Dacă un funcționar îl costă pe un orădean 320 lei, la Holod un locuitor plătește 371 lei pentru un angajat din primărie, la Lăzăreni 413, la Chișlaz 442, la Balc 460, la Abram 497 lei etc”, mai scrie Bihoreanul. Citește și: ȘOCANT Președintele Colegiului Medicilor estimează că jumătate dintre medicii din România sunt „foarte onești”. El ceartă presa pentru că „distruge încrederea” în breaslă Unele comune trec și de 500 lei/locuitor pentru lefurile din primării: Cherechiu - 569, Pietroasa - 549, Husasău de Tinca - 545, Derna - 538, Sălacea - 529, Viișoara – 527, Sâniob - 517.

Jumătate dintre medicii din România sunt „foarte onești” Foto: Facebook Colegiul Medicilor
Eveniment

Jumătate dintre medicii din România sunt „foarte onești”

Președintele Colegiului Medicilor din România, Daniel Coriu, estimează, într-un interviu pentru Hotnews, că peste jumătate dintre medicii din România sunt foarte onești”. În România profesează în prezent circa 55.000 de medici a arătat Coriu. Declarațiile sale vin în contextul scandalului generat de folosirea unor dispozitive medicale prelevate de la morți și refolosite. Jumătate dintre medicii din România sunt „foarte onești” „Eu cred că 50-60% dintre medicii din România sunt foarte onești și eu pentru ei lupt. Altfel, plecam demult din funcția aceasta”, a afirmat președintele Colegiului Medicilor, la Hotnews. „Eu nu spun că nu sunt uscături în breasla noastră. Suntem o organizație destul de eterogenă, avem o populație de 55.000 de medici. Este normal, avem și oameni buni, și uscături, ca în orice breaslă. Dar nu putem să generalizăm și de mâine, toți să nu mai aibă încredere în doctori. Nu au încredere pentru că sunt sănătoși, dar când vor fi bolnavi ce vor face? Este un pericol, un risc major, din care eu nu știu cum să ieșim.”, a apreciat el. Însă el a acuzat presa că distruge încrederea în medici. „Ceea ce se întâmplă în această perioadă, ceea ce fac unii oameni din media, să distrugă încrederea în medici, nu este deloc în regulă, iar acest lucru nu se va repara ușor”, a spus Coriu. Cazul dispozitivelor colectate de la morți nu este unic: în 2020, Rise Project arăta că zeci de mii de operații cataractă s-au făcut cu materiale de unică folosință reutilizate. Ancheta a vizat și spitalul Sf.Spiridon din Iași. Citește și: Cazul dispozitivelor colectate de la morți nu este unic: Rise Project arăta că zeci de mii de operații cataractă s-au făcut cu materiale de unică folosință reutilizate Luni, președintele Colegiului Medicilor spunea că acest spital ar trebui să răspundă cum a fost posibil ca dispozitive colectate de la morți să fie refolosite.

Biden cere, de la Varșovia, aplauze pentru Maia Sandu Foto: captură video
Eveniment

Biden cere aplauze pentru Maia Sandu

Președintele SUA, Joe Biden cere, de la Varșovia, aplauze pentru Maia Sandu și Republica Moldova: „Doamnă preşedinte Sandu, suntem mândri astăzi să stăm alături de dvs. Aplauze pentru dna. preşedinte Sandu!”. Discursul lui Joe Biden la Varşovia - susţinut în grădina Palatului Regal în faţa a mii de oameni, care s-au adunat aici în ciuda vremii rele - vine după ce preşedintele american a purtat discuţii cu omologul său polonez, Andrzej Duda, despre consolidarea flancului estic al NATO şi după ce luni a luat prin surprindere făcând o vizită chiar la Kievul aflat în bătaia rachetelor lui Putin. Este al doilea discurs pe care Biden îl rosteşte în acest loc în mai puţin de un an, subliniind relaţia din ce în ce mai apropiată dintre SUA şi Polonia, în timp ce războiul din Ucraina continuă să se înteţească. Biden cere aplauze pentru Maia Sandu Maia Sandu se află la Varșovia, în audiența care ascultă discursul lui Biden. Președintele SUA a menționat și lupta pentru libertate a cetățenilor Republicii Moldova. „Oamenii din Moldova își doresc trăiască în libertate”, a spus el. În discursul său, Biden a promis că ucrainenilor li se va face dreptate, iar Rusia va răspunde pentru ceea ce a făcut. Citește și: GALERIE FOTO Discursul „istoric” al lui Putin: atmosferă de înmormântare și personaje adormite în sală. Prigojin, șeful Wagner, n-a fost invitat – semn al căderii în dizgrație „Anul viitor voi găzdui toţi membrii NATO, pentru a 75-a aniversare a celei mai puternice alianţe. Ne asumăm responsabilitatea pentru Art. 5: un atac împotriva unuia este un atac împotriva tuturor, e un jurământ solemn”, a reiterat Joe Biden. President Biden’s reference to the fact that Russia is stealing children is not only creating awareness about this horrific crime, it is also very powerful reminder in the US where conservative circles especially took note of this.#Ukraine #Poland #USA pic.twitter.com/MecKvHaimd— (((Tendar))) (@Tendar) February 21, 2023 El a promis ca sprijinul pentru Ucraina va continua şi a declarat că vor fi anunţate noi sancţiuni. Preşedintele şi-a încheiat discursul cu mulţumiri şi binecuvântări, în timp ce pe scenă au urcat copii de diverse naţionalităţi cu steaguri americane în mână, pe fondul sonor al melodiei Coldplay „Sky Full of Stars”.

Pensiile speciale, 10% din cheltuielile cu asistența socială Foto: Facebook
Politică

Pensiile speciale, 10% cheltuielile cu asistența socială

Pensiile speciale reprezintă 10% din cheltuielile cu asistența socială din bugetul asigurărilor sociale de stat. a explicat, azi, un secretar de stat din ministerul de Finanțe. Acesta a arătat că, în total, aceste pensii - inclusiv cele considerate a fi „militare” - vor consuma 12,4 miliarde de lei. Proiectul privind pensiile speciale a primit o amânare de două săptămâni în comisia de buget din Senat, marţi. Pensiile speciale, 10% din cheltuielile cu asistența socială „Impactul actual, anul acesta, partea suportată din bugetul de stat pentru pensiile speciale este de circa 1,4 miliarde, în bugetul ministerului Muncii iar pensiile militare, care se acordă unui număr mult mai mare de beneficiari, se plătesc din bugetul ministerului de Interne, Apărării, SRI, şi însumează 11,1 miliarde lei. Ele reprezintă, dacă e să facem o comparaţie, cam 10% din cheltuielile cu asistenţa socială din bugetul asigurărilor sociale de stat, care anul acesta este de 110 miliarde lei”, a declarat secretarul de stat Daniela Pescariu, citată de news.ro. Secretarul de stat în Ministerul Finanţelor a mai afirmat, în cadrul dezbaterii din comisia de buget din Senat, că toate măsurile din această lege a pensiilor speciale vor conduce la diminuarea pensiilor. Pensiile speciale, 0,85% din PIB Avem 0,85% din PIB pensii speciale; iar în doi – trei ani s-ar putea să ajungem la 1,5%, a afirmat, la 25 iaunuarie, Eugen Rădulescu, director, Direcţia stabilitate financiară, Banca Naţională a României. „Avem 0,85% din PIB pensii speciale. Nu se numesc pensii speciale decât o parte dintre ele. Unele se numesc pensii de serviciu. Eu cred că putem să le numim şi pensii de recunoştinţă sau contribuţii de recunoştinţă. Nu le numim pensii speciale. Dar ele tot aia sunt, pentru că nu respectă niciunul dintre cele trei criterii pe care le avem noi toţi ceilalţi muritori: durata de cotizaţie, vârsta de pensionare şi modul de calcul al pensiei, în aşa fel încât, dacă anul acesta vorbim de 0,85% din PIB, care reprezintă pensiile speciale, în doi – trei ani s-ar putea să ajungem la 1,5% şi atunci va fi din ce în ce mai greu să arătăm că acestea sunt o cheltuială bugetară nu numai inacceptabilă, dar insuportabilă, nesustenabilă”, a spus Eugen Rădulescu, la prezentarea lucrărilor ‘Stabilitate financiară. Lucrări selectate’ şi ‘Financial stability. Selected works’, publicate în Colecţia „Biblioteca Băncii Naţionale a României – Aniversar 140 de ani’. Puteți citi și: Comisia Europeană afirmă că pensiile militare sunt speciale, iar România trebuie să le „alinieze” principiului contributivității pentru a îndeplini PNRR Comisia Europeană a afirmat, prin reprezentanța din România, că pensiile militare sunt speciale, iar țara noastră trebuie să le „alinieze” principiului contributivității pentru a îndeplini PNRR.

Șeful DNA, Crin Bologa, nu-și explică corupția din sistemul medical Fot: Inquam/ George Calin
Eveniment

Șeful DNA nu-și explică corupția sistemul medical

Șeful DNA, Crin Bologa, nu-și explică corupția generalizată din sistemul medical de stat, deși fondurile au crescut masiv, și a apreciat că serviciile m,edicale sunt „proaste”. El a făcut aceste afirmații la interviul susținut în fața unei comisii a ministerului Justiției, întrucât candidează pentru un nou mandat de șef al parchetului anticorupție. Citește și: Cazul dispozitivelor colectate de la morți nu este unic: Rise Project arăta că zeci de mii de operații cataractă s-au făcut cu materiale de unică folosință reutilizate Șeful DNA nu-și explică corupția din sistemul medical „S-au făcut studii, de exemplu, pe buget în domeniul sănătăţii. Statul român în fiecare an, dacă nu a dublat, oricum a mărit bugetul pentru sănătate. Or, noi avem servicii medicale proaste în continuare. Foarte mulţi din cetăţenii noştri se duc în alte state europene pentru a-şi face tratamentul. Or, este inexplicabil cum din ce în ce sunt mai mari fonduri alocate sănătăţii, iar noi în continuare avem un fenomen al corupţiei generalizat în acest domeniu”, a spus Bologa. DeFapt.ro este un proiect independent: Ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit către Defapt.ro. Durează un minut, online El a punctat care sunt zonele corupte din sistemul medical de stat. „Am constatat că domeniul sănătăţii publice în ceea ce priveşte achiziţiile sau ocuparea posturilor sau ocuparea funcţiilor este atins în continuare de corupţie. De asemenea, am constatat în ceea ce priveşte ocuparea funcţiilor publice în toate instituţiile, atât centrale, cât şi descentralizate, există un fenomen al corupţiei care constă în furnizarea subiectelor pentru a ocupa aceste funcţii de către persoane care nu ar avea capacitatea profesională şi intelectuală să ocupe funcţiile respective. Prin fraudarea acestor concursuri, funcţiile vor fi ocupate de persoane nepregătite, astfel încât toată instituţia va funcţiona prost şi achiziţiile publice realizate de aceste instituţii va fi posibil să fie fraudate, în momentul în care aceste persoane numite în aceste funcţii (...) ştiu că au fost numite în acele funcţii nu pe criterii de competenţă şi atunci trebuie să-i servească pe cei care le-au pus în funcţie", a explicat procurorul-şef. Cei doi candidaţi pentru funcţia de procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Crin Bologa, şi Marius Ionuţ Voineag, procuror în cadrul DNA - susţin interviul, marţi, în faţa unei comisii conduse de ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu.

Atmosferă de înmormântare și personaje adormite la discursul lui Putin
Eveniment

Atmosferă de înmormântare și personaje adormite

Discursul „istoric” al lui Putin a fost urmărit, live, de zeci de participanți mobilizați la Gostiny Dvor, din Moscova, într-o atmosferă de înmormântare și cu personaje adormite în sală. Printre cei care ațipiseră înainte de începerea discursului: fostul președinte Dimitri Medvedev. Fotografia oficială a Kremlinului În jurul sălii din zona Kremlinului unde s-a desfășurat acest eveniment, s-au luat măsuri speciale de securitate, neobișnuite chiar și pentru capitala unei țări aflate în război. Discursul a durat circa o oră și a fost transmis pe ecrane gigantice instalate în Moscova. Comentatorii remarcă faptul că celbrul șef al mercenarilor Wagner, Evgheni Prigojin, zis și „bucătarul lui Putin”, n-ar fi fost invitat, un semn că a căzut în dizgrație. Prigozhin in disgrace: the leader of the Wagner PMC was not invited to the announcement of Putin's message More recently, the Kremlin's herald of sands reported that the event would be attended by members of "svo". But, apparently, prigozhin is not like that./1 pic.twitter.com/zE2PZzzKsi— Lew Anno Yieretz Israel (@anno1540) February 21, 2023 Atmosferă de înmormântare și personaje adormite „Discursul lui Putin este greu de urmărit. Nu doar pentru că VVP nu este un orator. Este vocea unei realități alternative, a unei lumi contrare în care NATO, pedofilii occidentali și profitorii "democratici", "naziștii" ucraineni amenință existența Rusiei, a ortodoxiei naționale și a autocratului său”, a scris, pe Twitter, istoricul Sebag Montefiore, cunoscut pentru cărțile sale despre Rusia. Vladimir Putin şi-a început discursul vorbind despre „operaţiunea militară specială” lansată în Ucraina, reamintind care au fost motivele pentru care Moscova a lansat-o şi dând vina pe NATO, care ameninţa securitatea Rusiei. „Au jucat un joc murdar”, „au avut un comportament cu două feţe, pe care l-am văzut şi în Iugoslavia şi Siria”, îşi mint propriii cetăţeni - a început Putin seria de acuzaţii la adresa SUA şi a aliaţilor lor. El a arătat că nicio ţară din lume nu are atâtea baze militare în lume ca SUA. „Au ieşit din tratate. Au făcut asta cu un motiv” - a spus el. Audience listening to Putin's annual speech. pic.twitter.com/gKMRhxaXco— J. Clarke ???? (@Jacob_EClarke) February 21, 2023 Ei au început războiul, a acuzat Putin, referindu-se la NATO. Noi ne protejăm teritoriul, a arătat el. DeFapt.ro este un proiect independent: Ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit către Defapt.ro. Durează un minut, online

Zeci de mii de operații cu materiale de unică folosință reutilizate Foto: Doctorul Zilei
Eveniment

Zeci mii operații materiale de unică folosință reutilizate

Cazul dispozitivelor colectate de la morți nu este unic: în 2020, Rise Project arăta că zeci de mii de operații cataractă s-au făcut cu materiale de unică folosință reutilizate. Ancheta a vizat și spitalul Sf.Spiridon din Iași. Ieri, președintele Colegiului Medicilor spunea că acest spital ar trebui să răspundă cum a fost posibil ca dispozitive colectate de la morți să fie refolosite. Zeci de mii de operații cu materiale de unică folosință reutilizate „Există piese care sunt fabricate să fie folosite o singură dată și care sunt utilizate chiar și la 40 de intervenții chirurgicale consecutive. Riscul de contaminare a pacienților sănătoși cu viruși proveniți de la pacienți bolnavi, operați cu aceleași consumabile, este necunoscut și nu ar putea fi determinat cu precizie decât în cadrul unui studiu științific”, scria Rise Project. Ancheta a vizat nouă spitale mari, printre care și Sf. Spiridon din Iași. „813 operații de cataractă au fost făcute la Spitalul „Sf. Spiridon” din Iași. Și au fost consumate 18 casete!”, scrie Rise Project, care arată că toate casetele ar fi trebuit să fie consumate. În februarie 2022, presa a scris că mai mulţi pacienţi operaţi la Secţia de Oftalmologie a Spitalului Judeţean de Urgenţă Harghita au fost infectaţi cu bacteria Pseudomonas aeruginosa. Trei şi-au pierdut complet vederea la ochiul operat. Însă cazul a fost îngropat, după demiterea șefului secției de oftalmologie. Coriu: „Trebuie să ne întoarcem asupra spitalului” Luni, preşedintele Colegiului Medicilor din România, Daniel Coriu, a pus problema răspunderii spitalului din Iași în cazul dispozitivelor mediale refolosite. „Vorbim de un fapt care se întâmplă din 2017 într-un spital. În orice spital funcţionează nişte proceduri, există nişte reglementări foarte clare, mai ales că această procedură era raportată şi la Casa Naţională. Acolo trebuie să existe un coordonator de program, care când raportează trebuie să verifice şi ceea ce intră, adică acolo este ceva care nu înţelegem. Ceva nu a funcţionat. Trebuie să ne întoarcem foarte rapid asupra spitalului să înţelegem ce s-a întâmplat, cum a fost posibil ca spitalul să permită să se întâmple o asemenea faptă. Teoretic este imposibil”, a spus Coriu. Citește și: Cine sunt medicii suspectați că montau stenturi preluate de la morți: Dan Tesloianu, de la Iași, și Eduard Belu, Brașov. Banii, spălați printr-un ONG, investiți într-o casă într-o arie protejată

Ciolacu îl apără agresiv pe Budăi Foto: Facebook
Politică

Ciolacu îl apără agresiv pe Budăi

Președintele PSD, Marcel Ciolacu îl apără agresiv pe Budăi, acuzat că a hărțuit mai multe colege de partid, fiind în stare de ebrietate. Chestionat în legătură cu faptele lui Budăi, Ciolacu a încercat să evite un răspuns clar, iar când reporterul a insistat, liderul PSD a devenit agresiv și, ca să închidă discuția, l-a ignorat și a ascultat alte întrebări. Ciolacu îl apără agresiv pe Budăi „Aveți dovezi în acest sens, aveți ceva detaliat sau o vendetă personală cu domnul Budăi? Nu îmi spuneți mie că femeile sunt abuzate de PSD, că nu ține. Despre ce victimă vorbim? Vorbiți cu colega, dacă se consideră victimă, să meargă la Poliție”, a declarat Ciolacu. Discuția a început în momentul în care reporrterul l-a întrebat cum ar reacționa dacă soția sa ar fi sunată la două noaptea - așa cum a făcut Budăi cu o colegă din Parlament, căreia i-ar fi propus să vină la ea în cameră. „Presupun că soția mea nu răspunde la telefon la două noaptea”, a răspuns Ciolacu, prefăcându-se că nu știe despre ce este vorba. Discuția a durat timp de trei minute, timp în care liderul PSD a cerut dovezi - ziaristul explicând că ele au fost publicate de Libertatea - și spunând că nu vede unde este „cazul excepțional”. „Părerea mea este că nu văd care este cazul. Dacă puteți să mi-l detaliați”, a replicat în mod repetat președintele PSD când era întrebat dacă nu vede o problemă în ce s-a întâmplat. Deputata hărțuită, apărată de soț Libertatea a scris, acum câteva zile, că la o petrecere PSD, din vara lui 2022, ministrul Muncii ar fi consumat prea mult alcool și ar fi început să hărțuiască o deputată. Potrivit acestei publicații, demnitarul a sunat-o pe deputată, care era în același hotel cu el, în toiul nopții. Însă deputata era cu soțul, iar acesta l-a confruntat pe demnitar. În ianuarie 2023, la Sinaia, ministrul a recidivat. Citiți și: Craiul Marius Budăi: la o petrecere PSD, ministrul a consumat prea mult alcool și a început să hărțuiască o deputată. Dar aceasta era împreună cu soțul – surse Libertatea „De data aceasta, ministrul «băut», după cum spun cei prezenți, a avut derapaje verbale și fizice la adresa altor două femei. În primul caz a folosit cuvinte injurioase, în timp ce a doua oară a avut gesturi «deranjante și nepotrivite». De fiecare dată a fost atenționat, de către cei din jur, că «a depășit limita». Scuza partidului a fost, încă o dată, că ministrul «a fost băut și că a prezentat scuze pentru comportamentul deplasat»”, scrie Libertatea.

Un deputat PSD cere ca România să nu mai susțină Ucraina Foto: Facebook Alin Chirilă
Politică

Deputat PSD cere ca România să nu mai susțină Ucraina

Încă un deputat PSD, Alin Chirilă, din Mehedinți, cere ca România să nu mai susțină Ucraina și să se opună aderării la UE: „Ucraina nu are ce căuta în Uniunea Europeană! Să învețe întâi să se comporte ca stat european înainte de a cere să devină membru al Uniunii Europene!”, a scris el pe Facebook. Poziția sa este extrem de asemănătoare cu cea a premierului Ungariei, Viktor orban. Începând din 2017, Ungaria a făcut de mai multe ori, cel mai recent în februarie 2022, uz de veto față de cooperarea NATO cu Ucraina, din cauza politicii ucrainene privind minoritățile. Un deputat PSD cere ca România să nu mai susțină Ucraina „România trebuie să #suspende orice formă de #sprijin pentru #Ucraina până când Kievul se conforma convențiilor internaționale privind #Delta_Dunării”, a afirmat deputatul PSD. Ulterior, Chirilă și-a editat postarea, renunțând la mesajul în care propunea ca România să nu mai ajute Ucraina și și să se opună aderării acestei țări la UE. Totuși, aceste mesaje au rămas în istoricul editărilor. O poziție identică a avut, constant, deputatul PSD Daniel Ghiță. „„În România încă sunt copii care merg flămânzi la culcare. Nu sunt bani pentru educație, decât pentru arme și pentru războiul din Ucraina? (...) A ajuns măscariciul de Zelenski să le dicteze tuturor cum sa vină îmbrăcați, slugile UE! Nu aveți voie in kaki: că nu-mi dă voie campania de PR!? Banii EU sunt îngropați în Ucraina, in timp ce românii trăiesc în sărăcie! Nu sunt bani pentru popor, decât pentru arme și Ucraina?”, a scris el, recent, pe Facebook. Citiți și: ANALIZĂ Trei atacuri propagandistice împotriva Ucrainei dirijate de Antena 3 „CNN” și preluate de PSD, AUR și Șoșoacă

PIB-ul Rusiei s-a contractat cu „doar” 2,1% în 2022 Foto: Kremlin.ru
Economie

PIB-ul Rusiei s-a contractat cu „doar” 2,1% în 2022

Cu o zi înainte de discursul „istoric” al lui Putin, statistica Rusiei anunță că PIB-ul s-a contractat cu 2,1% în 2022. Bloomberg arată că, totuși, predicțiile pesimiste de la începutul invaziei din ucraina, când se estima o prăbușire între 3 și 10% a economiei rusești, nu s-au adeverit. Dar mulţi observatori pun la îndoială fiabilitatea cifrelor prezentate de autorităţile ruse, în special datorită opacităţii mai multor indicatori economici de la începutul conflictului din Ucraina. PIB-ul Rusiei s-a contractat cu „doar” 2,1% în 2022 Conform Rosstat, inflaţia s-a stabilizat în ianuarie la aproape 12%, după ce a atins 17,8% în aprilie, cel mai ridicat nivel din ultimii 20 de ani, în urma impactului sancţiunilor occidentale. Scăderea PIB-ului a fost mai mică decât în pandemia din 2020, când economia a scăzut cu 3,1%, conform primei estimări, și cu 2,7%, conform estimării actualizate. Grafic: Twitter După cum notează Interfax , Rosstat a amânat de două ori publicarea primei evaluări a dinamicii economiei rusești pentru 2022. New data: According to Rosstat's initial estimate, #Russia's GDP fell by 2.1% in 2022.https://t.co/H7MM0h4Ymk pic.twitter.com/1Agc5AUnGr— Janis Kluge (@jakluge) February 20, 2023 Recesiunea economică, potrivit Rosstat, s-a dovedit a fi mai mică decât previziunile din februarie ale Băncii Centrale (2,5%) și ale Ministerului Dezvoltării Economice (2,9%). În ianuarie, președintele rus Vladimir Putin a estimat căderea economiei la 2,5%. Fondul Monetar Internațional a estimat atunci că PIB-ul Rusiei a scăzut cu 2,2% pe parcursul anului. Citește și: Încă o țară care divorțează de Gazprom: Cehia a anunţat că nu mai depinde de importul de gaze naturale din Rusia Rosstat a publicat evaluarea privind scăderea PIB-ului cu o zi înainte de mesajul președintelui Federației Ruse către Adunarea Federală. Putin se va adresa deputaților și senatorilor pe 21 februarie.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră