luni 22 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Autor: Maria Pană

2705 articole
Maria Pană

Internațional

Putin și amenințarea nucleară

Putin și amenințarea nucleară. La începutul invaziei Rusiei în Ucraina, președintele rus Vladimir Putin a evocat, în mod indirect, posibilitatea unui atac nuclear împotriva oricărei persoane care ar interveni în conflict. Putin și amenințarea nucleară Într-un discurs în care a anunțat invazia Ucrainei la 24 februarie, Putin a dat un avertisment voalat, dar fără echivoc, că dacă Occidentul intervine în ceea ce el a numit o "operațiune militară specială", ar putea folosi arme nucleare ca răspuns. "Indiferent cine încearcă să ne stea în cale sau … să creeze amenințări pentru țara noastră și poporul nostru, trebuie să știe că Rusia va răspunde imediat, iar consecințele vor fi așa cum nu ați mai văzut niciodată în întreaga voastră istorie", a spus el. Citește și: Decizie comună extrem de importantă a Germaniei și SUA: cele două țări nu vor recunoaște nici un câștig teritorial al Rusiei în Ucraina, vor susține țara invadată până la capăt Trei zile mai târziu, pe 27 februarie, Putin a ordonat comandamentului său militar să pună forțele de descurajare nucleară ale Rusiei în stare de alertă maximă, citând ceea ce el a numit declarații agresive ale liderilor NATO și sancțiuni economice occidentale împotriva Moscovei, potrivit Reuters. Lavrov vorbește despre un război nuclear Ministrul rus de externe Serghei Lavrov, un diplomat veteran, a vorbit, de asemenea, despre riscul unui război nuclear, deși a declarat că Moscova face tot posibilul pentru a-l preveni. "Nu aș vrea să ridic aceste riscuri în mod artificial. Mulți și-ar dori acest lucru. Pericolul este serios, real. Și nu trebuie să îl subestimăm", a declarat el săptămâna trecută, determinând Departamentul de Stat al SUA să califice remarcile sale drept "culmea iresponsabilității". În timp ce Washingtonul nu a văzut nicio acțiune care să sugereze că forțele nucleare rusești sunt în stare de alertă maximă, experții și oficialii occidentali au avertizat împotriva respingerii comentariilor ca fiind fanfaronadă, având în vedere riscul ca Putin să folosească arme nucleare dacă se simte încolțit în Ucraina sau dacă NATO intră în război. Oficialii americani au calificat rapid comentariile lui Putin privind punerea forțelor nucleare rusești în stare de alertă maximă drept periculoase, escalatorii și total inacceptabile, în timp ce secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, le-a criticat ca fiind agresive și iresponsabile. Amenințarea nucleară - doar pe vorbe? Cu toate acestea, oficialii americani au precizat, de asemenea, imediat că nu au văzut niciun semn că forțele rusești și-ar fi schimbat poziția nucleară, iar armata americană a declarat că nu vede necesitatea de a o modifica pe a sa. La 28 februarie, președintele american Joe Biden le-a spus americanilor că nu trebuie să se îngrijoreze de un război nuclear cu Rusia. Răspunzând la o întrebare strigată dacă cetățenii americani ar trebui să fie îngrijorați de izbucnirea unui război nuclear, Biden a spus "nu". citiți mai departe Comentariul lui Biden a părut să reflecte o opinie larg răspândită printre experții americani și oficialii occidentali, potrivit căreia șansele ca Rusia să folosească arme nucleare în războiul din Ucraina sunt extrem de scăzute. "Din 1945, fiecare lider al unei puteri nucleare … a respins utilizarea armelor nucleare în luptă din motive excelente", a scris săptămâna trecută Gideon Rose, fostul editor al revistei Foreign Affairs. "Putin nu va fi o excepție, acționând nu dintr-o inimă moale, ci dintr-un cap tare. El știe că ar urma represalii extraordinare și oprobriu universal, fără avantaje strategice nici pe departe comparabile care să le justifice", a adăugat el. Scopul principal al amenințărilor eliptice ale Rusiei cu un atac nuclear pare să fie acela de a descuraja Washingtonul și aliații săi din NATO de la implicarea directă în război, au declarat experți și diplomați occidentali. "Ele nu sunt credibile", a declarat un diplomat occidental care, ca și alții, a vorbit sub rezerva anonimatului din cauza sensibilității problemei. "Încearcă să sperie Occidentul". Statele Unite și aliații săi nu doresc să intre într-un război de focuri convențional cu Rusia, cu atât mai puțin să facă ceva care ar putea declanșa un schimb nuclear. În cazul în care Rusia ar folosi arme nucleare, experții au văzut o serie de posibilități, de la o detonare deasupra Mării Negre sau a unei părți nelocuite a Ucrainei pentru a-și demonstra capacitățile până la o lovitură împotriva unei ținte militare ucrainene sau asupra unui oraș.

Putin și amenințarea nucleară (sursa: Pixabay)
Rusia vorbește de "noile" granițe ale Ucrainei(sursa: kremlin.ru)
Eveniment

Rusia vorbește de "noile" granițe ale Ucrainei

Rusia vorbește de "noile" granițe ale Ucrainei. Ce graniţe va avea Ucraina după încheierea 'operaţiunii speciale militare' ruse depinde de decizia cetăţenilor acestei ţări, a declarat preşedintele Dumei de Stat (camera inferioară a parlamentului rus), Viaceslav Volodin, citat de agenţia de presă Interfax. "Această sarcină revine Ucrainei şi cetăţenilor săi", a spus Volodin într-un interviu acordat joi postului de radio aparţinând publicaţiei Komsomolskaia Pravda. Rusia vorbește de "noile" granițe ale Ucrainei În continuare, Volodin, un apropiat al preşedintelui rus Vladimir Putin, a explicat ce înţelege prin aceasta. În primul rând, el a reiterat una din tezele Kremlinului, potrivit căreia în 2014 în Ucraina a avut loc o lovitură de stat, nu o mişcare populară de contestare a regimului preşedintelui Viktor Ianukovici. Citește și: Decizie comună extrem de importantă a Germaniei și SUA: cele două țări nu vor recunoaște nici un câștig teritorial al Rusiei în Ucraina, vor susține țara invadată până la capăt "Ca urmare a acestei lovituri de stat, Crimeea s-a separat de Ucraina. Cetăţenii, în conformitate cu toate cerinţele şi normele internaţionale, au decis că vor să trăiască în componenţa Federaţiei Ruse", a afirmat Volodin, omiţând să specifice că, înaintea referendumului din Crimeea pe tema separării de Ucraina, peninsula fusese ocupată de militari ruşi fără însemne, aşa-numiţii 'omuleţi verzi', potrivit media de la Kiev, potrivit Agerpres. De asemenea, "republicile populare Doneţk şi Lugansk au decis să se separe de Ucraina şi să devină independente", a adăugat şeful Camerei inferioare a legislativului rus. "Apoi, vedeţi procesele care au loc astăzi în vestul Ucrainei, multe persoane au primit paşapoarte de cetăţeni ai Poloniei, Ungariei... Ce decizie vor lua ei? Poate că vor dori să trăiască în componenţa altor state şi nu în Ucraina?", a spus Volodin, sugerând că frontierele Ucrainei depind de decizia cetăţenilor acestei ţări. Când spune Rusia că va folosi bomba nucleară Separat, preşedintele Dumei de Stat a afirmat că Rusia ar putea recurge la arma nucleară doar ca răspuns la un atac nuclear, excluzând posibilitatea unui atac nuclear preventiv din partea Moscovei, potrivit site-ului Dumei, duma.gov.ru. "Doctrina militară rusă prevede utilizarea armei nucleare 'doar ca răspuns' la un atac similar împotriva ţării", a declarat Volodin în acelaşi interviu pentru Komsomolskaia Pravda. "În ceea ce priveşte Federaţia Rusă, noi avem în vedere doar posibilitatea de a răspunde (cu un dispozitiv nuclear) la un atac punctual", a mai spus el, adăugând: "pentru noi este doar un răspuns, în cadrul apărării". "Dacă ne atacă, noi răspundem", a insistat el. În ultimele zile, televiziunea de stat rusă a încercat să facă utilizarea armelor nucleare mai acceptabilă pentru public, potrivit AFP. "De două săptămâni auzim la televizor că ar trebui deschise silozurile nucleare", a declarat marţi Dimitri Muratov, redactor-şef al unui jurnal rus independent şi laureat al Premiului Nobel pentru Pace. Rusia şi-a plasat forţele nucleare în alertă maximă la scurt timp după ce a trimis trupe în Ucraina la 24 februarie. Vladimir Putin a ameninţat că Rusia va răspunde printr-un atac "fulgerător" la orice ingerinţă strategică la ceea ce se întâmplă în prezent în Ucraina, scena unei campanii militare ruse de peste două luni, conform agenţiei de presă franceze.

Ungaria a șantajat UE până a obținut derogare(sursa: HungaryToday.hu)
Internațional

Ungaria se opune sancțiunilor UE împotriva Rusiei

Ungaria se opune sancțiunilor UE împotriva Rusiei. Ungaria nu poate sprijini noul pachet de sancţiuni al Uniunii Europene împotriva Rusiei în forma sa actuală, inclusiv un embargou asupra importurilor de ţiţei rusesc, a declarat prim-ministrul Viktor Orban vineri la radioul de stat, citat de Reuters. Orban a spus că propunerea actuală a Comisiei Europene ar echivala cu o "bombă atomică" aruncată asupra economiei ungare, adăugând că Budapesta este pregătită să negocieze dacă observă o nouă propunere care să răspundă intereselor Ungariei. Ungaria se opune sancțiunilor UE împotriva Rusiei Printre altele, într-o scrisoare citată joi de Financial Times (FT), premierul Viktor Orban i-a declarat de asemenea preşedintei Comisiei Europene Ursula von der Leyen că Ungaria nu poate să susţină cel mai recent plan de sancţiuni ale UE "în forma sa actuală". "Dacă comisia insistă asupra adoptării propunerii sale, va trebui să-şi asume întreaga responsabilitate pentru un eşec istoric în cursul integrării europene", a notat Orban, potrivit Agerpres. Citește și: Decizie comună extrem de importantă a Germaniei și SUA: cele două țări nu vor recunoaște nici un câștig teritorial al Rusiei în Ucraina, vor susține țara invadată până la capăt Diplomaţii UE se ceartă cu privire la planurile anunţate de Von der Leyen săptămâna aceasta de a elimina treptat toate importurile de ţiţei rusesc sau de petrol rafinat, ca parte a celui de-al şaselea pachet planificat de sancţiuni împotriva Moscovei, drept represalii pentru invazia din Ucraina. Ungaria, fără ieşire la mare şi care se bazează în mare măsură pe petrolul rusesc, precum şi Slovacia ar beneficia de o perioadă mai lungă de eliminare treptată conform propunerilor UE. Dar pachetul a depăşit cu mult consensul UE, i-a scris Orban lui Von der Leyen, notează FT. Ungaria, dependentă de Rusia lui Putin Pentru "Ungaria, sancţiunile propuse necesită o modernizare serioasă a infrastructurii alternative de aprovizionare şi o rearanjare completă a capacităţilor noastre de rafinare", a notat Orban. "Aceste eforturi necesită timp şi investiţii care sunt redundante şi, prin urmare, nu pot fi finanţate în conformitate cu criteriile de piaţă". "Nici Ungaria şi nici UE în ansamblu nu sunt pregătite să adopte şi să pună în aplicare măsurile propuse de comisie. Sancţiunile ar trebui adoptate într-un moment în care toate condiţiile prealabile necesare sunt îndeplinite în toate statele membre", se mai spune în scrisoare. Sancţiunile au "deturnat resursele naţionale necesare către investiţii redundante în combustibili fosili, în timp ce finanţarea relevantă din partea UE ne este disponibilă doar pe hârtie", a notat Orban, făcând aluzie la disputele de lungă durată dintre Budapesta şi Bruxelles privind distribuţia fondurilor UE şi asupra statului de drept, care au întârziat recuperarea post-pandemică. Orban a mai spus că sancţiunile vor creşte şi mai mult preţurile energiei, fără ca UE să ia măsuri de atenuare. Comisia a purtat discuţii cu Ungaria joi, iar diplomaţii UE îşi păstrează speranţa că se poate ajunge la un acord în câteva zile, cu posibile concesii, inclusiv bani UE pentru construirea unei noi infrastructuri. "Sunt negociatori duri, dar în cele din urmă deschişi la compromis", a spus unul dintre ei. "Am convenit deja cinci pachete de sancţiuni cu Ungaria", a adăugat el. UE a fost de acord să pună capăt importurilor de cărbune rusesc, dar până acum s-a abţinut de la interzicerea gazului din Rusia, în timp ce ţări precum Germania încă depind foarte mult de aceste livrări. Cu toate acestea, compania energetică de stat rusă Gazprom a întrerupt aprovizionarea cu gaz a Poloniei şi Bulgariei, deoarece ele au refuzat să respecte cererea Kremlinului de a plăti factura în ruble, despre care UE spune că ar încălca sancţiunile. Printre altele, premierul ungar Viktor Orban a semnalat vineri că schimbări semnificative în structura noului său guvern urmează a fi efectuate la sfârşitul acestei luni, notează Reuters. Orban, care a fost reales pentru al patrulea mandat consecutiv la scrutinul de luna trecută, a declarat la radioul de stat că îşi va prezenta noul guvern până cel târziu la sfârşitul lunii mai.

Rusia pregătește debarcarea în Odesa (sursa: Pixabay)
Internațional

Rusia pregătește debarcarea în Odesa

Rusia pregătește debarcarea în Odesa. Armata ucraineană consideră că în continuare este posibilă o debarcare a trupelor ruse pe coasta de nord-vest a Mării Negre în zona oraşului-port Odesa, relatează vineri DPA. Potrivit unui comunicat al Comandamentului operativ "Sud", drone de recunoaştere şi de atac ruseşti survolează din ce în ce mai frecvent această regiune. Rusia pregătește debarcarea în Odesa În plus, marina rusă continuă să aibă o prezenţă puternică în largul coastelor aflate sub control ucrainean. Localnicilor li s-a recomandat să stea departe de plaje şi alte zone interzise de pe litoral şi să nu se aventureze în larg cu ambarcaţiuni mici. De asemenea, populaţia este invitată să semnaleze activităţi suspecte dinspre mare. Citește și: Decizie comună extrem de importantă a Germaniei și SUA: cele două țări nu vor recunoaște nici un câștig teritorial al Rusiei în Ucraina, vor susține țara invadată până la capăt Totodată, guvernul ucrainean a anunţat că Rusia planifică să captureze combinatul siderurgic asediat Azovstal din oraşul-port Mariupol până luni, potrivit Agerpres. Oleksii Arestovici, unul dintre consilierii preşedintelui Volodimir Zelenski, spune că forţele ruse încearcă să captureze combinatul până în data de 9 mai, când Rusia va marca 77 de ani de la victoria împotriva nazismului în cel de-al Doilea Război Mondial. "Cel mai frumos cadou pentru un conducător este capul adversarului său. Văd clar ambiţia de a cuceri Azovstal şi a-i raporta lui Putin 'victoria' pe 9 mai", a declarat Arestovici pentru agenţia de presă Unian. "Ei îşi doresc asta foarte mult, dar să vedem dacă şi reuşesc", a adăugat el. Combatanţi ucraineni şi sute de civili se află în continuare în tunelurile imensului combinat metalurgic din Mariupol, conform unor surse ucrainene. Moscova a preconizat pentru luni o mare paradă militară în Piaţa Roşie pentru a celebra victoria asupra nazismului în cel de-al Doilea Război Mondial, marcată tradiţional în Rusia la 9 mai. Până atunci la Mariupol este în curs de desfăşurare, vineri, o nouă operaţiune de evacuare a sute de civili, conform unui anunţ al ONU. "O a treia operaţiune este în curs, dar politica noastră este de a nu vorbi despre detaliile vreunuia dintre ele înainte de finalizare pentru a evita subminarea unui posibil succes", a declarat secretarul general al Naţiunilor Unite, Antonio Guterres, la o reuniune a Consiliului de Securitate al ONU la New York.

Jill Biden vine în România (sursa: Facebook/First Lady Dr. Jill Biden)
Internațional

Jill Biden vine în România

Jill Biden vine în România.Prima Doamnă a Statelor Unite ale Americii, Jill Biden, ajunge vineri într-o vizită în România. Ea a plecat în cursul nopţii de la Washington pentru o vizită de patru zile în România şi Slovacia, în care va sublinia angajamentul Statelor Unite pentru refugiaţii ucraineni. Jill Biden vine în România "În drum spre România şi Slovacia pentru a petrece Ziua Mamei cu mame şi copii ucraineni care au fost forţaţi să îşi părăsească locuinţele din cauza războiului lui Putin. De asemenea, voi vizita trupele americane şi voi exprima recunoştinţă pentru eforturile de ajutorare a ţărilor vecine şi a lucrătorilor umanitari", a scris Jill Biden, pe Twitter. https://twitter.com/FLOTUS/status/1522407300866134016 Vineri, Jill Biden va vizita Baza aeriană de la Mihail Kogălniceanu, unde se va întâlni cu militarii americani şi ai NATO, potrivit Agerpres. Citește și: Decizie comună extrem de importantă a Germaniei și SUA: cele două țări nu vor recunoaște nici un câștig teritorial al Rusiei în Ucraina, vor susține țara invadată până la capăt În cursul serii, Prima Doamnă a SUA va pleca spre Bucureşti. Sâmbătă, Jill Biden are programată o întâlnire cu soţia preşedintelui României, Carmen Iohannis, prilej cu care va exprima recunoştinţa pentru generozitatea şi sprijinul poporului român în ajutorarea refugiaţilor ucraineni. În aceeaşi zi, soţia preşedintelui american va vizita o şcoală publică din Bucureşti, care găzduieşte elevi ucraineni refugiaţi. Ulterior, Jill Biden va părăsi România cu destinaţia Bratislava. Prima Doamnă a Statelor Unite este însoţită în această călătorie de secretarul de stat adjunct pentru Afaceri europene şi eurasiatice Karen Donfried. Din delegaţia care o va însoţi pe Jill Biden în România vor face parte, de asemenea, fostul ambasador american la Bucureşti (2009 - 2012) Mark Gitenstein, în prezent ambasadorul SUA la Uniunea Europeană, şi soţia acestuia, Elizabeth Gitenstein.

Aproape 400 de centre medicale distruse în Ucraina (sursa: Twitter/@U_Tribune)
Internațional

Aproape 400 de centre medicale, distruse în Ucraina

Aproape 400 de centre medicale, distruse în Ucraina. Invazia Rusiei în Ucraina a devastat sute de spitale și alte instituții medicale și i-a lăsat pe medici fără medicamente pentru combaterea cancerului sau fără posibilitatea de a efectua intervenții chirurgicale, a declarat președintele Volodimir Zelenski. Zelenski a spus că multe locuri nu aveau nici măcar antibiotice de bază în estul și sudul Ucrainei, principalele câmpuri de luptă. Aproape 400 de centre medicale, distruse în Ucraina "Dacă luăm în considerare doar infrastructura medicală, începând de astăzi, trupele rusești au distrus sau au deteriorat aproape 400 de instituții de sănătate: spitale, maternități, ambulatorii", a declarat Zelenski într-un discurs video adresat joi unui grup medical de caritate. În zonele ocupate de forțele rusești, situația este catastrofală, a spus el, potrivit Reuters. Citește și: Decizie comună extrem de importantă a Germaniei și SUA: cele două țări nu vor recunoaște nici un câștig teritorial al Rusiei în Ucraina, vor susține țara invadată până la capăt "Acest lucru echivalează cu o lipsă totală de medicamente pentru pacienții cu cancer. Înseamnă dificultăți extreme sau o lipsă completă de insulină pentru diabet. Este imposibil să se efectueze intervenții chirurgicale. Înseamnă chiar, pur și simplu, lipsa antibioticelor". O maternitate a fost aproape distrusă pe 9 martie în orașul port asediat Mariupol. Rusia a susținut că imaginile cu atacul au fost înscenate și a spus că locul a fost folosit de grupuri armate ucrainene. Kremlinul afirmă că vizează doar situri militare sau strategice și că nu vizează civili. Ucraina raportează zilnic victime civile în urma bombardamentelor și luptelor rusești și acuză Rusia de crime de război. Rusia neagă acuzațiile. Pavlo Kirilenko, guvernatorul regiunii Donețk, a declarat că 25 de persoane au fost rănite în urma bombardamentelor intense din orașul Kramatorsk, locul unde luna trecută a avut loc un atentat cu bombă la o gară de cale ferată în care au murit peste 50 de persoane. El a precizat că un total de 32 de clădiri rezidențiale au fost avariate în bombardamente.

Zelenski promite să recâștige CrimeeaFoto: Twitter/VolodimirZelesnki
Internațional

Bombardamentele continuă la Azovstal

Bombardamentele continuă la Azovstal. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a avertizat că bombardamentele asupra uzinei siderurgice Azovstal din Mariupol "nu se opresc", chiar dacă "civilii încă trebuie scoși". Bombardamentele continuă la Azovstal "Femei, mulți copii rămân acolo", a declarat el în timpul discursului său nocturn de joi. "Imaginați-vă iadul - mai mult de două luni de bombardamente constante, bombardamente, moarte constantă în apropiere". Citește și: Decizie comună extrem de importantă a Germaniei și SUA: cele două țări nu vor recunoaște nici un câștig teritorial al Rusiei în Ucraina, vor susține țara invadată până la capăt Autoritățile ucrainene "fac totul pentru a găsi o soluție pentru a-i salva pe eroii noștri militari" care apără Mariupolul, a adăugat Zelenski. "Există diferite unități. Au mulți răniți, dar nu se dau bătuți. Ei își mențin poziția. Și noi, de asemenea, încercăm să găsim soluții pentru a găsi siguranță pentru acești oameni". Duminică, peste 100 de civili au fost evacuați de la uzina siderurgică Azovstal, unde au petrecut două luni adăpostindu-se în subteran de atacurile rusești. Nu este clar câți civili au rămas blocați în uzină, potrivit unui purtător de cuvânt al secretarului general al Națiunilor Unite.

Clădire cu opt etaje prăbușită (sursa: Pixabay)
Internațional

Clădire cu opt etaje, prăbușită

Clădire cu opt etaje, prăbușită. Bilanţul prăbuşirii unui imobil în China săptămâna trecută a crescut la 53 de morţi după ce au fost găsite mai multe corpuri, a anunţat vineri televiziunea de stat CCTV, scrie AFP. Clădire cu opt etaje, prăbușită Clădirea cu opt etaje, care găzduia un hotel, apartamente şi un cinematograf s-a prăbușit la 29 aprilie în oraşul Changsha (centru) dintr-un motiv încă nedeterminat. Autorităţile raportaseră până în prezent 26 de decese. CCTV a precizat că operaţiunile de salvare sunt "încheiate" în prezent. Citește și: Decizie comună extrem de importantă a Germaniei și SUA: cele două țări nu vor recunoaște nici un câștig teritorial al Rusiei în Ucraina, vor susține țara invadată până la capăt Sute de salvatori au fost mobilizaţi în ultimele zile pentru a încerca să găsească zeci de persoane date dispărute. Zece persoane au putut fi extrase vii de sub dărâmături, potrivit Agerpres. https://twitter.com/WumaoHub/status/1522018373156040704 Media chineze au difuzat în ultimele zile imagini cu salvatori, echipaţi cu maşini grele, care încercau să facă loc printre resturile clădirii prăbuşite care a lăsat în urmă o groapă uriaşă. Deocamdată, 11 persoane, printre care proprietarul clădirii şi o echipă de inspectori de securitate, au fost arestate în legătură cu prăbuşirea clădirii, potrivit autorităţilor din Changsha. Acest tip de dezastru se întâmplă în mod regulat în China. Majoritatea anchetelor care se efectuează ulterior scot la iveală nerespectarea standardelor de construcţie.

Pentagonul neagă implicarea în uciderea generalilor ruși (sursa: Captura video Youtube)
Internațional

Pentagonul neagă implicarea în uciderea generalilor ruși

Pentagonul neagă implicarea în uciderea generalilor ruși. Departamentul american al Apărării a negat joi furnizarea de informaţii care le-au permis forţelor ucrainene să vizeze ofiţeri ruşi cu grad înalt în apropierea frontului, după cum a raportat New York Times, notează AFP. Este adevărat că Statele Unite transmit Kievului elemente de informaţii "pentru a-i ajuta pe ucraineni să-şi apere ţara", a declarat purtătorul de cuvânt al Pentagonului, John Kirby. Pentagonul neagă implicarea în uciderea generalilor ruși Dar, a adăugat el, "nu oferim informaţii despre locul în care se află înalţi comandanţi militari pe câmpul de luptă şi nici nu participăm la deciziile de ţintire luate de armata ucraineană". Informaţii comunicate de Statele Unite au ajutat Ucraina să scufunde crucisătorul Moskva, a afirmat canalul american NBC. Citește și: Decizie comună extrem de importantă a Germaniei și SUA: cele două țări nu vor recunoaște nici un câștig teritorial al Rusiei în Ucraina, vor susține țara invadată până la capăt Potrivit unor responsabili anonimi citaţi de canal, forţele ucrainene le-au cerut americanilor informaţii referitoare la o navă aflată în Marea Neagră. Americanii ar fi identificat atunci bastimentul drept Moskva şi ar fi precizat poziţia sa, potrivit Agerpres. Contrar afirmaţiilor Pentagonului, New York Times a afirmat miercuri, citând surse anonime din cadrul serviciilor americane, că informaţiile furnizate de Statele Unite armatei ucrainene au permis ţintirea mai multor generali ruşi în apropierea liniei frontului. Citând mai mulţi înalţi responsabili americani, jurnalul a declarat că dintre cei peste zece generali ruşi ucişi de forţele ucrainene, "mulţi" au fost ţintiţi cu ajutorul serviciilor americane de informaţii. Consiliul Naţional de Securitate al SUA (NSC) a calificat deja "iresponsabilă" afirmaţia conform căreia Statele Unite ajută Ucraina să ucidă generali ruşi. "Statele Unite furnizează informaţii despre câmpul de luptă pentru a-i ajuta pe ucraineni să-şi apere ţara", a declarat pentru AFP într-un e-mail purtătoarea de cuvânt a NSC, Adrienne Watson. "Nu furnizăm informaţii cu intenţia de a ucide generali ruşi", a subliniat ea. Eforturile de informaţii ale Washingtonului pentru a ajuta Ucraina s-au "concentrat pe determinarea locaţiei şi a altor detalii despre cartierele generale mobile ale armatei ruse, care se deplasează regulat", a scris New York Times.

Marşului Iaşi Pride a fost aprobat de Primăria Iași (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Marşului Iaşi Pride a fost aprobat de Primăria Iaşi

Marşului Iaşi Pride a fost aprobat de Primăria Iaşi. Anul trecut, la primul marş de la Iaşi al acestei asociaţii de apărare a drepturilor minorităţilor sexuale, participarea a fost una restrânsă, fiind în perioada restricţiilor pandemice. În ciuda acestora, atunci a avut loc simultan şi un anti-protest al unei comunităţi creştine locale. Marşului Iaşi Pride a fost aprobat de Primăria Iaşi Marşul Iaşi Pride va avea loc anul acesta pe data de 5 iunie, începând cu ora 16. Evenimentul va avea ca punct de plecare corpul A al Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” şi se va finaliza în faţa Palatului Culturii. Citește și: Țările din est împiedică Uniunea Europeană să impună un embargo asupra petrolului și produselor petroliere rusești. Ungaria, cel mai vehement critic al măsurii Evenimentul este organizat de Asociaţia Rise OUT în baza dreptului fundamental la liberă întrunire şi asociere, pe care comunitatea LGBTQ şi-l exercită sub protecţia Constituţiei României. Solicitarea privind organizarea Marşului Iaşi Pride a fost aprobat de Primăria Municipiului Iaşi la data de 3 mai 2022. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Începe construcția T4 al Aeroportului Iași (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Începe construcția T4 al Aeroportului Iași

Începe construcția T4 al Aeroportului Iași. Ieri a fost semnat contractul de finanţare, săptămâna viitoare va fi parafat cel cu firma constructoare, iar la toamnă va putea să înceapă realizarea terminalului de pasageri T4. "Va fi cel mai mare din ţară, după Otopeni", spune şeful Aerogării ieşene. Începe construcția T4 al Aeroportului Iași Primul contract în proiectul extinderii infrastructurii aeroportuare a fost semnat ieri la Casa Pătrată. Este vorba de finanţarea construirii terminalului de pasageri T4, a extinderii parcării şi a refacerii căilor de acces în incinta aerogării, cu un total de 447,27 milioane de lei (inclusiv TVA). Citește și: Țările din est împiedică Uniunea Europeană să impună un embargo asupra petrolului și produselor petroliere rusești. Ungaria, cel mai vehement critic al măsurii Valoarea totală eligibilă este de 303,25 milioane de lei (respectiv puţin peste 60 de milioane de euro), din care suma acordată prin Fondul European de Dezvoltare Regională este de 257 de milioane de lei. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Noul cartier de zgârie nori din zona industrială (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Noul cartier de "zgârie nori" din zona industrială

Noul cartier de "zgârie nori" din zona industrială. Una dintre cele mai anoste zone actuale ale municipiului Iaşi ar urma să devină, în câţiva ani, un cartier absolut de nerecunoscut. Potrivit planurilor unor entităţi private, avizate deja la nivel de Primărie, perimetrul delimitat de intersecţia Calea Chişinăului - Primăverii, Dedeman, intersecţia Baza 3 şi Podul Tudor Vladimirescu, acum invadat în mare măsură de ruine industriale, va suferi modificări importante din punct de vedere urbanistic. Noul cartier de "zgârie nori" din zona industrială Printre numeroase alte edificii cu funcţiuni diverse, perimetrul va fi “presărat” de mai multe clădiri de înălţimi fără precedent acum în Iaşi: de 22, 23, 25 şi chiar 26 de etaje. “Ziarul de IaşI” publică astăzi planurile urbanistice pentru această zonă în plină expansiune. Citește și: Țările din est împiedică Uniunea Europeană să impună un embargo asupra petrolului și produselor petroliere rusești. Ungaria, cel mai vehement critic al măsurii Una dintre cele mai înalte unităţi de cazare din Iaşi va fi construită la 3 km de centrul oraşului. Hotel Orizont SRL a iniţiat un plan urbanistic zonal pentru construirea unui apart-hotel la intersecţia dintre Calea Chişinăului şi bld. Tudor Vladimirescu, lângă actualul magazin Leroy Merlin. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Drama de la Azovstal continuăl (sursa: Twitter/Θανάσης Νάκος)
Internațional

Rușii se concentrează pe distrugerea „fortăreței” Azovstal

Rușii se concentrează pe distrugerea „fortăreței” Azovstal. Armata ucraineană a anunţat că luptele continuă la combinatul siderurgic Azovstal din Mariupol (sud-estul Ucrainei), unde Rusia "încearcă să-i anihileze" pe ultimii apărători din oţelărie, chiar dacă a anunţat o încetare a focului unilaterală începând de joi dimineaţă, relatează AFP. "Ocupanţii ruşi sunt ocupaţi cu blocarea şi încercarea de a anihila unităţile ucrainene din interiorul Azovstal", indică într-un comunicat joi dimineaţă armata ucraineană. Rușii se concentrează pe distrugerea „fortăreței” Azovstal Trupele Moscovei, potrivit acesteia, "şi-au reluat ofensiva cu sprijinul avioanelor pentru a prelua controlul asupra combinatului". Acest comunicat intervine în timp ce Moscova a anunţat miercuri seara că forţele sale vor înceta focul timp de trei zile consecutiv, începând de joi 05:00 GMT, pentru a permite evacuarea civililor în continuare prezenţi la Azovstal, în jur de 200 de persoane, potrivit primarului Mariupolului, Vadim Boicenko, potrivit Agerpres. Citește și: Țările din est împiedică Uniunea Europeană să impună un embargo asupra petrolului și produselor petroliere rusești. Ungaria, cel mai vehement critic al măsurii Denis Prokopenko, comandantul regimentului Azov, care conduce apărarea de la combinat, a indicat la rândul său într-o înregistrare video difuzată miercuri seara că forţele ruse au reuşit să intre în oţelărie unde au loc "lupte violente şi sângeroase". "De două zile, inamicul a reuşit să intre în incinta combinatului", a afirmat el în înregistrarea video publicată pe Telegram. "Sunt mândru de soldaţii mei, care depun eforturi supraomeneşti pentru a rezista asaltului inamic. Sunt recunoscător lumii întregi pentru sprijinul colosal acordat garnizoanei din Mariupol. Soldaţii noştri merită aceasta", a adăugat el. Combinatul siderurgic Azovstal, un imens complex străbătut de reţele subterane, este ultima redută a rezistenţei ucrainene în faţa armatei ruse, care asediază acest port strategic de la Marea Azov de la începutul lunii martie. Predarea sau capitularea acesteia va fi o victorie importantă pentru Moscova, notează AFP. Primarul Vadim Boicenko a cerut joi continuarea evacuărilor din oraş, efectuate cu ajutorul Naţiunilor Unite şi al Crucii Roşii. "Luptăm împreună pentru a salva fiecare persoană, fiecare locuitor al Mariupolului", a spus el.

Achiziţie nelegală de 1.7 milioane de măşti de protecţie (sursa: Facebook/DNA)
Eveniment

Achiziţie nelegală de 1,7 milioane de măşti de protecţie

Achiziţie nelegală de 1,7 milioane de măşti de protecţie. Cornelia Nagy, preşedintele Oficiului Naţional pentru Achiziţii Centralizate (ONAC), este urmărită penal de DNA pentru abuz în serviciu, într-un dosar legat de achiziţia nelegală a 1,7 milioane de măşti de protecţie la începutul pandemiei de COVID-19. Achiziţie nelegală de 1,7 milioane de măşti de protecţie În acelaşi dosar, a fost pusă sub acuzare Iona Mădălina Hohan (fostă Deaconeasa), consilier achiziţii publice în cadrul ONAC, pentru abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut, pentru sine sau pentru altul, foloase necuvenite. De asemenea, în cauză s-a mai dispus efectuarea urmăririi penale faţă de SC ROMWINE&COFFE SRL şi faţă de alte persoane, administratori de societăţi comerciale, în sarcina cărora s-au reţinut infracţiuni de trafic de influenţă, spălarea banilor, infracţiuni de fals şi înşelăciune. Citește și: Țările din est împiedică Uniunea Europeană să impună un embargo asupra petrolului și produselor petroliere rusești. Ungaria, cel mai vehement critic al măsurii Potrivit unui comunicat al DNA, în prezenta cauză penală se desfăşoară cercetări cu privire la modalitatea presupus nelegală în care, în cursul anului 2020, la începutul pandemiei de COVID-19, a fost încheiat un contract cadru de achiziţii publice de măşti de protecţie, în valoare de peste 50 de milioane lei, potrivit Agerpres. În acest context, Cornelia Nagy, în calitate de preşedinte al ONAC, şi Iona Mădălina Hohan (fostă Deaconeasa), în exercitarea atribuţiilor de serviciu, prin încălcarea legislaţiei, ar fi semnat în cursul lunii martie 2020 un acord cadru între instituţia pe care o reprezentau şi firma SC ROMWINE&COFFE SRL, prin care era vizată achiziţia a 1.750.000 măşti de protecţie. În demersurile lor, cele două reprezentante ale ONAC ar fi fost determinate de cei doi oameni de afaceri care controlau firma ROMWINE&COFFE SRL şi de administratorul acesteia, care, împreună, s-ar fi înţeles să interpună firma în procedura de atribuire a contractului finanţat din bani publici, deşi cunoşteau că respectiva firmă nu are capacitatea tehnică şi financiară să onoreze acordul cadru. Cum SC ROMWINE&COFFE SRL nu avea capacitatea să respecte clauzele contractuale (livrarea la timp a măştilor), ar fi fost falsificate mai multe documente care i-ar fi permis acesteia să evite plata către statul român a unor penalităţi în valoare de 12.786.706 lei. Pentru a se asigura de obţinerea/derularea în bune condiţii a contractelor de achiziţii publice cu materiale sanitare, unul dintre suspecţi ar fi achitat unei alte persoane, suspect în cauză, sub forma unui contract de reprezentare consultanţă şi prestări servicii - intermediere, suma de 568.820 lei. "Prin activităţile descrise mai sus ar fi fost vătămate interesele societăţilor participante în cadrul procedurii şi ale instituţiilor publice implicate în acţiunile de prevenire şi răspuns împotriva infecţiei cu virusul SARS-CoV-2 cărora le erau destinate materialele de protecţie. Concomitent s-ar fi obţinut un folos necuvenit în sumă totală de 22.906.031 lei pentru societăţile controlate de suspecţi (atât pentru cea care a încheiat contractele de mai sus, cât şi pentru firmele interpuse).

Rusia continuă să piardă soldați în Ucraina (sursa: Twitter/ Defence of Ukraine)
Internațional

Rusia continuă să piardă soldați în Ucraina

Rusia continuă să piardă soldați în Ucraina. Apărătorii ucraineni au ucis deja aproximativ 24.700 de soldați ruși de când a început invazia rusă în Ucraina, la 24 februarie, transmite Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei. Rusia continuă să piardă soldați în Ucraina Potrivit comunicatului, inamicul a suferit cele mai mari pierderi în ultima zi în zona Popasna, potrivit Ukrinform Citește și: Țările din est împiedică Uniunea Europeană să impună un embargo asupra petrolului și produselor petroliere rusești. Ungaria, cel mai vehement critic al măsurii Între 24 februarie și 5 mai, inamicul a pierdut, de asemenea: 1.092 de tancuri2.651 de vehicule blindate de luptă499 de sisteme de artilerie 169 de sisteme de rachete cu lansatoare multiple 83 de sisteme de luptă antiaeriană 196 de avioane 155 de elicoptere 1.907 autovehicule și cisterne de combustibil 10 nave 312 de vehicule aeriene fără pilot 38 de unități de unități speciale 89 de rachete de croazieră. Rusia nu a reușit să atingă niciunul dintre obiectivele sale inițiale stabilite înainte de începerea unei invazii masive în Ucraina și "a pierdut deja războiul din Ucraina" în ceea ce privește propria percepție a victorie, spune secretarului de presă al Casei Albe, Jen Psaki.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră