marți 24 februarie
Login Contact
DeFapt.ro

Autor: Maria Pană

2749 articole
Maria Pană

Internațional

Kievul, atacat cu drone kamikaze rusești

Kievul, atacat cu drone kamikaze rusești. Mai multe explozii au fost auzite luni dimineaţă la Kiev, la exact o săptămână după loviturile ruseşti asupra capitalei Ucrainei, au constatat jurnaliştii ai agenţiei France Presse. Kievul, atacat cu drone kamikaze rusești Trei explozii au fost auzite succesiv în jurul orelor 06:35, 06:45 şi 06:58 (3:35, 3:45 şi 3:58 GMT). Sirenele de alertă aeriană au răsunat cu puţin timp înainte de prima explozie. Președintele Volodimir Zelenski a postat un video și un scurt text pe Facebook în legătură cu atacul. Luni, 10 octombrie, bombardamente ruseşti de o amploare fără egal timp de luni de zile au lovit Kievul şi alte oraşe din Ucraina, ucigând cel puţin 19 persoane, rănind 105 şi stârnind un protest internaţional. Marţi, Rusia - care a suferit numeroase eşecuri militare în ultima perioadă -, şi-a continuat tirurile, de o mai mică amploare, lovind în special foarte departe de front instalaţiile energetice din vestul Ucrainei. Tirurile au fost efectuate ca represalii pentru explozia ce a distrus parţial podul rusesc al Crimeii, de mare importanţă strategică, notează AFP. Putin nu mai are rachete Vineri, preşedintele rus Vladimir Putin s-a declarat satisfăcut faţă de aceste lovituri masive şi a considerat că noi bombardamente pe scară largă asupra oraşelor Ucrainei nu sunt necesare "deocamdată". Citește și: Putin confirmă că nu-și mai permite, acum, încă o ploaie de rachete peste Ucraina, deși nu a distrus toate obiectivele. Dar amenință NATO: Dacă intră în luptă, va fi o catastrofă globală Kievul a fost vizat luni dimineaţă devreme de "atacuri cu drone kamikaze", a declarat la rândul său şeful de cabinet al preşedinţiei ucrainene, după o serie de explozii ce au zguduit cartierul Şevcenkiv din centrul capitalei. "Ruşii cred că aceasta îi va ajuta, dar arată disperarea lor", a comentat acest responsabil, Andrii Iermak, citat de AFP.

Kievul, atacat cu drone kamikaze rusești (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Gazprom, sec: Puneți plafon, oprim gazul (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Gazprom, sec: Puneți plafon, oprim gazul

Gazprom, sec: Puneți plafon, oprim gazul. Directorul general de la grupul rus Gazprom, Alexei Miller, a declarat duminică că planurile privind plafonarea preţului pentru exporturile de gaze naturale ruseşti ar conduce la oprirea livrărilor, reiterând o ameninţare similară venită de la preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, transmite Reuters. Gazprom, sec: Puneți plafon, oprim gazul Conflictul din Ucraina a determinat clienţii europeni să-şi reducă achiziţiile de energie din Rusia, în timp ce G7 şi blocul comunitar încearcă să impună un plafon de preţ pentru petrolul şi gazele ruseşti. "O astfel de decizie unilaterală este, desigur, o încălcare a contractelor existente, ceea ce ar duce la încetarea livrărilor", a spus Alexei Miller pentru postul public de televiziune. Citește și: Tăcere ciudată la Kremlin în legătură cu desele atacuri recente asupra regiunii ruse Belgorod. Cel mai recent atac, și cel mai grav: 11 morți, 15 răniți grav, toți voluntari pentru Ucraina Luna trecută şi preşedintele Vladimir Putin a ameninţat că va opri aprovizionarea cu energie dacă vor fi impuse plafoane de preţ, avertizând Occidentul că îi va "îngheţa coada" la iarnă precum lupului dintr-o faimoasă poveste rusească. Oprirea livrărilor de energie ale Rusiei, al doilea mare exportator de petrol din lume, după Arabia Saudită, şi simultan cel mai mare exportator mondial de gaze naturale, ar da peste cap pieţele energetice mondiale, iar economia mondială s-ar confrunta cu preţuri şi mai mari la energie decât cele deja ridicate din prezent.

România, gaz în depozite peste 90% (sursa: transgaz.ro)
Eveniment

România, gaz în depozite peste 90

România, gaz în depozite peste 90%. Țara noastră are duminică dimineaţă în depozite 2,801 miliarde metri cubi gaze, volum ce corespunde unei ponderi de 90,9% din capacitatea de înmagazinare a ţării, potrivit datelor furnizate pentru Agerpres de către Transgaz. România, gaz în depozite peste 90% Pragul minim aprobat pentru România în noul regulament al Comisiei Europene, de 80%, a fost atins pe 17 septembrie. Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunţat în luna septembrie, că la nivelul Uniunii Europene stocurile comune de gaze au ajuns la 84%. Citește și: Tăcere ciudată la Kremlin în legătură cu desele atacuri recente asupra regiunii ruse Belgorod. Cel mai recent atac, și cel mai grav: 11 morți, 15 răniți grav, toți voluntari pentru Ucraina "Prietenii noştri din ţările baltice au depus eforturi uriaşe pentru a pune capăt dependenţei lor de Rusia. Au investit în energia din surse regenerabile, în terminale GNL şi în conducte de interconectare. Toate acestea au fost înfăptuite cu costuri ridicate, însă dependenţa de combustibilii fosili din Rusia are un preţ mult mai mare. Trebuie să ne debarasăm de această dependenţă în întreaga Europă. Am convenit aşadar să constituim stocuri comune. Am ajuns deja la 84%: mai mult decât obiectivul pe care ni l-am fixat", a spus von der Leyen.

Musk promite internet Starlink gratis Ucrainei (sursa: Twitter/Elon Musk)
Internațional

Musk promite internet Starlink gratis Ucrainei

Musk promite internet Starlink gratis Ucrainei. Compania SpaceX va continua să finanţeze reţeaua de internet Starlink în Ucraina, a anunţat sâmbătă Elon Musk, la o zi după după ce a spus că nu-şi mai permite să facă asta. "La naiba... Chiar dacă Starlink pierde în continuare bani şi alte companii primesc miliarde de dolari de la contribuabili, vom continua să finanţăm guvernul ucrainean pe gratis", a scris pe Twitter cel mai bogat om din lume. Musk promite internet Starlink gratis Ucrainei Antreprenorul multimiliardar, fondatorul SpaceX, a solicitat vineri Departamentului Apărării al Statelor Unite să-şi asume costurile presupuse de utilizarea sateliţilor săi Starlink pentru facilitarea comunicaţiilor din Ucraina, pe care i-a pus la dispoziţie până acum în mod gratuit. SpaceX a transmis Pentagonului că ar putea sista acest serviciu dacă nu îi va achita câteva zeci de milioane de dolari în fiecare lună. Citește și: Musk cere sume exorbitante pentru internetul furnizat Ucrainei (gratuit, până acum): până la 400 de milioane de dolari până la finalul lui 2023 De la începutul războiului din Ucraina, Musk a donat Ucrainei terminale pentru serviciul său de conexiune prin satelit Starlink, comunicaţiile prin internet din această ţară fiind întrerupte de bombardamente. Antreprenorul a atenţionat că această operaţiune a costat SpaceX până acum 80 de milioane de dolari, sumă care ar urma să ajungă la peste 120 de milioane de dolari până la sfârşitul acestui an şi la 400 de milioane în următoarele 12 luni.

Iarna aceasta, gripa va afecta tinerii (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Justiție

Iarna aceasta, gripa va afecta tinerii

Iarna aceasta, gripa va afecta tinerii. După doi ani în care virusul gripal a avut o circulaţie mai scăzută datorită respectării măsurilor de protecţie împotriva COVID-19, anul acesta ar putea să ne aştepte un sezon gripal mai sever. Iarna aceasta, gripa va afecta tinerii Medicii spun că sezonul gripal din emisfera sudică arată că sunt mai multe cazuri de gripă comparativ cu anii anteriori. Iar cei mai afectaţi sunt tinerii cu vârste între 20 şi 40 de ani, aparent sănătoşi, care au dezvoltat forme grave ale bolii. Citește: Putin confirmă că nu-și mai permite, acum, încă o ploaie de rachete peste Ucraina, deși nu a distrus toate obiectivele. Dar amenință NATO: Dacă intră în luptă, va fi o catastrofă globală Astfel, medicii îi sfătuiesc inclusiv pe cei tineri să se vaccineze antigripal. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Radarul Poliției: 50 km:h într-o secundă (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Radarul Poliției: 50 km/h într-o secundă

Radarul Poliției: 50 km/h într-o secundă. Un șofer a fost amendat de polițiștii de la Rutieră din Pașcani, Iași, cu 1.305 lei. Radarul Poliției: 50 km/h într-o secundă Acesta, însă, nu ştia să fi circulat cu 145 km/h, aşa că a contestat amenda. Pentru a demonstra că şoferul fusese sancţionat pe drept, reprezentanţii Inspectoratului Poliţiei Judeţene au prezentat în faţa magistraţilor Judecătoriei Paşcani înregistrarea video a incidentului. Citește: Putin confirmă că nu-și mai permite, acum, încă o ploaie de rachete peste Ucraina, deși nu a distrus toate obiectivele. Dar amenință NATO: Dacă intră în luptă, va fi o catastrofă globală Tocmai înregistrarea a fost motivul pentru care judecătorii au decis în cele din urmă anularea amenzii. Continuarea, în Ziarul de Iași.

CE nu amână plata datoriei ucrainene (sursa: Twitter/Secretary Janet Yellen)
Internațional

CE nu amână plata datoriei ucrainene

CE nu amână plata datoriei ucrainene. Secretarul trezoreriei SUA, Janet Yellen, s-a declarat vineri "dezamăgită" pe lângă omologii săi europeni că Comisia Europeană nu s-a alăturat grupului de creditori care au fost de acord să suspende rambursarea datoriei ucrainene timp de doi ani, relatează France Presse. CE nu amână plata datoriei ucrainene "Aş spune sincer că rămân dezamăgită de faptul că Comisia Europeană nu s-a alăturat grupului de creditori pentru a oferi o scutire de la plata datoriei Ucrainei", a declarat ministrul economiei şi finanţelor lui Joe Biden, la o întâlnire la Washington în cadrul reuniunilor de toamnă ale FMI şi Băncii Mondiale. "Ucraina, după cum ştiţi, se confruntă cu un deficit uriaş de finanţare şi are nevoie de sprijinul nostru deplin", le-a spus ea miniştrilor de finanţe şi comisarilor europeni. Un grup de creditori internaţionali ai Ucrainei, care cuprinde Canada, Franţa, Japonia, Marea Britanie, Germania şi Statele Unite, au semnat un protocol de acord la 14 septembrie ce prevede amânarea plăţii datoriei ucrainene după o solicitare a Kievului. Aceste ţări şi-au dat acordul la 20 iulie şi de atunci au îndemnat alţi deţinători de obligaţiuni să facă acelaşi lucru. Gentiloni: Avem nevoie de consens "Comisia este un organism multilateral şi pentru a lua o astfel de decizie trebuie să avem un consens al tuturor statelor membre", a reacţionat comisarul pentru afaceri economice al Comisiei Europene, Paolo Gentiloni, întrebat vineri într-o conferinţă după remarcile ministrului american. "De aceea avem o cale diferită şi o abordare diferită a problemei", a adăugat el. FMI a avertizat la aceste întâlniri că Ucraina se confruntă cu un deficit bugetar ce ar putea ajunge la 4 miliarde de dolari pe lună în 2023. Citește: Putin confirmă că nu-și mai permite, acum, încă o ploaie de rachete peste Ucraina, deși nu a distrus toate obiectivele. Dar amenință NATO: Dacă intră în luptă, va fi o catastrofă globală Janet Yellen l-a primit marţi pe ministrul ucrainean de finanţe Sergii Marcenko, la Departamentul Trezoreriei. Ea a cerut ţărilor partenere şi aliaţilor Statelor Unite să accelereze plăţile financiare către Ucraina şi să-şi intensifice asistenţa, atât pentru "a ajuta Ucraina să-şi menţină serviciile guvernamentale esenţiale", dar şi pentru "a începe să construiască şi să se redreseze". "Vom continua să vă sprijinim", a promis dna Yellen.

Sf. Parascheva: mărturii despre întâmplări extraordinare (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Sf. Parascheva: mărturii despre întâmplări extraordinare

Sf. Parascheva: mărturii despre întâmplări extraordinare. În fiecare an, cele mai vizibile prezențe în rândul de pelerini care umplu străzile din Iași pentru a veni să se închine la moaștele Sfintei Parascheva sunt cele ale familiilor. Sf. Parascheva: mărturii despre întâmplări extraordinare Cu membri de toate vârstele. De la copii care sunt, poate, prea mici. Pentru a înțelege însemnătatea evenimentului la care sunt aduși de părinții lor. Citește și: Soarta soldatului rus mobilizat de Putin: mâncare și echipamente de acasă, fură tot ce poate fura pentru a supraviețui în bazele din Rusia Până la bătrâni pentru care venirea și participarea la pelerinaj este unul dintre cele mai mari eforturi pe care le fac în anul respectiv. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Copii uciși de poliție în Iran (sursa: amnesty.org)
Internațional

Copii uciși de poliție în Iran

Copii uciși de poliție în Iran. De la începutul mişcării de contestare din Iran în urmă cu aproape o lună, zeci de copii au fost ucişi în timpul represaliilor şi sute au fost arestaţi, iar unii au fost închişi în "centre de reeducare", potrivit unor ONG-uri iraniene, informează vineri AFP. Copii uciși de poliție în Iran Iranul este zguduit din 16 septembrie de manifestaţii declanşate după moartea tinerei Mahsa Amini, o kurdă iraniană de 22 de ani, decedată la trei zile după ce fusese arestată de poliţia moravurilor în Teheran pentru că încălcase, potrivit poliţiei, codul vestimentar strict pentru femei al Republicii Islamice, cod ce prevede în special portul vălului. Potrivit agenţiei de presă Human Rights Activists News Agency (HRANA), cu sediul în SUA, cel puţin 18 minori au fost ucişi de la mijlocul lunii septembrie. Cel mai tânăr avea 12 ani, potrivit acestei surse. Amnesty Iran evocă cel puţin 23 de copii "ucişi de forţele de securitate iraniene". "Victimele au între 11 şi 17 ani", precizează organizaţia.Însă bilanţul ar putea fi şi mai mare, estimează alte ONG-uri. Peste trei sute de copii și adolescenți, arestați Societatea iraniană pentru protecţia drepturilor copiilor a anunţat săptămâna aceasta că cel puţin 28 de copii au fost ucişi, "majoritatea în provincia defavorizată Sistan-Baluchestan", în sud-estul Iranului. Organizaţia, cu sediul în Iran, a mai informat că familii "erau ţinute în necunoştinţă" cu privire la soarta copiilor lor arestaţi, care sunt privaţi de reprezentare juridică. Unii tineri sunt închişi în centre pentru delincvenţi toxicomani adulţi, a alertat Hassan Raisi, avocat iranian pentru drepturile omului. Aceste informaţii "sunt foarte îngrijorătoare", a apreciat el, subliniind că tinerii "sub 18 ani nu trebuie să fie niciodată deţinuţi împreună cu infractori de peste 18 ani". "Este o obligaţie legală", a spus el. Citește și: Distanța dintre Rusia și Occident crește: NATO securizează cerul Ucrainei, Moscova răspunde cu ce mai are – amenință că nu va mai permite exportul de cereale ucrainene pe Marea Neagră Potrivit acestui avocat, citat miercuri de site-ul de ştiri Iran Wire, "circa 300 de persoane cu vârste între 12-13 ani şi 18-19 ani se află în custodia poliţiei". Fondul Internaţional pentru Urgenţe ale Copiilor al Naţiunilor Unite (UNICEF) s-a declarat luni "foarte îngrijorat" în legătură cu informaţiile despre "copii şi adolescenţi ucişi, răniţi şi arestaţi". Ministrul Educației admite că elevi au fost arestați Ministrul iranian al Educaţiei, Youssef Nouri, a admis că au fost arestaţi elevi pe stradă sau la şcoală. "Nu sunt mulţi (arestaţi). Nu pot da un număr exact", a spus el, după informaţii publicate miercuri de cotidianul reformator Shargh. Ministrul a precizat că aceşti tineri sunt deţinuţi în "centre medico-psihologice", unde fac obiectul unei "reeducări", pentru a nu deveni "antisociali". În pofida restricţiilor severe privind accesul la internet impuse de către autorităţile iraniene pentru a contracara ceea ce ele califică drept "revolte", tineri iranieni au reuşit să difuzeze imagini de la manifestaţii pe aplicaţii ultra-populare precum TikTok şi Instagram. Ei se adaptează şi pe stradă, plecând la manifestaţie cu mască şi părul acoperit, lăsând acasă telefoanele lor mobile pentru a nu putea fi localizaţi şi aducând cu ei îmbrăcăminte de schimb pentru cazul în care forţele de securitate ar trage asupra lor cu cartuşe cu vopsea, pentru a-i putea identifica.

Belarus își pregătește intrarea în Ucraina (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Belarus își pregătește intrarea în Ucraina

Belarus își pregătește intrarea în Ucraina. Forţelor de securitate din Belarus le-au fost acordate prerogative ample în scopul de a preveni sau de a răspunde la provocări venite din ţări învecinate, a declarat ministrul de Externe belarus Vladimir Makei, într-un interviu publicat vineri în ziarul rus Izvestia. Belarus își pregătește intrarea în Ucraina "Liderul ţării noastre a avut o serie de întâlniri cu instituţiile de aplicare a legii şi a fost introdus un regim de operaţiuni antiteroriste", a spus oficialul belarus. "Au apărut informaţii că unele state vecine planifică provocări în ce priveşte, în mare măsură, acapararea anumitor secţiuni din teritoriul Belarusului", a adăugat acesta. Reuters precizează că solicitarea sa de confirmări din partea MAE de la Minsk sau a biroului de presă al preşedintelui belarus Aleksandr Lukaşenko nu a primit încă răspuns. Regimul antiterorist menţionat le asigură forţelor de securitate prerogative importante, inclusiv reţinerea pentru verificarea identităţii, blocarea deplasărilor, înregistrarea şi controlul tuturor comunicaţiilor, precum şi accesul liber al agenţilor în orice locaţie. Lukașenko, fără nuanțe O serie de activităţi militare observate în Belarus săptămâna aceasta au atras atenţia Ucrainei şi Occidentului ca fiind un posibil semn că Lukaşenko şi-ar putea trimite armata în sprijinul eforturilor ruse de război în Ucraina. Luni, Lukaşenko a afirmat la o reuniune de securitate că a ordonat forţelor sale să se desfăşoare alături de forţele ruse în apropiere de Ucraina, în răspuns la ceea ce a calificat drept o ameninţare clară la adresa Belarusului din partea Kievului şi a susţinătorilor săi din Occident. Citește și: Distanța dintre Rusia și Occident crește: NATO securizează cerul Ucrainei, Moscova răspunde cu ce mai are – amenință că nu va mai permite exportul de cereale ucrainene pe Marea Neagră Potrivit agenţiei de presă de stat Belta, Lukaşenko a mai spus la respectiva reuniune că a ordonat serviciului de informaţii al ţării, KGB, să ia măsurile necesare de combatere a terorismului. "Trebuie să avem opţiuni pentru acţiuni de răspuns, inclusiv unele militare", a explicat Lukaşenko, potrivit Belta. "Aceasta, pentru a identifica şi localiza ameninţările la timp şi, dacă este necesar, pentru a răspunde adecvat la orice manifestări militare împotriva Belarus", a precizat liderul de la Minsk.

Coreea de Nord, instigări la graniță (sursa: mnd.go.kr)
Internațional

Coreea de Nord, instigări la graniță

Coreea de Nord, instigări la graniță. Circa zece avioane de luptă nord-coreene au survolat joi o zonă apropiată cu frontiera Coreei de Sud, care a trimis la rândul său aparate pentru interceptare, potrivit agenţiei de presă Yonhap, pe fondul testelor cu rachete ale Phenianului. Coreea de Nord, instigări la graniță "Armata Republicii Coreea (numele oficial al Coreei de Sud) a identificat (în apropierea frontierei) circa 10 avioane nord-coreene între orele 22:30 joi, 13 octombrie (13:30 GMT joi) şi 00:20 vineri, 14 octombrie (15:20 GMT joi) şi a adoptat măsuri de ripostă", a informat Statul Major Interarme sud-coreean (JCS) într-un comunicat, citat de EFE. Acest incident, al doilea într-o săptămână care implică avioane de luptă, intervine pe fondul tensiunilor militare crescând în peninsulă, în timp ce Coreea de Nord a efectuat în ultimul timp o serie de tiruri cu rachete, dintre care ultimul joi, cu o nouă rachetă balistică neidentificată. Coreea de Sud a trimis aparate de interceptare Potrivit JCS, zece avioane de luptă nord-coreene au fost detectate zburând la 25 km nord de frontiera între cele două state, trecând de o "linie de recunoaştere", ceea ce a declanşat automat un răspuns din partea Coreei de Sud.Seulul a trimis avioane de luptă, inclusiv aparate F-35A, potrivit statului major, citat de Yonhap. Citește și: Distanța dintre Rusia și Occident crește: NATO securizează cerul Ucrainei, Moscova răspunde cu ce mai are – amenință că nu va mai permite exportul de cereale ucrainene pe Marea Neagră Acest episod intervine la scurt timp după testarea a două rachete de croazieră strategice cu rază lungă de acţiune de către Phenian miercuri, anunţate de presa oficială nord-coreeană, care precizează că aceste teste erau supervizate de liderul nord-coreean Kim Jong Un. Phenianul şi-a descris recentele teste cu rachete ca fiind exerciţii tactice nucleare, simulând lovituri pe aeroporturi şi instalaţii militare în Coreea de Sud.

Putin simte lipsa gazului vândut Europei (sursa: kremlin.ru)
Eveniment

Putin simte lipsa gazului vândut Europei

Putin simte lipsa gazului vândut Europei. Preşedintele rus Vladimir Putin i-a propus joi omologului său turc Recep Tayyip Erdogan crearea în Turcia a unui centru de distribuţie pentru exportul gazelor ruseşti către Europa, idee prezentată iniţial de liderul de la Kremlin în ziua anterioară la o conferinţă energetică la Moscova, transmite AFP. Putin simte lipsa gazului vândut Europei "Am putea examina posibilitatea de a crea pe teritoriul turc un hub gazier pentru livrări către alte ţări", în special către Europa, a spus Putin la o întâlnire cu Erdogan, în marja unui forum regional în Kazahstan. Preşedintele rus a lăudat Turcia, care s-a dovedit a fi "itinerariul cel mai sigur pentru livrările" de gaze ruseşti, în timp ce transportul acestor gaze spre Europa este sistat în urma avarierii gazoductelor Nord Stream, sabotaje puse de Putin pe seama celor despre care a afirmat miercuri că doresc ruperea legăturilor Europei cu Rusia. Un eventual nod de distribuţie a gazelor în Turcia ar putea servi de asemenea la "definirea preţurilor" acestora, "astăzi exorbitante", astfel că "am putea reglementa preţurile fără să implicăm politica", a mai spus Putin. Nimic despre războiul dus în Ucraina Pe de altă parte, o eventuală mediere turcă în conflictul din Ucraina nu a fost evocată la începutul întrevederii Putin-Erdogan. Kremlinul anunţase miercuri că aşteaptă o propunere concretă în acest sens din partea Turciei. În schimb, preşedintele turc i-a propus omologului său rus la întâlnirea lor de joi ajutorul Turciei pentru ca Rusia să-şi poată exporta îngrăşămintele chimice spre ţările sărace. "Subliniem că dorim să consolidăm acordul de la Istanbul (pentru exportul cerealelor din Ucraina), care de asemenea cuprinde exportul de îngrăşăminte din Rusia către ţările subdezvoltate prin Turcia", a spus Erdogan în faţa presei alături de Putin, înaintea începerii întrevederii. "Am putea colabora asupra stabilirii acestor ţări. Este important să ne axăm pe ţările sărace, mai degrabă decât pe cele dezvoltate", a adăugat Erdogan, potrivit agenţiilor Reuters şi EFE. Ankara studiază propunerea Moscovei Cât despre propunerea lui Putin asupra creării unui centru de distribuţie a gazelor în Turcia, Erdogan s-a limitat să amintească în această apariţie în faţa presei de colaborarea bună cu Moscova în construcţia primei centrale atomoelectrice turce. Citește și: Putin ajunge pe fundul gropii: nu doar că a reușit să coalizeze G7 în favoarea Ucrainei „cât timp este necesar”, dar armata rusă a început să recruteze deținuți din lipsă de trupe Ministrul său al Energiei, Fatih Donmez, declarase miercuri că propunerea făcută public mai devreme în aceeaşi zi de preşedintele rus Vladimir Putin de a face din Turcia un centru de distribuţie a gazelor către Europa este nouă pentru Ankara şi ea va trebui studiată în detaliu, dar o consideră realizabilă din punct de vedere tehnic. Directorul general al societăţii ruse Gazprom, Alexei Miller, a semnalat la rândul său că această companie este pregătită din punct de vedere tehnic să construiască noi gazoducte prin Marea Neagră către Turcia (pe lângă cel deja existent, TurkStream), şi de acolo către UE.

"Armata rusă, anihilată" (SUA, NATO, UE) (sursa: Twitter/Josep Borrell Fontelles)
Internațional

"Armata rusă, anihilată" (SUA, NATO, UE)

"Armata rusă, anihilată" (SUA, NATO, UE). Înaltul reprezentant al Uniunii Europene pentru politică externă, Josep Borrell, a avertizat joi că un potenţial atac nuclear al Moscovei asupra Ucrainei va atrage după sine un "răspuns militar" al Occidentului atât de "puternic" încât "ar anihila" armata rusă, motiv pentru care i-a cerut preşedintelui rus Vladimir Putin "să nu blufeze", transmite EFE. "Armata rusă, anihilată" (SUA, NATO, UE) "Putin nu-şi poate permite să blufeze. Trebuie să fie foarte clar că nici noi cei care sprijinim Ucraina - UE şi statele membre, SUA şi NATO - nu blufăm. Şi orice atac nuclear împotriva Ucrainei va provoca un răspuns, nu nuclear, dar un răspuns militar atât de puternic încât armata rusă va fi anihilată", a declarat Borrell la un eveniment organizat de Colegiul Europei din Bruges (Belgia). Borrell, care a prezentat joi proiectul-pilot al Academiei Diplomatice Europene prin care blocul comunitar vrea să-şi formeze propriii diplomaţi, şi-a exprimat îngrijorarea cu privire la faptul că încă mai sunt cinci ţări (inclusiv Rusia - n.r.) care au respins miercuri în cadrul Adunării Generale a ONU rezoluţia de condamnare a anexării de teritorii ucrainene de către Rusia, iar alte 35, între care China, Africa de Sud şi India, s-au abţinut de la vot. "Circa 20% din comunitatea globală a decis nici să sprijine, nici să respingă anexările ruse. După mine, sunt prea multe. Suntem mulţumiţi pentru că paharul este destul de plin, dar este în continuare şi un pic gol. Trebuie să continuăm să acţionăm pentru ca lumea să respingă încă şi mai clar acest război", a declarat Borrell, care a admis că adesea diplomaţia nu înseamnă doar valori, ci şi interese şi dependenţă de Moscova. "O nouă ordine de securitate" Proiectul Academiei Diplomatice Europene are ca scop formarea de viitori diplomaţi ai UE în domenii precum politica externă şi securitatea blocului comunitar. Aceştia ar urma să capete competenţele şi abilităţile necesare pentru "a impulsiona şi apăra eficient principiile şi interesele" clubului comunitar pe scena internaţională. Citește și: Putin ajunge pe fundul gropii: nu doar că a reușit să coalizeze G7 în favoarea Ucrainei „cât timp este necesar”, dar armata rusă a început să recruteze deținuți din lipsă de trupe În faţa studenţilor Colegiului Europei, Borrell s-a declarat adeptul reformării Ministerelor de Externe pentru că graniţa dintre "ceea ce este intern" şi "ceea ce este extern" este tot mai neclară. Şeful diplomaţiei europene a explicat că viitorii diplomaţi ai Uniunii Europene se vor vedea nevoiţi să-şi desfăşoare activitatea "într-o nouă ordine de securitate" şi este de văzut cum se va integra Rusia în această ordine, odată încheiat războiul. Ce va face Rusia post-Putin? "Fiţi conştienţi de lumea în care trăim, de cât de greu va fi. Sper ca până să ajungeţi în diplomaţie războiul să se fi încheiat, dar (...) după acest război va exista o perioadă de instabilitate. Rusia post-Putin în această ordine mondială este un subiect asupra căruia persoanele care lucrează în diplomaţie vor trebui să depună multe eforturi", a apreciat el. Pentru faza-pilot a Academiei Diplomatice Europene au fost selecţionaţi 42 de tineri diplomaţi care vor participa la un program de nouă luni la campusul Colegiului Europa din Natolin (Polonia) şi cel din Bruges (Belgia), pe parcursul căruia vor vizita "cu regularitate" diverse instituţii europene, dar şi alte "organizaţii relevante" pentru acţiunea diplomatică a UE, cum este NATO. Participanţii la proiectul-pilot provin atât din rândul ţărilor membre, cât şi din rândul ţărilor partenere, precum Ucraina, Georgia, Republica Moldova, Turcia sau statele din Balcanii de Vest.

Umbrelă antiaeriană comună pentru state NATO (sursa: nato.int)
Internațional

Umbrelă antiaeriană comună pentru state NATO

Umbrelă antiaeriană comună pentru state NATO. Paisprezece state membre sau partenere ale NATO, printre care şi România, au semnat joi o scrisoare de intenţie pentru achiziţionarea comună de sisteme de apărare aeriană din categoria sistemelor Arrow 3 şi Patriot. Umbrelă antiaeriană comună pentru state NATO Ceremonia de semnare a European Skyshield Initiative (ESSI) a avut loc la sediul Alianţei Nord-Atlantice de la Bruxelles. Ţările participante sunt Belgia, Bulgaria, Cehia, Finlanda, Germania, Letonia, Lituania, Norvegia, Regatul Unit, România, Slovacia, Slovenia, Ţările de Jos şi Ungaria. Citește și: Putin ajunge pe fundul gropii: nu doar că a reușit să coalizeze G7 în favoarea Ucrainei „cât timp este necesar”, dar armata rusă a început să recruteze deținuți din lipsă de trupe Potrivit DPA, cancelarul german Olaf Scholz a anunţat proiectul la finalul lunii august, când a evocat un "plus de securitate pentru toată Europa". El a spus că un sistem european de apărare aeriană ar fi mai eficient decât cazul în care fiecare ţară şi-ar construi propriul sistem de apărare aeriană, unul scump şi de complexitate ridicată. Scholz a adăugat cu acel prilej că Germania va investi masiv în apărarea aeriană în următorii ani, într-o manieră care le oferă statelor din apropiere posibilitatea de a participa de la început. El a menţionat în special Ţările de Jos, Polonia, Estonia, Letonia, Lituania, Republica Cehă, Slovacia şi ţările scandinave.

Doi stâlpi, 13 ani de procese (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Doi stâlpi, 13 ani de procese

Doi stâlpi, 13 ani de procese. O ieşeancă s-a trezit peste noapte cu o reţea de electricitate traversându-i terenul. Doi stâlpi, 13 ani de procese Cei doi stâlpi au provocat un război de 13 ani în justiţie, femeia încearcând să scoată stâlpii de acolo şi să obţină despăgubiri pentru terenul pe care nu-l mai poate folosi. De cealaltă parte sunt cel puţin zece familii care beneficiau de curent electric prin racordul respectiv. Citește și: Nivelul de tensiune între Rusia și Occident, la un nivel critic: NATO a considerat că e nevoie să anunțe că va răspunde „unit și ferm” la un atac împotriva infrastructurii Alianței Lungul şir de procese tocmai s-a încheiat, cu o sentinţă care nu mulţumeşte pe nimeni pe de-a întregul. Continuarea, în Ziarul de Iași.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră