sâmbătă 01 august
Login Contact
DeFapt.ro

Maria Pană

2832 articole
Maria Pană

Internațional

Taiwan, deși amenințat militar de China, se oferă să ajute Beijingul să gestioneze noul val de COVID

COVID: Taiwanul vrea să ajute China. Preşedinta Taiwanului a întins duminică, în urarea sa de Anul Nou, o "ramură de măslin" Beijingului, propunându-i ajutorul în faţa recrudescenţei contaminărilor de COVID-19 în China continentală. COVID: Taiwanul vrea să ajute China Insula democrată Taiwan, cu 24 de milioane de locuitori, trăieşte sub ameninţarea constantă a unei invazii a Chinei, care o consideră parte din teritoriul său ce trebuie recucerită, cu forţa dacă va fi necesar. Într-o alocuţiune cu accente paşnice, preşedinta Tsai Ing-wen a declarat că taiwanezii sunt "gata să furnizeze ajutorul necesar în baza preocupărilor umanitare" Beijingului, "din moment ce există o nevoie". Preşedinta şi-a exprimat speranţa că ajutorul taiwanez ar putea "ajuta mai multe persoane să iasă din pandemie şi să treacă în Anul Nou sănătoşi". China se confruntă cu o explozie de cazuri de COVID-19 după ce a abandonat brusc, luna trecută, politica sa strictă de "zero-COVID", la trei ani după apariţia coronavirusului în oraşul Wuhan. Xi nu a răspuns În discursul său televizat de Anul Nou, sâmbătă, preşedintele chinez Xi Jinping a declarat că "lumina speranţei este în faţa noastră", prevenţia şi controlul epidemiilor intrând "într-o fază nouă". Însă Xi Jinping a mai afirmat, într-un alt discurs, vineri, că Beijingul "a combătut cu fermitate tentativele separatiste menite să obţină şi intervenţia forţelor externe în această perspectivă". Citește și: Cadoul lui Putin, de Anul Nou, către forțele de ocupație: liber la jafuri, soldații și funcționarii ruși aflați în Ucraina nu mai trebuie să-și declare averile Relaţiile dintre Taiwan şi China s-au deteriorat în 2022, Beijingul accentuând presiunea militară, diplomatică şi economică asupra insulei autonome. În august, Beijingul a organizat exerciţii militare masive lângă insulă, pentru a protesta împotriva unei vizite la Taipei a lui Nancy Pelosi, pe atunci preşedinta Camerei Reprezentanţilor SUA. Ape agitate în strâmtoarea Taiwan În discursul său tradiţional de Anul Nou, duminică, Tsai Ing-wen a declarat că activităţile militare chineze în jurul Taiwanului nu sunt de "niciun ajutor" pentru menţinerea relaţiilor dintre cele două părţi. "Războiul nu a fost niciodată o opţiune pentru a rezolva probleme. Doar dialogul, cooperarea şi obiectivul comun de a promova stabilitatea şi dezvoltarea regiunii pot permite mai multor persoane să se simtă în siguranţă şi fericite", a declarat ea. O misiune comună pentru Taiwan şi China în 2023 este de "a restabili schimburile sănătoase şi durabile post-pandemie între populaţiile de pe ambele maluri" ale strâmtori Taiwan, a adăugat preşedinta taiwaneză. "Avem de asemenea datoria comună de a menţine pacea şi stabilitatea în strâmtoarea Taiwan şi în regiune", a pledat ea.

Taiwan, deși amenințat militar de China, se oferă să ajute Beijingul să gestioneze noul val de COVID
Papa emerit Benedict al XVI-lea a murit la vârsta de 95 de ani, a anunţat sâmbătă Vaticanul
Internațional

Papa emerit Benedict al XVI-lea a murit la vârsta de 95 de ani, a anunţat sâmbătă Vaticanul

Papa emerit Benedict XVI a murit. Acesta avea 95 de ani și era foarte bolnav. Papa emerit Benedict XVI a murit "Cu durere vă anunţ că Papa emerit, Benedict al XVI-lea, a murit astăzi la ora 9:34, la Mânăstirea Mater Ecclesiae, din Vatican", a anunţat directorul biroului de presă al Sfântului Scaun, Matteo Bruni, într-un comunicat. Starea de sănătate a teologului german se deteriorase în ultimele zile, însă Vaticanul precizase vineri că starea sa era "stabilă" şi că Benedict a participat joi la celebrarea Sfintei Liturghii în camera sa. Cotidianul catolic La Croix publicase ştirea că Benedict era tratat pentru probleme renale. Agenţia italiană de presă ANSA a raportat, de asemenea, că fostul papă suferea de insuficienţă renală. Vaticanul nu a comentat aceste informaţii, însă precizase recent că situaţia se află sub control. Funeraliile celui de-al 265-lea papă sunt aşteptate să fie oficiate de succesorul său, Francisc, la Roma, un eveniment fără precedent în istoria de două mii de ani a Bisericii Catolice la care ar putea participa zeci de mii de persoane, inclusiv şefi de stat. Agenţiile de presă Reuters şi AFP prezintă momentele care au marcat viaţa şi pontificatul lui Benedict, care a demisionat în 2013, fiind primul suveran pontif din ultimii 600 de ani care a făcut un astfel de pas, în loc să rămână pe viaţă în fruntea Bisericii. Benedict al XVI-lea a fost ales papă la 19 aprilie 2005 pentru a-i succeda popularului Ioan Paul al II-lea, care a condus Biserica Catolică timp de 27 de ani. Benedict a fost primul papă german din ultimii 1.000 de ani. Cardinalii l-au ales din rândul lor, căutând continuitate şi ceea ce unul dintre ei a numit "o persoană de încredere". Născut în 1927, Joseph Ratzinger a predat teologia timp de 25 de ani în Germania înainte de a fi numit arhiepiscop de Munchen. Timp de aproape alţi 25 de ani, în calitate de cardinal, Joseph Ratzinger a fost puternicul şef al biroului pentru doctrină al Vaticanului, Congregaţia pentru Doctrina Credinţei (CDF). Un conservator teologic intransigent, Ratzinger a părăsit Germania şi postul său de arhiepiscop de Munchen în 1982 pentru a conduce CDF. Acţiunile sale disciplinare împotriva preoţilor din America Latină care promovau Teologia Eliberării, de influenţă marxistă, i-au adus porecla de "Rottweilerul lui Dumnezeu". Un administrator slab care a recunoscut o "lipsă de hotărâre în guvernare şi în luarea deciziilor", Benedict a avut un pontificat de opt ani marcat de paşi greşiţi şi de un scandal de scurgere de informaţii. Ca şef al Bisericii Catolice, a apărat o linie conservatoare, în special în ceea ce priveşte avortul, homosexualitatea sau eutanasia. El i-a iritat pe musulmani, sugerând că islamul este în mod inerent violent. I-a înfuriat pe evrei prin reabilitarea unui negaţionist al Holocaustului şi a provocat consternare internaţională când a spus că utilizarea prezervativelor în lupta împotriva SIDA nu face decât să agraveze problema. Scandalul "Vatileaks" din 2012 a contribuit la destrămarea pontificatului său. Paolo Gabriele, majordomul lui Benedict al XVI-lea, a dezvăluit documente secrete care au scos la iveală o Curie romană (''guvernul'' Vaticanului) afectată de intrigi, corupţie şi lipsă de rigoare financiară. Dar renunţarea sa la pontificat, anunţată în limba latină la 11 februarie 2013, a fost o decizie personală legată de slăbirea forţelor sale şi nu de presiunea scandalurilor, a asigurat fostul papă într-o carte de confidenţe publicată în 2016. Scandalurile legate de abuzurile asupra copiilor au afectat cea mai mare parte a pontificatului său, dar i se atribuie meritul de a fi iniţiat procesul de disciplinare sau de expulzare a preoţilor violatori, după o atitudine mai laxă în timpul lui Ioan Paul al II-lea. El a ordonat o anchetă privind abuzurile din Irlanda, care a dus la demisia mai multor episcopi. L-a sancţionat disciplinar pe preotul Marcial Maciel, între timp decedat, fondatorul ordinului catolic Legionarii lui Hristos şi unul dintre cei mai cunoscuţi abuzatori din cadrul Bisericii. Vaticanul, sub conducerea papei Ioan Paul al II-lea, nu luase măsuri împotriva lui Maciel, în ciuda dovezilor copleşitoare ale infracţiunilor sale. În 2022, un raport independent din Germania, ţara natală a lui Benedict al XVI-lea, a susţinut că acesta nu a luat măsuri în patru cazuri în perioada în care a fost arhiepiscop de Munchen, între 1977 şi 1982. Fostul papă a recunoscut, într-o scrisoare personală emoţionantă, că au avut loc erori şi a cerut iertare. Avocaţii săi au argumentat într-o replică detaliată că nu a fost direct vinovat. Confuzia legată de cei "doi papi" a fost accentuată de decizia lui Benedict de a continua să poarte veşminte albe şi de a fi cunoscut ca "papă emerit". Polarizarea rezultată i-a determinat atât pe conservatorii, cât şi pe liberalii Bisericii să ceară modificări ale legislaţiei ecleziastice pentru a reglementa funcţiile şi statutul foştilor papi. Benedict a scris peste 60 de cărţi între 1963, când era preot, şi 2013, când a demisionat din fruntea Bisericii Catolice. ''În realitate, sunt mai mult un profesor, o persoană care reflectează şi meditează asupra unor chestiuni spirituale'', a declarat Benedict după demisie. Cânta la pian şi avea o preferinţă pentru Mozart şi Bach. În calitate de muzician clasic, a dezaprobat rock and roll-ul ca fiind "o expresie a pasiunilor josnice" şi a numit odată muzica populară "un cult al banalităţii". Şi papei Francisc îi place muzica clasică, dar apreciază cântecele pop italiene de la începutul anilor 1960 şi iubeşte şi muzica tango din Argentina sa natală. Ultima înregistrare video cu Benedict al XVI-lea, difuzată de Vatican în august, cu ocazia vizitei tradiţionale a noilor cardinali, arată un bărbat slăbit şi emaciat, purtând un aparat auditiv, care nu mai poate vorbi, dar cu o privire încă vie.

Semnal foarte clar al NATO pentru 2023, prin vocea lui Jens Stoltenberg: Ucraina trebuie să primească mai multe arme, are toată legitimitatea să atace ținte militare din Rusia
Internațional

Semnal foarte clar al NATO pentru 2023, prin vocea lui Jens Stoltenberg: Ucraina trebuie să primească mai multe arme, are toată legitimitatea să atace ținte militare din Rusia

NATO, să continue să înarmeze Ucraina. Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a pledat pentru trimiterea suplimentară de armament către Ucraina, transmite vineri dpa. NATO, să continue să înarmeze Ucraina "Poate părea un paradox, dar sprijinul militar pentru Ucraina este cea mai scurtă cale către pace", a declarat politicianul norvegian într-un interviu de sfârşit de an acordat dpa. Preşedintele rus Vladimir Putin trebuie convins că nu-şi va atinge obiectivul de a prelua controlul asupra Ucrainei, a apreciat el. Stoltenberg a continuat spunând că, apoi, ar putea exista "o soluţie de pace negociată, care să asigure că Ucraina se impune drept un stat democratic şi independent". Ucraina "are dreptul să se apere" Secretarul general al NATO nu s-a sfiit să spună că, în opinia sa, atacurile recente ale ucrainenilor asupra unor ţinte militare din Rusia sunt perfect legitime. "Fiecare ţară are dreptul să se apere - la fel şi Ucraina", a spus Stoltenberg, adăugând că atacurile ucrainene trebuie privite în context. Care context include atacuri ruse masive asupra infrastructurii civile, menite să-i priveze pe ucraineni de apă, căldură şi electricitate în plină iarnă, a explicat el. Citește și: Moment-cheie în războiul lui Putin împotriva Ucrainei: Minskul poate intra în conflict de partea Rusiei, după ce o rachetă anti-aeriană a Kievului a căzut în Belarus În privinţa oportunităţii de a furniza Ucrainei rachete cu rază medie de acţiune, Stoltenberg a declarat că există "un dialog în desfăşurare între aliaţi şi Ucraina cu privire la anumite tipuri de sisteme" de rachete. El a menţionat totodată că aliaţii NATO au furnizat Ucrainei în trecut sisteme de arme cu rază lungă de acţiune. De exemplu, lansatoarele de rachete HIMARS, artilerie cu rază lungă de acţiune şi drone, a declarat Stoltenberg.

Sadismul lui Putin nu se dezminte: atacuri de noapte cu drone-kamikaze, pagube la Kiev
Internațional

Sadismul lui Putin nu se dezminte: atacuri de noapte cu drone-kamikaze, pagube la Kiev

Atacuri de noapte cu drone-kamikaze. Rusia a lansat 16 drone "kamikaze" în Ucraina în timpul nopţii de joi spre vineri, a anunţat vineri armata ucraineană, la o zi după ce Moscova a tras zeci de rachete în cel mai recent atac al său împotriva infrastructurii critice din Ucraina. Atacuri de noapte cu drone-kamikaze Forţele Aeriene Ucrainene au transmis că toate cele 16 drone, care - potrivit relatărilor sale - au fost lansate din sud-est şi nord -, au fost distruse de apărarea antiaeriană a Kievului. Primarul capitalei ucrainene, Vitali Kliciko, a declarat pe canalul său de Telegram că şapte drone au ţintit Kievul, dintre care cinci au fost distruse în oraş şi două înainte de a ajunge la Kiev. Citește și: Moment-cheie în războiul lui Putin împotriva Ucrainei: Minskul poate intra în conflict de partea Rusiei, după ce o rachetă anti-aeriană a Kievului a căzut în Belarus O clădire administrativă din Kiev a fost distrusă parţial, potrivit lui Serghei Popko, şeful administraţiei militare a Kievului, care a adăugat că nu există informaţii despre posibile victime. Rusia a lansat o întreagă serie de atacuri cu drone şi rachete împotriva Ucrainei, de la jumătatea lunii octombrie, afectând grav infrastructura energetică a ţării şi obligând autorităţile ucrainene să întrerupă alimentarea cu energie electrică, în mod planificat sau în regim de urgenţă.

Marea eroare a lui Blair în privința lui Putin: îl considera demn să stea la "masa principală" internaţională, îl compara cu De Gaulle
Eveniment

Marea eroare a lui Blair în privința lui Putin: îl considera demn să stea la "masa principală" internaţională, îl compara cu De Gaulle

Blair, evaluare eronată a lui Putin. Fostul premier britanic Tony Blair era de părere că Vladimir Putin ar trebui să primească un loc la "masa principală" internaţională, în pofida profundelor îndoieli în rândul oficialilor cu privire la preşedintele rus, potrivit unor noi documente oficiale date publicităţii de Arhivele Naţionale din Kew, din vestul Londrei, potrivit BBC. Blair, evaluare eronată a lui Putin Documentele arată că Blair, în calitate de prim-ministru, credea că fostul angajat al KGB-ului era în adâncul sufletului "un patriot rus" şi că era important să fie încurajat să adopte valori occidentale. Dar, în privat, oficialii se temeau că Putin reprezintă o revenire la atitudinile din timpul Războiului Rece şi nu erau convinşi că pot avea încredere în el. O notă de informare internă de la cabinetul premierului britanic, datată ianuarie 2001 - la nici un an după sosirea la putere a lui Putin - şi intitulată "Evoluţia lui Putin", evidenţia îngrijorările, inclusiv reapariţia activităţilor de spionaj ruse. "În pofida căldurii retoricii lui Putin despre legăturile strânse dintre Rusia şi Regatul Unit, eforturile serviciilor secrete ruse împotriva ţintelor britanice rămân la un nivel înalt", se menţiona în respectiva notă. "Prezenţa serviciilor secrete ruse în Regatul Unit se află la nivelurile din timpul Războiului Rece şi ele continuă să încerce să implanteze ofiţeri activi şi ostili pentru a lucra împotriva intereselor britanice în întreaga lume", se mai spune în notă. Comparat cu De Gaulle Documentul trece în revistă o serie de asigurări date de Putin lui Blair în timpul întâlnirilor lor la diverse summituri internaţionale, care s-au dovedit a fi false. Ele includeau sprijin pentru atitudinea dură a Occidentului faţă de dictatorul irakian Saddam Hussein şi angajamente potrivit cărora Moscova va înceta să mai alimenteze programul nuclear al Iranului. În privinţa dezastrului submarinului nuclear Kursk, când şi-au pierdut viaţa toţi cei 118 membri ai echipajului, documentul menţiona că, deşi Putin i-a mulţumit lui Blair pentru oferta acestuia de asistenţă, oficialii ruşi au obstrucţionat transpunerea în practică a acestui ajutor, răspândind în acelaşi timp informaţii false cum că scufundarea Kursk era rezultatul coliziunii cu un submarin britanic. Citește și: Moment-cheie în războiul lui Putin împotriva Ucrainei: Minskul poate intra în conflict de partea Rusiei, după ce o rachetă anti-aeriană a Kievului a căzut în Belarus Putin i-a mai spus lui Blair că nu vrea să fie considerat "anti-NATO", în timp ce ministrul Apărării rus de la acea vreme, mareşalul Igor Sergheev, a avertizat atunci alianţa că orice nouă extindere ar fi "o eroare politică majoră" ce va determina Moscova să ia "măsurile necesare". În fine, în discuţiile sale cu vicepreşedintele american de la acea vreme, Dick Cheney, la Camp David, Blair l-a comparat pe Putin cu preşedintele francez Charles de Gaulle.

Pelé a murit la 82 de ani în spital. I-au cedat mai multe organe vitale, suferea de cancer de colon
Eveniment

Pelé a murit la 82 de ani în spital. I-au cedat mai multe organe vitale, suferea de cancer de colon

Pelé (82 de ani) a murit. Fostul mare fotbalist brazilian Pelé a încetat din viaţă la vârsta de 82 de ani, a anunţat, joi, una dintre fiicele sale, Kely Nascimento, dar și pagina de Facebook a fostului mare sportiv. Pelé (82 de ani) a murit "Te iubim la infinit, odihneşte-te în pace", a scris ea pe Instagram, din spitalul Albert Einstein din Sao Paulo, unde Edson Arantes do Nascimento era internat de o lună. Spitalul a precizat că decesul a survenit în urma "cedării mai multor organe vitale". Singurul fotbalist cu trei titluri de campion mondial în palmares (1958, 1962, 1970), Pele era internat încă din 29 noiembrie pentru o reevaluare a tratamentului de chimioterapie contra unui cancer de colon diagnosticat în 2021 şi pentru tratarea unei infecţii respiratorii. Citește și: VIDEO Imagini extraordinare cu adolescenta cu brațele replantate de medicii din Iași după un accident teribil de autocar Pe 21 decembrie, echipa de medici a semnalat că tumoarea a avansat şi că Pelé a avut nevoie de tratament intensiv din cauza disfuncţiilor la rinichi şi inimă. Decesul lui Pelé survine la 11 zile după încheierea Cupei Mondiale de fotbal din Qatar şi la doi ani după dispariţia altui monstru sacru al fotbalului, argentinianul Diego Armando Maradona.

Tatăl e vice la Consiliul Județean, instituția finanțează clubul sportiv la care e legitimat fiul
Eveniment

Tatăl e vice la Consiliul Județean, instituția finanțează clubul sportiv la care e legitimat fiul

Clubul fiului, finanțat de CJ-ul tatălui. Peste zece la sută din minusculul buget pus de oficialităţile judeţene pe masa sportului local în 2022 a fost alocat ACS Prosperitatea. Clubul fiului, finanțat de CJ-ul tatălui Acesta este un club local mic de scrimă, care nu are nici măcar un site propriu. La clubul Prosperitatea este legitimat băiatul vicepreşedintelui Consiliului Judeţean, Marius Dangă, un oficial foarte implicat în strategia judeţeană pentru sport. Citește și: Putin îi pregătește pe ruși pentru un nou Afganistan, dar mult mai aproape de casă: șeful Externelor de la Moscova anunță că Rusia nu se grăbește în teatrul de război din Ucraina Grupările sportive cele mai cunoscute din Iaşi, precum CS Politehnica şi CSM, nu au primit niciun leu de la CJ. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Putin îi pregătește pe ruși pentru un nou Afganistan, dar mult mai aproape de casă: șeful Externelor de la Moscova anunță că Rusia nu se grăbește în teatrul de război din Ucraina
Internațional

Putin îi pregătește pe ruși pentru un nou Afganistan, dar mult mai aproape de casă: șeful Externelor de la Moscova anunță că Rusia nu se grăbește în teatrul de război din Ucraina

Ucraina este noul Afganistan pentru Rusia. Şeful diplomaţiei ruse, Serghei Lavrov, s-a declarat "convins" că Rusia îşi va atinge obiectivele din Ucraina cu "răbdare" şi "perseverenţă", în special recunoaşterea celor patru regiuni ucrainene a căror anexare o revendică Moscova. Ucraina este noul Afganistan pentru Rusia "Sunt convins că datorită perseverenţei noastre, răbdării şi determinării noastre ne vom apăra obiectivele nobile, vitale pentru poporul şi ţara noastră, rămânând totodată deschişi la un dialog echitabil şi acorduri pentru a asigura o securitate egală şi indivizibilă în Europa", a declarat Lavrov într-un interviu difuzat miercuri pe canalul de televiziune rus Pervîi Kanal. El a reiterat că reluarea dialogului cu Kievul ar presupune recunoaşterea de către Ucraina a anexării de către Rusia a celor patru regiuni ucrainene - Doneţk, Lugansk, Zaporojie şi Herson, precizând că Moscova va trebui "fireşte" să cucerească în întregime cele patru teritorii, care nu sunt controlate în prezent integral de armata rusă. Citește și: Care sunt cele zece puncte ale planului de pace propus de Zelenski marilor puteri ale lumii. Kievul vrea summit global în februarie pe acest subiect Aceste regiuni "trebuie eliberate de ameninţarea nazificării pe care au îndurat-o timp de mulţi ani", a insistat Lavrov. "Nu-i grabă, aşa cum a spus preşedintele Vladimir Putin. Vrem să terminăm cât mai repede posibil acest război pe care Occidentul l-a pregătit şi declanşat împotriva noastră via Ucraina", a adăugat ministrul rus de Externe în acelaşi interviu. Citește și: Zeci de mii de soldați ruși uciși în Ucraina, estimează oficialii britanici. În Afganistan, în zece ani de război, URSS a pierdut 14.453 de militari

Greta Thunberg a crescut mare: a folosit indirect apelativul "sculă mică" pentru un bărbat care i s-a lăudat cu "emisiile enorme" de noxe ale mașinilor lui de lux
Eveniment

Greta Thunberg a crescut mare: a folosit indirect apelativul "sculă mică" pentru un bărbat care i s-a lăudat cu "emisiile enorme" de noxe ale mașinilor lui de lux

Thunberg, unui bogat auto: "sculă mică". Greta Thunberg va împlini 20 de ani pe 3 ianuarie 2023. Așadar, nu mai este fetița slăbuță care a luat lumea pe sus acum câțiva ani cu protestele ei anti-poluare. Thunberg, unui bogat auto: "sculă mică" Thunberg este o vedetă mondială care suscită interes. Contul ei de Twitter are 4,9 milioane de urmăritori. Pe această rețea de socializare, activista a fost interpelată miercuri de un pasionat de mașini de lux, Andrew Tate. Acesta s-a lăudat că are 33 de autoturisme, printre care Bugatti și Ferrari și i-a cerut Gretei Thunberg să-i trimită o adresă de e-mail pentru a-i furniza lista lui completă de mașini și "emisiile enorme" de noxe pe care acestea le emit. Citește și: Care sunt cele zece puncte ale planului de pace propus de Zelenski marilor puteri ale lumii. Kievul vrea summit global în februarie pe acest subiect Iar activista i-a răspuns: "Sigur, luminează-mă, scrie-mi la [email protected]". yes, please do enlighten me. email me at [email protected] https://t.co/V8geeVvEvg— Greta Thunberg (@GretaThunberg) December 28, 2022

Care sunt cele zece puncte ale planului de pace propus de Zelenski marilor puteri ale lumii. Kievul vrea summit global în februarie pe acest subiect
Eveniment

Care sunt cele zece puncte ale planului de pace propus de Zelenski marilor puteri ale lumii. Kievul vrea summit global în februarie pe acest subiect

Zelenski, plan de pace, zece puncte. Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, şi-a promovat intens planul de pace în zece puncte, discutându-l, printre alţii, cu preşedintele SUA, Joe Biden, şi îndemnând liderii mondiali să organizeze un summit global pentru pace bazat pe acest plan. Zelenski, plan de pace, zece puncte Reuters prezintă miercuri conţinutul acestui plan şi ecourile pe care le-a avut la nivel mondial. Zelenski şi-a anunţat pentru prima dată formula de pace la un summit al G20 (grup reunind economiile dezvoltate şi emergente), desfăşurat în noiembrie. Planul prevede: 1. Siguranţa radiologică şi nucleară, cu accent pe restabilirea securităţii în jurul celei mai mari centrale nucleare din Europa, Zaporojie, din Ucraina, care este acum ocupată de Rusia. 2. Securitatea alimentară, incluzând protejarea şi asigurarea exporturilor de cereale ale Ucrainei către cele mai sărace naţiuni din lume. 3. Securitatea energetică, cu accent pe restricţiile de preţ asupra resurselor energetice ruseşti, precum şi pe sprijinirea Ucrainei în refacerea infrastructurii energetice, din care jumătate a fost afectată de atacurile ruseşti. 4. Eliberarea tuturor prizonierilor şi deportaţilor, inclusiv a prizonierilor de război şi a copiilor deportaţi în Rusia. 5. Restabilirea integrităţii teritoriale a Ucrainei - despre care Zelenski a spus că "nu poate fi negociată" - şi reafirmarea acesteia de către Rusia în conformitate cu Carta ONU. Citește și: Orbán Viktor, cel mai loial propagandist al lui Putin în Europa: premierul Ungariei a stârnit furia Ucrainei declarând că doar SUA pot decide pacea, nemaifurnizând arme Kievului 6. Retragerea trupelor ruseşti şi încetarea ostilităţilor, restabilirea frontierelor de stat ale Ucrainei cu Rusia. 7. Justiţie, care să includă înfiinţarea unui tribunal special care să judece crimele de război ruseşti. 8. Prevenirea ecocidului, necesitatea de a proteja mediul, cu accent pe deminare şi refacerea instalaţiilor de tratare a apei. 9. Prevenirea escaladării conflictului şi construirea unei arhitecturi de securitate în spaţiul euro-atlantic, incluzând garanţii pentru Ucraina. 10. Confirmarea încheierii războiului, care să includă un document semnat de părţile implicate. În decembrie, Zelenski i-a îndemnat pe liderii G7 (Grupul naţiunilor dezvoltate - Canada, Franţa, Germania, Italia, Japonia, Regatul Unit al Marii Britanii şi al Irlandei de Nord şi Statele Unite ale Americii) să susţină ideea sa de a organiza în iarnă un summit global pentru pace, care să se concentreze asupra planului de pace în ansamblu sau asupra unor puncte specifice. Rusia nu vrea să renunțe la teritoriile furate Rusia a respins luna aceasta propunerea de pace a lui Zelenski, iar Moscova a reafirmat marţi că nu va renunţa la niciun teritoriu pe care l-a luat cu forţa, aproximativ o cincime din Ucraina, şi pe care spune că l-a anexat. Zelenski s-a aflat într-un turneu diplomatic, prezentându-şi planul, printre alţii, preşedintelui american, Joe Biden, preşedintelui francez, Emmanuel Macron, şi premierului indian, Narendra Modi, a cărui ţară a preluat preşedinţia G20. Ţările occidentale, în frunte cu SUA, au sprijinit armata ucraineană cu miliarde de dolari şi au ajutat Kievul la deminare şi la repararea infrastructurii energetice. Dar răspunsul la planul de pace al lui Zelenski şi la summitul de pace propus de acesta a fost mai precaut. Oficial, marile puteri sprijină Ucraina În timpul vizitei lui Zelenski la Washington, la 22 decembrie, Biden a spus, în declaraţii publice, doar că el şi Zelenski "împărtăşesc exact aceeaşi viziune" pentru pace şi că Statele Unite se angajează să se asigure că Ucraina se poate apăra singură. Modi, al cărui guvern nu a condamnat în mod explicit invazia Rusiei în Ucraina, a declarat, după ce Zelenski a prezentat planul, că a "reiterat cu tărie" apelul său pentru încetarea imediată a ostilităţilor şi a promis sprijinul Indiei pentru toate eforturile de pace. Liderii G7 au declarat că s-au angajat să aducă pacea în Ucraina "în conformitate cu drepturile sale consacrate în Carta ONU". Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a declarat că şansele unor negocieri de pace în viitorul apropiat sunt reduse. "Cred că va continua confruntarea militară şi cred că mai trebuie să aşteptăm un moment în care să fie posibile negocieri de pace serioase", a declarat el la sfârşitul lunii decembrie.

Mesajul Ucrainei pentru Occident nu lasă loc de nuanțe: Avem nevoie urgent de tancuri occidentale, avioane de luptă, nave de război, lansatoare multiple de rachete, muniţie
Internațional

Mesajul Ucrainei pentru Occident nu lasă loc de nuanțe: Avem nevoie urgent de tancuri occidentale, avioane de luptă, nave de război, lansatoare multiple de rachete, muniţie

Ucraina are nevoie urgentă de armament. Viceministrul de externe ucrainean, Andri Melnik, a cerut avioane de luptă occidentale şi nave de război pe lângă tancuri, într-un interviu acordat DPA, în urma angajamentului SUA de a oferi sisteme de apărare aeriană Patriot. Ucraina are nevoie urgentă de armament Ucraina este foarte recunoscătoare pentru "noii paşi curajoşi" făcuţi de Statele Unite, a declarat Melnik, citat luni de DPA. "Dar este clar: trebuie sparte încă multe tabuuri. Avem nevoie urgent de tancuri occidentale, avioane de luptă, nave de război, lansatoare multiple de rachete, muniţie", a precizat el. Aceasta a fost singura sa urare de Crăciun, potrivit fostului ambasador ucrainean în Germania. Altfel războiul s-ar prelungi şi ar aduce mai multă suferinţă, moarte şi devastare pentru Ucraina, a adăugat Melnik. Citește și: Dronele ucrainene pot lovi și Kremlinul, au o autonomie de 1.200 de km, dar Moscova nu este o țintă, încă, potrivit fostului șef al SIE de la Kiev Potrivit lui Melnik, preşedintele rus Vladimir Putin îşi pregăteşte armata şi cetăţenii pentru un război foarte lung, mobilizând toate resursele disponibile. "Ucrainenii sunt gata să lupte pentru eliberarea patriei lor, inclusiv Crimeea, atât timp cât respirăm. Asta e sigur, indiferent ce vor face partenerii noştri", a adăugat el. Melnik a respins negocierile cu Rusia, numind declaraţiile Kremlinului privind o aparentă disponibilitate de a negocia o "cacealma pură". El a exclus categoric posibilitatea renunţării de către Ucraina la orice parte a teritoriului său. "Acest lucru este inacceptabil pentru Kiev. Nu o să se întâmple niciodată", a spus Melnik. Kuleba vrea tribunal pentru crime de război În același timp, ministrul de Externe ucrainean, Dmitro Kuleba, a declarat pentru The Associated Press că guvernul său dorește un summit de "pace" în termen de două luni la Națiunile Unite, cu secretarul general António Guterres ca mediator. Kuleba a declarat că Rusia trebuie să se confrunte cu un tribunal pentru crime de război înainte ca țara sa să discute direct cu Moscova. Cu toate acestea, el a spus că alte națiuni ar putea să comunice direct cu rușii, așa cum s-a întâmplat pentru acordul privind exportul de grâu ucrainean pe Marea Neagră, când negocieri au avut loc între Turcia și Rusia. Kuleba a mai spus că este "absolut mulțumit" de rezultatele vizitei președintelui Volodimir Zelenski în SUA de săptămâna trecută și a dezvăluit că guvernul american a făcut un plan special pentru ca bateria de rachete Patriot să fie gata să fie operațională în Ucraina în mai puțin de șase luni. De obicei, pregătirea durează până la un an.

BREAKING VIDEO Lovitură dură în interiorul Rusiei: bază aeriană, lovită cu dronă (probabil) ucraineană: trei morți, răniți, cel puțin un bombardier distrus
Internațional

BREAKING VIDEO Lovitură dură în interiorul Rusiei: bază aeriană, lovită cu dronă (probabil) ucraineană: trei morți, răniți, cel puțin un bombardier distrus

Ucraina a lovit iar în Rusia. Trei militari ruşi au fost ucişi luni dimineaţă de resturile căzute ale unei drone ucrainene doborâte în timp ce ataca o bază din regiunea Saratov în interiorul Rusei, au anunţat agenţii de presă ruse, citând Ministerul Apărării de la Moscova. Ucraina a lovit iar în Rusia Acesta este al doilea atac asupra bazei din această lună. "Un vehicul aerian ucrainean fără pilot a fost doborât la mică altitudine în timp ce se apropia de aerodromul militar din Engels în regiunea Saratov", a declarat ministerul rus citat de agenţiile de presă. "Ca urmare a căderii epavei dronei, trei militari ruşi ai personalului tehnic care se aflau la aerodrom au fost răniţi mortal", adaugă ministerul. ? Engels Air Force base in #Saratov, deep inside #Russia, 700 miles from #Kyiv has been struck again. The base is home to many strategic bombers used to bombard #Ukraine, including Tu-95 & Tu-160. In early December, Ukrainian drones successfully attacked this same base. pic.twitter.com/Anq2EEpQ6P— Igor Sushko (@igorsushko) December 26, 2022 Baza, în apropierea oraşului Saratov, la aproximativ 730 km sud-est de Moscova şi la sute de kilometri de linia frontului în Ucraina, a fost lovită pe 5 decembrie în ceea ce Rusia a spus că au fost atacuri cu drone ucrainene asupra a două baze aeriene ruseşti în acea zi. Cele două atacuri au dat o lovitură majoră reputaţiei Rusiei şi au ridicat întrebări despre motivul pentru care apărarea ei a eşuat, în timp ce atenţia s-a îndreptat către utilizarea dronelor în războiul dintre cei doi vecini. Ucraina invocă doar "karma" Ucraina nu a revendicat niciodată în mod public responsabilitatea atacurilor din Rusia, dar a spus totuşi că astfel de incidente sunt "karma" pentru invazia Rusiei. Ministerul Apărării rus a declarat că echipamentele aviatice nu au fost deteriorate, dar potrivit unor informaţii neoficiale ruseşti şi ucrainene pe reţelele sociale, mai multe avioane au fost distruse. Citește și: VIDEO „Crăciun anti-rusesc fericit!”: propaganda Kremlinului anunță că, anul viitor, europenii care i se opun lui Putin vor mânca rozătoare, de sărbători Reuters nu a putut verifica în mod independent rapoartele. Luni mai devreme, Roman Busarghin, guvernatorul regiunii Saratov, a spus că facilităţile de infrastructură civilă nu au fost avariate în incident. "Nu există absolut nicio ameninţare pentru locuitori (...). Facilităţile de infrastructură civilă nu au fost deteriorate", a declarat Busarghin.

Taxe mai mari pentru rușii care au părăsit țara după declararea mobilizării - propunere legislativă a Dumei
Internațional

Taxe mai mari pentru rușii care au părăsit țara după declararea mobilizării - propunere legislativă a Dumei

Lege: rușii fugari, taxe mai mari. Preşedintele camerei inferioare a parlamentului rus, Viaceslav Volodin, a declarat că Duma de Stat pregăteşte o lege pentru a introduce impozite mai mari pentru oamenii care au părăsit ţara, aşa cum au făcut-o mulţi de la declanşarea invaziei ruse în Ucraina, la 24 februarie. Lege: rușii fugari, taxe mai mari "Este corect să se anuleze avantajele pentru cei care au părăsit Federaţia Rusă şi să se introducă o cotă de impozitare mai mare pentru ei. Lucrăm la schimbările corespunzătoare ale legislaţiei", a scris Volodin pe aplicaţia Telegram. Numărul ruşilor care au părăsit ţara de la începutul războiului nu este clar. Până la începutul lui octombrie, unele mass-media locale relataseră că nu mai puţin de 700.000 de ruşi au fugit din Federaţia Rusă după anunţul din septembrie a unei mobilizări parţiale a nu mai puţin de 300.000 de recruţi. La acea vreme, regimul de la Moscova a respins această cifră. Citește și: Putin nu a reușit încă să-l convingă pe Lukașenko să se implice mai mult în războiul contra Ucrainei, cei doi autocrați se revăd la Moscova deși abia s-au întâlnit la Minsk În Rusia, impozitul pe venit, în valoare de 13%, este dedus automat de către angajatorii locali. Ruşii care lucrează în străinătate şi au rezidenţă fiscală trebuie să plătească impozitul în mod independent, conform Serviciul Fiscal Federal al Rusiei. "Este complet de înţeles de ce au fugit", a spus Volodin. "Cei care şi-au dat seama că au făcut o greşeală s-au întors deja. Restul ar trebui să înţeleagă: marea majoritate a societăţii nu le susţine acţiunea şi crede că ei şi-au trădat ţara, rudele şi prietenii", a conchis el.

SUA revin oficial cu arme și bagaje în regiunea Mării Negre: se lucrează la crearea unei strategii de lucru cu aliații din NATO inclusiv pentru asistență economică și pro-democrație
Internațional

SUA revin oficial cu arme și bagaje în regiunea Mării Negre: se lucrează la crearea unei strategii de lucru cu aliații din NATO inclusiv pentru asistență economică și pro-democrație

România, în strategia Mării Negre SUA-NATO. Pentru prima dată, Administraţia americană va avea o strategie de lucru cu Aliaţii privind regiunea Mării Negre, a decis Congresul SUA, legea care conţine această prevedere mergând la promulgare la preşedintele Statelor Unite, Joe Biden, informează sâmbătă un comunicat de presă al Ambasadei României în SUA. România, în strategia Mării Negre SUA-NATO Congresul SUA a adoptat Legea Omnibus privind alocările bugetare aferente anului fiscal 2023, printre prevederile acesteia căreia se regăseşte solicitarea legislativului american ca, în 6 luni de la promulgarea legii, Secretarul de Stat al SUA, împreună cu şefii altor agenţii federale relevante, să prezinte Congresului o strategie de lucru cu aliaţii NATO din regiunea Mării Negre, pentru aprofundarea relaţiilor economice, consolidarea asistenţei economice şi de securitate pentru statele din regiune, inclusiv prin sprijinirea eforturilor pentru creşterea rezilienţei democratice, menţionează comunicatul. Prevederea legislativă este rodul unei iniţiative introduse de un grup bipartizan de membri marcanţi ai Congresului american precum senatorii Jeanne Shaheen, preşedinta Subcomisiei pentru Europa şi cooperare regională de securitate din Comisia de relaţii externe a Senatului SUA (democrată), Mitt Romney, membru al Comisiei de relaţii externe a Senatului SUA (republican), dar şi membri ai Camerei Reprezentanţilor precum Mike Turner şi William Keating, precizează ambasada României la Washington. Citește și: Wall Street Journal: Putin primește informații cosmetizate și depășite. Șeful statului rus a dat ordin trupelor să nu se retragă din Liman, a doua zi s-a aflat că ucrainenii ocupaseră pozițiile Elaborarea unei strategii a SUA faţă de regiune va constitui un instrument substanţial şi comprehensiv pe care România îl susţine pe deplin. Consolidarea politicii externe a SUA faţă de regiunea Mării Negre este un proces binevenit în direcţia creşterii angajamentului comprehensiv al SUA faţă de regiune, în domenii strategice precum apărarea, economia, rezilienţa democratică, ceea ce România a susţinut constant, subliniază comunicatul citat.

Amenințări publice ale secretarului general adjunct al PNL, Silviu Mănăstire, la adresa unor jurnaliști G4: "Să mă ocup de niște băieți, ca pe vremuri"
Politică

Amenințări publice ale secretarului general adjunct al PNL, Silviu Mănăstire, la adresa unor jurnaliști G4: "Să mă ocup de niște băieți, ca pe vremuri"

Mănăstire (PNL) amenință jurnaliști ai G4Media. Intrat de puțină vreme în politică, oficial, ca secretar general adjunct la PNL, fostul jurnalist Silviu Mănăstire a și renunțat, cel puțin temporar, la funcție. Cu scandal. Mănăstire (PNL) amenință jurnaliști ai G4Media "Se pare ca noua Direcție neomarxista din politica și presa userista este linșajul la viața privată. Minciuna grosiera transformata in ciomag de Crăciun! Dacă așa e moda de azi, voi acționa și eu in consecință, fără mila și fără regrete. Așa se va juca acest joc pentru 2024. Pana lămuresc pe cai legale mizeria produsă de Tapalaga, de sclavul lui trist Semeniuc și umflata politic de “istericul Ghinea” ma autosuspend din funcția de secretar general adjunct al PNL. Sa am timp sa ma ocup de niște băieți, ca pe vremuri. Nu mor caii când vor câinii! #curatammizeriausere", a scris Mănăstire pe Facebook. Ș-ar fi agresat concubina Potrivit G4Media, postarea este efectul unui articol al publicației citate, care a scris, joi, în exclusivitate, că în iulie 2020, prin decizie definitivă a Tribunalului București, actualul secretar general adjunct al PNL, fostul jurnalist Silviu Mănăstire, a fost obligat ca, timp de două luni, să nu se apropie de iubita sa la o distanță mai mică de 300 de metri. Citește și: Straniile accidente în serie din Pasajul Unirea, după ce a fost reabilitat de primăria pesedistului Băluță. Pop (USR): Primarul a făcut risipă de tablă și a micșorat înălțimea Măsura a fost luată după ce, în noaptea de 14 mai 2020, femeia fusese agresată de Mănăstire, pe atunci realizator al unei emisiuni de televiziune. De-a lungul timpului, mai mulți reprezentanți ai liberalilor, în frunte cu președintele formațiunii, Nicolae Ciucă, au condamnat, în mod public, fenomenul violenței împotriva femeilor, în România.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră