duminică 21 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Autor: Gabriela Iordache

1990 articole
Gabriela Iordache

Eveniment

Șefa de secție plătește spitalizarea părinților

Șefa de secție plătește spitalizarea părinților. Sunt gata concluziile din cadrul anchetei desfăşurate de Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate Iaşi (CJAS) în cazul medicului ieşean Laura Gheucă-Solovăstru. Șefa de secție plătește spitalizarea părinților Aceasta şi-a ţinut părinţii internaţi în spital în ultimii ani, pe bani publici, ca să fie îngrijiți. Raportul arată clar că bugetul spitalului a fost prejudiciat, că motivele pentru internare nu se justificau din documentele medicale existente. Citește și: Îmbrățișări pasionale în altar: un ucenic al preotului bătăuș de femei Calistrat îmbrățișează tinere și chiar fetițe în biserică la slujbă Mai mult, afecţiunile pacienţilor trebuiau tratate în cu totul alte clinici, nu la Dermatologie. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Șefa de secție plătește spitalizarea părinților (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Putin, șantaj grosolan: negocieri sau frig (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Putin, șantaj grosolan: negocieri sau frig

Putin, șantaj grosolan: negocieri sau frig. Mai multe oraşe ucrainene, inclusiv capitala Kiev, au fost joi din nou ţinta atacurilor armatei ruse cu rachete şi drone, bombardamente care coincid cu primele căderi de zăpadă în Ucraina, ţară unde în urma raidurilor aeriene ruseşti asupra infrastructurilor critice circa 40% din populaţie nu avea joi după-amiază electricitate, iar temperaturile prognozate pentru săptămâna viitoare ar putea să scadă până la -10 grade Celsius. Putin, șantaj grosolan: negocieri sau frig Operaţiunile militare ruse împotriva Ucrainei vor continua indiferent de vreme, a asigurat în faţa presei, citat de TASS, purtătorul de cuvânt al preşedintelui rus Vladimir Putin, Dmitri Peskov, care a susţinut că suferinţa populaţiei ucrainene este provocată doar de refuzul preşedintelui Volodimir Zelenski de a negocia cu Rusia. În regiunea Kiev două rachete de croazieră şi drone kamikaze Shahed, fabricate în Iran, au fost doborâte de antiaeriana ucraineană, susţine administraţia militară locală. În oraşul Dnipro din regiunea central-estică, 14 persoane au fost rănite în urma unui bombardament rusesc şi au fost lovite două instalaţii ale infrastructurii critice. O astfel de instalaţie a fost lovită şi în sud, la Odesa. Rușii, masați în Donbas Prin urmare, compania naţională de electricitate Ukrenergo a anunţat prelungirea întreruperilor în furnizarea energiei electrice, ca urmare a "agravării situaţiei", la care contribuie şi scăderea puternică a temperaturilor. Citește și: Pericolul nuclear rus, din ce în ce mai îngrijorător pentru SUA, care a cerut o nouă rundă de discuții cu Rusia. Evenimentul va avea loc la Cairo În acest timp, luptele cresc în intensitate pe frontul de est, în provinciile Doneţk şi Lugansk, unde armata rusă şi-a consolidat trupele prin redislocarea unor efective retrase din provincia sudică Herson. În aceasta din urmă regiune, trupele ruse şi ucrainene se bombardează reciproc cu artileria peste fluviul Nipru, al cărui mal de vest este acum controlat de armata ucraineană în urma retragerii ruse, iar cel de est, de armata rusă, care şi-a stabilit acolo linia defensivă.

Elevii mici, mai târziu la școală (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Elevii mici, mai târziu la școală

Elevii mici, mai târziu la școală. Cursurile școlare ar putea începe mai târziu pentru elevii din învățământul primar. Elevii mici, mai târziu la școală O astfel de propunere va fi adresată Inspectoratului Școlar Județean (IȘJ) de către municipalitatea ieșeană. Primarul Mihai Chirica a declarat, ieri, că are o analiză preliminară privind traficul din oraș. Citește și: Rectificare bugetară: Guvernul a tăiat de la Educație și Sănătate, dar a dat bani pentru pensiile speciale de la Interne Potrivit acesteia, la orele de vârf, părinții care își duc copiii la școală au o influență majoră în circulația rutieră. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Radarele Poliției triplează viteza în secunde (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Radarele Poliției triplează viteza în secunde

Radarele Poliției triplează viteza în secunde. Verificările metrologice ale aparatelor radar folosite de Poliția Rutieră par a fi făcute în bătaie de joc. Radarele Poliției triplează viteza în secunde Sancțiunea aplicată unui șofer pentru depășirea cu peste 80 km/h a vitezei legale în oraș a fost anulată. Asta, după ce judecătorii au remarcat că mașina acestuia a accelerat cu 75 km/h în doar două secunde. Citește și: Gradul de digitalizare al administrației publice centrale din România: 21%, la finalul anului 2020 – ministrul Digitalizării, Sebastian Burduja Un caz similar s-a aflat pe masa judecătorilor și acum o lună. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Ce urmează după atacul asupra Poloniei? (sursa: flickr/NATO)
Internațional

Ce urmează după atacul asupra Poloniei?

Ce urmează după atacul asupra Poloniei? Doi cetățeni polonezi au fost uciși marți seară pe teritoriu polonez lângă granița cu Ucraina de ceea ce pare să fi fost un atac cu rachete. Primele informații pe surse indicau rachete rusești ca fiind responsabile de incident. Oficial, doar Rusia a comunicat pe subiect Până târziu în noapte, nu existau, însă, confirmări oficiale de nicăieri. La o oră după atac, Pentagonul anunța că încă adună informații despre incident. NATO nu comunicase nimic pe subiect, în afara unei poziții neoficiale pentru AFP a unui oficial, sub anonimat: "Examinăm în prezent aceste informaţii şi suntem în strânsă coordonare cu Polonia, aliatul nostru". Aproape de miezul nopții, secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, a postat un mesaj pe Twitter. Nuanța importantă din postarea lui Stoltenberg este că important e să fie stabilite faptele. Spoke with President Duda @prezydentpl about the explosion in #Poland. I offered my condolences for the loss of life. #NATO is monitoring the situation and Allies are closely consulting. Important that all facts are established.— Jens Stoltenberg (@jensstoltenberg) November 15, 2022 La fel, șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Alarmed by reports of an explosion in Poland, following a massive Russian missile strike on Ukrainian cities.I extend my condolences and my strongest message of support and solidarity with Poland and our Ukrainian friends.— Ursula von der Leyen (@vonderleyen) November 15, 2022 Singura poziție oficială dată marți seară a venit din partea Ministerului rus al Apărării, care a negat (pe Telegram) că Moscova ar fi avut vreo implicare. "Declaraţiile presei şi oficialilor polonezi despre o presupusă cădere a unor de rachete ruseşti în apropierea localităţii Przewodow reprezintă o provocare intenţionată cu scopul de a crea o escaladare a situaţiei", a scris Ministerul rus al Apărării pe contul său de Telegram. "Nu a fost efectuată nicio lovitură asupra obiectivelor din apropierea frontierei polono-ucrainene" de către armata rusă. Imaginile "dărâmăturilor publicate de presa poloneză de la faţa locului din localitatea Przewodow nu au nicio legătură" cu proiectile ruseşti, potrivit aceleiași surse. Ce urmează după atacul asupra Poloniei? Recent, fragmente ale unor rachete ruseşti au căzut în Republica Moldova, în localitatea Naslavcea, fără să producă victime. Polonia este membră a NATO şi găzduieşte pe teritoriul său aproximativ 10.000 de soldaţi americani. Articolul 5 din Tratatul Alianţei Atlantice prevede că, dacă un stat membru este victima unui atac armat, ceilalţi membri vor considera acest act de violenţă drept un atac armat îndreptat împotriva tuturor membrilor şi vor adopta măsurile considerate necesare pentru a veni în ajutorul ţării atacate. Citește și: Fluxul de petrol prin conducta Drujba spre Ungaria a fost oprit. Viktor Orban a convocat Consiliul de Securitate al Ungariei "Guvernul României, prin ministerele şi instituţiile de linie, este în contact cu aliaţii şi analizează situaţia generată de căderea rachetelor pe teritoriul Poloniei. Suntem alături de aliaţii şi prietenii poloni şi pregătiţi să procedăm în funcţie de evoluţia situaţiei", a arătat Executivul de la București într-un comunicat de presă transmis marţi seara. "România este deplin solidară cu prietenul şi aliatul nostru, Polonia, în urma ştirilor îngrijorătoare legate de exploziile de pe teritoriul său. Suntem în contact cu partenerii şi aliaţii noştri. Suntem NATO", a scris președintele Klaus Iohannis, marţi seara, pe Twitter. Ucraina cere summit NATO Ministrul de Externe ucrainean, Dmitro Kuleba, a cerut NATO să organizeze de urgență un summit la care să invite Ucraina. Kuleba a arătat că Kievul este gata să asigure securitatea NATO, deși nu este stat membru al Alianței. Ukraine reaffirms its full solidarity with Poland and stands ready to provide any necessary support. Collective response to Russian actions must be tough and principled. Among immediate actions: a NATO summit with Ukraine’s participation to craft further joint actions... 1/2— Dmytro Kuleba (@DmytroKuleba) November 15, 2022

Preotul Calistrat, bătăușul de femei, suspendat (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Preotul Calistrat, bătăușul de femei, suspendat

Preotul Calistrat, bătăușul de femei, suspendat. Mitropolia Moldovei și Bucovinei, prin Arhiepiscopia Iașilor, a luat primele măsuri împotriva părintelui Calistrat Chifan. Preotul Calistrat, bătăușul de femei, suspendat Acesta a surprins într-o filmare în timp ce lovește o femeie în curtea Mănăstirii Vlădiceni. Preotul a fost oprit de la slujire pe perioada derulării cercetării realizate de către Arhiepiscopie. Citește și: EXCLUSIV Șeful Direcției Venituri din CNAIR, Lucian Călmuș, caz gras pentru ANI: vilă, apartament, teren și credite dispărute fără urmă, zeci de mii de euro cash, soția angajată la o firmă care are contracte cu CNAIR Dar și pe perioada în care ancheta Poliției este activă. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Rusia, plata despăgubirilor de război (ONU) (sursa: facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Rusia, plata despăgubirilor de război (ONU)

Rusia, plata despăgubirilor de război (ONU). Adunarea Generală a ONU a adoptat luni o rezoluţie neobligatorie în favoarea creării unui mecanism de despăgubire pentru distrugerile, de natură umană şi materială, cauzate de invazia Rusiei în Ucraina. Rusia, plata despăgubirilor de război (ONU) Spre deosebire de Consiliul de Securitate, unde Rusia are drept de veto, Moscova nu s-a putut opune adoptării acestei rezoluţii susţinute de Ucraina, Canada, Ţările de Jos şi Guatemala, care a primit 94 de voturi, mai puţin decât cele 143 de condamnare a anexărilor ilegale ale Rusiei pe 12 octombrie. Împotrivă au votat 14 ţări, printre care Rusia, China, Cuba, Mali sau Etiopia şi s-au abţinut 73 de ţări, în principal de pe continentul african, dar şi Brazilia, Israel sau India. Această rezoluţie cere ca Rusia să fie "considerată responsabilă pentru orice încălcare" a dreptului internaţional şi a Cartei ONU în Ucraina şi "să îşi asume consecinţele juridice ale tuturor actelor sale ilegale la nivel internaţional, în special prin repararea daunelor" materiale şi umane. "Un mecanism de reparare" Stabileşte, de asemenea, necesitatea de a crea,"în cooperare cu Ucraina, un mecanism de reparare" şi "un registru internaţional al daunelor pentru a lista (...) probe şi informaţii referitoare la cererile de despăgubire" ale persoanelor fizice, juridice şi ale statului ucrainean. "Ucraina va avea sarcina dificilă de a reconstrui ţara şi de se redresa după război. Dar această redresare nu va fi niciodată completă fără un sentiment al dreptăţii pentru victimele războiului" dus de ruşi, a declarat ambasadorul ucrainean la ONU, Sergiy Kyslytsya, de la tribuna Adunării Generale. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a salutat rezoluţia."De la eliberarea Hersonului la victoria diplomatică de la New York. Adunarea Generală a Naţiunilor Unite tocmai a dat undă verde creării unui mecanism de despăgubire de către Rusia pentru crimele comise în Ucraina", a declarat el pe Twitter. "Agresorul va plăti pentru ce a făcut!", a adăugat Zelenski. Precedentul Kuweit versus Irak La sediul ONU din New York, reprezentantul Rusiei a denunţat dorinţa ţărilor occidentale de a legitima în avans folosirea a "miliardelor de dolari" din activele ruseşti îngheţate pentru a sancţiona Moscova, inclusiv pentru achiziţionarea de arme pentru Ucraina. Citește și: Putin a reluat tradiția sovietică a titlurilor de „Mamă-eroină”. Și soția lui Kadîrov a primit unul: are 14 copii Richard Gowan, analist la International Crisis Group, a explicat pentru AFP că "rezoluţia nu va fi obligatorie, dar va oferi Ucrainei o bază politică pentru a pregăti terenul pentru a obţine despăgubiri din partea Rusiei". Astfel, "registrul de daune propus ar cuantifica ceea ce se datorează Ucrainei". În discursul său, ambasadorul ucrainean a dat exemplul Comisiei de compensare înfiinţată de Consiliul de Securitate al ONU şi care a activat între 1991 şi 2022, care i-a permis Kuweitului să recupereze din partea Irakului 52,4 miliarde de dolari pentru daunele cauzate de invazia din august 1990.

Violentul preot Calistrat, exorcizări fără aprobare (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Violentul preot Calistrat, exorcizări fără aprobare

Violentul preot Calistrat, exorcizări fără aprobare. În declaraţiile făcute a doua zi după ce a lovit două femei în curtea Mănăstirii Vlădiceni, părintele Calistrat a recunoscut public că a săvârşit „moliftele Sfântului Vasile”. Violentul preot Calistrat, exorcizări fără aprobare Considerate cele mai dure şi încărcate rugăciuni din repertoriul preoţilor Bisericii Ortodoxe Române, acestea sunt îndreptate împotriva Diavolului şi sunt cel mai des asociate cu slujbele de exorcizare. De aceea, acestea sunt interzise încă din 2011, când Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a decis, în luna februarie a anului respectiv, că aceste slujbe se vor citi doar în anumite condiţii speciale. Citește și: Eșec major al lui Ciolacu și al PSD: social-democrații suedezi se opun ca România să intre în Schengen. În octombrie, Ciolacu anunța „sprijinul total al socialiștilor europeni” Ele se săvârşesc doar în zile de post, în cazuri individuale şi dacă există unele persoane bolnave, doar după slujba de Sfântul Maslu şi la solicitarea acestora, în niciun caz în mijlocul bisericii pentru toată lumea. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Macron vrea iar împăcare cu Putin (sursa: Soazig de la Moissonniere/Présidence de la République)
Internațional

Macron vrea iar împăcare cu Putin

Macron vrea iar împăcare cu Putin. Preşedintele francez, Emmanuel Macron, va căuta la summitul G20 din Bali iniţierea "unei logici a dezescaladării" în războiul din Ucraina, care să împace abordarea ţărilor dezvoltate cu cea a ţărilor din emisfera sudică, cele din urmă dorind încetarea acestui război, au semnalat surse de la Palatul Elysee citate duminică de agenţia EFE. Macron vrea iar împăcare cu Putin Obiectivul este de a discuta la nivel global "o logică a dezescaladării" printr-un fel de "angajament politic", au declarat aceste surse unui grup de jurnalişti. Macron începe duminică un turneu în sud-estul Asiei, după ce a avansat unele dintre aceste teme la Forumul pentru Pace desfăşurat vineri şi sâmbătă la Paris. Summit-ul G20, care se desfăşoară marţi şi miercuri în insula indoneziană Bali, oferă o oportunitate unică pentru a reuni lideri de pe mai multe continente şi a căuta împreună o opinie comună asupra conflictului ruso-ucrainean. Conform surselor de la Elysee, Macron doreşte "menţinerea spaţiului de cooperare" cu ţări precum China, Brazilia, India, Argentina, Mexic sau Africa de Sud, toate prezente la summit. Nu Putin, ci Lavrov la summit Parisul speră că acest summit va ocaziona şi o discuţie asupra consecinţelor conflictului din Ucraina, care au fost mai dure pentru ţările în dezvoltare la capitolele financiar, energetic şi alimentar. Macron va avea în insula indoneziană întrevederi cu preşedintele chinez, Xi Jinping, cu premierul indian, Narendra Modi, cu gazda reuniunii, preşedintele indonezian Joko Widodo, posibil şi cu alţi lideri. Citește și: Rușii se retrag și din Nova Kahovka, orașul în care se află un baraj enorm pe Nipru, semn că se pregătesc să-l arunce în aer. Zone extinse din Herson pot fi inundate Preşedintele francez este unul dintre puţinii lideri occidentali care menţine deschisă comunicarea cu omologul său rus, Vladimir Putin. Cu toate acestea, nu este prevăzută o întrevedere a lui Macron la summit-ul din Bali cu ministrul de Externe rus, Serghei Lavrov, care conduce delegaţia rusă după ce Putin a decis să nu ia parte la eveniment.

Netanyahu, guvern cu extremiști și ultraortodocși (sursa: Facebook/Benjamin Netanyahu)
Internațional

Netanyahu, guvern cu extremiști și ultraortodocși

Netanyahu, guvern cu extremiști și ultraortodocși. Fostul premier Benjamin Netanyahu a primit duminică, aşa cum era de aşteptat, mandatul oficial din partea preşedintelui Isaac Herzog pentru a forma un nou guvern al Israelului. Al treilea mandat de premier După cinci alegeri parlamentare în ultimii trei ani şi jumătate, alianţa de dreapta condusă de Netanyahu a obţinut la 1 noiembrie o majoritate de 64 de deputaţi din cei 120. Politicianul în vârstă de 73 de ani, cunoscut ca "Bibi", a promis că va fi "prim-ministrul tuturor". El a mai condus guvernul israelian din 1996 până în 1999 şi din 2009 până în iunie 2021, când a fost înlocuit de actualul premier de centru, Yair Lapid. Netanyahu este inculpat în mai multe dosare de corupţie, procesele fiind în curs de desfăşurare. Netanyahu, guvern cu extremiști și ultraortodocși El are la dispoziţie 28 de zile pentru negocierea posturilor de miniştri cu partenerii de coaliţie. Partidul său, Likud, s-a clasat pe primul loc, având 32 de parlamentari. Urmează evreii ultraortodocşi cu 18 deputaţi şi alianţa Sionismul Religios cu 14 - un record pentru extrema dreaptă, observă AFP, apreciind că noul guvern ar putea fi cel mai de dreapta din istoria Israelului. Dintre ultraortodocşi, partidul sefard Shass are 11 locuri în parlament, iar liderul său, Arieh Deri, ar dori portofoliul Finanţelor sau al Internelor, afirmă presa israeliană. El a fost dovedit vinovat de fraudă fiscală în 2021 şi fusese deja închis pentru corupţie. Extrema dreaptă a cerut Ministerul Apărării pentru liderul Betzalel Smotrich şi securitatea internă pentru numărul doi din ierarhie, Ben Gvir. Președintele Herzog, îngrijorat Conform unor jurnalişti israelieni, preşedintele Herzog a încercat să îi convingă pe Lapid şi pe actualul ministru al Apărării, Benny Gantz, să formeze împreună cu adversarii lor politici conduşi de Netanyahu o altă coaliţie guvernamentală, prin care să evite intrarea în guvern a unor personalităţi controversate ca Gvir. Şeful statului a negat informaţiile respective, însă într-un dialog cu Gvir, joia trecută, i-a atras atenţia acestuia că primeşte "întrebări de la cetăţenii israelien şi de la lideri din întreaga lume (...) întrebări foarte sensibile despre drepturile omului". Citește și: Rușii se retrag și din Nova Kahovka, orașul în care se află un baraj enorm pe Nipru, semn că se pregătesc să-l arunce în aer. Zone extinse din Herson pot fi inundate Ben Gvir este cunoscut pentru discursurile sale virulente împotriva palestinenilor, iar preşedintele i-a atras atenţia că "există o anumită imagine a dumneavoastră şi a partidului dumneavoastră care pare, vă spun foarte cinstit, să îngrijoreze în multe privinţe". După alegerile din Israel, mai multe ţări occidentale, printre care Statele Unite, au făcut apel la toleranţă şi la respectarea minorităţilor.

Prescripția CCR salvează toți funcționarii penali (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Prescripția CCR salvează toți funcționarii penali

Prescripția CCR salvează toți funcționarii penali. Mircea Zuzan fusese trimis în judecată în 2015 pentru abuz în serviciu şi instigare la fals intelectual. Prescripția CCR salvează toți funcționarii penali Favorizase prin acţiunile sale firma condusă de viceprimarul de atunci al Paşcaniului, Dumitru Pantazi. Faptele de care era acuzat Zuzan se petrecuseră în 2007. Citește și: George Simion, atac la UE: „Europa birocraţilor actuali de la Bruxelles înseamnă totalitarism”. Liderul AUR n-a vorbit niciodată atât de dur despre Rusia Dar cercetările penale începuseră abia cinci ani mai târziu. Continuarea, în Ziarul de Iași.

"Coridoarele solidarității", beneficiu net pentru România (sursa: Inquam Photos/Casian Mitu)
Eveniment

"Coridoarele solidarității", beneficiu net pentru România

"Coridoarele solidarității", beneficiu net pentru România. Comisia Europeană şi mai multe bănci de dezvoltare au anunţat mobilizarea unui miliard de euro pentru a facilita exportul de cereale al Ucrainei în ciuda ofensivei ruse şi a ameninţării unui blocaj al porturilor de la Marea Neagră. BEI, BERD, BM și Comisia Europeană Executivul comunitar, Banca Europeană de Investiţii (BEI), Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) şi Banca Mondială vor investi aceşti bani în "coridoarele de solidaritate" create din mai de UE. Este vorba de rute pentru transportul din Ucraina de cereale pe care ferată sau pe cale rutieră, până la porturi din UE de unde ele pot fi expediate în lume. "Acolo unde Rusia a distrus, Europa a restaurat speranţa. Coridoarele de solidaritate au adus hrană lumii şi venituri Ucrainei. Astăzi, investim un miliard de euro pentru a da un impuls acestor coridoare", a scris pe Twitter preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. "Coridoarele solidarității", beneficiu net pentru România Invazia rusă a perturbat semnificativ recoltele şi exporturile de cereale ale Ucrainei, mare ţară agricolă, în ciuda unui acord obţinut sub egida Turciei şi a ONU, care va ajunge la scadenţă la 19 noiembrie. Or, aceste perturbări riscă să producă o foamete în unele regiuni din Africa şi din Orientul Mijlociu. Fondurile anunţate vineri au ca scop reducerea timpului de aşteptare pentru camioanele şi trenurile care traversează Republica Moldova şi Ucraina spre Polonia şi România. Comisia Europeană prevede o subvenţie de urgenţă de 250 de milioane de euro pentru a furniza echipamente menite a fluidiza traficul la posturile de frontieră şi pe drumurile care duc spre acestea, conform unui comunicat. Finanţarea pe termen la lung de la băncile de dezvoltare ridică totalul anunţat vineri la circa un miliard de euro şi ar permite susţinerea reparaţiilor şi a dezvoltării infrastructurii rutiere şi feroviare de marfă în Ucraina. Iohannis vrea "o punte pe termen lung" Coridoarele Solidarităţii ar trebui să se transforme într-o punte pe termen lung între UE şi Ucraina şi Republica Moldova, în perspectiva viitoarei lor aderări, a afirmat, vineri, preşedintele Klaus Iohannis. "România s-a alăturat pe deplin şi cu toată dăruirea efortului de a transforma Coridoarele Solidarităţii într-o adevărată poveste de succes. Am făcut eforturi importante, am investit resurse financiare şi umane semnificative într-o nouă infrastructură, cu puncte de trecere a frontierei noi sau modernizate cu servicii permanente, precum şi facilităţi suplimentare pentru depozitare. Citește și: VIDEO Primii soldați ucraineni au ajuns în Hersonul eliberat: scene de bucurie pe străzi. Forțele Kievului caută soldați ruși rămași în oraș și îmbrăcați în haine civile Aceste eforturi continuă. (...) Coridoarele Solidarităţii ar trebui să se transforme dintr-o soluţie temporară, de urgenţă, într-o punte pe termen lung între Uniunea Europeană şi Ucraina şi Republica Moldova, în perspectiva viitoarei lor aderări. De aceea, am susţinut iniţiativa extinderii Reţelei Trans-Europene de Transport (TEN-T), precum şi finanţarea proiectelor care îmbunătăţesc conexiunile de transport. Porturile româneşti Galaţi şi Constanţa sunt pregătite să joace un rol sporit în acest sens. Mulţumim Comisiei Europene pentru eforturile semnificative depuse pentru Coridoarele Solidarităţii şi rămânem implicaţi să colaborăm strâns pentru promovarea celor mai bune soluţii pentru Ucraina, Republica Moldova, securitatea alimentară globală şi stabilitatea reţelei de aprovizionare", a transmis şeful statului, într-un mesaj video postat pe Facebook. Un nou punct vamal Ucraina - România El a amintit că joi a fost inaugurat (foto) un nou punct de trecere a frontierei la graniţa cu Ucraina - primul deschis de această ţară cu un stat membru al Uniunii Europene de la începutul conflictului. "Sunt mândru de măsurile pe care le-a luat România şi care au permis tranzitul a peste 6,5 milioane tone de cereale din Ucraina - o contribuţie esenţială la securitatea alimentară globală. Acesta este doar începutul unei lungi călătorii", a completat Iohannis. Comisia Europeană, Cehia, Polonia, România, Slovacia, Republica Moldova, Ucraina, Banca Europeană de Investiţii, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare şi Banca Mondială sunt cosemnatare ale unei declaraţii comune privind mobilizarea unui miliard de euro pentru Coridoarele Solidarităţii.

Pasajul Domnești a fost deschis circulației (sursa: Facebook/Catalin Deacu)
Eveniment

Pasajul Domnești a fost deschis circulației

Pasajul Domnești a fost deschis circulației. Circulaţia pe Pasajul Domneşti a fost deschisă, a anunţat, vineri, ministrul Transporturilor şi Infrastructurii, Sorin Grindeanu. Pasajul Domnești a fost deschis circulației "Este un moment aşteptat de ani de zile, atât de cei care locuiesc în zonă, cât şi de cei care tranzitează Centura Capitalei. Prin deschiderea circulaţiei pe acest pasaj, este eliminat un punct de blocaj care, mulţi ani, a provocat disconfortul celor din trafic din cauza intersectării la nivel a Centurii Bucureşti. După deschiderea circulaţiei inclusiv pe pasajele Berceni şi Olteniţa, ambuteiajele din traficul rutier în zona de sud a Bucureştiului vor fi eliminate", a notat şeful de la Transporturi. Anterior, directorul general al Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), Cristian Pistol, a scris pe pagina sa de Facebook că verificările au fost finalizate de Comisia de recepţie şi se întocmesc ultimele documentele necesare deschiderii traficului rutier pe pasajul Domneşti. Potrivit acestuia, circulaţia era programată să se deschidă la ora 12:00. "Sensul giratoriu suspendat de la Domneşti va contribui la eliminarea aglomeraţiei rutiere care se formează acum în această zonă din cauza intersectării la nivel a Centurii Capitalei", a spus şi Pistol. Fonduri europene Pasajul Suprateran Domneşti are o lungime de 0,536 kilometri şi lucrările au fost finanţate prin POIM, fonduri externe nerambursabile 2014 - 2020, cu valoarea de 91,552 milioane de lei, fără TVA. Antreprenorul desemnat să realizeze acest proiect a fost Asocierea SC Straco Group SRL - SC Comnord SA - SC Specialist Consulting SRL. "Având în vedere că liderul Asocierii, SC Straco Grup SRL, a intrat în procedură de insolvenţă şi neavând capacitatea financiară pentru continuarea lucrărilor, s-a găsit o soluţie de includere a unui subantreprenor, respectiv SC Tracon SRL, care în luna decembrie 2020, a preluat lucrările asumându-şi finalizarea lucrărilor de construcţie a Pasajului Domneşti", precizează CNAIR. Citește și: Rușii jefuiesc locuințele din Herson, fură până și routerele wi-fi în retragerea din oraș, aruncă în aer infrastructura Pasajul Domneşti, împreună cu alte obiective de infrastructură, a fost gândit şi implementat de CNAIR la sfârşitul anului 2017 pentru fluidizarea traficului la nivelul municipiului Bucureşti. Pasajul suprateran de la Domneşti, configurat sub formă de sens giratoriu suspendat, se află la intersecţia dintre strada Prelungirea Ghencea - DJ602 şi Centura Bucureşti.

Armamentul nuclear rusesc poate ceda accidental (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Armamentul nuclear rusesc poate ceda accidental

Armamentul nuclear rusesc poate ceda accidental. Ministrul ucrainean al apărării Oleksii Reznikov a declarat joi că nu crede că Moscova va folosi arme nucleare în Ucraina deoarece nu ar fi nici pragmatic şi nici practic, dar că trebuie luate în calcul toate riscurile în cazul Rusiei, transmite Reuters. Armamentul nuclear rusesc poate ceda accidental Îngrijorarea cu privire la o posibilă escaladare nucleară a crescut după ce, în două discursuri, preşedintele Vladimir Putin a afirmat că, dacă va fi nevoie, va folosi arme nucleare pentru a apăra Rusia. "Nu cred că le vor folosi. Dar din nou, când ai drept vecin o maimuţă cu o grenadă trebuie să iei în calcul tot felul de riscuri. Dar cred că acesta nu este un pas pragmatic şi practic pentru ei", a declarat Reznikov. Într-un interviu acordat Reuters la Kiev, el a spus că speră că India şi China - ţări cu care Moscova vrea să facă afaceri - i-au comunicat preşedintelui Putin în mod clar faptul că folosirea armelor nucleare este o "linie roşie". "Care este starea tehnică a armamentului lor nuclear? Voi ştiţi? Nu. Dar eu? Nici eu. Nici ei nu ştiu. Pentru că ultimul test pe care l-au efectuat a fost în anii 1990 în Kazahstan, acum mai bine de treizeci de ani". Surovikin, tactici teroriste împotriva civililor Oleksii Reznikov l-a acuzat pe noul comandant al forţelor ruse de invazie că aplică o doctrină a terorismului prin bombardarea puternică a civililor şi a infrastructurii critice. Totodată, ministrul ucrainean al apărării a declarat că armata rusă pare să fi devenit mai disciplinată după numirea generalului Serghei Surovikin în luna octombrie. Citește și: Populația Rusiei, în pragul colapsului psihic din cauza războiului: consumul de antidepresive a crescut masiv, alcoolismul va face ravagii Întrebat dacă tactica Moscovei s-a schimbat sub venirea lui Surovikin la conducere, Reznikov a răspuns: "Da, s-a schimbat pentru că foloseşte tactici teroriste împotriva civililor şi a obiectivelor de infrastructură folosind rachete de croazieră, rachete şi drone, drone speciale iraniene", a spus el. "Nu mai trimit în Ucraina una sau două rachete ca înainte; folosesc 40 pe zi, apoi aşteaptă şi apoi din nou şi din nou", a spus el. Ucraina a cerut partenerilor săi externi să declare Rusia "stat terorist".

Populația Rusiei, în pragul colapsului psihic (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Populația Rusiei, în pragul colapsului psihic

Populația Rusiei, în pragul colapsului psihic. Vânzările de antidepresive şi consultaţiile la psihologi au explodat în Rusia în perioada scursă de la începerea invaziei în Ucraina, o stare de anxietate punând stăpânire pe tot mai mulţi ruşi, din ce în ce mai îngrijoraţi de un conflict pe care iniţial s-au străduit să-l ignore, scrie joi AFP. Mobilizarea a agravat anxietatea Anunţul din luna septembrie al preşedintelui Vladimir Putin de mobilizare a sute de mii de rezervişti a adus acest conflict în viaţa cotidiană a numeroase familii în Rusia. Pe lângă şocul provocat de mobilizarea parţială, împotmolirea conflictului şi declaraţiile tot mai alarmiste ale Moscovei ce agită ameninţarea nucleară amplifică teama. După anunţarea începerii ofensivei în Ucraina, pe 24 februarie, "timp de două luni nu am mai plecat de acasă, nimic nu mai avea sens", spune o moscovită în vârstă de 22 de ani, studentă la Informatică, mărturisind că de atunci "nu supravieţuieşte decât cu antidepresive, la fel ca mulţi dintre prietenii" săi. Anxietatea sa a crescut şi mai mult după anunţul mobilizării, de teama că fratele sau tatăl ei ar putea fi chemaţi în armată. Nouă din zece ruși, "îngrijorați" La sfârşitul lunii septembrie, după anunţul mobilizării parţiale, 70% dintre ruşi recunoşteau că sunt "stresaţi", un procent record niciodată înregistrat înainte de institutul de sondare FOM, favorabil Kremlinului. O lună mai târziu, Centrul Levada, un institut independent, observa că aproape nouă ruşi din zece se declarau "îngrijoraţi" de situaţia legată de Ucraina. Iar ultimele declaraţii ale Kremlinului nu sunt de natură să liniştească populaţia. La sfârşitul lunii octombrie, când Putin a spus că lumea traversează "deceniul cel mai periculos, cel mai imprevizibil (...) după al Doilea Război Mondial", vecinii studentei menţionate mai sus au început să amenajeze un adăpost antiaerian în parcarea subterană a imobilului lor. Antidepresivele, vânzări uriașe În această ambianţă, cheltuielile pentru achiziţia de medicamente antidepresive au crescut cu 70% şi cele pentru calmante cu 56% în primele luni ale anului în curs, faţă de perioada similară a anului trecut. Au crescut şi adresările la psihologi, de pildă serviciul de consultaţii psihologice online YouTalk înregistrând o creştere a cererilor cu 40% după anunţul mobilizării parţiale. Citește și: VIDEO Atmosferă de înmormântare la Rossia-1 după retragerea din Herson. Fuga din fața ucrainenilor, „un act de un curaj extraordinar” Îngrijorarea se manifestă atât în rândul ruşilor ce resping ofensiva armatei ruse împotriva Ucrainei, cât şi în rândul celor care o susţin. Pentru că, pe lângă teama provocată de războiul în sine, apare şi depresia provocată de sentimentul de dezamăgire faţă de evoluţia nefavorabilă a acestui război pentru Rusia. "Ce poate fi mai rău decât un război lansat? Un război pierdut", spune preocupat un rus, care la începutul conflictului era "încântat şi mândru" de ţara sa. "Că sunt pentru sau împotriva operaţiunii (militare în Ucraina), toţi sunt îngrijoraţi pentru viitor", rezumă un neurolog din Moscova, care la rândul său a remarcat o creştere cu un sfert a numărului pacienţilor săi care au apelat la antidepresive după luna februarie. Populația Rusiei, în pragul colapsului psihic Un celebru medicament antidepresiv a dispărut deja din farmaciile ruseşti, iar cetăţenii ruşi "s-au grăbit să-şi facă stocuri din alte medicamente încă disponibile, şi au făcut bine", întrucât sancţiunile occidentale ar putea afecta şi importul acestora, spune acelaşi neurolog. La sfârşitul lunii octombrie, 57% dintre ruşi se declarau "pentru negocieri cu Kievul", cu 9% mai mulţi faţă de luna precedentă, potrivit Centrului Levada. Dar, în timp ce conflictul pare că se eternizează, psihologii încep deja să fie preocupaţi de efectele pe termen lung. O psiholoagă de la o clinică privată din Moscova anticipează astfel că o parte din soldaţii care vor reveni de pe frontul ucrainean vor suferi "inevitabil de tulburări de stres post-traumatic şi de alcoolism". "Ţara întreagă va fi traumatizată pentru mult timp", concluzionează ea.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră