vineri 24 aprilie
Login Contact
DeFapt.ro

Autor: Gabriela Iordache

2037 articole
Gabriela Iordache

Internațional

Lavrov despre negocierile de pace cu Ucraina

Lavrov, despre negocierile de pace cu Ucraina: discuțiile „nu sunt ușoare”, dar există „speranță pentru compromis”. Negocierile continuă miercuri între Rusia și Ucraina, după ce Moscova a invadat țara vecină în 24 februarie, ucigând, până în prezent, câteva mii de civili. Citește și: Avertisment al oficialilor ucraineni: rușii minează câmpurile agricole Lavrov, despre negocierile de pace cu Ucraina: Discuțiile „nu sunt ușoare” Ministrul de Externe al Rusiei, Serghei Lavrov, a declarat miercuri că negocierile de pace între Rusia și Ucraina „nu sunt ușoare”, dar există „speranță pentru un compromis”. „Se spune că negocierile nu sunt ușoare din motive evidente. Totuși, există speranță pentru a ajunge la un compromis”, a declarat Lavrov, citat de Reuters, conform BBC News. Ministrul de Externe al Rusiei a ssuținut că nu sunt probleme doar cu neutralitatea și demilitizarea Ucrainei, cerute de Moscova, ci și „garantarea securității” oamenilor din estul Ucrainei, făcând referire la pro-rușii din Donețk și Luhansk. Rusia a transmis semnale amestecate privind negocierile de pace, explică The New York Times. Marți, președintele Vladimir Putin a declarat că Kievul „nu arată un angajament serios pentru a găsi soluții mutual acceptabile”. Între timp, orașele ucrainene continuă să fie sub asediul armatei ruse. Citește și: Noi atacuri aeriene asupra Kievului, miercuri dimineață. Forțele ruse cresc presiunea și mai mult asupra civililor

Moscova, deranjată de atitudinea Lituaniei: Twitter @EmbassyofRussia
Rușii minează câmpurile agricole în Ucraina. Sursă imagine: Twiiter Ukrinform
Internațional

Rușii minează câmpurile agricole în Ucraina

Rușii minează câmpurile agricole în Ucraina, este un avertisment al unui consilier din Ministerul de Interne al Ucrainei, citat de agenția Ukrinform. Citește și: EXCLUSIV Două MiG 21 LanceR puse pe butuci din cauza kerosenului vândut MApN de un fost asociat al lui Sebastian Ghiță. Afacere de 500 de milioane de lei Rușii minează câmpurile agricole în Ucraina În mai multe regiuni din Ucraina există o amenințare că invadatorii ruși plantează mine pe câmpurile agricole, relatează Ukrinform. Avertismentul a fost lansat de Vadim Denisenko, consilier în cadrul Ministerului Afacerilor Interne. „Din păcate, este o amenințare imensă pentru agricultură în multe regiuni, pentru că nu doar fabricile sunt minate, nu doar obiectivele de infrastructură, nu doar orașele, ci și câmpurile”, a declarat Denisenko. Acesta a anunțat că autoritățile ucrainene strâng date din toate regiunile cu mișcările de trupe ale rușilor. Citește și: Noi atacuri aeriene asupra Kievului, miercuri dimineață. Forțele ruse cresc presiunea și mai mult asupra civililor

Șeful NATO diagnosticat cu "Zona Zoster" Sursă: Twitter
Internațional

Rusia operațiune cu arme chimice în Ucraina

Rusia, operațiune cu arme chimice în Ucraina, sub steag fals („false flag operation), este temerea lansată de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg. Un avertisment similar a lansat anterior și America. Citește și: Jurnalista rusoaică anti-război, la judecată. BBC: Nu ar intra sub incidența legii care prevede 15 ani de închisoare pentru cei care vorbesc despre războiul din Ucraina Rusia, operațiune cu arme chimice în Ucraina, sub steag fals, este temerea NATO Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat, într-o conferință de presă, că Rusia face „afirmații absurde despre laboratoare biologice și arme chimice” în Ucraina, relatează BBC News. „Este o altă minciună”, a adăugat Stoltenberg, notând că Moscova a declarat inițial că nu are în plan să invadeze Ucraina. „Suntem îngrijorați că Moscova ar putea înscena o operațiune sub steag fals, posibil și să includă arme chimice”, a mai declarat secretarul general al NATO. Citește și: EXCLUSIV Două MiG 21 LanceR puse pe butuci de kerosen vândut MApN de un fost asociat al lui Sebastian Ghiță. Afacere de 500 de milioane de lei Stoltenberg a reiterat că folosirea armelor chimice este „absolut inacceptabilă”. Și Statele Unite ale Americii și-au exprimat anterior îngrijorarea pe această temă. Casa Albă a spus că națiunile ar țină Rusia sub supraveghere pentru că „este posibil să folosească arme chimice sau biologice în Ucraina sau să lanseze o operațiune sub steag fals , folosindu-se de ele”. Operațiunea sub steag fals („false flag”) reprezintă o acțiune politică sau militară demarată cu intenția de a arunca vina pe oponent. ? LIVE SOON (15:00 CET)Pre-ministerial press conference ahead of #NATO #DefMin ? @NATO HQ, Brussels https://t.co/t9v9SGOD2b— Jens Stoltenberg (@jensstoltenberg) March 15, 2022

Jurnalista rusoaică anti-război, la judecată. Sursă imagine: Twitter
Internațional

Jurnalista rusoaică anti-război la judecată

Jurnalista rusoaică anti-război, la judecată, transmite marți BBC News. Marina Ovsyannikova, angajată la televiziunea de stat rusă, urmează să compară în fața Tribunalului Ostankino din Moscova. Citește și: ȘOCANT Principalul program de știri al televiziunii ruse, bruiat de o protestatară anti-război Jurnalista rusoaică anti-război, la judecată. Ar risca 10 zile în închisoare sau o amendă de 30.000 de ruble Marina Ovsyannikova, jurnalista TV din Rusia, va compărea marți în fața Tribunalului Ostankino, fiind acuzată de „organizarea unui eveniment public fără autorizație”. Pentru această acuzație, ea riscă o amendă de 30.000 de ruble (aproximativ 200 de lire), serviciu în folosul comunității sau 10 zile de închisoare. Jurnalista nu ar intra sub incidența noii legi din Rusia, care prevede 15 ani de închisoare pentru cine vorbește despre războiul declanșat de Rusia în Ucraina, în locul „operațiunii speciale”, care este narațiunea Kremlinului. Anterior, BBC a relatat că avocații jurnalistei nu reușeau să o localizeze. Acum, însă, a apărut o imaginea cu ea și un avocat pe Twitter. Марина Овсянникова в Останкинском районом суде. С ней адвокат Антон Гашинский. pic.twitter.com/b1wPyy4BJ1— Соболь Любовь (@SobolLubov) March 15, 2022

Asistentele fără bac nu vor mai lucra în spitale Sursă: Facebook Ministerul Sănătății
Justiție

Rafila se spală pe mâini de relaxări

Rafila se spală pe mâini de relaxări. Ministrul Sănătății a declarat, într-un interviu pentru RFI, că el a „ propus eliminarea etapizată a restricțiilor” și că „s-a considerat că nu mai e cazul”. Astfel, Alexandru Rafila a dat vina pe Guvern pentru eliminarea tuturor restricțiilor, susținând totodată că nu știe ce analiză a stat la baza deciziei de adopta relaxarea totală. O analiză prezentată marți de Ministerul Sănătății arată că numărul cazurilor noi de COVID este în creștere, la fel și rata de pozitivitate. Citește și: Ce să faci astăzi dacă ai COVID? Mai primeşti concediu medical în izolare? Rafila se spală pe mâini de relaxarea măsurilor: Eu am propus eliminarea etapizată a restricțiilor Ministrul Sănătății a susținut, la RFI, că „am propus o renunțare etapizată la aceste restricții. S-a considerat că nu mai este cazul. Nu este nici un fel de problemă, lucrurile sunt așa cum le cunoaștem cu toții. Mie îmi pare bine că ne-am reîntors la viața normală, important este să o facem cu precauție”. Rafila a susținut că nu a fost „recomandarea cuiva” să se renunțe la restricții și că „nu a mai fost o nouă hotărâre de prelungire a stării de alertă”. „Trebuie să clarificăm că nu Ministerul Sănătății a decis acest lucru, a fost o decizie a Guvernului României de a nu mai prelungi starea de alertă, iar consecința încetării stării de alertă a fost și anularea acestor restricții, care au funcționat pe durata stării de alertă”, a mai declarat ministrul Sănătății. Rafila a mai răspuns și că nu știe să spună pe ce analiză s-a bazat Guvernul când a decis să elimine restricțiile. Citește și: România vinde și donează doze de vaccin anti-COVID. Trei milioane pot fi vândute, trei milioane a donat De două ori mai multe cazuri noi de COVID de ieri până azi Numărul cazurilor noi de COVID a crescut marți la peste 4.800, de la circa 2.000, câte au fost anunțate luni. Ministerul Sănătății menționează, marți, într-o analiză privind evoluția pandemiei de coronavirus, că „România este în ușoară creștere” și că a crescut rata pozitivității. Citește și: VIDEO Iar a scăpat România de pandemie. La 5.000 de cazuri pe zi, nici o restricție COVID în vigoare în România. Rafila îndeamnă la purtarea măștii și la respectarea izolării Marți, în România erau internați în spitale 3.587 de pacienți cu COVID, iar la terapie intensivă 542 de pacienți. 226 de pacienți internați în spitale sunt copii. Cinci sunt internați la ATI. Evoluția pandemiei. Sursa: Analiză Ministerul Sănătății

Rusii bombardează când începe evacuarea civililor în Harkov. Sursă: Captură video Twitter NEXTA
Internațional

rușii bombardează când începe evacuarea civililor

Rușii bombardează când începe evacuarea civililor, în Harkov. Imaginile au fost publicate pe contul de Twitter al NEXTA. Citește și: Tot mai mult sânge pe mâinile lui Putin: 97 de copii ucraineni, omorâți de soldații ruși. Cel puțin cinci copii mor în fiecare zi de război Rușii bombardează când începe evacuarea civililor în Harkov. Cel puțin 600 de case și 50 de școli, distruse în atacurile rușilor În imagini, se observă cum pompierii ajută oamenii să iasă dintr-o zonă bombardată și, chiar când încep să îi evacueze, reîncep bombardamentele. ❗️In #Kharkiv, #Russian troops began shelling the city right at the time of the evacuation of people pic.twitter.com/Xg280BaGnH— NEXTA (@nexta_tv) March 15, 2022 Harkovul, al doilea cel mai mare oraș din Ucraina, este bombardat încă din primele zile ale războiului declanșat de Rusia în Ucraina. Cel mai recent, luni, șapte oameni morți sub molozul unei clădiri bombardate, conform The Kyiv Independent. Cel puțin 600 de locuințe au fost distruse în bombardamente, precum și 50 de școli și câteva spitale, a anunțat marți primarul Harkovului, citat de The Kyiv Independent. Citește și: Rușii recunosc că atacă civilii din Ucraina. Peskov: Ciocnirile la suprafață duc „inevitabil la un număr mare de victime civile”. Imagini teribile cu orașele ucrainene bombardate

Ucrainenii își îngroapă morții în gropi comune. În imagine, o femeie însărcinată scoasă din bombardament. Din păcate, ea și copilul ei au murit la spital. Sursă: Twitter MFA of Ukraine
Internațional

Ucrainenii își îngroapă morții în gropi comune

Ucrainenii își îngroapă morții în gropi comune, din cauza bombardamentelor neîntrerupte ale trupelor rusești. În Mariupol, Bucea (oraș lângă Kiev), Harkov, Cernihiv și Sumî au fost săpate astfel de gropi, relatează BBC News. Citește și: Rușii recunosc că atacă civilii din Ucraina. Peskov: Ciocnirile la suprafață duc „inevitabil la un număr mare de victime civile”. Imagini teribile cu orașele ucrainene bombardate de ruși Atenție, imagini șocante: Photo 1: A Ukrainian woman called Marina Met and her son Ivan, photographed on a summer night in central Kyiv. Photo 2: Their graves in Irpin, where they lived and were killed on March 5, according to the date on the makeshift crosses. Before Russia vs after Russia. pic.twitter.com/Bm4esxKboQ— Olga Rudenko (@olya_rudenko) March 12, 2022 Ucrainenii își îngroapă morții în gropi comune. La Mariupol, peste 2.500 de oameni au murit în bombardamentele rușilor La Mariupol, în ultimele două săptămâni, au fost săpate mai multe gropi comune, din cauză că cimitirul este în perimetrul controlat de ruși. Primarul adjunct al portului Mariupol, puternic bombardat de ruși, a declarat duminică la BBC că peste 2.100 de oameni au murit în atacurile rușilor. O estimare de marți, publicată de CNN, avansa peste 2.500 de decese ale civililor din oraș. Serhyi Orlov a spus că nu poate oferi numărul total al civililor îngropați în gropile comune, dar că într-una se află 67 de victime. Atenție, imagini șocante! Groapă comună în Mariupol. Sursă: BBC News/ Serhiy Orlov Citește și: Rușii recunosc că atacă civilii din Ucraina. Peskov: Ciocnirile la suprafață duc „inevitabil la un număr mare de victime civile”. Imagini teribile cu orașele ucrainene bombardate de ruși Unii locuitori ai orașului au ajuns să-și îngroape morții în grădinile blocurilor sau în curțile caselor, din cauza atacurilor foarte dese. Mariupolul nu are apă potabilă, curent, alimente și medicamente. Atenție, imagini șocante! Yesterday, civilians in #Mariupol were buried in mass graves, because the incessant shelling made it impossible to bury them any other way. pic.twitter.com/5W1Tvmi5TE— NEXTA (@nexta_tv) March 10, 2022 După război, morții vor fi reînhumați în cimitire Și la Bucea, peste 60 de victime ale bombardamentelor rusești au fost depuse într-o groapă comună, în curtea bisericii din localitate. Medicii din Irpin au adus acolo pacienții care au murit în urma rănilor provocate în atacuri. Și la Cernihiv, Sumî și Harkov, înconjurate de ruși, este aceeași situație. Secretarul consiliului local din Cernihiv, Oleksandr Lomako, a declarat pentru BBC că, după ce războiul se va încheia, victimele rușilor vor fi reînhumate în cimitir. Atenție, imagini șocante! Following the heavy shelling of the last days, and the amount of victims, today will be remembered as the first day we started to witness mass graves in #Ukraine️ (in #Mariupol)#Breaking #Russia #UkraineRussianWar pic.twitter.com/VUnDeBqFIz— Daniele Palumbo (@Danict89) March 9, 2022 Pentru ucraineni, trauma gropilor comune este cu atât mai mare cu cât vârstnicii încă își amintesc ororile celui de-Al Doilea Război Mondial și Holodomorul orchestrat de sovietici în anii 1930.

PSD nu vrea să renunțe la omul Moscovei, Iulian Iancu, în conducerea ANRE. În imagine, Iulian Iancu. Sursă: Facebook
Politică

PSD nu renunță la omul rușilor în conducerea ANRE

PSD nu renunță la omul rușilor în conducerea ANRE. Președintele PSD, Marcel Ciolacu, a declarat că în partid „se discută” despre susținerea în continuare a lui Iulian Iancu ca membru în Comitetul de reglementare al Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE). Citește și: În plină agresiune asupra Ucrainei, PSD l-a nominalizat pe „omul Gazprom” pe un post în ANRE PSD nu renunță la omul rușilor în conducerea ANRE, dar susține că îl verifică pe Iulian Iancu Marcel Ciolacu a declarat că a cerut verificarea lui Iulian Iancu prin Secretariatul General al Guvernului, așa cum se procedează „cu toate propunerile politice”, conform Agerpres. Este o discuţie avută în interiorul partidului, în acest moment nu există o decizie. Pentru toate propunerile politice din cadrul Guvernului sau din cadrul Parlamentului, am cerut prin Secretariatul General al Guvernului o astfel de verificare, mi se pare de bun simţ", a susținut Ciolacu. În 2008, Iulian Iancu era descris în telegramele Wikileaks chiar de către colegul său de partid, Georgian Pop, drept un politician „controlat de Gazprom". Acesta susținea atunci că Iulian Iancu „va susţine South Stream şi propunerile Rusiei pentru instalaţii de depozitare a gazului în Mediaş, Moldova şi Bucureşti". Alexandru Stănescu, fratele baronului de Olt Paul Stănescu, susținut tot de PSD, a demisionat din funcția de membru al Comitetului de reglementare al ANRE în 3 martie.

Deputatul PSD cu șaorma albește plagiatorii. Sursă: ConyTV Bârlad/YouTube
Economie

Deputatul PSD cu șaorma albește plagiatorii Deputatul PSD cu șaorma albește plagiatorii de dinainte de 2011. Amendamentul lui Adrian Solomon, votat în Comisia de învățământ și pus pe ordinea de zi a plenului

Deputatul PSD cu șaorma albește plagiatorii de dinainte de 2011. Un amendament în acest sens, introdus de Adrian Solomon, a fost votat luni în Comisia de învățământ. Proiectul de lege se află deja pe ordinea de zi a ședinței plenului din 14 martie. USR a anunțat că, dacă amendamentul va fi votat în plen, va sesiza Curtea Constituțională a României. Citește și: Rușii recunosc că atacă civilii din Ucraina. Peskov: Ciocnirile la suprafață duc „inevitabil la un număr mare de victime civile”. Imagini teribile cu orașele ucrainene bombardate de ruși Deputatul PSD cu șaorma albește plagiatorii: Solomon vrea ca plagiatorii de dinainte de 2011 să fie iertați în trei zile Deputatul PSD Adrian Solomon, cunoscut pentru că a agresat verbal vânzătorul unei șaormerii, împreună cu un coleg senator PSD, a depus un amendament la un proiect de lege care vizează modificarea Legii educației naționale. Acest amendament prevede că: „La articolul 170, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alin. (1.1), următorul curpins: Măsura prevăzută la alin, (1) lit.b) se aplică doar pentru titlurile elaborate și acordate în baza standardelor de calitate și etică profesională stabilite în actele normative emise pentru punerea în aplicare a prezentei legi”. Citiți amendamentul AICI. Articolul 170 din Legea educației naționale se referă la retragerea calității de conducător de doctorat, retragerea titlului de doctor (litera b, la care face referire Solomon), retragerea acreditării școlii doctorale, în cazul nerespectării standardelor de calitate sau etică profesională. Deputatul Solomon, care este și șeful Comisie de muncă, a mai propus și ca amnistirea plagiatorului să se producă în trei zile de la publicarea în Monitorul Oficial. Motivul invocat de Solomon: „Aplicarea fără echivoc a principiului neretroactivității legii, reglementat de Constituție prin art.15 alin (1) și (2) care consacră faptul că legea dispune numai pentru viitor”. Citește și: Directorul de la TNB, fanul putinistului Dan Puric, refuză derularea unei campanii pentru ajutorarea Ucrainei USR a anunțat că face sesizare la CCR dacă amendamentul trece în plen Luni după-amiază, pe ordinea de zi a plenului apare și proiectul de lege care conține amendamentele deputatului PSD Adrian Solomon, a anunțat USR, într-un comunicat de presă. Deputatul USR Andrei Miftode a anunţat că, dacă proiectul de lege va trece de plen, Uniunea Salvaţi România va face plângere la CCR. „Este vorba de amnistierea tuturor plagiatorilor de dinainte de 2011. Problema principală este că, înainte de 2011, legea era foarte laxă, iar ei vor practic să elimine toate prevederile din Legea educaţiei, din 2011, pentru a se aplica acea legislaţie laxă de dinainte de Legea educaţiei din 2011", a declarat Miftode, citat de Agerpres. Prima încercare de albire a plagiatorilor a fost a deputatului Cătălin Zamfir Manea de la minorități. În 7 martie, USR a semnalat că un amendament ar fi fost introdus în mod fraudulos într-un raport final al Comisiei de Învățământ care viza o lege discutată anterior, despre un cu totul alt subiect, privind „educația copiilor defavorizați”. Vezi și explicațiile Emiliei Șercan pe tema albirii plagiatorilor.

Rușii recunosc atacarea civililor în Ucraina (sursa: Getty)
Internațional

Rușii recunosc atacarea civililor în Ucraina

Rușii recunosc atacarea civililor în Ucraina, chiar prin declarațiile purtătorului de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. Citește și: Legiunea internațională de luptă a Ucrainei: în ce condiții au voie străinii să meargă la război în altă țară Rușii recunosc atacarea civililor din Ucraina. Peskov susține că Moscova este „împinsă” să atace orașele ucrainene Dmitri Peskov a declarat, la Rossia 24 TV, că ciocnirile la suprafață vor „conduce inevitabil la un număr mare de victime civile”, conform BBC News. „Ministrul Apărării, în timp ce încearcă să asigure protecție populației pașnice, nu exclude punerea sub controlul total ale centrelor urbane ... cu excepția zonelor folosite pentru evacuări umanitare”. Peskov a mai susținut că oficialii din SUA și UE „împing Rusia să atace orașe importante din Ucraina ca să poată da vina pe țara noastră pentru moartea civililor”. „Credem că o asemenea poziție este provocatoare”, a mai susținut Peskov, citat de BBC. Citește și: VIDEO Kievul, sub asediul rușilor. Momentul în care o rachetă lovește o zonă rezidențială. Cel puțin doi oameni au murit, iar alții șase au fost răniți Orașele ucrainene, bombardate de ruși. La Mariupol, peste 2.500 de ucraineni ar fi murit, conform autorităților. Centrul istoric al Harkovului, în ruine La Mariupol, peste 2.500 de ucraineni ar fi fost omorâți în bombardamentele rușilor, au anunțat autoritățile ucrainene, citate de CNN. Datele nu au putut fi verificate independent. Orașul nu mai are apă potabilă, alimente, medicamente și electricitate, a declarat pentru BBC primarul adjunct Serhiy Orlov. Mariupolul bombardat, imagine de luni. Sursa: Serhiy Orlov/ BBC News Mariupolul bombardat, imagine de luni. Sursa: Serhiy Orlov/ BBC News Distrugerile în Harkov: In #Kharkiv, rescuers continue to put out the fire and dismantle the rubble. pic.twitter.com/s3I4DSMcDt— NEXTA (@nexta_tv) March 14, 2022 Centrul istoric al Harkovului: The historical center of #Kharkiv. pic.twitter.com/Mn1ywku4nO— NEXTA (@nexta_tv) March 14, 2022 Kiev: #Kyiv, Kurenivka. pic.twitter.com/SX6ual9hAL— NEXTA (@nexta_tv) March 14, 2022 Nikolaev: #Ukrainian media show the aftermath of the morning shelling of the town of #Snihurivka (#Mykolaiv region).Local authorities report that there are people under the rubble. pic.twitter.com/isdgajYKi3— NEXTA (@nexta_tv) March 14, 2022

Străinii care luptă în Ucraina. Sursă imagine: Site Reuters.com
Internațional

Străinii care luptă în Ucraina

Străinii care luptă în Ucraina pot risca să aibă probleme cu legea la întoarcerea în țară,arată Reuters. Mii de voluntari străini s-au înrolat în Ucraina să ajute soldații în lupta împotriva rușilor. Străinii care luptă în Ucraina: Americanii nu au interdicție să lupte în altă țară Cetăţenii SUA nu au interdicţia de a fi în serviciul militar al altei ţări, potrivit website-ului Departamentului de Stat american. A activa ca ofiţer sau a lupta contra unei ţări ce este în relaţii de pace cu SUA poate fi un motiv pentru renunţarea la cetăţenie în mod voluntar. Curtea Supremă arată, totuși, că doar serviciul militar străin nu poate fi folosit pentru privarea americanilor de cetăţenie. Citește și: VIDEO Kievul, sub asediul rușilor. Momentul în care o rachetă lovește o zonă rezidențială. Cel puțin doi oameni au murit, iar alții șase au fost răniți O lege separată din SUA, datând din 1794, Neutrality Act, le interzice cetăţenilor să lupte contra guvernelor străine care sunt în relaţii de pace cu Washingtonul şi prevede o pedeapsă cu închisoarea de până la trei ani. Legea, care din punct de vedere tehnic s-ar putea aplica acţiunii militare voluntare contra Rusiei, a fost folosită pentru a condamna americani implicaţi într-o tentativă de lovitură de stat în Gambia în 2014. Altfel, actul normativ a fost rar pus în aplicare în istoria modernă, potrivit lui David Malet, profesor la Universitatea Americană din Washington, D.C.. „Lipsesc legăturile cu terorismul intern, este greu să-mi imaginez americani care sunt condamnaţi pentru că merg în Ucraina'', a explicat Malet, conform Agerpres. Britanicii care luptă în Ucraina se pot trezi anchetați la întoarcerea în UK Britanicii care merg în Ucraina pentru a lupta ar putea face obiectul unei puneri sub acuzare la întoarcerea în ţară, conform unei notificări de călătorie publicată de Foreign Office, actualizată ultima dată miercuri. Întrebat de Reuters ce acuzaţii li s-ar aplica cetăţenilor Regatului Unit, un purtător de cuvânt al diplomaţiei britanice a refuzat să facă vreun comentariu. Legea britanică privind înrolarea străină, din 1870, blochează accesul cetăţenilor britanici la armate străine care luptă cu ţări aflate în relaţii de pace cu Londra, dar nu s-a aplicat conflictelor moderne. Ministrul de externe al Regatului Unit şi-a exprimat iniţial sprijinul pentru cetăţenii care vor să lupte ca voluntari în Ucraina. Ulterior, Liz Truss dar ulterior ea a avertizat cu privire la orice călătorie în această ţară. Citește și: Alternativa la adăposturile antiatomice de la subsol: bisericile construite după 1990 Undă verde pentru germani, danezi și letoni Germania a anunţat că nu va condamna voluntarii care se alătură luptei, iar liderii danezi şi letoni au afirmat că le vor permite cetăţenilor ţărilor lor să lupte ca voluntari. Ministrul canadian al apărării Anita Anand a spus că eventuala participare ca voluntari în luptă constituie „o decizie individuală” a fiecărui canadian. Australia și India, reticente Premierul australian Scott Morrison le-a cerut concetăţenilor săi să nu se alăture războiului din Ucraina, afirmând în faţa presei luna trecută că există „incertitudini” despre poziţia juridică a combatanţilor civili străini. Ministerul Afacerilor Interne indian nu a răspuns unei solicitări Reuters privind legalitatea alăturării cetăţenilor indieni la forţele ucrainene. Într-un caz din 2015, Curtea Supremă din New Delhi a decis că a le permite indienilor să participe la conflictul altui stat „ar conduce la acuzaţia că guvernul Indiei promovează terorismul în alte ţări''. Rușii îi consideră pe cetățenii străini care luptă în Ucraina drept „mercenari” Dreptul internaţional le cere forţelor ruse să trateze luptătorii străini ca prizonieri de război, indiferent de cetăţenia lor, a explicat Daphné Richemond-Barak, profesor în cadrul Lauder School of Government, Diplomacy and Strategy din Israel. Acest lucru înseamnă că soldaţii ruşi trebuie să le asigure hrană, apă şi medicamente voluntarilor capturaţi. Totuşi, săptămâna trecută un purtător de cuvânt al Ministerului Apărării rus a afirmat că „mercenarii'' occidentali care luptă pentru Ucraina nu vor fi trataţi drept combatanţi legali şi vor trebui să răspundă penal sau chiar mai grav, potrivit agenţiei de presă ruse TASS. Întrucât voluntarii vor lupta ca membri ai armatei ucrainene, este improbabil ca ei să fie puşi sub acuzare în ţările lor pentru acţiunile lor specifice din timpul războiului, cu excepţia acuzării pentru crime de război sau un comportament similar, susţin experţii.

Directorul TNB, fan Puric, refuză campanie pro-Ucraina. Sursă imagine: YouTube TNB
Eveniment

Directorul TNB fan Puric refuză campanie pro-UcrainaDirectorul de la TNB, fanul putinistului Dan Puric, refuză derularea unei campanii pentru ajutorarea Ucrainei

Directorul TNB, fan Puric, refuză campanie pro-Ucraina. Un scandal a izbucnit în weekend între actorii Teatrului Național din București (TNB), care au propus directorului Mircea Rusu o campanie de ajutorare a refugiaților din Ucraina. Rusu a refuzat și i-ar fi trimis pe actori „să vadă ce pățesc românii din cauza ucrainenilor”, a relatat actorul Mihai Călin, pe Facebook. Citește și: Patriarhul ecumenic critică dur invazia lui Putin: „Admirăm rezistența acerbă împotriva invadatorului nerușinat” Actorii au vrut să ajute Ucraina. Mihai Călin: Pe TNB n-avem voie să proiectăm steagul ucrainean, ci doar tricolorul românesc Actorul Mihai Călin, unul dintre liderii Sindicatului Actorilor din TNB, a explicat, pe Facebook, că artiștii au vrut să organizeze o campanie de ajutorare a ucrainenilor, însă s-au lovit de refuzul directorului general interimar. Citește și: Pecerista de temut ucisă de o vidanjă traversa strada pe verde când a fost lovită „Sindicatul Actorilor din TNB a propus campania “ TNB pentru Ucraina”. Directorul general interimar a refuzat , argumentând ca teatrul are alt rol , ca noi nu facem politică și m-a invitat sa ma duc la Cernauti și Cahul ca sa văd ce pățesc românii din cauza ucrainenilor. Iar pe TNB nu avem voie sa proiectam steagul ucrainean ci doar tricolorul românesc pentru ca suntem patrioți romani iar ucrainenii ne-au făcut destule rele! Noapte buna!”, a scris actorul, pe Facebook. Directorul TNB, fan Puric, refuză campanie pro-Ucraina: Mi s-a sugerat să punem niște proiectoare cu care să colorăm TNB în culorile Ucrainei. Nu e rolul teatrului Directorul TNB a declarat, la Antena 3, că s-a opus ca steagul Ucrainei să fie proiectat pe clădirea teatrului și a susținut că „nu e rolul teatrului”, „ăsta e rolul politicii”. „Cultura rusă a dat dramaturgul cel mai mare, Cehov. Este greu să trecem peste asta. Sunt niște excese de zel. Mi s-a sugerat să punem niște proiectoare cu care să colorăm TNB în culorile Ucrainei. Nu cred că ăsta este rolul teatrului. Este un rol al politicii. Rolul nostru este altul. Aș vrea să văd dacă vă și înrolați când veți fi chemați la arme, dacă veți fi la fel de generoși și de emoționați”, a declarat directorul Teatrului Național București, la Antena 3. Citește și: Cine sunt fanii lui Putin din România care aplaudă agresarea Ucrainei. Cum justifică acțiunile președintelui rus TNB îl găzduiește pe Dan Puric, fan Putin și eurofob și colaborator al Securității Directorul TNB se opune proiectării steagului ucrainean pe clădirea teatrului, dar îi găzduiește lui Dan Puric un spectacol, în 27 martie. Dan Puric este cunoscut în spațiul public pentru pozițiile sale pro-ruse, pro-Putin și eurofobe. De-a lungul timpului, Puric a vorbit despre „creștinismul Rusiei” și despre faptul că România „nu ar trebui să fie împotriva Rusiei”. Puric apărea frecvent în Sputnik, organul de propagandă al Moscovei, interzis și în România, după ce Rusia a invadat Ucraina. Dan Puric a fost colaborator al Securității, dar nu în sensul legii, conform datelor disponibile pe site-ul Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității. A fost recrutat în 1976, ca să toarne elevii de la Liceul de Arte Plastice „N. Tonitza”. Luni, Puric a și recunoscut colaborarea cu Securitatea, el declarând la RTV că a semnat angajamentul cu Securitatea la 17 ani și că a considerat că este „un act strict patriotic”. Citește și: Facebook și Instagram vor permite românilor, ucrainenilor și altor estici, să posteze apeluri la lichidarea lui Putin Afișul spectacolului lui Dan Puric la TNB. Sursa: tnb.ro

Kievul, asediat de soldații ruși. Sursă imagine: Telegram Anton Gerashchenko
Internațional

Kievul asediat de soldatii rusi

Kievul, asediat de soldații ruși. Cel puțin doi oameni au murit, iar șase au fost răniți, după ce o rachetă a lovit o stradă rezidențială din Kiev, relatează BBC News, citând autoritățile ucrainene. Citește și: VIDEO Cecenul Kadîrov susține că se află lângă Kiev și-i amenință pe ucraineni: Experiența rusă de război bate teoria consilierilor voștri străini Sursă: Anton Gerashchenko, consilierul ministrului de Interne, via Telegram/ BBC Kievul, asediat de soldații ruși. O rachetă lovește un cartier rezidențial, ucigând cel puțin doi oameni Explozia rachetei a distrus un autobuz și a afectat o clădire rezidențială din cartierul Kurenivka, înainte să fie interceptată de sistemul antiaerian de apărare al Ucrainei. În autobuz nu erau călători. Momentul în care racheta lovește strada: ❗️The moment of the missile hit in #Kurenivka. pic.twitter.com/jyeOrkI1zA— NEXTA (@nexta_tv) March 14, 2022

Rușii au răpit primarul din Melitopol. Ucrainenii au ieșit la protest. Sursa imagine: Captură video Twitter NEXTA
Internațional

Rușii au răpit primarul din Melitopol

Rușii au răpit primarul din Melitopol, relatează BBC News și NEXTA. Sute de ucraineni protestează, sâmbătă, în fața Primăriei din Melitopolul ocupat de ruși, pentru a cere eliberarea lui Ivan Fedorov. Citește și: VIDEO Rușii și-au găsit dușmanii în Ucraina: bolnavii de cancer. În ziua a 17-a de război, bombardează o clinică din Nikolaev. Rușii se apropie și de Kiev Several thousand residents of #Melitopol marched to the administration building to demand the release of Mayor Ivan Fedorov, who was kidnapped by the occupiers.We are told that there are problems with the internet. The occupiers are trying to prevent residents from coordinating. pic.twitter.com/KfqxFWI4RD— NEXTA (@nexta_tv) March 12, 2022 Rușii au răpit primarul din Melitopol. Ucrainenii, în stradă Sute de ucraineni din Melitopol s-au strâns, sâmbătă, în fața Primăriei, cerând eliberarea primarului Ivan Fedorov, răpit de ruși. NEXTA relatează că rușii încearcă să bruieze internetul în oraș, pentru a-i împiedica pe ucraineni să se adune. Oficialii ucraineni au postat, vineri, o filmare în care se vede cum primarul este condus, legat la ochi, de armata rusă din oraș. Președintele Volodimir Zelenski a calificat răpirea primarului de către ruși drept „trecerea la o nouă formă de teroare”. Melitopol, oraș din sud-estul Ucrainei, a fost printre primele care au căzut în mâinile rușilor. Localnicii ies în fiecare zi la protest împotriva invadatorilor. Mai jos, filmarea cu primarul răpit: In this today's video from the occupied #Melitopol city in #Zaporizhzhya province you can see how in the middle of the day the #Russian soliders kidnap Ivan Fedorov, a mayor of the city. Video shared by the Ukraine presidential office (Kyrylo Tymoshenko). [Thread⬇️] pic.twitter.com/ei5cykbSYP— Victor Kovalenko (@MrKovalenko) March 11, 2022

Rușii bombardează o clinică oncologică în Nicolaev. Orașul e bombardat de azi-dimineață. Sursă: Captură video Twitter
Internațional

rusii bombardează o clinica oncologicaVIDEO Rușii și-au găsit dușmanii în Ucraina: bolnavii de cancer. În ziua a 17-a de război, bombardează o clinică din Nikolaev. Rușii se apropie și de Kiev

Rușii bombardează o clinică oncologică în Nikolaev, în cea de-a 17-a zi a invaziei în Ucraina. Totodată, capitala Kiev este tot mai aproape să fie încercuită, trupele rusești aflându-se la 25 de kilometri distanță, relatează BBC News. Citește și: Ambasada Rusiei la București face liste negre cu românii care ar discrimina ruși în România. Kuzmin cere informații, pe care le va lua „în considerare în cel mai atent mod” Rușii bombardează o clinică oncologică în Nikolaev. Orașul, sub asediu Sâmbătă dimineață, orașul Nikolaev, din sudul țării, este sub asediu al trupelor rusești. O clinică regională pentru bolnavii de cancer a fost bombardată, a anunțat oficialul regional al Sănătății, Maksym Beznosenko, citat de BBC News. Acesta a calificat bombardarea spitalului pentru bolnavii de cancer „o demență”. Local healthcare worker in Mykolaiv says the Oncology Hospital was hit in tonight's shelling. He shared a video showing damage to the windows/wall of the building as well as a photo of a crater.https://t.co/xYtBcQf2Vc pic.twitter.com/kGKUtWeBIp— Jake Godin (@JakeGodin) March 12, 2022 Many videos from Mykolaiv tonight showing evening shelling of the city. Posts on Telegram:https://t.co/5PHeTGnvKF (shared in this Tweet)https://t.co/J3ZEon2HtYhttps://t.co/ajyOm4FNIpAlso already at least one image of a tail section: https://t.co/qxMBKcEfMX pic.twitter.com/rjsLyGS1OZ— Jake Godin (@JakeGodin) March 11, 2022 Video of bombardment at the residential area Balabanivka south of Mykolaiv in southern Ukraine. Foreground area is ~46.849378, 32.010135 and area being hit is south of that: https://t.co/B7T0BXVPLw Shared on Telegram via: https://t.co/UEQ8iaWe4w pic.twitter.com/xmjCID9u34— Jake Godin (@JakeGodin) March 7, 2022 Rușii se apropie de Kiev. Sunt la 25 de kilometri distanță Trupele rusești se află la 25 de kilometri de centrul capitalei Kiev, a anunțat Ministerul Apărării din Marea Britanie. Trupele rusești s-au împrăștiat pentru a încercui orașul, arată Ministerul britanic al Apărării. The village of Yatskovka in the #Kharkiv region now looks like this. pic.twitter.com/LBS5wC8SvQ— NEXTA (@nexta_tv) March 12, 2022 Și orașele Cernihiv, Harkov, Mariupol și Sumî sunt puternic bombardate. De asemenea, Rusia a început mobilizarea trupelor în regiunile separatiste Donețk, Luhansk și Crimeea. Images from #Kharkiv, the second-largest city of #Ukraine. pic.twitter.com/WT0VhoYQGp— NEXTA (@nexta_tv) March 12, 2022 #Chernihiv was left without electricity, gas, water and heating, according to Vyacheslav Chaus, head of the regional administration. In addition, yesterday the occupiers shelled the city center and hit the building of the Hotel Ukraina. pic.twitter.com/JOVAyJQmut— NEXTA (@nexta_tv) March 12, 2022

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră