vineri 19 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Autor: Gabriela Iordache

1986 articole
Gabriela Iordache

Internațional

Rusia poate copleși Ucraina, câștiga războiul

Rusia poate copleși Ucraina, câștiga războiul. Premierul britanic Boris Johnson a descris vineri drept "realistă" posibilitatea ca războiul în Ucraina să dureze până la sfârşitul anului 2023 şi chiar ca Rusia să-l câştige prin determinarea de a-şi continua ofensiva copleşitoare, relatează France Presse şi postul CNN. Rusia poate copleși Ucraina, câștiga războiul Întrebat la o conferinţă de presă în capitala Indiei, New Delhi, despre o asemenea durată a războiului şi scenariul unei posibile victorii ruse, premierul britanic a răspuns: "Este o posibilitate realistă, da, desigur". Preşedintele rus Vladimir "Putin are o armată uriaşă (...), el a făcut o greşeală catastrofală şi singura opţiune pe care o are acum este să continue să folosească abordarea copleşitoare, bazată pe utilizarea artileriei, pentru a încerca să-i zdrobească pe ucraineni", a remarcat Johnson cu privire la situaţia militară din Ucraina. Citește și: Ucraina lasă să se înțeleagă, prin ministrul de Externe Kuleba, că a fost ajutată militar în mod „inteligent” de România: Ne deranjează doar ipocrizia, dar nu e cazul României Unde după retragerea din nordul acestei ţări şi din zona Kievului trupele ruse se concentrează acum pe partea de est Ucrainei, fără să fi început încă ofensiva acolo cu toată forţa. UK, tancuri Poloniei. Polonia, tancuri Ucrainei În ce priveşte sprijinul militar pentru Ucraina în acest nou context militar, Johnson a spus că Marea Britanie are în vedere să furnizeze tancuri Poloniei, pentru ca în schimb aceasta din urmă să transfere din stocul său Ucrainei tancuri T-72 de concepţie sovietică, aflate deja în dotarea armatei ucrainene şi pe care militarii ucraineni ştiu să le folosească. Cât despre tratativele ruso-ucrainene, premierul britanic a apreciat că o negociere "realistă" pentru a pune capăt conflictului "nu pare probabilă în acest moment". Mai multe runde de negocieri între cele două părţi au avut loc de la începutul războiului, dar acum aceste tratative sunt în impas, Moscova acuzând Kievul că dă dovadă de inconsecvenţă după ce Ucraina a revenit asupra unor propuneri formulate la sesiunea de tratative desfăşurată la sfârşitul lunii martie la Istanbul.

Rusia poate copleși Ucraina, câștiga războiul (sursa: Facebook/Boris Johnson)
UE, acord pe DSA, reglementare online (sursa: Twitter/Thierry Breton)
Internațional

UE, acord pe DSA, reglementare online

UE, acord pe DSA, reglementare online. Statele membre ale UE, Comisia şi Parlamentul au finalizat sâmbătă o nouă legislaţie care va permite să se lupte mai bine împotriva derivelor pe internet, cum ar fi discursurile instigatoare la ură, campaniile de dezinformare sau vânzarea de produse contrafăcute, notează AFP. UE, acord pe DSA, reglementare online După mai multe luni de negocieri, s-a ajuns la un "acord" între instituţiile europene cu privire la "Regulamentul privind serviciile digitale" (Digital Services Act - DSA) care va impune marilor platforme, precum Facebook (Meta) sau Amazon, să elimine mai bine conţinutul online ilegal şi periculos, a anunţat pe Twitter comisarul european pentru piaţa internă, Thierry Breton, iniţiatorul proiectului împreună cu colega sa de la Concurenţă, Margrethe Vestager. "Acest acord este istoric", a salutat imediat preşedinta Comisiei, Ursula von der Leyen, "noile noastre reguli vor proteja utilizatorii online, vor asigura libertatea de exprimare şi oportunităţi pentru întreprinderi". O premieră mondială "DSA este o premieră mondială în ceea ce priveşte reglementarea digitală", a subliniat Consiliul UE, care reprezintă cele 27 de state membre, într-un comunicat. Textul "tocmai a consacrat principiul că ceea ce este ilegal offline trebuie să fie ilegal şi online. Acesta urmăreşte să protejeze spaţiul digital împotriva difuzării de conţinut ilegal şi să garanteze protecţia drepturilor fundamentale ale utilizatorilor", potrivit sursei. Citește și: Ucraina lasă să se înțeleagă, prin ministrul de Externe Kuleba, că a fost ajutată militar în mod „inteligent” de România: Ne deranjează doar ipocrizia, dar nu e cazul României Regulamentul privind serviciile digitale este una dintre cele două părţi ale unui plan de anvergură prezentat în decembrie 2020 de executivul european. Prima parte, regulamentul pieţelor digitale (Digital Markets Act, DMA), care abordează practicile anticoncurenţiale, a fost încheiată la sfârşitul lunii martie. Campaniile de ură online au ucis oameni DSA, la rândul său, actualizează directiva de comerţ electronic, născută acum 20 de ani, când platformele gigantice erau încă embrionare. Obiectiv: să pună capăt exceselor reţelelor sociale care au ajuns deseori pe prima pagină a publicaţiilor: asasinarea profesorului de istorie Samuel Paty în Franţa după o campanie de ură în octombrie 2020, atacul manifestanţilor asupra Capitoliului SUA în ianuarie 2021, în parte planificat pe Facebook şi Twitter. Partea întunecată a internetului se referă şi la platformele de vânzare invadate cu produse contrafăcute sau defecte, care pot fi periculoase, cum ar fi jucăriile pentru copii care nu respectă standardele de siguranţă. Noi obligații pentru platformele foarte mari Noul regulament stabileşte obligaţia de a elimina "prompt" orice conţinut ilegal (conform legilor naţionale şi europene) de îndată ce o platformă ia cunoştinţă de acesta. Constrânge reţelele sociale să suspende utilizatorii care încalcă "frecvent" legea. DSA va solicita site-urilor de comerţ electronic să verifice identitatea furnizorilor lor înainte de a le oferi produsele. În centrul proiectului, noi obligaţii impuse "platformelor foarte mari", cele cu "peste 45 de milioane de utilizatori activi" în UE, adică aproximativ douăzeci de companii, a căror listă rămâne de stabilit, dar care va include Gafam (Google, Apple, Facebook, Amazon, Microsoft), precum şi Twitter şi probabil TikTok, Zalando sau Booking. Agresiunea rusă din Ucraina a grăbit lucrurile Aceşti jucători vor trebui să evalueze riscurile asociate cu utilizarea serviciilor lor şi să pună în aplicare mijloacele adecvate pentru a elimina conţinutul problematic. Li se va impune o transparenţă sporită asupra datelor şi algoritmilor de recomandare. Ei vor fi auditaţi o dată pe an de organisme independente şi plasaţi sub supravegherea Comisiei Europene care poate aplica amenzi de până la 6% din vânzările lor anuale în cazul unor încălcări repetate. "În contextul agresiunii ruse din Ucraina şi al consecinţelor speciale privind manipularea informaţiilor online, a fost introdus un nou articol pentru a stabili un mecanism de reacţie în cazul unei crize", a indicat Consiliul European. Acest mecanism, activat prin decizie a Comisiei, va permite luarea de măsuri "proporţionale şi eficiente" împotriva platformelor foarte mari care ar contribui la răspândirea de informaţii false.

Dependența Europei de energia rusească, profundă (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Dependența Europei de energia rusească, profundă

Dependența Europei de energia rusească, profundă. O interdicţie a Europei pentru importurile de gaz şi petrol ruseşti riscă să facă să explodeze preţurile energiei în lume, a avertizat joi secretarul american al Trezoreriei, Janet Yellen, făcând apel la reducerea dependenţei europene "fără a penaliza întreaga planetă", relatează AFP. Dependența Europei de energia rusească, profundă "Trebuie să fim prudenţi cu o interdicţie europeană completă a importurilor de petrol", a spus ministrul economiei şi finanţelor din administraţia Joe Biden, în cadrul unei conferinţe de presă organizate la Departamentul Trezoreriei. "Dacă am putea găsi un mijloc de a o face, fără a dăuna întregului glob cu creşterea preţurilor la energie care ar rezulta, ar fi ideal şi este o problemă la care încercăm să reflectăm împreună", a mai spus ea. Citește și: Estonia și Letonia, primele țări europene care califică oficial acțiunile Rusiei în Ucraina drept genocid Ţările europene încearcă să-şi reducă dependenţa de petrolul şi gazul importate din Rusia, pentru a o sancţiona după invadarea Ucrainei. Dar "acest lucru ar creşte în mod clar preţurile mondiale la petrol şi ar avea un impact nefast asupra Europei şi a altor părţi din lume", a avertizat Janet Yellen. O treime din țițeiul din Europa, rusesc Ea a reafirmat totuşi că "produsul vânzărilor de petrol şi de gaz este o importantă sursă de venituri pentru Rusia" şi "ar fi foarte util să încercăm să găsim un mijloc de a reduce încasările ruseşti (...) Acesta este obiectivul". "În cazul petrolului şi a gazului natural, situaţia Europei este în mod clar diferită de cea a SUA. Am interzis importurile ruse de energie de toate tipurile, dar noi importăm foarte puţin din Rusia. Asta nu este adevărat în cazul Europei", care, a precizat ministrul, "trebuie în mod clar, pe termen mediu, să-şi reducă dependenţa energetică faţă de Rusia". În 2021, Moscova a furnizat 30% din ţiţeiul şi 15% din produsele petroliere achiziţionate de UE. UE a decis de altfel pe 8 aprilie să pună capăt achiziţiilor de cărbune din Rusia, un embargo care va intra în vigoare la începutul lui august, la 120 de zile după publicarea noului pachet de sancţiuni în jurnalul oficial al UE.

Marine Le Pen, deturnare ca Dragnea (sursa: Facebook/Marine Le Pen)
Internațional

Marine Le Pen, deturnare ca Dragnea

Marine Le Pen, deturnare ca Dragnea. Parchetul din Paris a comunicat duminică agenţiei dpa că a primit un raport din partea OLAF (Oficiul European de Luptă Antifraudă) în care Marine Le Pen, candidata de extremă dreaptă la preşedinţia Franţei, este acuzată de deturnare de fonduri. Marine Le Pen, deturnare ca Dragnea Procurorii examinează în prezent documentul emis în 11 martie. Turul al doilea al alegerilor prezidenţiale, în care Le Pen se confruntă direct pentru a doua oară cu actualul preşedinte, Emmanuel Macron, va avea loc în 24 aprilie. Site-ul de investigaţii Mediapart a publicat sâmbătă fragmente din raport, în care OLAF precizează că este vorba de fonduri europene în valoare de 137.000 de euro, pe care se presupune că Le Pen le-a deturnat în timpul mandatelor ei de eurodeputată, între 2004 şi 2017. Și tatăl lui Marine Le Pen e acuzat de deturnare Avocatul politicienei, Rodolphe Bosselut, citat de Mediapart, a respins acuzaţiile, iar Le Pen şi-a rezervat dreptul de a-i acţiona în instanţă pe foştii ei asistenţi sau furnizori de servicii care ar putea să fi comis fapte penale fără ştirea ei. Bosselut a criticat momentul în care au apărut dezvăluirile, cu numai o săptămână înaintea scrutinului decisiv. Citește și: Rusia nu va renunța la a impune Ucrainei abandonarea integrării euro-atlantice, potrivit Marii Britanii. Pentru acest scop, Putin va lansa atacuri nucleare, spune Zelenski Potrivit Mediapart, raportul OLAF se referă şi la alţi foşti europarlamentari din Adunarea Naţională (RN, Rassemblement National), formaţiunea politică franceză care o susţine pe Marine Le Pen: tatăl acesteia, Jean-Marie Le Pen, fostul ei partener, Louis Aliot, şi Bruno Gollnisch, fost vicepreşedinte al partidului. În total, OLAF a stabilit că ei au deturnat 486.000 de euro. Acuzații OLAF pe model Dragnea Aliot, acum primar la Perpignan, în sudul Franţei, a respins şi el acuzaţiile în declaraţii făcute duminică postului de radio Franceinfo. Nu este prima oară când se vehiculează acuzaţii de acest gen împotriva reprezentanţilor Adunării Naţionale, reaminteşte dpa. Asistenţi ai europarlamentarilor din acest partid, plătiţi de Parlamentul European, au fost suspectaţi în trecut că nu şi-au desfăşurat de fapt activitatea pentru această instituţie a Uniunii Europene, ci pentru RN.

MApN rus: Echipajul crucișătorului Moskva, salvat (sursa: Facebook/Минобороны России)
Internațional

MApN rus: Echipajul crucișătorului "Moskva", salvat

MApN rus: Echipajul crucișătorului "Moskva", salvat. Ministerul Apărării de la Moscova a dat publicităţii sâmbătă o înregistrare video care prezintă o întâlnire între şeful marinei ruse şi supravieţuitori ai crucişătorului Moskva care s-a scufundat în Marea Neagră, transmite AFP. MApN rus: Echipajul crucișătorului "Moskva", salvat În înregistrarea video de 30 de secunde pot fi văzute câteva zeci de bărbaţi în uniforme de marinar aliniaţi în faţa şefului marinei, amiralul Nikolai Yevmenov. "Comandantul şef al marinei, amiralul Nikolai Yevmenov, şi comandantul flotei Mării Negre s-au întâlnit cu echipajul crucişătorului Moskva la Sevastopol", în Crimeea, a informat ministerul rus într-un scurt comunicat de presă. Citește și: Rusia nu va renunța la a impune Ucrainei abandonarea integrării euro-atlantice, potrivit Marii Britanii. Pentru acest scop, Putin va lansa atacuri nucleare, spune Zelenski Amiralul Yevmenov "a informat echipajul crucişătorului că ofiţerii, aspiranţii şi marinarii vor continua să servească în marină", a adăugat el. Acestea sunt primele imagini în care pot fi văzuţi presupuşi membri ai echipajului crucişătorului Moskva, scufundat joi. Incendiu la bord sau rachete ucrainene? Rusia susţine că această navă amiral a flotei ruse la Marea Neagră s-a scufundat în urma unui incendiu cauzat de explozia muniţiei aflate la bord. Ucraina susţine însă că a scufundat-o cu rachete. Difuzarea înregistrării video a fost făcută într-un moment în care mulţi experţi şi internauţi îşi puneau întrebări despre soarta membrilor echipajului Moskva. Autorităţile ruse au asigurat că echipajul crucişătorului a fost evacuat înainte de scufundare şi nu au raportat victime.

Putin vrea o victorie în Ucraina (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin vrea o victorie în Ucraina

Putin vrea o victorie în Ucraina. Rusia îşi consolidează şi reaprovizionează forţele din Donbas, estul separatist prorus al Ucrainei, mişcare evidenţiată de un convoi de vehicule militare ruseşti care se apropie de oraşul ucrainean Izium, a declarat luni un responsabil al Pentagonului, citat de CNN şi Reuters. Putin vrea o victorie în Ucraina Potrivit acestuia, acea coloană cuprinde un post de comandă şi control, un batalion de sprijin, unităţi logistice, unităţi de infanterie şi probabil elemente de sprijin aerian. De asemenea, adaugă responsabilul american, există indicii că Rusia încearcă să-şi consolideze poziţiile la sud-vest de oraşul Doneţk, în principal cu unităţi de artilerie. Citește și: BREAKING Mariupol: Separatiștii pro-ruși propun oficial folosirea armelor chimice Totuşi, el subliniază că Statele Unite nu consideră aceste mişcări ale trupelor ruse "o nouă ofensivă" în Donbas, ci mai degrabă o acţiune de "consolidare şi suplimentare a capabilităţilor" militare. Pe de altă parte, Departamentul american al Apărării examinează opţiunile pentru a instrui un număr suplimentar de militari ucraineni să opereze dronele Switchblade care vor fi livrate de SUA către Ucraina. "Asaltul va avea loc foarte curând" În acest timp, armata ucraineană a avertizat luni că se aşteaptă "foarte curând" la o ofensivă rusă în est, partea Ucrainei devenită ţinta prioritară a Kremlinului după retragerea trupelor ruse din jurul Kievului şi din nordul Ucrainei. "Conform informaţiilor noastre, inamicul aproape şi-a încheiat pregătirea pentru un asalt în est. Asaltul va avea loc foarte curând", a declarat la o conferinţă de presă purtătorul de cuvânt al Ministerului ucrainean al Apărării, Oleksandr Motuzianik, potrivit AFP. Parada de pe 9 mai, factor-cheie "Anticipăm că lupte intense se vor da în aceste teritorii în viitorul apropiat. Nu putem prevedea când exact se va întâmpla aceasta, sunt informaţii din surse occidentale", completat el, asigurând însă că "armata ucraineană este pregătită". Pe teren, trupele ucrainene îşi consolidează poziţiile în est în aşteptarea acestei posibile ofensive ruse, săpând tranşee şi instalând mine pe marginea şoselelor. Unii analişti cred că preşedintele rus Vladimir Putin vrea neapărat o victorie în Donbas înaintea paradei militare din 9 mai, zi ce marchează victoria sovietică împotriva naziştilor.

Câinii fără stăpân execută silit primăria (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Câinii fără stăpân execută silit primăria

Câinii fără stăpân execută silit primăria. Precedent de interes maxim la Iaşi, având în vedere că, săptămânal, chiar dacă nu de această gravitate, se întâmplă zeci de astfel de incidente. Câinii fără stăpân execută silit primăria Dacă sunteţi muşcat de câini fără stăpân, aveţi şanse maxime să câştigaţi bani în instanţă de la Primăria Iaşi. Iar la judecată nu trebuie decât să folosiţi deja un caz cu sentinţă definitivă şi executorie. Citește și: VIDEO Purtătoarea de cuvânt a MAE rus, suspectată de beție în conferință de presă: Ucrainenii nu au vrut să împartă borșul Femeia muşcată de 15 câini în anul 2016, pe malul lacului Veneţia, a câştigat zilele trecute procesul la Înalta Curte, câştigând totodată şi peste 50.000 de lei în instanţă. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Mesajul războinic al patriarhului Kirill al Rusiei(sursa: patriarchia.ru)
Eveniment

Patriarhul Kirill, slugă putinistă fără rușine

Patriarhul Kirill, slugă putinistă fără rușine. Liderul Bisericii Ortodoxe din Rusia a cerut duminică populaţiei să se alăture autorităţilor, în timp ce Moscova îşi continuă intervenţia militară în Ucraina, informează DPA. Patriarhul Kirill, slugă putinistă fără rușine Patriarhul Kirill a făcut anterior declaraţii în care a apărat acţiunile Moscovei în Ucraina. El vede războiul ca pe un bastion împotriva unei culturi liberale occidentale pe care o consideră decadentă. "Domnul să ne ajute să ne unim în aceste vremuri dificile pentru patria noastră, inclusiv în jurul autorităţilor", a declarat Kirill, în vârstă de 75 de ani, într-o predică ţinută la Moscova, potrivit agenţiei de presă Interfax. "Autorităţile să fie pline de responsabilitate faţă de poporul lor, de smerenie şi dorinţa de a-l sluji chiar cu preţul vieţii", a adăugat patriarhul, un apropiat al preşedintelui Vladimir Putin. Imun la critici Sprijinul patriarhului pentru campania militară a Rusiei, în care au fost ucişi mii de soldaţi şi civili ucraineni, a provocat furia unor membri ai Bisericii Ortodoxe din ţară, precum şi a bisericilor din străinătate legate de Patriarhia Moscovei. Duminică, el a declarat că, odată ce populaţia se va uni în jurul autorităţilor, "va exista o solidaritate reală şi capacitatea de a respinge duşmanii atât externi, cât şi interni...". Citește și: Saltele cu spumă, smartphones și o aplicație pentru certificate covid: cum au câștigat ucrainenii bătălia pentru Kiev (Financial Times) Rusia a trimis zeci de mii de soldaţi în Ucraina la 24 februarie, în ceea ce a numit o operaţiune specială pentru a diminua capacităţile militare ale vecinului său sudic şi pentru a elimina "naţionalişti periculoşi". Forţele ucrainene au opus o rezistenţă dură, iar Occidentul a impus sancţiuni extinse Rusiei pentru a o obliga să îşi retragă trupele.

Media zilnică: 40 de civili uciși (sursa: Facebook/Ірина Венедіктова)
Internațional

Media zilnică: 40 de civili uciși

Media zilnică: 40 de civili uciși. Mai mult de 1.200 de cadavre au fost descoperite până acum în regiunea Kievului, parţial ocupată câteva săptămâni de forţele ruse, a afirmat duminică procurorul general al Ucrainei, Irina Venediktova, la postul britanic Sky News, transmite AFP. Media zilnică: 40 de civili uciși "Până astăzi, avem 1.222 de persoane ucise doar în regiunea Kiev", a declarat Venediktova într-un interviu acordat în limba engleză. Ea nu a precizat dacă aceste cadavre descoperite erau exclusiv ale unor civili. În acelaşi interviu, Venediktova a mai anunţat deschiderea a 5.600 de anchete pentru presupuse crime de război de la începutul invaziei ruse. Citește și: Saltele cu spumă, smartphones și o aplicație pentru certificate covid: cum au câștigat ucrainenii bătălia pentru Kiev (Financial Times) În urmă cu o săptămână, ea a afirmat că au fost găsiţi 410 civili morţi în teritoriile eliberate din regiunea Kiev. Doar la Bucea, la nord-vest de capitală, aproape 300 de persoane au fost îngropate în gropi comune, potrivit unui bilanţ anunţat de autorităţile ucrainene la 2 aprilie. Noi gropi comune descoperite O nouă groapă comună cu zeci de civili ucraineni morți a fost descoperită sâmbătă în Buzova, un sat eliberat situat în apropiere de capitala Kiev, care timp de săptămâni a fost ocupat de forţele ruseşti, a declarat un oficial local citat duminică de Reuters. Taras Didici, şeful comunităţii Dmitrivka, care include Buzova şi alte câteva sate din apropiere, a declarat pentru televiziunea ucraineană că trupurile au fost găsite într-un şanţ din apropierea unei benzinării. Numărul morţilor încă nu a fost confirmat. Reuters nu a fost în măsură să confirme imediat informaţia. Sateliții Kievului, sub tiruri intense În timp ce forţele ruseşti erau angajate într-o ofensivă împotriva Kievului în primele săptămâni ale invaziei Moscovei, o serie de comunităţi din jurul capitalei, printre care Makariv, Bucea, Irpin şi Dmitrivka, au rămas sub tiruri constante. La începutul lunii aprilie, presa locală ucraineană a raportat victime găsite în Buzova şi în apropiere, fiind găsite la acea dată aproximativ 30 de cadavre. În condiţiile în care majoritatea oraşelor şi satelor din jurul Kievului au fost recucerite, descoperirile de gropi comune şi de victime civile au declanşat un val de condamnări internaţionale, în special în ceea ce priveşte decesele din oraşul Bucea, la nord-vest de capitală. Ucraina şi Occidentul au acuzat forţele ruseşti de crime de război la Bucea.

Ucraina, zece miliarde euro (UE, Canada) (sursa: Facebook/CE)
Internațional

Ucraina, zece miliarde euro (UE, Canada)

Ucraina, zece miliarde euro (UE, Canada). Comisia Europeană a promis un miliard de euro pentru a sprijini Ucraina şi ţările ce primesc refugiaţi care fug de războiul cauzat de invazia rusă, a anunţat sâmbătă preşedinta executivului comunitar, Ursula von der Leyen, relatează Reuters. Cum se împart banii "Şase sute de milioane (de euro) din această sumă vor merge către Ucraina, autorităţile ucrainene şi parţial către Naţiunile Unite", a spus Von der Leyen la evenimentul online de strângere de fonduri pentru refugiaţii ucraineni "Stand up for Ukraine", găzduit de Varşovia. "Şi 400 de milioane (de euro) vor merge către statele din prima linie care fac o muncă extraordinară şi ajută refugiaţii care vin", a adăugat şefa executivului UE. Ea a anunţat că evenimentul de la Varşovia, organizat de Uniunea Europeană şi Canada, a permis strângerea a 10,1 miliarde de euro pentru a susţine Ucraina, ţară invadată de armata rusă. Ucraina, zece miliarde euro (UE, Canada) "Lumea a promis în final 9,1 miliarde de euro în cadrul campaniei (Stand up for Ukraine - n.red.). Între altele, Comisia, în colaborare cu BERD, adaugă un miliard suplimentar pentru persoanele deplasate în Ucraina. Este fantastic. Aşadar, 10,1 miliarde de euro", a declarat Ursula von der Leyen. Citește și: VIDEO Ororile ocupației ruse: forțați să trăiască, 25 de zile, într-un subsol, printre cadavre (BBC) Din suma colectată, 4,1 miliarde de euro sunt donaţii de la guverne, companii şi persoane fizice. Suma va fi distribuită în mare parte prin intermediul autorităţilor ucrainene sau al Naţiunilor Unite. Alte 5 miliarde de euro sunt credite şi granturi de la instituţiile financiare ale Uniunii Europene, inclusiv un program un valoare de 4 miliarde de euro pentru locuinţe, educaţie şi asistenţă medicală pentru refugiaţii care sosesc în ţările membre UE. Peste zece milioane de ucraineni și-au părăsit casele "Suntem alături de voi, fie că este vorba de acum în timp de război, fie că ne referim la refugiaţi, dar cel mai important după ce acest război este câştigat de Ucraina, în perioada de reconstruire a ţării", a accentuat Ursula von der Leyen. Aceasta, vineri, a vizitat Kievul, iar sâmbătă a co-organizat evenimentul de la Varşovia alături de premierul canadian Justin Trudeau. Începând din 24 februarie, peste patru milioane de persoane au părăsit Ucraina pentru a se adăposti în Uniunea Europeană, în timp ce alte 6,5 milioane de persoane sunt strămutate în interiorul ţării, potrivit Comisiei Europene.

Rușii ucid metodic civili în Ucraina (sursa: Facebook/EC)
Internațional

UE promite Ucrainei integrare, ajutor substanțial

UE promite Ucrainei integrare, ajutor substanțial. Rusia este ameninţată cu "descompunerea" din cauza sancţiunilor tot mai dure, în timp ce Ucraina are un "viitor european", a declarat vineri preşedinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen în timpul vizitei la Kiev, transmite AFP. UE promite Ucrainei integrare, ajutor substanțial "Rusia se va scufunda în decădere economică, financiară şi tehnologică, în timp ce Ucraina se îndreaptă spre un viitor european", a declarat von der Leyen în timpul unei conferinţe de presă comune cu şeful statului ucrainean Volodimir Zelenski. "Lupta voastră este şi lupta noastră. Sunt aici la Kiev cu dumneavoastră astăzi pentru a transmite un mesaj foarte puternic: UE este de partea dumneavoastră. Suntem de partea voastră", a adăugat ea. Citește și: Un nou masacru al civililor: peste 130 de ucraineni împușcați și aruncați în gropi comune, la Makarov "Ne mobilizăm puterea economică pentru a-l face pe Putin să plătească un preţ foarte, foarte mare", a subliniat preşedinta Comisiei Europene. La rândul său, preşedintele Zelenski a declarat că, deşi "personal este recunoscător" doamnei von der Leyen pentru cele cinci serii de sancţiuni ale UE, acestea "nu sunt suficiente". Ursula von der Leyen, la Bucea Însoţită de şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, şi de premierul slovac, Eduard Heger, Ursula von der Leyen s-a deplasat vineri la Bucea, care a devenit un simbol al atrocităţilor războiului din Ucraina. Cei trei lideri au mers să vadă gropile comune săpate în această localitate pentru a îngropa zecile de civili ucişi în lupte. Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, i-a promis vineri preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski că instituţia sa va pregăti raportul privind candidatura Ucrainei la UE "în câteva săptămâni", după ce acesta va răspunde la întrebările din raportul pe care i l-a înmânat, transmit Reuters şi EFE. "Acesta este un pas important către UE", i-a spus von der Leyen lui Zelenski în timp ce îi înmâna plicul cu documentul, în cadrul unei conferinţe de presă la palatul prezidenţial din Kiev. "De aici începe drumul vostru spre UE", a subliniat lidera europeană, asigurându-l pe Zelenski că examinarea de către Comisie va fi "nu, ca întotdeauna, o chestiune de ani, ci de săptămâni". Cererea Ucrainei, tratată prioritar de CE Preşedintele ucrainean a dat asigurări că guvernul său va răspunde "cât mai curând posibil" la întrebările puse de Bruxelles. Comisia a fost mandatată de Consiliu să pregătească un raport privind îndeplinirea criteriilor de aderare de către Ucraina, precum şi de către Georgia şi Republica Moldova, cu ocazia summitului liderilor europeni de la Versailles, Franţa, din 10-11 martie. Printre criteriile care trebuie confirmate în raport înainte de acordarea statutului de ţară candidată se numără respectarea valorilor fundamentale ale UE, existenţa unor instituţii care să garanteze democraţia şi o economie de piaţă. De la semnarea scrisorii prin care Zelenski a depus cererea de aderare la UE la Bruxelles, la 28 februarie, până la punerea în mişcare a mecanismelor au trecut doar şapte zile - un record, dacă ne gândim la experienţa ţărilor din Balcanii de Vest, care au trebuit să aştepte în cel mai bun caz luni de zile pentru ca mecanismul să fie pus în mişcare după ce au depus cererea de aderare, remarcă EFE. UE trebuie să trimită funcționari pe teren în Ucraina Întrebată dacă este posibil ca Ucraina să fie încă în război după ce Comisia îşi va încheia procesul, fostul ministru german al apărării a declarat că este "profund convinsă că Ucraina va câştiga acest război, că va câştiga democraţia şi libertatea". Iar UE va "lucra cu Ucraina pentru a reconstrui ţara după război", a adăugat ea. Referitor la decizia Consiliului privind candidatura Ucrainei, von der Leyen a declarat: "Indiferent de decizie, vom sprijini întotdeauna Ucraina". Nu există termene limită pentru pregătirea analizei de către Comisie, care necesită desfăşurarea de funcţionari pe teren. "Vom continua să ne consolidăm relaţiile şi să ne aprofundăm parteneriatul pentru a sprijini Ucraina pe calea sa europeană. Ucraina face parte din familia noastră europeană", se arată în declaraţia liderilor UE după summitul de la Versailles, din Franţa. "A fost important să încep vizita mea la Bucea. Pentru că la Bucea umanitatea noastră a fost spulberată", a scris von der Leyen pe Twitter. Mesajul meu pentru poporul ucrainean: Cei responsabili de atrocităţi vor fi aduşi în faţa justiţiei. Lupta voastră este lupta noastră".

Borșul ucrainean, beție la MAE rus (sursa: Twitter/Kirill Martynov)
Internațional

Borșul ucrainean, beție la MAE rus

Borșul ucrainean, beție la MAE rus. Purtătoarea de cuvânt a ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a făcut o declarație bizară la o conferință de presă. Borșul ucrainean, beție la MAE rus Ea a spus că Rusia a invadat Ucraina pentru că ucrainenii nu au vrut să împartă cu rușii proprietatea asupra originii borșului, un fel de mâncare tradițional în regiune. Înregistrarea declarației a fost postată pe Twitter de jurnalistul Kirill Martynov, redactorul șef al publicației ruse Novaia Gazeta Europe, lansată după ce publicația și-a suspendat activitatea în Rusia, din cauza presiunilor Moscovei. "Maria Zaharova a declarat că motivul războiului a fost că ucrainenii nu au vrut să împartă borșul cu ea. De asemenea, se pare că era foarte beată", a scris jurnalistul. At this speech the official representative of @MID_RF Maria Zakharova declared that the reason for war was Ukrainians didn't want to share borscht with her. Also she is apparently absolutely drunk pic.twitter.com/fHmWsim59H— Kirill Martynov (@kmartynov) April 8, 2022 Extremismul borșului În declarația sa, Zaharova îi acuză pe ucraineni de nazism și extremism, susținând că aceștia au interzis "până și cărțile de bucate". "Pentru că nu au vrut să împartă borșul. Trebuia să aparțină unui singur grup, unui singur popor. Citește și: Bătaia luată de ruși la Kiev a fost „o înfrângere pentru generații” (Associated Press) Dar să-l împartă, pentru ca în fiecare oraș, în fiecare țară, fiecare gospodină să-l facă așa cum știe... nu au vrut să facă un compromis. Exact despre asta vorbim, xenofobie, nazism. Extremism în toate formele sale", a spus Zaharova.

Rusia ocupă Insula Șerpilor; România, îngrijorată (sursa: Facebook/Vasile Dîncu)
Eveniment

Rusia ocupă Insula Șerpilor; România, îngrijorată

Rusia ocupă Insula Șerpilor; România, îngrijorată. Ministrul Apărării Naționale, Vasile Dîncu, a subliniat joi seară, la TVR, că România nu deține echipamentele pe care Ucraina le-a cerut statelor NATO. Rusia ocupă Insula Șerpilor; România, îngrijorată "Ei încă sunt pe o dotare sovietică mai veche, noi am început deja schimbarea în cea mai mare parte a armamentului nostru - avem puțin armament care să fie, sigur, valid, care să fie funcțional în acest moment", a declarat Vasile Dîncu. Doar Polonia și Cehia au tipurile de armament solicitate de Kiev. În contextul datelor oferite de SUA privind ajutorul dat Ucrainei cu informații din zona Donbas, ministrul Apărării a subliniat că este vorba în principal despre informații prin satelit. Citește și: 85.000 de rachete a primit Ucraina de la SUA și aliați. Principalele victime: avioanele și tancurile rusești "Noi nu avem încă o dotare satelitară destul de bună (...), nu avem alte mijloace prin care se sprijină Ucraina în acest sens, dar participăm și noi cu informații din zone în care sigur că putem să adunăm informații. Toată lumea participă", a declarat Vasile Dîncu. România nu prea mai are armament sovietic Secretarul general Jens Stoltenberg a subliniat că statele membre vor trimite armament de nouă generație, dar și armament de tip sovietic. Întrebat dacă România poate face acest lucru, ministrul Apărării a subliniat că România nu deține astfel de echipamente. "Și noi am discutat cu partea ucraineană - nu avem în acest moment în dotarea noastră materiale care au fost cerute (...) de partea ucraineană. Ei încă sunt pe o dotare sovietică mai veche, noi am început deja schimbarea în cea mai mare parte a armamentului nostru - avem puțin armament care să fie, sigur, valid, care să fie funcțional în acest moment și care să poată fi sprijinit (...) în Ucraina", a arătat Dîncu. Polonia, hub-ul pentru armament Polonia și Cehia au încă asemenea tipuri de armament. "Blindate, mai ales, pentru că era vorba cred că mai degrabă de blindate în ultima vreme, am văzut ultimele știri de astăzi, și vor sprijini. Noi, în acest moment, sprijinim cu toate forțele, cu tot ceea ce avem, dar nu cu armament, nu cu armament letal, cu blindate sau cu altceva", a declarat ministrul Apărării Naționale. România ajută cu căști, veste antiglonț, cu echipamente antichimice, cu mașini de pompieri, medicamente, salvări și cu tranzitul ajutoarelor umanitare prin HUB-ul de la Suceava. De asemenea, pentru armament, zona de tranzit este Polonia - acolo a fost plasat HUB-ul pentru armament. "Polonia este centrul în această direcție. Noi suntem HUB umanitar mai degrabă", a subliniat Vasile Dîncu. O îngrijorare fundamentală: Rusia a ocupat Insula Șerpilor "Există o îngrijorare fundamentală, care este una de bază, pe care o luăm în calcul din punct de vedere al apărării și militar - aceea că Rusia (...) faptul că a ocupat Insula Șerpilor, la 22 de mile de granița României. Asta înseamnă că, în acest moment, interesele noastre de securitate sunt afectate, strategic vorbind, sunt afectate de această prezență (...) a Rusiei aproape de granița noastră", a declarat Vasile Dîncu. Potrivit ministrului Apărării, Federația Rusă și Putin încearcă prin aducerea trupelor din nordul Ucrainei în est, în Donbas, să obțină o victorie mică, dar o victorie care să permită începerea negocierilor. Miza, țărmul Mării Negre "Încearcă Federația Rusă în acest moment să blocheze litoralul nordic al Mării Negre, partea ucraineană și, bineînțeles, încearcă prin aducerea trupelor din vest sau din nord, să zicem, din zona Kievului, să se aducă spre zona Donbas, unde Putin ar vrea să aibă o mică victorie măcar pentru ca de aici să înceapă negocierile", a prezentat Dîncu un scenariu. Nu există informații că Putin ar vrea să se îndrepte spre Transnistria. "Planul pe care rușii îl au, se vede și din negocierile pe care le-au avut în Istanbul, ar fi acela de a câștiga o victorie undeva și a recâștiga malul Mării Negre", a subliniat Dîncu. Potrivit ministrului Apărării, Moscova își dorește în continuare un guvern la Kiev care să fie binevoitor cu Rusia. "Dar în acest moment noi nu avem de ce să ne îngrijorăm din perspectiva unor posibile evenimente care să ducă la atac asupra teritoriului nostru", a conchis Vasile Dîncu.

Civili ucraineni, folosiți ca scuturi umane (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Internațional

Civili ucraineni, folosiți ca scuturi umane

Civili ucraineni, folosiți ca scuturi umane. Se extinde harta masacrelor comise de ruși în Ucraina. Localitățile din apropierea capitalei Kiev au fost distruse în totalitate, iar imaginilor care vorbesc de la sine li se adaugă și mărturii cutremurătoare ale celor care au supraviețuit. Civili ucraineni, folosiți ca scuturi umane În localitatea Obukhovici, situată la 80 de kilometri nord-vest de Kiev, rușii i-au scos cu arma la tâmplă pe săteni din subsolurile în care se ascundeau. 24 de ore de teroare au trăit pentru că soldații lui Putin i-au folosit drept scuturi umane. Încercau să oprească forțele ucrainene să le dea de urmă. Ivan, locuitor din Obukhovici: "Vandali! Fascişti! Nu vreau să mai aud de ruşi. Nu sunt oameni!". "Am supravieţuit celui de-al doilea război mondial. Sunt la fel ca nemţii, doar că vorbesc ruseşte şi eu am înţeles ce vorbeau", spune și Maria Dilohvost, localnică. Ceva mai aproape de Kiev, la doar 50 de kilometri, în orașul Borodyanka, se caută printre ruine victimele rușilor. După cum spun localnicii, sunt multe. Căutările abia au început. Mulți oameni, încă sub dărâmături "Mulţi oameni sunt sub darâmăturile propriilor apartamente. Lunetiştii au tras în oameni ziua în amiaza mare". "Aici dormea nepoata mea. Uite ce a rămas. Aşa au adus animalele ". Citește și: 85.000 de rachete a primit Ucraina de la SUA și aliați. Principalele victime: avioanele și tancurile rusești "Au bombardat cu rachete Grad şi din aer. Au murit atâţia oameni, atâţia copii. Când te uiţi la televizor, nu vezi asta. Atâţia morţi". Toate aceste mărturii strânse de ziariști vor ajuta, probabil, în cele peste 4.000 de dosare deschise de procuratura ucraineană pentru crime de război. Irina Venediktova, procuror general al Ucrainei: "Am început procedurile de urmărire penală pe 24 februarie. Până acum, am deschis peste 4.000 de dosare. Sunt cele care au fost de la început clasificate drept crime de război. Se adaugă şi încă 2.000 de crime care au legătură cu acestea care ar putea fi reclasificate". Va fi un proces internațional al lui Putin? În paralel cu investigațiile procuraturii, și Curtea Penală Internațională strânge probe pentru crima de agresiune. Mykola Gnatovski, Asociația de Drept Internațional Ucraina, EXCLUSIV la Tema zilei a TVR: "Deci, pentru a stabili responsabilităţi individuale pentru agresiunea Rusiei, trebuie creat un mecanism special. De exemplu, un Tribunal special ar fi o idee foarte bună, pentru că ar fi capabil să îi pună sub acuzare pe oficialii înalţi ai Federaţiei Ruse, agresiunea fiind o crimă a liderilor ţării. În acest fel, nu s-ar pune problema imunităţii acestora, neexistând imunitate la nivel internaţional. Ar fi şi un semnal foarte puternic dat lumii întregi că asemenea agresiuni împotriva unui stat suveran - lucru care nu s-a mai petrecut după Al Doilea Război Mondial - nu sunt tolerate". Pentagonul spune că rușii s-au retras din nordul Ucrainei doar pentru a se regrupa. În schimb, continuă atacurile în regiunea Donbas, de unde oamenii pleacă masiv. De altfel, autoritățile ucrainene le-au cerut locuitorilor din Donețk și Luhansk să părăsească zona pentru că în zilele următoare este posibilă o ofensivă puternică a rușilor.

Elena Udrea a fugit din România (sursa: Facebook/Elena Udrea)
Eveniment

Elena Udrea a fugit din România

Elena Udrea a fugit din România. Fosta ministră, condamnată joi la șase ani de închisoare în dosarul "Gala Bute", a plecat din România în cursul dimineţii. Poliţia Capitalei a informat, printr-un comunicat de presă, că a primit de la instanţă, joi, documentele privind executarea pedepsei cu închisoarea pentru trei persoane - o femeie şi doi bărbaţi. Elena Udrea a fugit din România Faţă de cei doi bărbaţi a fost pusă în aplicare măsura, urmând a fi încarceraţi, iar femeia nu a fost găsită la domiciliu sau la adresele cunoscute, fiind declanşată procedura pentru punerea în urmărire, se precizează în comunicat. "Imediat după primirea documentelor la nivelul Poliţiei Capitalei, în jurul orei 15,30, s-au efectuat verificări, în urma cărora a reieşit că aceasta a părăsit teritoriul României, în cursul acestei dimineţi, anterior momentului pronunţării de către instanţă a sentinţei definitive. Citește și: Avertisment dur al secretarului general al NATO: Putin nu a renunțat la ambiția de a controla toată Ucraina. Trebuie să fim realişti. Războiul poate dura mult, câteva luni, chiar ani Reiterăm faptul că, până astăzi, la momentul pronunţării instanţei, nu erau dispuse măsuri preventive sau interdicţii", a transmis Poliţia Capitalei. Potrivit comunicatului, se continuă activităţile specifice pentru depistarea şi încarcerarea persoanei. Decizia: patru judecători la unul Fostul ministru Elena Udrea a fost dată în urmărire, anunţul fiind postat pe site-ul Poliţiei Române, după ce nu a fost găsită la domiciliu. "Împotriva numitei Udrea Elena-Gabriela a fost emis mandatul de executare a pedepsei închisorii nr. 44 din 05.06.2018 de către Tribunalul Bucureşti - Secţia I Penală, fiind condamnată la 6 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunilor de luare de mită şi abuz în serviciu", se arată pe site-ul Poliţiei. Un complet format din cinci judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a respins joi, ca nefondate, contestaţiile în anulare depuse de Elena Udrea şi ceilalţi inculpaţi din dosarul "Gala Bute". Decizia instanţei a fost luată cu majoritate de voturi. A existat şi o opinie separată în complet, în sensul admiterii contestaţiilor depuse de inculpaţi şi DNA. În acest dosar, fostul preşedinte al Federaţiei Române de Box Rudel Obreja a fost condamnat la cinci ani de închisoare cu executare, iar Tudor Breazu, administratorul terenurilor de la Nana deţinute de Elena Udrea, a primit trei ani.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră