joi 18 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: germania

291 articole
Eveniment

Un refugiat, autorul atacului din Germania

Un refugiat, autorul atacului din Germania. Parchetul federal german responsabil cu antiterorismul a preluat duminică ancheta referitoare la atacul cu cuţit comis vineri seară la Solingen, în vestul ţării, revendicat de gruparea jihadistă Statul Islamic (SI) şi al cărui autor s-a predat autorităţilor. Un refugiat, autorul atacului din Germania "Parchetul federal s-a sesizat" şi a deschis o anchetă pentru "participare la o organizaţie teroristă", vizându-l pe principalul suspect, un sirian în vârstă de 26 de ani care s-a predat duminică autorităţilor, a declarat o purtătoare de cuvânt a parchetului federal din Karlsruhe. Citește și: Ciolacu confirmă că nu are diplomă de bacalaureat, dar susține că deține o copie legalizată a diplomei examenului luat în 1986, când a terminat liceul Puţin mai devreme, poliţia locală a anunţat că principalul suspect s-a predat şi şi-a recunoscut fapta. În atacul comis în timpul unei sărbători locale la Solingen au murit trei persoane şi opt au fost rănite. Duminică, poliţia a informat că persoana arestată sâmbătă seara într-un centru pentru refugiaţi din Solingen, nu departe de locul atacului, este considerată 'martor'. Un adolescent de 15 ani, suspectat de 'ne-denunţare' a planului de act criminal, fusese şi el reţinut puţin mai devreme, anchetatorii urmărind să afle dacă s-a aflat în legătură cu autorul atacului. Statul Islamic a revendicat atacul Într-un comunicat transmis prin organul său de propagandă Amaq, SI a revendicat acest atac care a bulversat Germania. "Autorul atacului contra unei adunări de creştini în oraşul Solingen" este "un soldat" al SI, care a acţionat "pentru a-i răzbuna pe musulmanii din Palestina şi de pretutindeni", se spune în text. Potrivit publicaţiilor Bild şi Der Spiegel, sirianul a sosit la sfârşitul lui 2022 în Germania, unde beneficiază de statut de protecţie subsidiară, acordat frecvent persoanelor refugiate din această ţară în război. El nu era cunoscut serviciilor de securitate ca extremist islamist, au scris publicaţiile, informaţie neconfirmată până acum de poliţie. Loviţi cu cuţitul, doi bărbaţi de 56, respectiv 67 de ani, şi o femeie de 56 de ani au murit, iar alte opt persoane au fost rănite, patru dintre ele grav. Agresorul şi-a atacat victimele 'la nivelul gâtului', a indicat poliţia. Reacții politice Ministrul de interne Nancy Faeser, care s-a deplasat la Solingen, a chemat populaţia să 'rămână unită' în faţa acestui "atentat oribil". "Să nu ne lăsăm divizaţi", a îndemnat ea, denunţându-i pe "cei care vor să semene ură". După atacul de la Solingen, partidul Alternativa pentru Germania (AfD, extrema dreaptă) a acuzat lacune în politica de securitate la nivelul regional şi federal. Coaliţia cancelarului social-democrat are în faţă alegeri regionale cheie peste o săptămână în trei landuri din est, unde AfD devansează cu mult în sondaje cele trei partide de la guvernare. "Vinovatul trebuie arestat rapid şi pedepsit cu toată rigoarea legii", a afirmat Scholz, pe reţeaua X, declarându-se 'bulversat' de cele întâmplate.

Un refugiat, autorul atacului din Germania (sursa: politico.eu)
Atactul din Germania a fost revendicat (sursa: dw.com)
Internațional

Atactul din Germania a fost revendicat

Atacul din Germania a fost revendicat. Gruparea Stat Islamic a revendicat sâmbătă atacul cu cuţit din oraşul german Solingen, Germania, soldat cu moartea a trei persoane şi rănirea altor opt, transmit agenţiile internaţionale de presă. Atacul din Germania a fost revendicat Într-un comunicat difuzat de braţul său de propagandă Amaq, gruparea jihadistă a afirmat că "autorul atacului asupra unei adunări de creştini din oraşul Solingen" este unul dintre membrii săi, care a acţionat pentru "răzbunarea musulmanilor din Palestina şi de pretutindeni". Citește și: Ciolacu confirmă că nu are diplomă de bacalaureat, dar susține că deține o copie legalizată a diplomei examenului luat în 1986, când a terminat liceul Bărbatul încă este căutat în Germania. Poliţia a reţinut un adolescent care ar putea avea legătură cu un atac cu cuţitul. Atacul a avut loc în Fronhof, o piaţă din oraşul din vestul Germaniei, unde cântau formaţii live în cadrul unui festival care marca cea de-a 650-a aniversare a oraşului. Autorităţile au anulat evenimentele din restul weekendului. Markus Caspers, un oficial din cadrul biroului procurorului public din Duesseldorf, a declarat că autorităţile tratează atacul ca pe un posibil incident terorist, deoarece nu există niciun alt motiv cunoscut, iar victimele nu par a avea legătură între ele. Normele privind purtarea cuțitelor Un oficial al poliţiei, Thorsten Fleiss, a declarat că atacatorul părea să vizeze gâtul victimelor sale. Ministrul de interne din Renania de Nord-Westfalia, Herbert Reul, a vizitat scena crimei din Solingen sâmbătă dimineaţă. El a declarat ziariştilor că a fost un atac ţintit asupra vieţii umane. "Autorul trebuie să fie prins rapid şi pedepsit cu toată rigoarea legii", a scris cancelarul federal Olaf Scholz într-o postare pe X. Înjunghierile şi împuşcăturile mortale sunt relativ rare în Germania. Guvernul a anunţat la începutul acestei luni că doreşte să înăsprească normele privind cuţitele care pot fi purtate în public prin reducerea lungimii maxime permise. Solingen, cunoscut pentru industria sa de fabricare a cuţitelor, este un oraş cu aproximativ 165.000 de locuitori. Atacul are loc înaintea a alegerilor care vor avea loc luna viitoare în Turingia, Saxonia şi Brandenburg, în care Alternativa pentru Germania (AfD), formaţiune de extremă dreapta antiimigraţie, are şanse de câştig.

Germania, dispute privind ajutorul pentru Ucraina (sursa: Facebook/Olaf Scholz)
Internațional

Germania, dispute privind ajutorul pentru Ucraina

Germania, dispute privind ajutorul pentru Ucraina. Guvernul german este al doilea mare ajutor financiar al Ucrainei, după SUA. Plafonul planificat de guvernul federal asupra plăților ajutoarelor pentru Ucraina generează însă temeri privind o dezangajare a Berlinului. Inițiativa, criticat atât de politicieni din CDU/CSU, cât și din SPD Scrisoare lui Lindner Ministrul Finanțelor Christian Lindner (FDP) a scris într-o scrisoare către Ministrul Apărării Boris Pistorius (SPD) și Ministrul de Externe Annalena Baerbock (Verzi) că „noi măsuri” de sprijinire a Ucrainei ar trebui luate, doar dacă bugetul prevede, pentru anul acesta și următorii ani „o finanțare asigurată”. Citește și: Statul păgubește peste un milion de pensionari: aceștia nu pot obține adeverințe de vechime de la Arhivele Naționale, documentele sunt prea scumpe Lindner adaugă: „Vă rugăm să vă asigurați că sunt respectate limitele superioare.” Planificarea guvernului federal prevede că sprijinul pentru Ucraina dincolo de cele patru miliarde de euro planificate pentru 2025 va fi finanțat dintr-un nou pot internațional cu un volum de 50 de miliarde de euro, și nu mai de la bugetul federal. Totuși, Ministerul de Finanțe a anunțat că este încă dispus să discute. Germania, dispute privind ajutorul pentru Ucraina Politicianul CDU Roderich Kiesewetter a declarat că doar finanțarea sprijinului militar pentru Ucraina de la buget „înseamnă de facto că Ucraina este abandonată”. „Nu este suficient să finanțezi Ucraina din buzunarul tău și, atunci când devine incomod, să te referi la activele UE sau cele înghețate ale Rusiei, de la care se ia doar dobândă, dacă există, și la care Ucraina are oricum dreptul.” Kiesewetter l-a acuzat pe cancelarul Olaf Scholz (SPD) că se concentrează asupra viitoarelor alegeri de stat din Turingia, Saxonia și Brandenburg. De asemenea, Thorsten Frei (CDU), a susținut că, deși folosirea activele înghețate ale băncii centrale ruse pentru a sprijini Ucraina sunt justificate, „nimeni nu știe dacă, când și câți bani ar putea fi efectiv disponibili. Nici în guvernul federal nimeni nu știe când se vor încheia negocierile internaționale în acest sens”. Criticile SPD Critica la adresa guvernului federal vine chiar din propriile rânduri. Președintele Comisiei pentru Afaceri Externe a Bundestagului, social-democratul Michael Roth, a declarat: „Va fi un semnal fatal din partea guvernului federal către Ucraina dacă nu sunt planificate alte fonduri pentru un nou ajutor militar în viitor buget federal.” El a adăugat: „Armata ucraineană este din nou în ofensivă pentru prima dată în câteva luni, țara are acum nevoie de sprijinul deplin al celui mai important aliat militar al său din Europa, Germania. În schimb, dezbaterea despre viitoarea finanțare a ajutorului militar pare o retragere mascată a Germaniei de la responsabilitate. Nu putem face securitatea noastră dependentă de constrângerile bugetare Cele 50 de miliarde de dolari dintr-un fond de ajutor al țărilor G-7, care ar trebui să fie, de asemenea, acoperite din dobânzi pentru activele înghețate, sunt „departe de a fi suficiente”. Scholz asigură susținerea Germaniei Germania "este şi rămâne primul susţinător al Ucrainei în Europa", a dat asigurări luni cancelarul federal Olaf Scholz, în pofida tăierilor bugetare prevăzute în 2025. În căutarea unor economii bugetare pe fond de dispută între partidele coaliţiei, guvernul Federal a decis să reducă la jumătate în 2025 suma alocată în cadrul bilateral ajutorului militar pentru Kiev. Pentru a compensa această reducere, Berlinul mizează pe punerea la dispoziţia Ucrainei a unui împrumut de 50 miliarde de dolari, garantat prin viitoarele dobânzi la activele ruse imobilizate, mecanism care a făcut obiectul unui acord între statele G7 la summitul lor din iunie. Berlinul a încercat luni să-şi reafirme sprijinul pentru Ucraina. "Vom continua sprijinul nostru: cu o sumă de 50 de miliarde de euro, alocată în acord cu G7. Aceasta va permite Ucrainei să îşi procure arme în cantitate mare", a afirmat Olaf Scholz pe platforma X. Cu toate acestea, reducerea la jumătate a ajutorului militar bilateral al Berlinului face obiectul unor critici intense în Germania şi adaugă incertitudine în contextul în care alegerile prezidenţiale din SUA ar putea modifica sprijinul internaţional pentru Kiev.

Germania reduce ajutorul militar către Ucraina (sursa: Facebook/Olaf Scholz)
Internațional

Germania reduce ajutorul militar către Ucraina

Germania reduce ajutorul militar către Ucraina. Republica Federală prevede în bugetul său pe 2025 o reducere la jumătate a ajutorului său militar bilateral către Ucraina. Pentru a continua susținerea financiară a Kievului, mizează pe banii generaţi de activele ruse îngheţate. Germania reduce ajutorul militar către Ucraina Guvernul lui Olaf Scholz, care încearcă să facă economii, nu prevede "ajutoare suplimentare" celor 4 miliarde de euro prevăzute în bugetul pe anul viitor pentru a ajuta militar Ucraina, a indicat o sursă parlamentară. Citește și: VIDEO Filmare virală: o corvetă românească, care scoate fum de parcă ar fi luat foc, pe lângă o corvetă turcească, ultramodernă În acest an, ajutorul Berlinului, al doilea contributor după SUA, se ridică la 8 miliarde de euro. Pentru a compensa, Germania mizează pe "crearea, în cadrul G7 şi al Uniunii Europene, a unui instrument financiar care să utilizeze activele ruse îngheţate", a adăugat o sursă din cadrul Ministerului de Finanţe. "Ajutorul bilateral german rămâne la cel mai înalt nivel, dar mizează pe eficienţa acestui instrument", a comentat aceasta. Această decizie a făcut obiectul unui acord între cancelarul social-democrat şi ministrul finanţelor din partidul liberal Christian Lindner, potrivit Frankfurter Allgemeine Sonntagszeitung. Potrivit FAZ, Lindner, adept al stricteţii bugetare, i-a scris ministrului apărării Boris Pistorius pentru a-i cere "să garanteze" că plafonul de 4 miliarde de euro bugetat pentru anul viitor va fi respectat. Berlinul face economii Proiectul de buget pe 2025 a făcut obiectul unor discuţii aprige în cadrul coaliţiei tripartite între liberali, verzi şi social-democraţi. Ministrul de finanţe le-a cerut omologilor săi să facă economii în scopul respectării "frânei de îndatorare", o regulă constituţională care are drept menire să împiedice statul să se îndatoreze prea mult. Proiectul de buget nu este încă definitiv şi urmează să mai fie discutat în Parlament înainte de adoptarea sa, până la sfârşitul anului. Aliaţii Ucrainei lucrează de mai multe luni la un dispozitiv care ar permite utilizarea unei părţi din cele 300 de miliarde de dolari reprezentând active ruse îngheţate în lume pentru a susţine Kievul în războiul său împotriva armatei ruse. De asemenea, s-a ajuns la un acord politic între ţările G7 la jumătatea lui iunie privind o propunere americană referitoare la finanţarea unui credit de 50 de miliarde de euro pentru Ucraina.

Nici măcar extremiștii germani de la AfD nu-i vor pe Șoșoacă și Lazarus
Politică

Extremiștii germani nu-i vor pe Șoșoacă și Lazarus

Nici măcar extremiștii germani de la AfD nu-i vor pe Șoșoacă și Lazarus: aceștia nu vor fi primiți în grupul “Suveraniștilor“, scrie G4Media. Citește și: EXCLUSIV Organizatorii SAGA Festival au „tras țeapă” și companiei municipale Energetica: nu au plătit serviciile pentru amenajarea locurilor VIP de la ediția din 2022 de pe Arena Națională ”Am avut o discuție cu cei de la SOS și am luat decizia în unanimitate să nu îi primim în grup. Aș prefera să nu discut motivele respingerii”, a declarat, pentru G4Media, Cristine Andreson, europarlamentar AfD. Extremiștii germani nu-i vor pe Șoșoacă și Lazarus Publicația germană Der Spiegel a scris, sâmbătă, că extremiștii germani de AfD (Alternativa pentru Germania) vor fonda propriul grup în Parlamentul European, iar SOS România ar putea face parte din această facțiune a legislativului de la Strasbourg. Potrivit Der Spiegel, printre posibilii membri ai grupului s-ar putea număra partidele de extremă dreapta SOS România, Se Acabó La Fiesta (Petrecerea s-a terminat) din Spania, NIHK (Mișcarea Patriotică Democratică) din Grecia, Konfederacja Wolność i Niedpodleglość (Confederația Libertății și Independenței) din Polonia, Hnutie Republika (Mișcarea Republicii) din Slovacia și partidul maghiar Hazánk Mozgalom (Patria noastră). Sarah Knafo de la Reconquête din Franța, parteneră și consilieră a președintelui partidului, Eric Zemmour, ar putea, de asemenea, să se alăture. AfD a atras peste 15% din votul germanilor și va avea 15 europarlamentari, în timp ce SOS România abia a trecut pragul de 5% și va avea doi europarlamentari, pe Diana Șoșoacă și Luis Lazarus. La începutul săptămânii, conducerea partidului SOS România, formațiunea Dianei Șoșoacă, a decis să ceară afilierea la grupul Suveraniștilor, înființat de AfD-ul din Germania și din care ar urma să facă parte mai multe formațiuni extremiste, cu simpatii pro-ruse, din estul Europei. În condițiile în care nu se vor afilia la vreun grup din Parlamentul European, Șoșoacă și Lazarus vor pierde atât influență și putere de negociere, cât și resurse financiare.

Armata obligatorie, reintrodusă, cer creștin-democrații germani (sursa: Facebook/Olaf Scholz)
Eveniment

Armata obligatorie, reintrodusă, cer creștin-democrații germani

Armata obligatorie, reintrodusă, cer creștin-democrații germani. Cancelarul german Olaf Scholz a declarat marţi că nu susţine reintroducerea serviciului militar obligatoriu în ţara sa, după modelul suedez. Scholz crede că poate convinge voluntari În cursul unei vizite la Stockholm, el a fost întrebat de presă dacă Germania ar putea rezolva problema insuficienţei personalului militar prin înrolarea obligatorie, ca în Suedia. Citește și: Florin Piersic, doar ultima vedetă privilegiată de sistemul medical: Minculescu a primit ficat plătit de stat, Arșinel și Socaciu – rinichi peste rând, câteva dive – silicoane ilegal la Spitalul de Arși Cancelarul a răspuns că "până la urmă este vorba de modul în care putem convinge suficienţi bărbaţi şi suficiente femei să lucreze în Bundeswehr (forţele armate germane - n. red.) şi să îşi găsească acolo un loc de muncă". Serviciul militar a fost obligatoriu în Germania până în 2011. Scholz a apreciat că "asta nu ar mai merge. Erau mult mai mulţi soldaţi, erau mult mai multe cazărmi, era mult mai multă infrastructură care a trebuit construită. Nimic din toate astea nu mai este necesar astăzi şi nici nu este un plan urmărit de cineva". Armata obligatorie, reintrodusă, cer creștin-democrații germani Efectivele Bundeswehr urmează să crească până în 2031 de la 182.000 la 203.000 de militari, iar ministrul Apărării, Boris Pistorius, analizează posibilităţile. "Se aruncă propuneri", a spus Scholz, "însă nu sunt deloc comparabile cu cea ce am avut în Germania. De aceea este bine să aşteptăm până apare o idee echilibrată". Când s-a renunţat la serviciul militar obligatoriu, în urmă cu 13 ani, la Berlin se aflau la putere creştin-democraţii. Aceştia au votat însă, săptămâna trecută, pentru revenirea treptată asupra măsurii, în caz că vor câştiga alegerile din 2025. După ce a suspendat obligativitatea înrolării în 2010, Suedia a reintrodus această prevedere în 2017. Premierul suedez Ulf Kristersson a declarat că "desigur, fiecare ţară ia propria sa decizie privind modul de recrutare şi desfăşurare a soldaţilor. Cred că noi am găsit un model corespunzător pentru Suedia". În regatul scandinav, nu sunt recrutaţi toţi tinerii de ambele sexe din fiecare generaţie. Fiecare primeşte un chestionar, iar unii sunt invitaţi pentru instrucţie. Ulterior, un grup selecţionat primeşte oferte de angajare în armată.

Prostituată româncă în Germania: Fac bani (sursa: pexels.com/cottonbro studio)
Investigații

Prostituată româncă în Germania: Fac bani

Prostituatele românce sunt o prezență obișnuită în țări din vestul Europei. Chiar și acolo unde prostituția nu este legalizată, și cu atât mai mult acolo unde serviciile sexuale sunt înregistrate oficial. Una din metodele de recrutare a lucrătoarelor sexuale este prin intermediul anunțurilor de mică publicitate care împânzesc internetul. Citește și: Magistrații cu pensii speciale au mai descoperit o metodă să spolieze statul: își cer indemnizația de pensionare. Guvernul blocase plata acestei indemnizații Plecând de la astfel de anunțuri, DeFapt.ro a reușit să intervieveze mai multe românce, atât lucrătoare sexuale în țări din vestul Europei, cât și responsabile de administrarea unor stabilimente care oferă astfel de servicii. Interviurile au fost obținute sub acoperire: o colaboratoare a DeFapt.ro a jucat rolul unei tinere care este interesată să lucreze într-un astfel de stabiliment și, astfel, a cerut cât mai multe detalii. Și din acest motiv, DeFapt.ro nu va identifica nominal nici stabilimentele (ci doar zona geografică în care se află), nici persoanele intervievate (numele folosite sunt fictive). Interviul de mai jos este realizat cu o tânără de puțin peste 20 de ani care lucrează într-o "casă privată" din vestul Germaniei, foarte aproape de granița cu Olanda. Pentru ea, prostituată româncă în Germania, "Fac bani" este filosofia de lucru. "Se fac acte de muncă, să poți lucra, altfel n-ai voie" Bună, mi-a dat Ioana (românca ce administrează stabilimentul, menționată drept persoană de contact în anunțul de recrutare - n.r.) numărul să te sun. Cum e viața acolo? Viața depinde de cum ți-o faci tu. Totul depinde de tine. Acum sunt doar eu în casă, urmează să vină și celelalte, dar nu suntem siguri de chestia asta și de ajuns, depinde, cu ce vii? Nu știu... Poți lua avionul până la Düsseldorf, și de acolo vin șefi și te aduc aici. Sau iei mașina și te aduce fix la destinație, până în fața casei. E safe? Au fost probleme? Clienți violenți n-am avut niciodată. Eu lucrez aici de un an și ceva. Clienți mai agresivi n-am avut niciodată, dar în caz în care nu te înțelegi cu ei poate veni o fată, dacă e în casă, sau patroana și vorbește cu el, dacă nu știi să vorbești cu ei s-o dai la comun acord. Cum adică? Vorbești engleză, germană? Dacă vorbești engleză, de obicei nu sunt agresivi, sunt uneori nesuferiți, în caz că nu le convine ceva, după ce-și dă drumul zice că-și vrea banii înapoi. Tu trebuie să iei inițiativa și să spui că nu dai nimic, ei n-are ce să-ți facă, de jignit nu te pot jigni, de ridicat mâna nici atât, n-are nici unul atât tupeu. Avem și pază, nu doar bodyguarzi, dar și poliție. Se fac acte de muncă, să poți lucra, altfel n-ai voie. "Dacă ești de viață, nu simți că muncești" Cum se lucrează? Păi, programul de muncă obositor nu prea e, dacă ești mai amuzantă, de viață, nu simți că muncești, dar dacă ești una din aia moartă, leșinată și nu te bagi în seamă cu nimeni și stai într-un colț, vezi doar de tine și de telefon, îți dai seama că timpul trece altfel, că noi stăm aici, mai râdem, mai ascultăm muzică, mai glumim. Ne place să fim prieteni cu toți, să ne simțim bine, să facem munca mult mai ușoară. Cazarea? Dacă vrei, dormi aici, dacă vrei în altă parte, e problema ta. Dar poți dormi aici. "Din prima zi m-am simțit ca acasă" Când ai ajuns acolo, a fost cum te-ai așteptat? Păi, când am venit eu prima oară... am lucrat în altă parte, la Hamburg, unde nu mi-a convenit. Apoi, la niște Eros-uri, care sunt ca niște hoteluri, la 120-150, depinde de Eros-ul pe care îl ai în momentul ăla, nici acolo nu mi-a convenit și am găsit anunțul Ioanei pe net, am vorbit cu ea, a doua zi am venit direct la ea și din prima zi m-am simțit ca acasă, de-aia am și rămas. Ce s-a întâmplat în celelalte locuri? În celelalte locuri, patronii (Ioana nu se cunoaște că e patroană, e cea mai bună prietenă!), toată lumea era după bani. Dacă ți-era rău, patronul nu-l interesa că ți-e rău, că mori, trebuia să muncești! Aici, dacă vrei să-ți iei o zi liberă îți iei, dacă vrei o oră-două să te duci până în oraș, poți s-o faci. Ai Kaufland aici, poți să-ți iei mâncare, să-ți gătești. Sunt multe chestii care te avantajează, nu mai cheltui așa mult. Că dacă comanzi mâncare, te duce la 30-40 de euro pe zi. Așa, dai 50 -100 de euro, îți iei la tine și gătești. "Cum am ajuns, am și muncit" Vacanță îți poți lua? Vii aici și zici că vii pe data de și pleci pe data de. Dacă se ivește o problemă, anunți seara, nu pleci fără să anunți. Când ai ajuns, cum a fost? Din prima zi? Perioadă de acomodare? Eu, fiind o persoană mai de viață, erau și persoane de gașcă, mai ales cu Ioana. Dacă ea nu era ce trebuie, degeaba era casa. Puteam să fac mii pe zi, că nu rămâneam. Dar cum am ajuns, am și muncit. Aveam și nevoie de bani că n-aveam nici un ban la mine. Dar m-am acomodat repede, foarte repede. Avem și saună aici. Te duci și la clienți acasă? Dacă vrei să te duci, anunți. Asta e outcall, deplasarea. Dacă nu vrei, nu te obligă nimeni, faci serviciul pe casă. Nimeni nu-ți zice să faci aia sau ailaltă. Eu nu fac deplasări, fac bani și nu-mi mai trebuie deplasări. Prostituată româncă în Germania: Fac bani Cât câștigi pe lună? Depinde de tine, ce interes îți dai și cât de îngrijești. Au mai fost fete aici care nu știau nici să se spele și nu făceau bani. A fost o fată, avea în jur de 100 de kilograme, făcea la bani de rupea. Când te apuci de meserie, ești mai rușinoasă, e mai altfel. Dar aici nu e obligatoriu să te îmbraci în sutien și chiloți, poți purta și rochițe, să fii elegantă și să te simți confortabil. Cum îți faci clienți fideli? Păi, dacă îl scoți imediat pe ușă după ce și-a dat drumul, îți dai seama că ăla nu mai vine. Mai râzi, mai glumești. Eu, când am venit prima oară aici, nu vorbeam nici o limbă străină. Dar îi făceam să râdă, mă prosteam, mai vorbeam pe translate când nu ne înțelegeam. Dar eu sunt mai nebună, mă mai îmbăt, pun muzică, mai dansez, mai fumez, mai am și eu momente când mai greșec, mă mai iau de unul, poate n-am șters bine praful... probleme, n-ai ce să faci, trebuie să fii tu însăți. "Ai mei știu că muncesc la Decathlon" Eu n-aș vrea să spun familiei că fac meseria asta. Spune-le că muncești la Decathlon, ai mei asta știu. Bine, cred că și-au dat seama ce lucrez pe aici, dar nu spun nimic, atâta cât fac bani, nimeni n-are nimic împotrivă. Trafic de persoane? Ce patroni am eu aici nu i-aș da nici pe o sută. O dată ce ai venit aici, ei răspund de tine dacă se întâmplă ceva cu tine, dacă îți iei o zi liberă, faci ce vrei, dacă zici că te duci până în oraș și nu te mai întorci, încep să te sune. Ce te întreabă când faci actele? Te întreabă dacă ai mai lucrat, dacă te obligă cineva să faci asta, că protejează femeile.

AUR-ul Germaniei, spionaj pentru Rusia, China (sursa: Facebook/Dr. Maximilian Krah)
Internațional

AUR-ul Germaniei, spionaj pentru Rusia, China

AUR-ul Germaniei, spionaj pentru Rusia, China. Săptămâna trecută, șase suspecți au fost arestați. AfD, partidul de extrema dreaptă, este în centrul scandalului: cu câteva săptămâni înainte de alegerile europene, liderul AfD, Maximilian Krah, este anchetat. Krah este suspectat că a primit bani din China și Rusia. În decurs de câteva zile, șase persoane, suspectate că ar fi spionat în favoarea Chinei și Rusiei, au fost arestate în Germania. Doi bărbați au fost arestați în Bayreuth. Dieter S. și Alexander J. au dublă cetățenie, germano-rusă. Aceștia sunt acuzați că au transmis informații Moscovei pentru a pregăti acțiuni de sabotaj la instalații militare din Germania care furnizează ajutor Ucrainei. Alți doi bărbați și o femeie, de naționalitate germană, au fost arestați în Bad Homburg și Düsseldorf. Cei trei sunt suspectați că ar fi agenți ai serviciului secret chinez. Potrivit Parchetului Federal, cuplul Ina și Herwig F. și partenerul lor de afaceri Thomas R. ar fi obținut, printre altele, informații despre tehnologii care ar putea fi folosite militar de către Beijing. Potrivit anchetei, compania deținută de Ina și Herwig F. a încheiat acorduri cu mai multe universități din Germania. Urma ca acestea să realizeze studii privind stadiul tehnicii motoarelor navelor de luptă. Proiectele erau finanțate de autoritățile de stat chineze. La momentul arestării, suspecții negociau alte proiecte de cercetare, care aveau ca scop "extinderea puterii de luptă maritimă a Chinei". În plus, cei trei au procurat un laser special și l-au exportat în China, fără autorizație. Instrumentul era supus reglementării UE și nu putea fi exportat, deoarece China îl putea folosi militar. A fost arestat și Jian Guo, cetățean german, de origine chineză. Guo este asistentul personal al liderului AfD, Maximilian Krah. Jian Guo este acuzat, printre altele, că a transmis Beijingului informații asupra grupărilor de opoziție chineze din Germania. În luna ianuarie, Guo ar fi transmis serviciilor secrete chineze informații și despre activitatea Parlamentului European, despre negocieri și decizii. Jian Guo a devenit subiectul mediatizării pentru prima dată în aprilie 2023. Revista maghiară "The European Conservative" remarca lobby-ul agresiv pe care acesta îl făcea Partidului Comunist Chinez în Parlamentul UE. Potrivit dezvăluirilor recente, în urmă cu zece ani, Guo s-ar fi oferit ca informator, autorităților germane. Oferta i-a fost declinată. Exista suspiciunea că e spion pentru China. Conexiunea lui cu aparatul de securitate chinez poate exista de ani de zile. Legăturile dintre Krah și Guo durează de mai mulți ani. În mai 2012, Jian Guo era director general al unei companii comerciale de produse electronice cu sediul în Dresda. Compania avea ca scop declarat și "comunicarea transculturală între Germania și China". Guo a demisionat din funcția de manager, în septembrie 2019, când a fost angajat de Maximilian Krah, pe post de asistent personal. Krah și-a lăudat în repetate rânduri angajatul. Într-o postare pe X, acesta îi lua apărarea lui Guo, în fața criticilor, afirmând este "un cetățean german, membru AfD, a studiat la Dresda și vorbește fluent germană și engleză". Însă colegii lui Krah au declarat pentru WELT că Guo vorbește prost germană, insuficient engleză, și nu are calificările necesare. "Uneori aveai impresia că nu Krah își controlează asistentul, ci că acesta îl controlează pe Krah", a declarat un politician AfD. Krah a călătorit în China cu Guo în noiembrie 2019, la două luni după ce l-a angajat. Acolo a avut loc o întâlnire cu Departamentul Internațional al Comitetului Central al Partidului Comunist din China (IDCPC). IDCPC acționează de facto ca serviciu secret. Krah a declarat atunci că scopul vizitei este de a promova înțelegerea pentru "valorile chineze" și de a "corecta" imaginea Chinei în Germania. AUR-ul Germaniei, spionaj pentru Rusia, China În prezent, parchetul în Dresda a inițiat două anchete preliminare împotriva principalului candidat al AfD la alegerile europene, Maximilian Krah. Acesta este suspectat că a primit bani din "surse chineze și ruse". Potrivit WELT, Krah a fost pus sub supraveghere cu cel puțin un an în urmă, din cauza contactelor sale suspecte cu China. Europarlamentarul a apărat în repetate rânduri regimul de la Beijing. În noiembrie 2022, Krah declara pentru Global Times, ziar de propagandă al partidului comunist chinez: "Ruperea relațiilor Germaniei cu China este doar în interesul SUA. (…) Cooperarea cu China este indispensabilă pentru Germania". Despre represiunea minorității uigure din China, Krah a susținut: "Îndotdeauna am pus la îndoială aceste povești groaznice care se spun despre Xinjiang. Aceasta este propagandă anti-China". Pe lângă relațiile cu China, nici simpatia sa pentru regimul lui Vladimir Putin nu e un secret. Acuzațiile că ar fi primit bani din surse pro-ruse au apărut anul trecut, în decembrie. În timpul unei călătorii în Statele Unite, Krah a fost oprit de FBI pentru interogatoriu. În timpul interogatoriului, anchetatorii americani l-ar fi confruntat pe Krah cu mesaje de chat în careOleg Voloșin, un activist pro-rus din Belarus, sancționat, l-ar fi asigurat că problema cu "compensarea" pentru "cheltuielile tehnice" ale lui Krah a fost rezolvată și că, din luna mai, "va fi ca înainte de februarie".

Lui Cherecheş o să-i fie scăzută din condamnare perioada în care a fost fugar Foto: Facebook
Eveniment

Lui Cherecheş scăzută din condamnare perioada a fost fugar

Judecătorii Tribunalului Bucureşti au decis ca lui Cherecheş să-i fie scăzută din condamnare perioada în care a fost fugar. Acesta este condamnat la cinci ani de închisoare pentru corupție, iar judecătorii au stabilit că va executa cu cel puțin un an mai puțin. Citește și: Procurorul Horodniceanu învinge din nou poliția rutieră: a anulat în instanță sancțiunea pentru că ar fi fost prins conducând cu 169 km/h Aceasta este perioada în care fostul primar a stat în arest în timpul anchetei în anul 2016, dar şi timpul petrecut într-un penitenciar din Germania, după ce a fugit din ţară. Magistraţii i-au admis lui Cherecheş o contestaţie la executare şi au dispus ca, din pedeapsa de cinci ani, să fie scăzute durata reţinerii, a arestării preventive şi a arestului la domiciliu (aprilie - decembrie 2016), dar şi perioada petrecută într-un penitenciar din Germania (noiembrie 2023 - martie 2024). Lui Cherecheş o să-i fie scăzută din condamnare perioada în care a fost fugar „În temeiul art.598 alin.1 lit.d Cpp, admite contestaţia la executare formulată de petentul-condamnat Cherecheş Cătălin. Deduce din pedeapsa de 5 ani închisoare aplicată petentului - condamnat Cherecheş Cătălin durata reţinerii, a arestării preventive şi a arestului la domiciliu (de la data de 26.04.2016 până la data de 22.12.2016); perioada în care petentul-condamnat a fost arestat în vederea executării mandatului european de arestare (de la 28.11.2023 la 19.03.2024), precum şi perioada executată (de la 19.03.2024 la zi). În temeiul art.599 alin.4 Cpp, anulează mandatul de executare a pedepsei închisorii nr.56 din data de 24.11.2023 emis de către Tribunalul Cluj şi dispune emiterea unui nou mandat de executare a pedepsei închisorii, după rămânerea definitivă a prezentei hotărâri. Cu drept de contestaţie în termen de 3 zile de la comunicare", a decis Tribunalul. Pe 24 noiembrie 2023, Cătălin Cherecheş a fost condamnat de Curtea de Apel Cluj la cinci ani de închisoare cu executare pentru luare de mită. Cu puţin timp înainte de pronunţarea sentinţei, Cherecheş a fugit din ţară prin vama Petea cu un taxi, el folosind un act de identitate al unei rude apropiate. Ulterior, a fost prins de poliţiştii germani în Augsburg şi arestat, fiind adus în România în luna martie şi încarcerat la Penitenciarul Rahova.

Încă o breșă majoră de securitate în Germania Foto: Bundeswehr
Eveniment

Încă o breșă majoră de securitate în Germania

Încă o breșă majoră de securitate în Germania: o propagandistă rusă, Margarita Simonian, publică înregistrarea unei discuții între înalți ofițeri germani care plănuiesc să lovească Crimeea. Anul trecut a început procesul unui colonel din serviciul de informații externe a Germaniei, Carsten Linke, fost antrenor de fotbal, care a primit sute de mii de euro de la ruși ca să-și trădeze țara. Citește și: Putin se pregătește să transforme emigranții în „arme” cu care să influențeze alegerile din Europa – The Telegraph Încă o breșă majoră de securitate în Germania Redactorul-şef al canalului de stat rus RT, Margarita Simonian, a publicat un fişier cu o durată de mai bine de jumătate de oră, conținând o discuţie între militari germani despre lovituri vizând Crimeea. În această conversaţie, ascultată de AFP dar care nu este datată, participanţii la ceea ce pare a fi o videoconferinţă discută în special despre ipoteza livrării Kievului de către Germania a rachetelor cu rază lungă de acţiune Taurus de producţie germană, care ar fi necesare pentru a permite forţelor ucrainene să le utilizeze şi eventualul impact al acestora. Experţi întrebaţi de săptămânalul german Der Spiegel au considerat că fişierul este autentic. Participanţii menţionează în special ipoteza unor lovituri vizând Podul Crimeei ce leagă Peninsula Kerci, în Crimeea, la vest, şi teritoriul Rusiei. În înregistrare, participanţii discută şi detalii privind livrările de rachete cu rază lungă de acţiune Scalp de către Franţa şi Marea Britanie către Ucraina. RT a scris că oficialii germani au vorbit, de asemenea, despre modul în care ar putea nega implicarea directă într-un atac împotriva unor ținte rusești, o acțiune despre care Kremlinul a spus că ar depăși o "linie roșie" și ar duce la o escaladare a conflictului. Unul dintre presupusele „trucuri" pe care RT a spus că oficialii le-au sugerat a fost acela de a se îmbrăca în haine civile și de a vorbi cu accent american în timpul unui potențial atac. Potrivit Spiegel, discuţia dintre ofiţerii germani a avut loc într-o videoconferinţă pe platforma publică WebEx şi nu într-o reţea secretă internă a armatei, ceea ce ridică întrebări cu privire la normele de securitate internă în Bundeswehr.

Germania cere UE arme pentru Ucraina (sursa: Facebook/Olaf Scholz)
Internațional

Germania cere UE arme pentru Ucraina

Germania cere UE arme pentru Ucraina. Cancelarul german Olaf Scholz a afirmat luni că majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene nu livrează suficiente arme Ucrainei pentru a o ajuta în războiul contra Rusiei şi a lansat un apel la sporirea eforturilor UE în această privinţă. Berlinul, sprijin masiv pentru Kiev În contextul blocării în Congres a ajutorului Statelor Unite pentru Kiev, Scholz a insistat pe nevoia ca Europa să-şi intensifice sprijinul pentru Ucraina, precizând că guvernul german va sprijini Kievul atât timp cât va fi necesar. Citește și: VIDEO George Simion, filmat în timp ce primește un teanc care pare a fi de bani și, în fix patru secunde, îi ia și îi strecoară în buzunar Germania a devenit ţinta criticilor în primele luni ale invaziei ruse în Ucraina pentru că nu oferise sprijinul militar pe care Kievul îl aştepta de la una dintre puterile majore din Europa. În prezent, însă, Germania este unul dintre principalii furnizori de ajutor militar şi financiar. La finalul anului trecut, Berlinul a decis să-şi dubleze ajutorul militar pentru Ucraina în 2024, până la 8 miliarde euro. Germania cere UE arme pentru Ucraina "Oricât de semnificativă este contribuţia germană, ea nu va fi suficientă pentru a asigura securitatea Ucrainei pe termen lung. De aceea, le cer aliaţilor din Uniunea Europeană să-şi consolideze eforturile cu privire la Ucraina. Livrările de arme planificate către Ucraina ale majorităţii statelor UE nu sunt suficiente", a spus Scholz într-o conferinţă de presă la Berlin. El a adăugat că Germania i-a cerut UE să verifice cu fiecare stat membru ce livrări intenţionează să facă, întrucât nu toate aceste livrări sunt cunoscute. Olaf Scholz s-a declarat încrezător că la summit-ul extraordinar din 1 februarie liderii statelor UE vor aproba propunerea Comisiei Europene de acordare a unui pachet de ajutor de 50 de miliarde de euro pentru Ucraina. La summit-ul UE din decembrie nu s-a reuşit adoptarea unei decizii în această privinţă, din cauza opoziţiei Ungariei.

Austria, refuzată în Schengen de Germania (sursa: dw.com)
Internațional

Austria, refuzată în Schengen de Germania

Austria, refuzată în Schengen de Germania. Intrarea etapizată a României și Bulgariei în spațiul Schengen nu a fost pe placul tuturor. Condițiile Austriei și faptul că Schengen s-ar deschide doar pe cale aeriană au provocat reacții de indignare în ambele țări. Cel mai adesea, s-a invocat faptul că Austria ne tratează ca pe niște "cetățeni europeni de mâna a doua". Schengen doar aerian a fost privit cu mefiență, mulți acuzând că e "praf în ochi". Citește și: Și protejata lui Ciolacu, ex-miss Buzău Sorina Docuz-Stan, are un chioșc magic, cu încasări de peste 12 milioane de lei pe an. Șeful PSD a renunțat la chioșcul lui din Buzău Există, însă un precedent: un stat european care, din cauza veto-ului unui alt stat membru, a stat la porțile Schengen timp de mai mulți ani, și care a fost primit, în etape, mai întâi doar pe cale aeriană. Iar acest stat este chiar Austria. Austria, refuzată în Schengen de Germania Timp de trei ani, Germania a blocat intrarea Austriei în spațiul Schengen. Austria era considerată un risc de securitate. Austria a devenit membru UE în ianuarie 1995. În același an, a început demersurile și pentru aderarea la spațiul Schengen, sperând să fie doar o formalitate. A întâmpinat, însă, opoziția puternică a Germaniei. "Austria nu-și securizează în mod adecvat granițele cu statele din afara UE", declara la vremea aceea ministrul de Interne german, Manfred Kanther. În 1996, Germania încă se opunea: Sigmund Bohm, șeful poliției de frontieră bavareze, afirmat în timpul unei conferințe că grănicerii austrieci sunt extrem de slab antrenați și că le va lua mai mult de șase luni pentru a se recalifica. Planul "pas cu pas" pentru Viena De asemenea, Günter Krause, de la Ministerul de Interne din Bonn, declara că Germania nu va accepta jumătăți de măsură din partea Austriei. Edmund Stoiber, prim-ministrul Bavariei, avansa statistici: în cursul anului 1995, poliția de frontieră bavareză efectuase nu mai puțin de 11.500 de arestări, inclusiv a 900 de contrabandiști, la granița cu Austria, respinsese 32.000 de vehicule și confiscase aproape 800 de mașini furate. În martie 1997, ministrul de Interne bavarez, Günther Beckstein, sugerat un "plan pas cu pas" pentru aderarea Austriei la Schengen. Potrivit acestui plan, Austria ar fi intrat în Schengen în 2000. "Nu vreau ca ideea Schengen să fie discreditată", spunea Beckstein. Viena, șantaj cu Tratatul UE Declarațiile au provocat un val de indignare la Viena. Cancelarul de atunci al Austriei, Viktor Klima, a anunțat că Viena va "face tam-tam" cu privire la veto-ul Germaniei, susținând că guvernul austriac investise în jur de două miliarde de șilingi (145 de milioane de euro) în securizarea frontierei. Potrivit acestuia, pentru a pune capăt imigrației ilegale, 2.000 de funcționari fuseseră relocați la viitoarea frontieră externă Schengen și fuseseră achiziționate sute de vehicule și dispozitive de supraveghere. La sfârșitul lunii iunie 1997, Wolfgang Schüssel (ÖVP), ministrul de Interne austriac, a amenințat că va bloca Tratatul UE de la Amsterdam, care tocmai fusese adoptat, dacă Austria nu era primită în Schengen. Summit-ul de la Innsbruck După câteva săptămâni, pe 17 iulie, 1997, la Innsbruck, a avut loc un summit între șefii de guvern Helmut Kohl din Germania, Romano Prodi, din Italia și Viktor Klima, cancelarul Austriei. Miza: eliminarea controalelor la frontieră pentru Austria, până pe 30 iunie 1998. Helmut Kohl s-a poziționat atunci împotriva propriului ministru de Interne, Manfred Kanther, declarând că este pentru intrarea Austriei în Schengen. Primul pas: Schengen aerian. Urma ca, de la 1 decembrie 1997, controalele în aeroporturi să fie desființate. Cancelarul austriac, Viktor Klima, a fost de acord, caracterizând acordul drept unul "foarte constructiv". Au urmat însă câteva luni de negocieri acerbe. Guvernul bavarez continua să se opună. "Deschiderea frontierei înrăutăţeşte în mod firesc situaţia de securitate", avertiza premierul bavarez Edmund Stoiber, criticând concesiile lui Kohl către Austria. Austria, 25 de ani de Schengen Totuși, Schengen aerian a intrat în vigoare pentru Austria la 1 decembrie 1997. Aproape imediat, au început să se deschidă și frontierele terestre. Patru luni mai târziu, pe 1 aprilie 1998, Austria a devenit membru Schengen cu drepturi depline. Patru ani mai târziu, în 2001, la o conferință Schengen organizată la Salzburg, fostul ministrul de Interne bavarez, Günther Beckstein, cel care propusese anul 2000 pentru aderarea deplină a Austriei, a declarat că se aștepta la o catastrofă, la o creștere a ratei criminalității. "Mi s-a demonstrat contrariul", a conchis acesta.

Fugarul Cherecheș refuză procedura extrădării simplificate (sursa: Facebook/Catalin Chereches)
Eveniment

Fugarul Cherecheș refuză procedura extrădării simplificate

Fugarul Cherecheș refuză procedura extrădării simplificate. Fostul primar al municipiului Baia Mare Cătălin Cherecheş, reţinut în Germania după ce a părăsit ţara ilegal, refuză să-şi dea acordul pentru extrădare simplificată, a anunţat, duminică, avocatul acestuia, Răzvan Doseanu. Fugarul Cherecheș refuză procedura extrădării simplificate "Cătălin Cherecheş refuză să îşi dea acordul pentru o extrădare simplificată. Am discutat cu avocatul său din Germania şi acesta spune că, în situaţia unei extrădări fără o procedură simplificată, aceasta poate dura între trei şi șase luni de zile. Citește și: „Mai întâi, teroriștii Hamas au violat-o, iar apoi au împușcat-o în cap. Era o femeie minunată cu chip de înger” – mărturia lui Yoni Saadon, care scăpat prefăcându-se mort În aproximativ cinci zile, Cătălin Cherecheş urmează să fie transferat la un loc de detenţie din Munchen", a spus Răzvan Doseanu. Conform lui Doseanu, clientul său a discutat doar cu avocatul din Germania. "Până în prezent, nu i s-a permis lui Cătălin Cherecheş să ia contact cu nicio altă persoană decât avocatul său din Germania. Din discuţiile cu avocatul din Germania, Cătălin Cherecheş nu s-a opus în momentul în care a fost prins de autorităţile germane", a precizat Răzvan Doseanu.

Cherecheș, ascuns în portbagaj în Germania (sursa: Facebook/Ionela Arcanu)
Eveniment

Cherecheș, ascuns în portbagaj în Germania

Cherecheș, ascuns în portbagaj în Germania. Fugarul Cătălin Cherecheș a avut un plan naiv de a se sustrage de la condamnarea de cinci ani primită în România. Cherecheș, ascuns în portbagaj în Germania După ce a părăsit România vineri dimineață, primarul de Baia Mare s-a îndreptat spre Germania, acolo unde are rude. Citește și: Cherecheș le-a dat sacoșe de bani să care în Germania și șoferului și bodyguard-ului. Mama primarului și-ar fi cumpărat o locuință proprie în Germania pentru a depozita banii A fost monitorizat în tot acest timp de către polițiștii români, prin intermediul telefonului mătușii acestuia, Eugenia Jederan, sora mamei lui Cherecheș. Marți, Cătălin Cherecheș a plecat din localitatea Senden, de lângă Ulm, ascuns în mașină mătușii lui. Călătorea întins pe podea sau în portbagaj, pentru a nu fi văzut. Citește și: Cătălin Cherecheș, primarul care a umilit Poliția de Frontieră, a fost prins în Germania Potrivit unor surse apropiate dosarului, mașina, condusă de mătușa lui Cherecheș destul de haotic și cu viteză mare, se îndrepta spre Augsburg. Voia să ajungă la Viena Ce nu știau nici primarul de Baia Mare și nici mătușa acestuia era că erau urmăriți de polițiști germani. La gara din Augsburg, polițiștii germani l-au identificat pe Cătălin Cherecheș: acesta fusese întins pe bancheta din spate a mașinii. L-au așteptat să coboare, apoi au încercat să-l legitimeze. Cherecheș, însă, a devenit agitat și a refuzat legitimarea. Urmarea: a fost imobilizat prin forță. Sursele menționate mai arată că planul lui Cherecheș era să ajungă la aeroportul din Viena.

Cătălin Cherecheș a fost prins în Germania Foto: Facebook
Eveniment

Cătălin Cherecheș a fost prins în Germania

Cătălin Cherecheş, primarul care a umilit Poliția de Frontieră, a fost prins în Germania, la Augsburg, în urma unei colaborări între Poliţia Română şi poliţia germană. El a fost reținut de autoritățile din Bavaria. Citește și: Cătălin Cherecheș și-a pregătit plecarea din țară de ani de zile: a cărat sute de mii de euro cu sacoșa în Germania, împreună cu mama sa. Sume imense avea și într-un seif din Baia Mare Poliția Română a anunțat că în prezent „se derulează activități procedurale specifice” pentru aducerea acestuia în țară. Primarul Cherecheș, capturat de autoritățile germane, la solicitarea statului român Edilul-șef al reședinței de județ a Maramureșului a fost condamnat, la 24 noiembrie, la cinci ani de închisoare cu executare pentru corupție. Însă, cu câteva ore înainte de sentință, el a părăsit România pe la punctul de frontieră Petea, deși era sub control judiciar. În aceeași zi, împotriva lui Cherecheș a fost emis un mandat european de arestare. Cătălin Cherecheș a fost prins în Germania Poliția Română a anunțat că primarul Cătălin Cherecheș, cel care a fugit din țară cu câteva ore înainte de a fi condamnat la cinci de închisoare cu executare, a fost prins de polițiștii bavarezi în orașul Augsburg. „În seara de 28 noiembrie, în urma cooperării polițienești internaționale și a schimbului de date și informații, dintre Poliția Română și autoritățile din Germania, Ungaria, Austria și Italia, a fost localizat, depistat și reținut, de către polițiștii bavarezi și BKA, în Augsburg, un bărbat, de 45 de ani, din Baia Mare, urmărit internațional. Acesta a fost depistat de partenerii externi, pe baza informațiilor oferite de Poliția Română”, a anunțat victorioasă Poliția Română. Cum a fugit din țară primarul Cătălin Cherecheș Poliția de Frontieră a anunțat că primarul Cătălin Cherecheș a ieșit din țară cu ajutorul documentelor de identitate ale unui văr de-al său. „Cherecheș Cătălin a ieșit din țară prin frontiera cu Ungaria prin punctul de trecere Petea, la ora 7:49, folosind o altă identitate, aparținând unei rude, o personă de sex masculin. La ora menționată, la controlul de frontieră s-a prezentat un autovehicul înmatriculat în România, în care se aflau două persoane, conducătorul auto care figura în regim de taxi și un pasager pe scaunul din dreapta față. Cele două persoane s-au legitimat cu cărți de identitate românești dintre care una, cea a pasagerului, aparținea unei rude a lui Cherecheș Cătălin, persoană care locuiește într-un stat din Europa, rudă a acestuia”, a anunțat Victor Ștefan Ivașcu, șeful Poliției de Frontieră, înainte de a fi demis din funcție. Fostul șef al Poliției de Frontieră mai spunea: „În momentul solicitării documentelor la control, agentul de poliție de frontieră se afla în fața tonetei, pe artera de circulație și a procedat la identificarea persoanelor din autovehicul prin confruntarea identității din documente cu cei prezenți. Conform atribuțiilor de serviciu, polițistul de frontieră a implementat trecerea în baza de date, apoi a înmânat documentele polițistului de frontieră maghiar aflat la rândul lui în afara tonetei, care a verificat de asemenea identitatea persoanelor și a consemnat acest aspect în bazele de date maghiare, ulterior permițând intrarea acestora pe teritoriul Ungariei”.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră