sâmbătă 27 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Categorie: Politică

4122 articole
Politică

Mentorul lui George Simion e Florian Coldea

Fostul președinte al PSD, Liviu Dragnea, acum director la o fermă, îl atacă pe George Simion: „Mentorul lui George Simion e Florian Coldea”, a susținut el, la Realitatea TV. Dragnea a mai lansat un atac de acest tip împotriva lui Simion, în februarie 2022, când a afirmat că ar fi susținut de mogulii Ghiță și Burci care, la rândul lor, au legături cu serviciile secrete. Mentorul lui George Simion e Florian Coldea „Mentorul lui George Simion e Florian Coldea. A fost de la început și va fi mereu. Coldea mi-a spus. Prima discuție despre George Simion am avut-o cu Kelemen Hunor. Prin 2014-2015, nu mai țin minte. Care mi-a zis: tu știi că unul din oamenii pe care îi folosește SRI să atace maghiarimea este Simion? Nu am știut... La câteva zile, l-am întrebat frontal pe Florian Coldea și a zis DA. Astă vară eram în casă la un prieten și stând cu el primește un telefon de la un cetățean bulgar implicat într-o firmă foarte puternică de PR de campanie electorală, printre cele mai bune din lume. L-a sunat să-l întrebe dacă știe un personaj din România pe nume Florian Coldea, că i-a contactat pentru a intermedia un contract de consultanță cu AUR. Banii adevărați nu veneau prin donații sau conturi bancare. Erau din partea SRI sau a firmelor apropiate. Acest băiat nu va putea să scape niciodată de legăturile cu Florian Coldea. Cine susține AUR susține de fapt revenirea lui Florian Coldea la conducerea României”, a declarat Liviu Dragnea, potrivit unei transcrieri a Realității TV. Foto: captură video Potrivit acestui post, fostul lider PSD va „scoate” o carte, la toamnă. Citește și: Țările NATO au luat o decizie importantă, spune secretarul general al Alianței – vor furniza mai multe arme grele Ucrainei: Suntem într-o fază decisivă a războiului

Mentorul lui George Simion e Florian Coldea Foto: Facebook
Ciolacu îl ia în balon pe Bode Foto: Facebook Marcel Ciolacu
Politică

Ciolacu îl ia în balon pe Bode:

Președintele PSD, Marcel Ciolacu, îl ia în balon pe colegul de alianță de la PNL, Lucian Bode: „nu poţi să ai pretenţii de fi „jucător” regional, când (...) noi am dormit pe bancheta din spate a Europei”, a afirmat liderul social-democrat. El s-a referit la o afirmație făcută de Bode în 2020, când a susținut că dormea pe bancheta din spate a mașinii, deci nu știe în ce circumstanțe s-a produs o tamponare între autovehiculul în care se afla și un alt autoturism. Ciolacu îl ia în balon pe Bode „Eu vreau ca din acest an să schimbăm registrul şi să spunem clar care este drumul românilor şi al României. Nu poţi să ai pretenţii de fi 'jucător' regional, când până acum toată politica externă noi am dormit pe bancheta din spate a Europei. Nu poţi să ai pretenţii şi să constaţi eşecuri pe care nu le consideri eşecuri. Domnul doctor, cum a decurs operaţia? Excelent, reuşită operaţia, dar îmi pare rău, pacientul a decedat. Cam aşa e cu Schengen. Trebuie să avem o politică coerentă şi să fim respectaţi. Nu putem realiza acest lucru decât dacă suntem uniţi, chiar din familii politice diferite", a declarat Marcel Ciolacu, prezent la Zalău la conferinţa judeţeană a organizaţiei judeţene a PSD. Acesta a adăugat faptul că s-a terminat perioada amatorismului la nivel central, s-a terminat şi la nivel local, iar oamenii au încredere în cei care dezvoltă şi care oferă un echilibru între social şi economic. „Nu conduceam eu, eram pasager pe bancheta din spate (...) În momentele premergătoare regretabilului incident eu mă odihneam”, a spus Bode, în septembrie 2020, după incidentul în care a fost implicată mașina în care se afla. Citește și: VIDEO Momentul în care Petre Daea a adormit, în direct, la Antena 3, viral pe rețelele sociale! Ministrul poate fi auzit sforăind. Daea neagă: „Eu nu dorm nici noaptea, darămite ziua”

Momentul în care Petre Daea a adormit, în direct Foto: Inquam/ Bogdan Dănescu
Politică

Momentul în care Petre Daea a adormit, în direct

Momentul în care ministrul Agriculturii, Petre Daea (PSD), a adormit, în direct, la Antena 3, a devenit viral pe rețelele sociale, în doar câteva ore. O filmare distribuită pe TikTok de Ionuț Sârbu a strâns, în 14 ore, peste 11.500 de lik-euri și 5.000 de redistribuiri. Însă evenimentul nu apare pe site-ul Antenei 3, adică exact postul unde a avut loc acest incident. Daea, fost activist PCR, are 73 de ani. În această dimineață, el a negat că ar fi adormit în timp ce era chestionat, la telefon, de Antena 3. Momentul în care Petre Daea a adormit, în direct Ministrul Agriculturii urma să intre în direct, la postul controlat de Dan Voiculescu, dar a adormit și a început să sforăie în timp ce aștepta la telefon. @bramburas #fyp #somn #televiziune #ministru #live #5pasidebine #misiuneatiktok ♬ original sound - Ionuț Sârbu Atunci când Gina Vacariu a dorit să intre în legătură cu el, l-a interpelat de mai multe ori, dar degeaba, iar în telefon se auzeau doar mici sforăituri. Vacariu a rămas serioasă, dar celelalte prezentatoare aproape au izbucnit în râs. Jurnalista Mădălina Mihalache a întrerupt convorbirea și a spus că încearcă să stabilească, din nou, conexiunea cu Ministrul Agriculturii. Citește și: Talibanii, sincer îngrijorați de soarta lui Andrew Tate, un apărător al Vestului în fața opresiunii feministelor – susține fosta Miss New Jersey Ministrul Agriculturii a reacționat pentru „Liberatea” în legătură cu acest incident. „Ei vor să facă rating și pe somn. Și pe sforăit. Eu nu dorm nici noaptea, darămite ziua. Cum să adorm? Cine știe unde or fi dat ei telefon? Ei vor să facă rating pe sforăit? Să caute sforăitul atunci. Nu merită să comentez așa ceva. Este dincolo de imaginația mea”, a spus Daea.

Șoșoacă, atac suburban la adresa Maiei Sandu Foto: Facebook
Politică

Șoșoacă, atac suburban la adresa Maiei Sandu

Favorita Ambasadei Rusiei la București, senatoarea Diana Șoșoacă, a lansat un atac suburban la adresa Maiei Sandu, președintele Republicii Moldova. „Cerșește în genunchi, pe sub toate birourile, ajutor pentru Republica Moldova”, a spus Șoșoacă, într-un interviu pentru portalul Unimedia, din Moldova. Titlul articolului din Unimedia este „Șoșoacă o face cu ou și cu oțet pe Maia Sandu”. Șoșoacă, atac suburban la adresa Maiei Sandu „Am avut interdicție să intru în Senatul României că doamna Maia Sandu și cu Iohannis au fost în Parlament, au susținut nu știu ce chestii cu egalitatea de șanse pentru femei. Ce chestie? Ce egalitate de șanse în care o femeie nu a avut dreptul să intre în sala Senatului pentru că era doamna Maia Sandu? Aia care se duce și cerșește în genunchi, pe sub toate birourile ajutor pentru Republica Moldova. Ți-ai vândut țara doamna Maia Sandu, ți-ai vândut-o lui Soros. Nu m-am întâlnit niciodată în viața mea cu Maia Sandu și cu atât mai puțin la Oradea și dezmint total aceste știri în care eu m-aș întâlni cu Maia Sandu. Nici nu îndrăznește pitica asta să se întâlnească cu mine. Pitică din punct de vedere politic, nu altceva, că nu știu ce înălțime are, dar din punct de vedere politic este un om mic, pitic care și-a vândut țara. Ai nenorocit țara ceea, care defapt îi aparține României și vrei să devii președinta României, ți-ai vândut Moldova și cerșești ajutoarele și ți-ai vândut propria nație lui Soros vii să îmi iei și țara mea”, a spus Șoșoacă. Foto: Ambasada Rusiei la București În noiembrie, în plină invazie a Ucrainei, senatoarea Diana Șoșoacă a sărbătorit Ziua Unității Naționele a Rusiei la ambasada rusă de la București, după cum reiese din fotografiile publicate de misiunea diplomatică pe Facebook. Citește și: Vești proaste pentru aderarea la Schengen: Bulgaria, principală poartă a migrației din Balcanii de Vest, scrie Frankfurter Allgemeine, analizând datele Frontex În martie, senatoarea Diana Ivanovici-Șoșoacă alături de deputații Dumitru Coarnă, Mihai Lasca și Francisc Tobă s-au întâlnit cu ambasadorul Rusiei la București, Valeri Kuzmin, se arăta într-un comunicat publicat pe pagina de Facebook a Dianei Șoșoacă.

Daea, noi sfaturi inteligente către fermieri Foto: Facebook ministerul Agriculturii
Politică

Daea, noi sfaturi inteligente către fermieri

Ministrul PSD al Agriculturii, Petre Daea, a venit cu noi sfaturi inteligente către fermieri: „Dacă ai sapa în mână, apucă-te și treci la prășit, ca să ai porumb. Că, dacă cauți coada și începi s-o bați, pierzi timpul și nu e cazul”. Recent, fostul activist PCR Petre Daea s-a mai ținut de glume, tot la Antena 3: „Tot timpul fac balet cu mintea. Să ştiţi că fac balet cu mintea tot timpul pentru că o am la mine. Nu obosesc”. „Eu sunt ca panoul fotovoltaic. Mă încarc dacă e soare, iar noaptea am energie de peste zi”, a mai spus el. Citește și: Daea, probabil demnitarul care a stârnit cele mai multe hohote de râs. O colecție a declarațiilor ministrului Agriculturii: „Astăzi, sigur că oaia are doar dorința de a fi înțeleasă de toți” Daea, noi sfaturi inteligente către fermieri El le-a explicat astfel fermierilor că trebuie să se pregătească pentru accesarea subvențiilor din acest an. „Primii bani de la UE în anul 2023 pentru agricultori! Banca Națională a României, Direcția Operațiuni de Plată, prin adresa nr. VII/17/04.01.2023 confirmă alimentarea contului MADR cu suma de 1.033.896.609 euro de la Comisia Europeană. Iată primii bani care au intrat în bugetul țării de la Uniunea Europeană! Acordarea la timp a subvențiilor și atragerea fondurilor europene pentru agricultură constituie o prioritate în activitatea Ministerului Agriculturii. Prin muncă și seriozitate, se pot îndeplini obiectivele pe care ni le-am propus!”, a scris Daea pe Facebook. Citește și: Fostul activist PCR Petre Daea face glume: Tot timpul fac balet cu mintea. Fac balet cu mintea tot timpul, pentru că o am la mine

Mihai Tudose se laudă că a predat la academia SRI Foto: Inquam/ Octav Ganea
Politică

Mihai Tudose se laudă că a predat la academia SRI

Fostul premier PSD Mihai Tudose se laudă, în CV-ul de pe site-ul Parlamentului European, că are doctorat și a predat la academia SRI. Însă, în 2017, el a fost acuzat că și-a plagiat doctoratul și, pentru a scăpa de acuzații, a depus cerere să renunțe la acest titlu universitar. În plus, Tudose a reafirmat, recent, că nu a predat la academia SRI. Mihai Tudose se laudă că a predat la academia SRI În CV-ul de pe site-ul Parlamentului European, scris în engleză, fostul premier PSD menționează că, în 2010, a obținut un doctorat în științe militare și intelligence la „Mihai Viteazul National Intelligence Academy, Romanian Intelligence Service”. În 2011, el susține că ar fi fost lector în protecția infrastructurilor critice, tot la academia SRI. În 2013, Tudose scrie că a fost profesor asociat la academia SRI, specializat fiind tot în protecția infrastructurilor critice. Dar, în 2021, premierul desemnat de Dragnea în vara lui 2017, spunea că nu a predat niciodată. „Lucrurile s-au întâmplat așa. Am dat examen de lector, aveam timp, îmi plăcea ceea ce învățasem și ce făceam. Ghiciți ce s-a întâmplat după ce am dat examenul de lector! M-am dus în Guvern în 2015. Niciodată nu amestec lucrurile. Nu poți să trimiți un asistent să țină cursurile. Și când eram la Ministerul Economiei și când am fost prim-ministru, ziua mea de muncă avea cam de la 14 la 16 ore. Adică să mai și predai... nu. S-au închis lucrurile aici. Apoi, iar am intrat în opoziție, nu aveam ce face și am dat examen de conferențiar și mi-am luat cursul, în semestrul doi. Ghici ce s-a întâmplat în semestrul doi! Eram prim-ministru, iar am lăsat-o baltă. Sunt lucruri pe care le-am câștigat prin muncă, am dat niște examene, sunt în CV. Dacă nu le puneam în CV, începea, Nu am nimic de ascuns", a declarat Mihai Tudose, în 2021, la emisiunea lui Denise Rifai. Dar datele invocate de premier nu se potrivesc cu cele din CV: el scrie că a predat în 2011 și 2013, când era fie în opoziție, fie parlamentar. Tudose a ajuns ministru al economiei în decembrie 2014. Fostul premier nu știe cum să scape de doctorat Comisia de Etică a Academiei SRI a dat verdict de plagiat pentru teza lui Mihai Tudose și a propus retragerea titlului de doctor. Hotărârea Comisiei de Etică a fost însă revocată în 2017 de Senatul Academiei SRI, care a invocat un alt verdict, de data asta de neplagiat – pronunțat, după câteva luni, de o comisie de „specialiști externi”. Pentru a evita un verdict de plagiat, Tudose a depus două solicitări la Ministerul Educației de a renunța la titlul de doctor. Prima cerere de renunțarea la titlul de doctor a fost făcută de fostul premier în data de 3 martie 2016, iar a doua, pe 13 noiembrie 2018. Fostul premier nu a așteptat 30 de zile pentru a vedea dacă primește un eventual răspuns din partea Ministerului Educației – termen prevăzut de legislația în domeniul petiționării – iar pe data de 19 noiembrie a înregistrat la Curtea de Apel București acțiunea de chemare în judecată, a explicat pressone. Citește și: Închisoare pentru o palmă peste posteriorul unei femei pe stradă. Decizie fără precedent în România În primăvara lui 2020 însă, Mihai Tudose a pierdut, în primă instanță, procesul intentat Ministerului Educației. Curtea de Apel Galați a respins ca nefondată acțiunea lui Tudose în data de 5 martie.

Cîmpeanu poate fi iar rector USAMVB (sursa: Facebook/Sorin Mihai Cimpeanu)
Politică

Cîmpeanu poate fi iar rector USAMVB

Cîmpeanu poate fi iar rector USAMVB. Potrivit experților în învățământul superior și în legislația care guvernează activitatea din universități, deciziile coaliției de guvernare nu schimbă situația de anul trecut. Cîmpeanu poate fi iar rector USAMVB Astfel, în momentul în care legile intră în vigoare, întregul sistem „se resetează” iar mandatele încep să fie numărate din nou în baza actualei legi. Prin urmare, un rector precum Sorin Cîmpeanu, care a condus timp de trei mandate Universitatea de Agronomie din București, va putea să mai aibă cel puțin încă un mandat. Citește și: Închisoare pentru o palmă peste posteriorul unei femei pe stradă. Decizie fără precedent în România Nu este clar dacă ultimul an din acest mandat, în perioada 2023 – 2024, poate fi considerat a fi parte din primul mandat pe noua lege, în contextul în care aceasta ar intra în vigoare pe parcursul anului 2023. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Plagiatorul Bode nu poate negocia Schengen (sursa: Facebook/Lucian Bode)
Politică

Plagiatorul Bode nu poate negocia Schengen

Plagiatorul Bode nu poate negocia Schengen. Recenta analiză a Universității "Babeș-Bolyai", potrivit căreia teza de doctorat a lui Lucian Bode este "profund viciată" de plagiat slăbește chiar puterea de negociere a ministrului român de Interne în UE. Plagiatorul Bode nu poate negocia Schengen Chiar dacă pare o problemă personală și nu una de stat, plagiatul este, în primul rând, o chestiune de etică: Bode a furat. Or, un demnitar care este evident că a furat nu mai poate fi un partener credibil pentru nimeni. Problema îi afectează și pe colegii de alianță politică din Guvern. "Nu vreau să comentez această chestiune, suntem colegi, dar există şi un proces pe rol, nu voi comenta. Eu pur şi simplu nu înţeleg aceasta goană după titlul de doctor, parcă ar fi un titlu nobiliar. Nu înţeleg, nu vreau să comentez, va rezolva domnul Bode probabil cum ştie el mai bine", a declarat Kelemen Hunor la TVR Info. Kelemen: Bode nu intră pe persoană fizică în Schengen Întrebat cum ar putea să încurce situaţia lui Bode aderarea la Schengen, liderul UDMR a spus: "N-are nicio treabă chestia asta cu spaţiul Schengen, nu domnul Bode intră în spaţiul Schengen, acum haideţi să nu încurcăm foarte tare borcanele în cămară. Dacă ar fi vorba să intre pe persoană fizică domnul Bode, atunci poate că ar fi o problemă, dar nu domnul Bode, pe persoană fizică, intră în spaţiul Schengen". Potrivit vicepremierului, "lucrurile nu sunt legate". Citește și: Ministrul Bode trebuie să plece, UBB a constatat că teza de doctorat a liberalului „este profund viciată” de plagiat "Haideţi să nu personalizăm lucrurile. Când e vorba de statul român, atunci lucrurile stau într-un fel, când e vorba de o persoană, indiferent cine e acea persoană, e responsabilitatea persoanei respective, ceea ce a făcut sau ceea ce va face. Dar nu încurcă lucrurile, că nu domnul Bode caută pe persoană fizică să intre în spaţiul Schengen", a transmis liderul UDMR.

Doctoratul lui Bode: plagiat, profund viciat (sursa: Facebook/Lucian Bode)
Politică

Doctoratul lui Bode: plagiat, profund viciat

Doctoratul lui Bode: plagiat, profund viciat. Comisia de etică a Universităţii Babeş-Bolyai (UBB) Cluj a constatat două tipuri de abateri de la normele de citare în teza de doctorat a ministrului de Interne, Lucian Bode, arătând că abaterile etice identificate sunt suficient de importante pentru a concluziona că "teza este profund viciată". Două tipuri de abateri Conform hotărârii adoptată, luni, de Comisia de etică, aceasta a analizat aspectele semnalate public şi a ajuns la concluzia că există două tipuri de abateri de la normele de citare în teza analizată. "(1) Plagiat conform definiţiei din Legea 206/2004 - preluare de paragrafe de text (tradus din engleză sau direct din limba română) fără citare (prin note de subsol sau în text) sau plagiat prin preluare verbatim (cuvânt cu cuvânt) din limba română, fără parafrazare, a unor paragrafe întregi, ceea ce ar presupune încadrarea textului între ghilimele, chiar dacă este citată sursa. Exemple în Anexa 1 care face parte integrantă din prezenta Hotărâre. (2) Citare defectuoasă sau incorectă, în cazul traducerilor din engleză a unor bucăţi semnificative de text. Deşi sursa este indicată în nota de subsol, nu este clar delimitat textul preluat prin parafrazare minimă (rezultată din traducere) şi contribuţia proprie a doctorandului. De asemenea, există texte pe care autorul tezei le atribuie prin note de subsol surselor originale, însă fără precizarea că a consultat o sursa indirectă (prin folosirea cuvântului apud). În fine, există texte care sunt citate cu referire la un întreg articol, şi nu la pagina exactă de unde s-a preluat textul", se arată în documentul citat. Doctoratul lui Bode: plagiat, profund viciat Potrivit acestuia, abaterile menţionate sunt considerate grave erori de citare şi viciază "substanţial" corectitudinea lucrării de doctorat. "Conform Codului etic al Universităţii Babeş-Bolyai şi al practicilor academice internaţionale, confirmate de experţii cooptaţi, aceste abateri sunt considerate grave erori de citare, încadrate uneori sub umbrela extinsă a noţiunii de , şi care viciază substanţial corectitudinea lucrării de doctorat. Ele sunt repetate consistent pe parcursul lucrării, sugerând intenţia de mascare a absenţei contribuţiei originale. Lipsa delimitării textului citat faţă de contribuţia originală prin corp de text sau prin precizarea are ca rezultat pagini întregi care constau în simple compilări de citate. Tabelele şi figurile reclamate sunt fie plagiate, fie citate incomplet", se precizează în hotărâre. Având în vedere aceste aspecte, Comisia reia concluziile din hotărârea 7/2022, arătând că se confirmă şi alte abateri de la etica cercetării decât cele reclamate anterior şi analizate de Comisie - plagiat şi citare defectuoasă sau incorectă. "Abaterile etice constatate sunt suficient de importante pentru a concluziona că teza este profund viciată", mai arată Comisia de etică a UBB. UBB cere corectarea tezei În lipsa posibilităţii legale de a aplica sancţiuni disciplinare unei persoane care nu este membru al comunităţii academice, Comisia îi solicită ministrului Lucian Bode corecturi la teză şi retragerea cărţii publicate pe baza tezei, iar o eventuală republicare să fie realizată doar după corectarea tuturor abaterilor constatate. "Dacă această retragere nu este comunicată Universităţii Babeş-Bolyai într-un termen de 15 zile calculate de la comunicarea prezentei hotărâri, Comisia va sesiza Consiliul Naţional de Etică a Cercetării Ştiinţifice, Dezvoltării Tehnologice şi Inovării pentru analiza cărţii mai sus menţionate. Menţionăm că, spre deosebire de comisiile de etică, CNECSDTI nu este limitat la sancţionarea membrilor comunităţii academice şi de cercetare având şi posibilitatea de a decide sancţiuni referitoare la cartea publicată pe baza tezei", se mai arată în hotărârea Comisiei. Comunicatul UBB Potrivit unui comunicat al UBB, "În prima sesizare la această teză, UBB a primit o serie de suspiciuni de plagiat şi a identificat altele în plus, în baza analizei integrale a tezei cu două softuri antiplagiat. (...) În esenţă, s-au confirmat cele mai multe suspiciuni, s-au dispus măsuri de corectare şi s-a sesizat CNATDCU pentru demersuri suplimentare, în condiţiile legii. În plus, pentru transparenţă, UBB a semnalat pe site-ul propriu în zona tezelor susţinute la universitate, faptul că teza este afectată de abateri de la etica cercetarii: . În urma sesizării din oficiu, Comisia a analizat noile suspiciuni de abatere de la etica academică în redactarea tezei de doctorat, iar prin recenta Hotărâre nr. 1/2023, s-a confirmat majoritatea acestor suspiciuni, s-au dispus măsuri de corectare şi retragere a cărţii, şi se vor sesiza consiliile naţionale (CNATDCU/Consiliul Naţional de Etică a Cercetării) pentru demersuri suplimentare, în condiţiile legii", mai arată sursa citată. Experţi internaţionali independenţi Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB) informase, în 24 noiembrie, că a reluat analiza tezei de doctorat a ministrului Afacerilor Interne, Lucian Bode, în urma apariţiei în spaţiul public a unor noi suspiciuni de plagiat. Reprezentanţii universităţii au anunţat că vor fi cooptaţi în analiză şi experţi internaţionali independenţi, având în vedere interesul public faţă de acest caz. "Reamintim faptul că abaterile de etică se analizează exclusiv în urma unor sesizări sau prin autosesizare când există în spaţiul public dovezi clare şi doar în limitele acestora. Orice altă abordare ar fi ilegală şi contrară prezumţiei de nevinovăţie, depăşind şi practicile academice standard. De asemenea, pornind de la bunele practici internaţionale, precizăm că analiza poate fi reluată ori de câte ori este cazul, pe baza noilor dovezi prezentate de către cei interesaţi", se mai menţionează în comunicat. UBB: Doar CNATDCU poate retrage titluri Universitatea clujeană anunţa, pe 2 noiembrie, că a înaintat către CNATDCU şi Ministerul Educaţiei informarea referitoare la o primă hotărâre a Comisiei de Etică cu privire la teza de doctorat a lui Lucian Bode. UBB preciza atunci că nu s-a analizat valoarea conţinutului ştiinţific al lucrării, care nu face obiectul demersului de etică. În schimb, Hotărârea Comisiei de Etică a UBB a identificat "în mod clar" existenţa unor abateri etice şi a făcut recomandări interne şi pentru Lucian Bode, care însă nu-i pot fi impuse direct, nemaifiind în relaţii contractuale cu universitatea. "Comisia de Etică a UBB nu are în atribuţii analiza păstrării sau retragerii titlului de doctor, demers care ţine de CNATDCU/ minister, prin analize proprii, motiv pentru care Comisia de Etică a UBB, depistând probleme etice, a făcut informarea către CNATDCU. Dacă se constată alte probleme etice, care nu sunt evidenţiate de softurile antiplagiat sau nu au fost identificate de analiza Comisiei, acestea pot fi semnalate oricând şi analizate suplimentar, în cadrul Comisiei de Etică a UBB şi/sau direct la CNATDCU", a mai transmis UBB. Pe 1 noiembrie 2022, Bode aprecia poziția UBB UBB făcuse publice, anterior, concluziile analizei Comisiei de etică asupra tezei de doctorat a ministrului Lucian Bode, constatându-se că există "o serie de abateri de la bunele norme de publicare - erori de citare şi unele fragmente plagiate". Comisia de etică preciza că nu poate dispune sancţiuni în acest caz, dar solicita autorului şi editurii care a publicat lucrarea să corecteze inadvertenţele identificate. Ministrul Afacerilor Interne, Lucian Bode, a salutat, în 1 noiembrie, publicarea rezultatelor evaluării de la acel moment a Universităţii "Babeş-Bolyai" din Cluj-Napoca asupra tezei sale de doctorat şi a susţinut că lucrarea sa "este în regulă", "titlul de doctor acordat în anul 2019 este menţinut", el precizând că va revizui erorile constatate. Citește și: Şeful AEP, Constantin Mituleţu-Buică, a demisionat din funcţie. El a fost numit în funcție în februarie 2019, la propunerea lui Dragnea "Doresc să salut publicarea rezultatelor evaluării UBB în urma analizei asupra tezei mele de doctorat. Verdictul UBB: teza mea de doctorat este în regulă, iar titlul de doctor acordat în anul 2019 este menţinut. Recent, UBB s-a pronunţat în legătură cu respectarea normelor de redactare academică în teza mea de doctorat, iar rezultatul verificărilor nu schimbă cu nimic evaluările iniţiale ale tezei. În urma verificărilor, Comisia de etică a UBB mi-a recomandat remedierea erorilor de citare care au survenit în cuprinsul a mai puţin de 7 pagini (2,95%) din totalul celor 220 de pagini ale tezei. În niciun moment nu mi-am însuşit ideile altora şi nici nu am dat impresia că-mi aparţin", a scris atunci Bode, pe pagina sa de Facebook. Pe 5 ianuarie 2023, Bode a dat în judecată UBB Ministrul de Interne aminteşte că în rezoluţia conducătorului de doctorat din 23 septembrie 2018 şi în conţinutul raportului de similitudine se preciza că teza lui de doctorat nu conţine preluări neautorizate, el ataşând postării şi documentele. De asemenea, adaugă Bode, Comisia de sociologie, ştiinţe politice şi administrative a CNATDCU, la 11 iulie 2019, a validat lucrarea în vederea emiterii ordinului de ministru. "Fragmentele identificate ca fiind problematice reprezintă aproximativ 1.923 de cuvinte din totalul de 65.000 de cuvinte ale tezei (2,95%). Prin procedura de verificare realizată în 24 octombrie 2022 nu s-au identificat elemente de noutate faţă de prima verificare a tezei realizată cu ocazia susţinerii tezei în anul 2018", arată Bode. Ministrul Afacerilor Interne a afirmat că nu rezultă cu certitudine intenţia vădită de încălcare a regulilor şi tehnicilor de citare academică, iar citarea eronată este considerată o deviere de la normele de redactare academică şi trebuie corectată. "Din respect pentru comunitatea academică, împreună cu editura, voi revizui printr-o erată erorile de citare problematice din cele 7 pagini, cu toate că nu am această obligaţie legală", a susţinut el. Reprezentanţii UBB au informat săptămâna aceasta că, în data de 5 ianuarie 2023, Lucian Bode a acţionat în instanţă, la Tribunalul Sălaj, Comisia de Etică a UBB cu privire la faptul că nu ar fi legală autosesizarea în privinţa acuzaţiilor de plagiat vehiculate în spaţiul public.

Şeful AEP, Constantin Mituleţu-Buică, a demisionat din funcţie Foto: Facebook AEP
Politică

Şeful AEP, Constantin Mituleţu-Buică, a demisionat din funcţie

Şeful AEP, Constantin Mituleţu-Buică, a demisionat din funcţie, la scurt timp după ce Agenţia Naţională de Integritate a sesizat Parchetul în cazul său, acuzându-l de folosire a funcţiei pentru favorizarea cumnatei sale. Numirea unui nou șef al instituției este sarcina Parlamentului. Buică a fost ales în februarie 2019 la propunerea lui Liviu Dragnea. Şeful AEP a demisionat din funcţie ”Autoritatea Electorală Permanentă informează că astăzi, 11 ianuarie 2023, domnul Constantin-Florin Mituleţu-Buică a înaintat celor două camere ale Parlamentului demisia de onoare din funcţia de preşedinte al Autorităţii Electorale Permanente începând cu data de 13 februarie 2023, în condiţiile Legii nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente şi ale Legii nr. 7/2006 privind statutul funcţionarului public parlamentar”, se arată într-un comunicat de presă transmis, miercuri, de AEP, și citat de news.ro. Luni, Constantin Mituleţu-Buică declara, pentru News.ro, că nu are motiv să demisioneze din funcţie sau să fie schimbat de la şefia AEP deoarece a respectat legea, atât pe cea civilă, cât şi pe cea penală. Referitor la acuzaţiile pe care i le aduce ANI, el preciza că angajarea cumnatei sale a fost una „legală şi morală”. ”Nu am de ce sa demisionez şi nici sa fiu schimbat, pentru ca am respectat legea, cea civilă şi cea penală”, declara Constantin Mituleţu Buică, întrebat, luni, de News.ro, dacă are în plan să demisioneze sau dacă se aşteaptă la o decizie de schimbare din funcţie a coaliţiei de guvernare, în contextul acţiunilor ANI prin care a sesizat Parchetul în cazul său, sub acuzaţia folosirii funcţiei pentru favorizarea cumnatei sale. Chestionat mai departe despre angajarea cumnatei sale, preşedintele AEP preciza că aceasta a fost „legală şi morală”. Citește și: Nicuşor Dan: Am închis datoriile curente ale Primăriei Capitalei. Bucureştiul a trecut pe lângă un faliment Referitor la acţiunile ANI, Buică a explicat că este vorba „doar o sesizare cu privire la o suspiciune şi nu o constatare”. Agenţia Naţională de Integritate (ANI) a sesizat Parchetul în cazul preşedintelui Autorităţii Electorale Permanente, Constantin Mituleţu Buică, pe care îl acuză de folosire a funcţiei pentru favorizarea cumnatei sale.

Rusia anunță un deficit istoric Foto: kremlin.ru
Politică

Rusia anunță un deficit istoric

Rusia anunță un deficit istoric, de 47 miliarde USD, adică 2,3% din PIB, pentru anul 2022. Doar în perioada pandemiei a mai înregistrat Rusia un deficit mai mare. Rusia anunță un deficit istoric Veniturile Rusiei au crescut cu 2,8 trilioane de ruble în 2022 (40 de miliarde de dolari), dar asta nu a fost suficient pentru a acoperi cheltuielile în creștere rapidă, de 6,4 trilioane de ruble (92 de miliarde de dolari), au spus oficialii ruși citați de New York Times. Înainte ca Rusia să invadeze Ucraina în 24 februarie 2022, autorităţile de la Moscova aveau ca obiectiv obţinerea unui excedent bugetar de 1% din PIB în 2022. În septembrie, preşedintele Vladimir Putin previziona un surplus de aproape 500 de miliarde de ruble. În ultimele luni, Rusia a fost forţată să retragă bani din la fondul de rezervă şi să se împrumute semnificativ pe plan intern deoarece alocă mai multe fonduri către sectorul de securitate şi apărare. Citește și: Nicuşor Dan: Am închis datoriile curente ale Primăriei Capitalei. Bucureştiul a trecut pe lângă un faliment Taxele pe vânzările la export de petrol, gaze și alte mărfuri au fost sursa principală a veniturilor bugetare ale Rusiei în 2022. Veniturile generate de taxele pe vânzările de petrol au crescut cu 33% de la an la an, în timp ce veniturile fiscale din vânzările de gaze au crescut de mai mult de trei ori, explică Moscow Times. Însă urmare a recentelor sancțiuni ale UE și a plafonului de preț la combustibili fosili, bugetul Rusiei nu se va mai putea baza pe exporturi, în 2023, mai apreciază Moscow Times. Fresh data: Russian oil&gas budget revenue in December 2022 was again *very* low (~0.5 trillion rubles) if you consider the impact of the one-time special tax on Gazprom's 2022 windfall profits (~0.4 trillion rubles x 3 months). The special tax has now been paid in full. pic.twitter.com/1Nrt7tc3BV— Janis Kluge (@jakluge) January 11, 2023 „Rusia se îndreaptă către noul an fără această mare plasă de siguranță, fără piața europeană a exporturilor de gaze, cu prețuri mult mai scăzute ale petrolului și volume mai mici de export de petrol”, a declarat economistul Janis Kluge de la Institutul German pentru Afaceri Internaționale și de Securitate într-un interviu pentru The Moscow Times, la începutul acestei luni.

Maia Sandu, mai populară în Ucraina decât Macron Foto: Facebook
Politică

Maia Sandu, mai populară în Ucraina decât Macron

Maia Sandu, președintele Republicii Moldova, este mai populară în Ucraina decât șeful statului francez, Emanuel Macron, sau cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, arată un sondaj New Europe Center, din Kiev. Premierul Ungariei, Viktor Orban, se află pe locul IV la capitolul neîncredere, prima poziție fiind deținută, previzibil, de președintele Rusiei, urmat de șefii de stat din Belarus și China comunistă. Sondajul nu măsoară credibilitatea unor lideri precum cei din țările baltice, Finlanda sau România. Maia Sandu, mai populară în Ucraina decât Macron Sondajul a fost efectuat în Ucraina, dar nu și pe teritoriile ocupate de Rusia, în perioada 16-25 decembrie. Eșalonul celor chestionați a fost de 1553 de persoane, iar interviurile au fost realizate prin metoda CATI. Marja de eroare este de 3,1%. Maia Sandu este pe locul VI în topul liderilor în care ucrainenii au încredere. Puțin peste 50% dintre cei chestionați au încredere în ea, față de doar 31,9% în 2021 - potrivit datelor colectate de New Europe Center. Most trusted foreign leaders by Romanians are, in this order: Maia Sandu ??, Emmanuel Macron ??, Volodymyr Zelenskyy ?? & Joe Biden ??. Least trusted foreign leader: Vladimir Putin ?? (3% of Romanians trust him). The only surprise is Macron, more popular in ?? than I thought. pic.twitter.com/64GIA9aJk0— Sorin Melenciuc (@SorinMelenciuc) November 9, 2022 Pe locul întâi este președintele Poloniei, Andrzej Duda, care a câștigat încrederea opiniei publice din Ucraina pentru al doilea an consecutiv - 87% dintre cetățeni au încredere în el. În 2021, doar 52,5% din ucraineni aveau încredere în el. Președintele SUA Joe Biden (79%) și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, (73%) ocupă locul al doilea, respectiv al treilea. Pe locul IV se află premierul britanic, Rishi Sunak (64,2%) probabil și datorită sprijinului uriaș acordat regimului de la Kiev de către fostul premier conservator Boris Johnson. Pe locul V, Charles Michel, președintele Consiliului European, cu o cotă de încredere de 51,3%. Umrează, în ordine, în marja de eroare a sondajului, Maia Sandu și Olaf Scholz. În președintele Macron au încredere doar 43,9% din ucraineni. Citește și: Nicuşor Dan: Am închis datoriile curente ale Primăriei Capitalei. Bucureştiul a trecut pe lângă un faliment Previzibil, Putin, Lukașenko și Xi Jinping sunt liderii în care ucraineii au cea mai mare neîncredere. Însă premierul Ungariei, Viktor Orban se află pe locul IV în acest clasament, fiind urmat de Macron și Recep Tayip Erdogan, președintele Turciei.

Dragnea, moșier prosper, sprijinit de statul român Foto: Facebook
Politică

Dragnea, moșier prosper, sprijinit de statul român

Penalul Liviu Dragnea, fost președinte al PSD, este azi un moșier prosper, puternic sprijinit de statul român: firma sa, Nutrelo, a fost unul dintre principalii beneficiari ai subvențiilor pentru agricultură, potrivit datelor colectate de Ziarul Financiar (ZF) de la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA). Dragnea, moșier prosper, sprijinit de statul român Datele din ZF se referă la anul 2021. Nutrelo ar controla circa 1.200 de hectare în Teleorman, fieful lui Liviu Dragnea. Dragnea, care a stat circa doi ani la închisoare, este acum director la Nutrelo, firmă controlată de fiul său. „Cele mai mari 20 de companii din agricultură după suprafaţa cultivată au încasat subvenţii de peste 300 de milioane de lei în 2021. Berceanu şi Dragnea, printre marii beneficiari (…) Printre marii fermieri din România se numără Agroexpert Industry (Dolj), companie în care este acţionar Radu Berceanu, fost ministru al transporturilor, şi Nutrelo Group, unde Liviu Dragnea, fostul preşedinte al Camerei Deputaţilor din România şi fost preşedinte al PSD, este director”, scrie Ziarul Financiar. În 2021, Nutrelo Group a avut o cifră de afaceri de peste 42 de milioane de lei, un profit de circa 2,6 milioane de lei și 142 de angajați. Datele publice arată că, în 2021, firma și-a deschis un punct de lucru într-o vilă din centrul Capitalei, pe Calea Șerban Vodă, la numărul 217B. Teroare într-o comună uitată din Teleorman O investigație din 2021 susținea că familia Dragnea profită de oamenii bătrâni din Slobozia Mândră, din Teleorman, pentru a le impune contractele de arendă. „Prin Slobozia Mândra se vorbește despre contracte semnate în fals, bătăi în secția de poliție pentru retragerea plângerilor legate de firmele lui Valentin Dragnea și despre presiuni administrative uriașe asupra unor oameni neputincioși, care posedă terenuri pe care nu le pot munci. Și atunci le dau în arendă. Firmele familiei Dragnea au apărut acolo ca prin minune, ca răspuns la această nevoie. Și, deși și-au schimbat constant denumirile, tacticile au rămas aceleași”, scrie investigatoria.ro. În 2022, Nutrelo Group a cumpărat mai multe terenuri de la Teldrum, firmă despre care s-a afirmat că ar fi controlată de Liviu Dragnea. În septembrie 2022, Fanatik scria că familia Dragnea a intrat și în afaceri cu energie: o firmă pe care o controla, Nutrelo Mobility SRL, a devenit South Sun Energy, care are ca obiect principal de activitate producția de energie electrică. În actul constitutiv al societății sunt trecute și alte domenii de activitate: transportul, distribuția și comercializarea energiei electrice. Citește și: În 2022, Maia Sandu a cheltuit pe vizite în străinătate puțin peste 25.000 de euro. Iohannis – 3,32 milioane euro Fanatik amintește că, pe vremea când, de facto, conducea guvernul României, Dragnea a susținut suprataxarea companiilor din energie.

Șeful AEP are tupeu: se laudă (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Politică

Șeful AEP are tupeu: se laudă

Șeful AEP are tupeu: se laudă. Autoritatea Electorală Permanentă a anunţat, luni, că în perioada 2019-2022 a facilitat accesul la date prin publicarea succesivă pe site-ul instituţiei şi pe pagina de internet www.finantarepartide.ro a tuturor informaţiilor de interes public. USR îi cere demisia șefului AEP. Șeful AEP are tupeu: se laudă Într-un comunicat de presă, AEP informează că a publicat pe site-ul www.finantarepartide.ro, la secţiunea "Acasă", documentul intitulat "Situaţia sancţiunilor aplicate formaţiunilor politice în anul 2022, cu ocazia misiunilor de control referitoare la respectarea prevederilor legale privind veniturile şi cheltuielile înregistrate de formaţiunile politice în 2021". "Menţionăm că documentul în discuţie conţine informaţii referitoare la sancţiunile aplicate formaţiunilor politice existente la 31.12.2021, conform datelor înscrise în Registrul partidelor politice gestionat la nivelul Tribunalului Bucureşti, informaţii extrase din Registrul fiscal al partidelor politice, gestionat la nivelul Autorităţii Electorale Permanente, potrivit dispoziţiilor art. 60 alin. (1) din Legea nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare", precizează comunicatul AEP. Mitulețu-Buică vrea medalie pentru că merge la serviciu Totodată, AEP reaminteşte tuturor persoanelor interesate că, începând cu anul 2019, Autoritatea Electorală Permanentă a întreprins toate demersurile necesare în vederea desfăşurării activităţilor de control în deplină concordanţă cu dispoziţiile legale în vigoare, reuşind şi de această dată verificarea tuturor formaţiunilor politice existente în Registrul partidelor politice gestionat la nivelul Tribunalului Bucureşti, realizând în proporţie de 100% obiectivele cuprinse în Planul activităţilor de control al finanţării partidelor politice şi a campaniilor electorale în anul 2022. "Începând cu anul 2019, pe pagina de internet www.finantarepartide.ro au fost publicate toate informaţiile ce decurg din activitatea de control, respectiv Rapoartele sintetice documentelor de control şi de sancţionare, precum şi Listele cu privire la sancţiunile aplicate. În consecinţă, subliniem că, prin acţiunile iniţiate în perioada 2019-2022, Autoritatea Electorală Permanentă a facilitat accesul la date prin publicarea succesivă pe site-ul instituţiei şi pe pagina de internet www.finantarepartide.ro a tuturor informaţiilor de interes public", a transmis AEP. Procedură de demitere Purtătorul de cuvânt al USR, Ionuţ Moşteanu, anunţă că a depus o solicitare către Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor pentru convocarea comisiilor juridice reunite şi demiterea preşedintelui Autorităţii Electorale Permanente, Constantin Mituleţu Buică. "Am depus astăzi o solicitare către Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor pentru convocarea comisiilor juridice reunite şi demiterea preşedintelui AEP, Constantin Mituleţu Buică, acuzat de ANI că şi-a angajat cumnata în instituţie. Nu am nicio speranţă că îşi va demisia, aşa că începem procedura parlamentară de demitere. Constantin Mituleţu Buică nu este la primul dosar. Este deja trimis în judecată pentru abuz în serviciu. Tot el are o decizie oficială de plagiat din partea CNATDCU. Incompatibilitate, corupţie şi plagiat. E prea mult. Trebuie să plece", scrie Ionuţ Moşteanu, pe Facebook. Citește și: Soclul medicului Musta s-a făcut țăndări: trimis în judecată de DNA, acum găsit și de ANI în conflict de interese – bani publici către propria firmă Agenţia Naţională de Integritate (ANI) a sesizat Parchetul General în cazul preşedintelui Autorităţii Electorale Permanente, Constantin Mituleţu Buică, pe motiv că şi-ar fi angajat nelegal cumnata în funcţia de consilier la cabinetul vicepreşedintelui AEP. În noiembrie 2021, Constantin Mituleţu Buică a fost trimis în judecată pentru comiterea în concurs a trei infracţiuni de abuz în serviciu, într-un dosar în care este acuzat că a făcut presiuni ca doi directori din AEP să părăsească instituţia şi ar fi blocat mai multe posturi din cadrul AEP şi nu a organizat concursuri pentru ocuparea lor.

Dragoș Pîslaru (REPER): "Kind reminder, Austria" (sursa: Facebook/Dragoș Pîslaru)
Politică

Dragoș Pîslaru (REPER): "Kind reminder, Austria"

Dragoș Pîslaru (REPER): "Kind reminder, Austria". Duminică, 8 ianuarie 2023, europarlamentarul Dragoș Pîslaru a intrat în clubul foarte mare al celor care, într-un fel sau altul, au alimentat dezbaterea despre filmul "Teambuilding". Dragoș Pîslaru (REPER): "Kind reminder, Austria" Pe pagina sa de Facebook, Pîslaru a postat drept comentariu la o fotografie dintr-un aeroport cu indicatoare referitoare la pasagerii Schengen și non Schengen următorul text: "Nu mă pot abține după ce am dat de indicatorul din poză și am vizionat filmul cel mai în vogă de pe FB la început de an: Kind reminder Austria ". Un comentariu la postarea lui Pîslaru este asumată de contul REPER Diaspora și adresează același "kind reminder" ambasadei Austriei la București. În filmul "Teambuilding", formula "kind reminder" este asociată unei obscenități. Citește și: Compania care a produs „Teambuilding”, filmul de mare succes comercial, avea pierderi și datorii de milioane înainte să dea lovitura cu această satiră Pe 13 decembrie 2022, însă, Pîslaru spunea, într-un interviu la RFI, că "Abordarea de copil țâfnos și supărat pe lume nu ajută România".

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră