duminică 10 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Categorie: Internațional

5850 articole
Internațional

Rușii se răzbună pe civilii ucraineni

Rușii se răzbună pe civilii ucraineni. Confruntarea de pe câmpul de luptă şi de la masa negocierilor în războiul declanşat de Rusia prin atacul din 24 februarie asupra Ucrainei a crescut luni în intensitate, în timp ce negocierile de pace dintre cele două părţi continuă fără să se întrevadă deocamdată vreo concluzie tangibilă, consemnează agenţia DPA. Rușii se răzbună pe civilii ucraineni Rusia susţine că a făcut unele progrese pe câmpul de luptă, în timp ce Ucraina afirmă că ambele tabere sunt oarecum pe aceleaşi poziţii, impresia de ansamblu fiind că ofensiva rusă este în continuare într-un punct mort şi barbaria de pe front nu duce nicăieri. Punctul cel mai fierbinte rămâne oraşul-port Mariupol, înconjurat şi asediat de trupele ruse, care au dat duminică ucrainenilor un ultimatum să-l predea până luni dimineaţă, ultimatum respins de Kiev. Citește și: Presa rusă pro-Kremlin recunoaște, în premieră: 9.861 soldați ruși uciși în Ucraina Informaţiile de pe front sunt puţine şi greu sau imposibil de verificat. Rusia a susţinut luni că a ucis 80 de combatanţi ucraineni într-un atac asupra unei baze de antrenament în nord-vestul Ucrainei şi că a luat 60 de soldaţi ucraineni prizonieri lângă Kiev. În capitală, opt persoane au fost ucise într-un bombardament rusesc asupra unui centru comercial despre care Moscova afirmă că servea şi ca depozit de muniţii pentru lansatoarele multiple de rachete. Nimeni nu controlează cerul Ucrainei Confruntată cu rezistenţa ucraineană înverşunată ce i-a frânat înaintarea, Rusia şi-a intensificat operaţiunile navale şi aeriene, constată un responsabil al Pentagonului, potrivit AFP. Aviaţia rusă a "efectuat peste 300 de ieşiri în ultimele 24 de ore şi ucrainenii şi-au accelerat şi ei ritmul ieşirilor", dar aceste operaţiuni nu conduc la lupte aeriene, notează acel oficial. Armata rusă, explică el, de obicei lansează rachetele aer-sol asupra unor ţinte ucrainene acţionând din spaţiul aerian rus sau belarus, "nu se aventurează prea departe şi nici prea mult timp în spaţiul aerian ucrainean", pe care ucrainenii îl apără cu mare dexteritate, astfel că Rusia nu reuşeşte să obţină supremaţia aeriană. Cât despre atacurile cu rachete de înaltă precizie, cum ar fi racheta Kinjal, care, potrivit Moscovei, a fost folosită sâmbătă de Rusia în atacul de sâmbătă asupra unui depozit de armament din vestul Ucrainei, oficialul Pentagonului are semne de întrebare asupra existenţei unui stoc suficient de astfel de arme. Atacul asupra Odesei, incert Acelaşi responsabil al Pentagonului a vorbit şi despre o intensificare a activităţii navale ruse în nordul Mării Negre, dar deocamdată nu sunt indicii că un desant maritim în zona oraşului Odesa ar fi iminent. Respectiva zonă a fost minată de armata ucraineană, iar potrivit Rusiei cablurile de ancorare ale unor mine s-au rupt şi acestea plutesc în derivă pe mare, fiind un pericol pentru navigaţie. Citește și: Șeful RosCosmos: Ucraina lucra la un virus care i-ar fi făcut impotenți pe etnicii ruși (diplomat ucrainean) Pe ansamblu, concluzionează reprezentantul Pentagonului, "ceea ce vedem este o tentativă disperată a ruşilor de a-şi recăpăta elanul şi de a întoarce totul în favoarea lor", aceasta în timp ce în a 26-a zi a invaziei forţele ruse sunt în continuare blocate la 15 kilometri nord-vest şi la 30 de kilometri est de Kiev. Rușii se răzbună pe civilii ucraineni Pe câmpul de luptă, "dacă nu suntem deja într-un impas, ne apropiem rapid de el", rezumă la rândul său situaţia un oficial NATO, citat de CNN. Acesta remarcă faptul că un impas al ofensivei ruse este dintr-un anumit punct de vedere foarte periculos, întrucât armata rusă este tot mai mult înclinată să-şi folosească intens puterea de foc apelând la arme mai puţin precise şi mai devastatoare în zonele urbane, crescând victimele în rândul civililor. Niciuna dintre părţi nu dă înapoi, iar în ultimele zile trupele ruse au continuat să aducă întăriri şi să-şi remedieze disfuncţionalităţile logistice atât în jurul Kievului, cât şi pe direcţiile operaţiunilor ofensive din sud, notează acelaşi oficial al NATO. Evaluarea Alianţei, adaugă el, este că obiectivele Rusiei nu s-au schimbat, unul dintre acestea fiind capturarea capitalei Kiev. Putin refuză întâlnirea cu Zelenski În acest timp continuă negocierile, dar nu este clar ce discută părţile în conflict, care s-au întâlnit luni pentru încă o oră şi jumătate, după care au continuat tratativele în grupuri de lucru. Negociatorul ucrainean Mihailo Podoliak a estimat că negocierile s-ar putea prelungi încă vreo câteva săptămâni şi a apreciat că există semne ce arată că poziţia Moscovei devine "mai realistă" şi mai rezonabilă, fără a intra în detalii. Rusia cere în principal stabilirea unui statut de neutralitate pentru Ucraina, demilitarizarea acesteia, recunoaşterea suveranităţii Rusiei asupra Crimeii anexate şi dreptul la autodeterminare al provinciilor separatiste proruse din Donbas. Ucraina a manifestat o disponibilitate de compromis în privinţa unui statut de neutralitate, cu garanţii de securitate solide din partea Occidentului, nu însă şi în privinţa integrităţii sale teritoriale. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski insistă să se întâlnească cu omologul său rus Vladimir Putin pentru a negocia direct cu el. Kremlinul se menţine însă pe poziţii şi transmite că o astfel de întâlnire nu se va face până când cele două părţi nu vor conveni asupra unui plan de pace detaliat şi cere mai mult "dinamism" din partea Kievului.

Rușii se răzbună pe civilii ucraineni în Mariupol (sursa: dailysabah.com)
Presa sovietică pro-Kremlin recunoaște, în premieră: 9.861 soldați ruși uciși în Ucraina
Internațional

9.861 soldați ruși uciși în Ucraina

Presa rusă pro-Kremlin recunoaște, în premieră, faptul că 9.861 soldați ruși uciși în Ucraina. Komsomolskaya Pravda, un tabloid apropiat puterii din Rusia, a publicat, azi date șocante privind pierderile suferite de Rusia după invadarea Ucrainei. 9.861 soldați ruși uciși în Ucraina Publicația susține că 16.153 de persoane au fost rănite. Un print secreen al anunțului făcut de Komsomolskaya Pravda a fost publicat pe Twitter de către Yaroslav Trofimov, șeful corespondenților străini ai Wall Street Journal. „Komsomolskaya Pravda, tabloidul pro-Kremlin, spune că, potrivit cifrelor Ministerului rus al Apărării, 9.861 de soldați ruși au murit în Ucraina și 16.153 au fost răniți. Ultima informare oficială rusă a celor uciși în acțiune, pe 2 martie, a fost de 498 persoane. Fascinant că cineva a postat această informație pe surse”, a scris Trofimov, pe Twitter. Komsomolskaya Pravda, the pro-Kremlin tabloid, says that according to Russian ministry of defense numbers, 9,861 Russian soldiers died in Ukraine and 16,153 were injured. The last official Russian KIA figure, on March 2, was 498. Fascinating that someone posted the leaked number. pic.twitter.com/LHrBWIQ49z— Yaroslav Trofimov (@yarotrof) March 21, 2022 Un comentator a completat, susținând că aceste pierderi nu includ victimele soldaților de sub comanda teritoriilor separatiste rusești din Donbas. În Afganistan, URSS ar fi pierdut puțin sub 15.000 de soldați și ar fi înregistrat circa 53.000 de răniți. Acel război a durat însă zece ani. Citește și: Petiție pentru ca iubita lui Putin să fie expulzată din Elveția. Poliția spune că nu are indicii că ea trăiește în această țară

Zelenski, eroul presei din lumea liberă
Internațional

Zelenski, eroul presei din lumea liberă

Zelenski, eroul presei din lumea liberă: ziarele și revistele din Vest se înghesuie să-i pună fotografia pe copertă. De la Vanity Fair la Der Spiegel sau tabloidul The Mirror, imagina sa domină presa occidentală. Zelenski, eroul presei din lumea liberă Toate titlurile sunt favorabile. Der Spiegel, cel mai influent magazin din Germania, a plasat pe copertă imaginea sa și primarului Kievului, Vitali Kliciko, sub titlul „Cei de nesupus” („Die Unbeugsamen”). de altfel, Der Spiegel anticipa din 28 februarie evoluția imaginii președintelui Ucrainei, titrând: „Erou în devenire (...) Putin l-a subestimat”. Presa a făcut istorie din declarațiile sale. „I need ammo, not a ride”, a ajuns pe coperta din Times. Imaginea sa a devenit atât de populară încât președintele Franței, Emanuel Macron, pare să-i fi copiat ținuta. Îmbrăcat de obicei în costume impecabile, șeful statului francez a apărut, acum o săptămână, într-o ținută care este extrem de apropiată de cea a liderului de la Kiev. În fotografiile publicate de președinția Franței, Macron este în blugi și într-un hanorac care poartă sigla unei unități de parașutiști a armatei franceze. Până și barba lui Macron a fost lăsată să crească, ușor, în stilul lui Zelenski. Fotografiile, făcute în Camera de Aur a Palatului Élysée din Paris, care funcționează și ca birou al lui Macron, îl arată pe șeful statului francez duminică, aparent muncind din greu, răspunzând apelurilor liderilor internaționali. Aceste ipostaze seamănă izbitor cu imaginile cu Zelensky pregătindu-se să vorbească cu presa. Citește și: Petiție pentru ca iubita lui Putin să fie expulzată din Elveția. Poliția spune că nu are indicii că ea trăiește în această țară

Petiție pentru ca iubita lui Putin să fie expulzată din Elveția. Poliția spune că nu are indicii că ea trăiește în această țară Foto: Odessa.info
Internațional

Petiție pentru ca iubita lui Putin să fie expulzată din Elveția

Petiție pentru ca iubita lui Putin să fie expulzată din Elveția: peste 50.000 de persoane au semnat o petiție on-line pentru ca Alina Kabayeva să fie expediată la Moscova. Se presupune că aceasta ar locui la Lugano împreună cu cei patru copii ai lui Putin. Însă, duminică, departamentul federal de poliție și justiție a comunicat, la cererea canalului public de televiziune, că „nu există indicii în legătură cu prezența în Elveția a acestei persoane”. Petiția pentru expulzarea Alinei Kabayeva este denumită: reunificați-o pe Eva Braun cu Fuehrerul”. Petiție pentru ca iubita lui Putin să fie expulzată Autorii întreabă guvernul de la Berna de ce le permite complicilor lui Putin să se ascundă în Elveția. Petiția apreciază că „favorita unui dictator nebun și criminal de război” se ascunde de sancțiuni într-o țară cândva neutră. În acest timp, tatăl copiilor ei atacă Ucraina. În consecință, petiția solicită guvernului de la Berna să-i revoce dreptul de ședere și să nu-i mai permită intrarea în această țară. Presupusa iubită a lui Putin – Alina Kabaeva, fostă campioană olimpică la gimnastică ritmică – a atras atenția presei elvețiene și internaționale în 2015, când ar fi născut o fetiță în Lugano, cantonul Ticino. Putin a fost considerat tatăl copilului, deși purtătorul său de cuvânt a negat acest lucru, la acea vreme. Expertul în drept penal Mark Pieth apreciază că guvernul elvețian a devenit interesat acum de această chestiune. "Cred că autoritățile elvețiene au dreptate să investigheze problema. Nu este doar o chestiune privată. Cred că este problema Elveției dacă amanta lui Putin rămâne la noi", a spus el, citat de swissinfo.ch Pieth a apreciat că ar fi dăunătoare reputației Elveției dacă ea ar locui în această țară. Citește și: Probleme pentru procurorii lui Kovesi la Sofia: ex-premierul Boiko Borisov a fost eliberat, acuzația de folosire abuzivă de fonduri europene nu mai este pomenită

Soție de politician ucrainean milionar (sursa: Twitter/Euan_MacDonald)
Internațional

Soție de politician ucrainean milionar

Soție de politician ucrainean milionar. Soția unui politician a scos din Ucraina aproape 29 de milioane de dolari și un milion și jumătate de euro. Bancnotele au fost plasate în mai multe valize, potrivit Businessmagazin. Soție de politician ucrainean milionar Potrivit site-ului 24tv.ua, Serghei Lușcenko, un fost jurnalist și politician, a publicat pe contul său de Telegram o fotografie cu valizele cu bani și susține că este vorba despre Anastasia Kotvitskaia, soția fostului deputat Igor Kotvitski. Om de afaceri, el este considerat mâna dreaptă a lui Arsen Avakov, un politician bogat și influent, suspectat de corupție, care a fost ani de zile ministru de interne, sub diferite administrații, până în vara anului trecut, când ar fi demisionat la cererea președintelui Zelenski. Citește și: Biden vine în Europa pentru întâlniri cu NATO, UE și G7, dar nu merge în Ucraina Femeia a trecut granița în Ungaria cu o mașină înmatriculată în Ungaria și condusă de un cetățean maghiar. Vameșii ucraineni au permis trecerea autovehiculului, dar polițiștii de frontieră maghiari l-au verificat. Aceștia au găsit banii și au pus-o să declare întreaga sumă pe care o avea. Procurorii de la Kiev au deschis o anchetă. În presa ucraineană circulă de mult timp informația că sume mari de bani sunt scoase ilegal din țară, cu ajutorul unor polițiști de frontieră corupți, care primesc mită. Zilele trecute, poliția de frontieră română a anunțat, de asemenea, că un cuplu ucrainean a încercat să intre în vama Albița cu 1,6 milioane de dolari și 50.000 de euro ascunși în mașină.

Mariupol, punct strategic pentru Ucraina (sursa: frontnews.eu)
Internațional

Mariupol, punct strategic pentru Ucraina

Mariupol, punct strategic pentru Ucraina. Ministrul ucrainean al Apărării, Oleksii Reznikov, a declarat că apărătorii din Mariupol au jucat un „rol imens în distrugerea planurilor inamicului”. El a afirmat că forțele rusești au fost blocate în alte părți, dar a recunoscut o "situație dificilă" la nivel național, potrivit CNN. Mariupol, punct strategic pentru Ucraina Prin confruntarea cu atât de multă putere de foc rusă la Mariupol, Reznikov a declarat pe Facebook, „au fost salvate atâtea zeci de mii de vieți în întreaga Ucraină. Astăzi, Mariupol salvează Kievul, Dnipro și Odesa. Toată lumea trebuie să înțeleagă acest lucru”. Citește și: Biden vine în Europa pentru întâlniri cu NATO, UE și G7, dar nu merge în Ucraina Ucraina a respins un ultimatum de predare a orașului asediat Mariupol, după ce a trecut un termen limită rusesc stabilit luni la ora 5 a.m., ora Moscovei. Reznikov a susținut că forțele terestre rusești din alte părți au fost blocate. Acesta, a spus el, este motivul pentru care Moscova „face încercări disperate de a împinge trupele belaruse în iadul războiului din Ucraina”. Reznikov a spus că Rusia „nu mai visează să captureze Kievul, iar ei sunt fără suflu în regiunile Cernihiv & Sumy și primesc lovituri dureroase lângă Harkov, în regiunile Mykolaiv, Kherson și Luhansk”.

Lukașenko vrea să pună mâna pe cerealele ucrainene(sursa: aktuality.sk)
Internațional

Lukașenko regretă destrămarea URSS

Lukașenko regretă destrămarea URSS. Președintele Belarusului, Alexandr Lukașenko consideră că multe conflicte din lume ar fi putut fi evitate dacă Uniunea Sovietică ar fi continuat să existe, relatează TASS. Lukașenko regretă destrămarea URSS Dacă Uniunea Sovietică ar fi existat până în ziua de azi, am fi putut să evităm tot felul de conflicte din lume”, susține Lukașenko, într-un interviu acordat televiziunii japoneze TBS, care a fost postat sâmbătă pe canalul de YouTube Belarus-1. Citește și: Biden vine în Europa pentru întâlniri cu NATO, UE și G7, dar nu merge în Ucraina „Occidentul și America au trebuit întotdeauna să ia în considerare poziția Uniunii Sovietice”, susține liderul de la Minsk. „Lumea era multipolară. Un pol l-a contrabalansat pe celălalt. Cauza a ceea ce se întâmplă acum în lume este unipolaritatea, o monopolizare a planetei noastre de către Statele Unite”, consideră Lukașenko. „Prăbușirea Uniunii Sovietice este o tragedie” „M-am născut și am trăit în acea țară. Am fost loial acelei țări. Am fost membru al Partidului Comunist”, mărturisește el. „Pentru mine, la fel ca și pentru întreaga lume care și-a dat seama acum de asta, a fost o tragedie. Prăbușirea Uniunii Sovietice este o tragedie”, pretinde Lukașenko, potrivit G4Media.

China, între Occident și Rusia (sursa: cnn.com)
Internațional

China, între Occident și Rusia

China, între Occident și Rusia. Un eventual ajutor pe care China l-ar oferi Rusiei l-ar putea forța pe președintele chinez Xi Jinping să aleagă între relația comercială profitabilă de lungă durată cu Occidentul și parteneriatul strategic cu Moscova, notează Hotnews. China, între Occident și Rusia Din punct de vedere al comerțului, este clar, după convorbirea e aproape două ore a lui Biden cu Xi de vineri, după care Casa Albă a confirmat că sancțiunile împotriva Chinei reprezintă o opțiune, că Beijingul are o de făcut o alegere cu o miză extrem de mare. Citește și: Biden vine în Europa pentru întâlniri cu NATO, UE și G7, dar nu merge în Ucraina În pofida legăturilor comerciale în creștere cu Asia de Sud-Est și a unei economii care a devenit tot mai puțin dependentă de comerț în ultimul deceniu, interesele economice ale Chinei rămân puternic orientate către democrațiile occidentale, arată datele comerciale analizate de Reuters. Potrivit analiștilor, a fi de partea aliatului politic Rusia ar avea puțin sens economic pentru China, deoarece Statele Unite și Uniunea Europeană consumă în continuare mai mult de o treime din exporturile chineze. "În ceea ce privește chestiunea pur economică, dacă China ar trebui să facă o alegere - Rusia versus toți ceilalți - vreau să spun că pentru China este clar ce trebuie să facă, deoarece este atât de integrată cu toate aceste economii occidentale", a declarat Chad Bown, cercetător senior la think tank-ul Peterson Institute for International Economics, cu sediul la Washington, care urmărește îndeaproape comerțul cu China. Lovirea Beijingului cu tipul de sancțiuni economice de amploare care au fost impuse Rusiei ar avea consecințe potențial grave pentru Statele Unite și la nivel global, având în vedere că China este a doua cea mai mare economie a lumii și cel mai mare exportator. Peste 33% din exporturile Chinei merg în țările G7 Țările bogate din G7, care formează nucleul unei alianțe anti-Rusia în urma invaziei din Ucraina de luna trecută, consumă în continuare mai mult de o treime din exporturile Chinei. Aceasta reprezintă o scădere față de aproape jumătate din exporturile Chinei în urmă cu aproape două decenii, dar o cotă relativ constantă din 2014, când Rusia a anexat regiunea ucraineană Crimeea. Datele comerciale ale Chinei din ianuarie-februarie 2022 au arătat că exporturile către Uniunea Europeană au crescut cel mai mult, cu 24%. Importurile rusești din China sunt precum cele ale multor alte țări, în fruntea listei de bunuri aflându-se electronicele și bunurile de consum, inclusiv telefoane mobile, computere, îmbrăcăminte, jucării și încălțăminte. China a exportat de 10 ori mai multe telefoane mobile decât în Rusia, ca valoare, numai în Statele Unite, cu 32,4 miliarde de dolari în 2020, pe baza datelor UN Comtrade. Importurile Chinei din Rusia sunt dominate de petrol. Cu 27 de miliarde de dolari în 2020, petrolul brut și alte produse petroliere eclipsează toate celelalte importuri din Rusia, acestea fiind în principal mărfuri, inclusiv cupru, cherestea de conifere, gaze naturale lichefiate, cărbune, metale și minereuri.

Kievul nu cedează șantajului rusesc (sursa: Twitter/guyverhofstadt)
Internațional

Kievul nu cedează șantajului rusesc

Kievul nu cedează șantajului rusesc. Liderii de la Kiev au respins categoric ultimatumul primit din partea armatei ruse de a depune armele şi de a preda oraşul Mariupol, informează luni Reuters, preluat de Agerpres. Kievul nu cedează șantajului rusesc „Nu va exista nicio predare, nicio depunere a armelor”, a declarat viceprim-ministrul Irina Vereşciuk pentru Ukraîinska Pravda la primele ore ale zilei de luni. Răspunsul a fost deja comunicat părţii ruse, a spus ea. Citește și: Biden vine în Europa pentru întâlniri cu NATO, UE și G7, dar nu merge în Ucraina Irina Vereşciuk a cerut, în schimb, ca armata rusă să deschidă coridoare umanitare în Mariupol, oraşul-port din sud-estul Ucrainei asediat de forţele ruse. Mariupolul nu se predă Rusia a propus ca toate unităţile armate ucrainene să părăsească oraşul „fără arme şi muniţii pe ruta convenită cu Ucraina” şi a insistat asupra unui „răspuns oficial în scris” până la 5:00, ora Moscovei (02:00 GMT), luni dimineaţa. Armata rusă a trimis părţii ucrainene o scrisoare de opt pagini. Vicepremierul Vereşciuk a informat că răspunsul său către Moscova a fost: „în loc să vă pierdeţi vremea cu o scrisoare de opt pagini, mai bine deschideţi un coridor”.

Putin - Lukoil, yacht pentru patriarhul Kirill (sursa: danelis.ru)
Internațional

Putin - Lukoil, yacht pentru patriarhul Kirill

Putin - Lukoil, yacht pentru patriarhul Kirill. Stilul de viață al patriarhului Kirill al Rusiei este departe de modestia și cumpătarea clamate de ortodoxismul creștin. Avere personală: patru miliarde de dolari Fost agent KGB, Kirill a subordonat Biserica Ortodoxă Rusă și mai mult Kremlinului decât aceasta era deja. Anti-occidental și loial până la slugărnicie lui Vladimir Putin, patriarhul rus trăiește ca un oligarh. O analiză a Forbes din 2009, când Kirill a fost instalat în fruntea Bisericii, arăta că averea personală a lui Kirill era, deja, în 2006, de patru miliarde de dolari. Citește și: Purtătorul de cuvânt al BOR, atac dur la Patriarhul Kirill: „opulent patriarh demisionar din punct de vedere moral și creștin prin complicitatea sa cinică cu politicul asasin” Îmbogățirea începuse în anii '90, când Biserica a primit dreptul de a vinde alcool și tutun fără taxe. Ceasurile pe care Kirill le poartă sunt de zeci de mii de euro. Un astfel de obiect, marca Breguet, de 30.000 de dolari, a fost decupat de Patriarhie dintr-o fotografie care înfățișa o întâlnire a lui Kirill cu unul din miniștrii de Justiție ai Rusiei. Episodul a stârnit un scandal public. Putin - Lukoil, yacht pentru patriarhul Kirill Un bun anume din colecția aflată la dispoziția lui Kirill, însă, are o poveste spectaculoasă. Este vorba despre un yacht evaluat la patru milioane de dolari numit "Pallada". Potrivit mai multor publicații rusești, yacht-ul a fost proprietatea Kremlinului, care l-a vândut companiei Lukoil. Iar aceasta din urmă l-a donat Bisericii Ortodoxe Ruse. Potrivit presei ruse, Lukoil nu a dezvăluit niciodată costul tranzacției și nici motivul donației către Biserică. Yacht-ul are dotări de lux și poate găzdui până la opt pasageri în condiții care sunt asigurate cu costuri exorbitante.

Este neclar motivul tragediei din Norvegia (sursa: Twitter/NATO Air Command)
Internațional

Este neclar motivul tragediei din Norvegia

Este neclar motivul tragediei din Norvegia. Trupurile neînsuflețite ale membrilor echipajului avionului militar american prăbuşit vineri în timpul unor exerciţii în Norvegia au fost recuperate, a transmis duminică postul norvegian NRK, citând surse din cadrul poliţiei, potrivit Agerpres. Este neclar motivul tragediei din Norvegia Cele patru victime, toate aparţinând forţelor americane, au fost transportate pe calea aerului de la locul accidentului în provincia Nordland, din nord-vestul Norvegiei. Citește și: Biden vine în Europa pentru întâlniri cu NATO, UE și G7, dar nu merge în Ucraina În urma prăbuşirii nu au existat supravieţuitori. Din cauza condiţiilor meteo şi a pericolului de avalanşe şi alunecări de teren, recuperarea aeronavei avariate s-a dovedit dificilă. Deocamdată este neclar din ce motiv s-a prăbuşit aparatul de zbor V-22 Osprey. Tahograful care înregistrează datele de zbor a fost recuperat şi ar putea oferi indicii despre ultimele momente de dinaintea prăbuşirii, a relatat NRK. Exerciţiul NATO „Cold Response” Aparatul V-22 Osprey participa la exerciţiile militare NATO „Cold Response”, începute cu o săptămână în urmă şi care vor lua sfârşit la 1 aprilie. Exerciţiul „Cold Response” se desfăşoară din doi în doi ani în condiţiile de iarnă din Norvegia şi implică în jur de 30.000 de militari - forţe terestre, marine şi aeriene - din 27 de state aliate şi ţări partenere ale NATO.

China spune că nu va ajuta Rusia cu arme (sursa: newsus.cgtn.com)
Internațional

China spune că nu va ajuta Rusia cu arme

China spune că nu va ajuta Rusia cu arme. Ambasadorul Chinei în SUA, Qin Gang, a declarat că ţara sa nu va trimite „arme şi muniţie” nici Rusiei, nici Ucrainei, pe fondul zvonurilor privind un presupus sprijin al Beijingului faţă de invazia rusă, transmite EFE, citat de Agerpres. China spune că nu va ajuta Rusia cu arme „Există multă dezinformare cu privire la sprijinul militar al Chinei pentru Rusia. Dezminţim. Ceea ce trimite China sunt medicamente şi saci de dormit. Nu trimitem nici arme şi nici muniţii niciuneia dintre părţi”, a dat asigurări diplomatul chinez într-un interviu acordat duminică postului CBS. Citește și: Biden vine în Europa pentru întâlniri cu NATO, UE și G7, dar nu merge în Ucraina Totodată, Qin Gang a subliniat că ţara sa „este împotriva războiului” şi că va face „tot ceea ce este nevoie pentru a detensiona această criză”, cu toate că a refuzat să condamne invazia, notează EFE. Ambasadorul Qin Gang a calificat conversaţia dintre cei doi lideri drept „sinceră, profundă şi constructivă”, şi în timpul căreia Xi „a spus foarte clar” că Beijingul „mizează pe pace şi se opune războiului”. Întrebat care este motivul pentru care China nu condamnă deschis invazia, Qin Gang a calificat drept „naivă” convingerea că „condamnările rezolvă problema” şi a pledat pentru „diplomaţie”. Cooperare comercială și economică normală între China și Rusia Solicitat să răspundă dacă China oferă susţinere financiară Rusiei în invazia acestei ţări împotriva Ucrainei, Qin Gang s-a limitat să spună că ambele ţări menţin "o cooperare comercială, economică, financiară şi energetică normală". Totodată, diplomatul chinez a apreciat că „relaţia de încredere” dintre Rusia şi China pune Beijingul într-o „poziţie unică pentru a putea media” în soluţionarea conflictului. „China este parte a soluţiei, nu parte a problemei”, a insistat el. Îngrijorare la Casa Albă Administrația Biden este în continuare îngrijorată de faptul că China ia în considerare să răspundă cererii Rusiei de a o ajuta cu echipament militar, a declarat secretarul de presă al Casei Albe, Jen Psaki, într-o conferință de presă, relatează The Guardian. „Avem această îngrijorare. Președintele a detaliat care ar fi implicațiile și consecințele dacă China oferă sprijin material Rusiei în timp ce aceasta conduce atacuri brutale împotriva orașelor și civililor ucraineni. Și asta este ceva ce vom urmări și lumea va urmări”, a spus Psaki.

Republica Moldova nu este amenințată de Putin (sursa: noi.md)
Internațional

Republica Moldova nu este amenințată de Putin

Republica Moldova nu este amenințată de Putin. Ambasadorul SUA la Chişinău, Kent Logsdon, a declarat că nu există deocamdată indicii că Rusia ar putea ataca Republica Moldova, relatează Deschide.md. Republica Moldova nu este amenințată de Putin „Suntem cu toţii atenţi la orice semn şi la orice ştire ca să ne dăm seama ce se întâmplă în imediata vecinătate a frontierei Republicii Moldova. În acest moment nu avem indicii că Republica Moldova ar putea fi ţinta unui atac, dar suntem foarte îngrijoraţi de ceea ce ar putea să se întâmple în regiune, în special în contextul imaginilor pe care le vedem în fiecare zi a ceea ce se întâmplă în Ucraina”, a spus diplomatul american. Citește și: Biden vine în Europa pentru întâlniri cu NATO, UE și G7, dar nu merge în Ucraina În contextul confruntării militare cu Rusia, Kievul trebuie să acorde o atenţie deosebită Transnistriei, mai ales că aerodromul de la Tiraspol poate deveni un punct de desant al trupelor ruse pentru ofensiva asupra Odesei, declaraseră recent generalul forţelor armate ucrainene Serghei Krivonos şi expertul militar ucrainean Oleg Jdanov, potrivit RBC.ua. Transnistria nu reprezintă o ameninţare deosebită De asemenea, primarul oraşului Odesa, Ghennadi Truhanov, îşi exprimase săptămâna trecută preocuparea faţă de posibilitatea ca trupele ruse din Transnistria să participe la ofensiva rusă împotriva Odesei concomitent cu cele care ar veni dinspre localitatea Voznesensk, regiunea Nikolaiev. „Este o intenţie pe care ei (ruşii) nu o ascund. Dar până când gruparea de trupe ruse care avansează spre Voznesensk nu va ajunge la Odesa, Transnistria va sta foarte liniştită. Mai ales că noi avem suficiente trupe şi artileria noastră poate ajunge adânc în teritoriul transnistrean”, a afirmat Jdanov. Pentru Ucraina în ansamblul ei, dimensiunea contingentului rus din Transnistria nu reprezintă o ameninţare deosebită. Rusia dispune acolo de un efectiv de circa 3.000 de soldaţi repartizaţi în câteva unităţi de luptă, un batalion de tancuri, două batalioane motorizate şi unul de artilerie. Restul sunt unităţi de sprijin, a explicat acelaşi expert ucrainean. El a exprimat îndoieli că ruşii ar putea efectua în Transnistria o mobilizare forţată, aşa ca în regiunile Lugansk şi Doneţk, controlate de separatiştii proruşi. Motivul pentru care zona transnistreană trebuie să se afle în atenţia autorităţilor de la Kiev este explicat de generalul Krivonos. Pericolul constă în aceea că aeroportul militar de la Tiraspol ar putea deveni un punct important pentru desantul de trupe ruseşti care să participe la ofensiva împotriva Odesei.

Zelenski, pregătit de negocieri cu Putin (sursa: republicworld.com)
Internațional

zelenski pregătit de negocieri cu Putin

Zelenski, pregătit de negocieri cu Putin. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat duminică că este pregătit să negocieze cu președintele rus Vladimir Putin, dar a avertizat că, dacă orice încercare de negociere va eșua, ar putea însemna că lupta dintre cele două țări va duce la „un al treilea război mondial”. Zelenski, pregătit de negocieri cu Putin „Sunt pregătit pentru negocieri cu el. Am fost pregătit în ultimii doi ani. Și cred că, fără negocieri, nu putem pune capăt acestui război”, a declarat Zelenski pentru CNN. Citește și: Biden vine în Europa pentru întâlniri cu NATO, UE și G7, dar nu merge în Ucraina „Dacă există doar 1% șansă pentru noi de a opri acest război, cred că trebuie să profităm de această șansă. Trebuie să facem acest lucru. Pot să vă spun despre rezultatul acestor negocieri - în orice caz, pierdem oameni zilnic, oameni nevinovați pe teren”, a spus el. El a continuat: „Forțele rusești au venit să ne extermine, să ne ucidă. Iar noi putem demonstra că demnitatea poporului nostru și a armatei noastre că suntem capabili să dăm o lovitură puternică, suntem capabili să ripostăm. Dar, din păcate, demnitatea noastră nu va păstra viețile. Așadar, cred că trebuie să folosim orice format, orice șansă pentru a avea posibilitatea de a negocia, posibilitatea de a discuta cu Putin. Dar dacă aceste încercări eșuează, asta ar însemna că acesta este un al treilea război mondial”.

Peste 115 copii uciși în Ucraina (sursa: Twitter/Defence of Ukraine
Internațional

Peste 115 copii uciși în Ucraina

Peste 115 copii uciși în Ucraina. Trupele rusești au ucis 115 copii și alți 148 au fost răniți în Ucraina, începând cu 24 februarie, potrivit datelor furnizate de Parchetul General ucrainean, relatează Ukrinform. Peste 115 copii uciși în Ucraina „În dimineața zilei de 21 martie 2022, numărul confirmat de copii uciși ca urmare a invaziei rusești la scară largă se ridica la 115. Numărul copiilor răniți a crescut la 148. Cel mai mare număr de victime a fost înregistrat în regiunea Kiev - 58, regiunea Harkov - 38, regiunea Donețk - 29, regiunea Cernihiv - 31, regiunea Mykolaiv - 22, orașul Kiev - 16, regiunea Zhytomyr - 15, regiunea Sumy - 14, și regiunea Kherson - 15", a scris serviciul de presă al PGO pe Telegram, relatează Ukrinform. Citește și: Biden vine în Europa pentru întâlniri cu NATO, UE și G7, dar nu merge în Ucraina În plus, loviturile aeriene regulate și bombardamentele forțelor armate ruse asupra infrastructurii civile și zonelor rezidențiale au avariat 530 de instituții de învățământ. Dintre acestea, 72 au fost complet distruse. Cele mai multe școli și grădinițe avariate se află în regiunea Donețk, regiunea Harkov, regiunea Kiev, regiunea Cernihiv, regiunea Mykolaiv, regiunea Sumy, regiunea Kherson și în Kiev. În plus, au fost distruse și avariate peste 40 de facilități pentru copii, inclusiv facilități medicale, școli de artă, facilități sportive și biblioteci. Datele privind pierderile sunt în curs de clarificare, deoarece calculul este complicat din cauza intensității ridicate a ostilităților.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră