vineri 01 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Categorie: Internațional

5839 articole
Internațional

Turcia cere SUA eliminarea sancţiunilor impuse

Turcia cere SUA eliminarea sancţiunilor impuse. Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a cerut eliminarea sancţiunilor impuse de SUA care împiedică unele achiziţii de armament ale ţării sale, şi a altor măsuri "unilaterale" care reduc capacitatea celor doi aliaţi din NATO de a-şi atinge obiectivele comerciale pe termen lung. Turcia cere SUA eliminarea sancţiunilor impuse Între aliaţii din NATO s-au creat în ultimii ani tensiuni legate de mai multe chestiuni, începând cu diferenţe între politicile din estul Mediteranei, Siria şi Gaza, şi mergând până la achiziţia de către Turcia a unor sisteme de apărare antiaeriană S-400, care a atras sancţiunile americane şi a dus la excluderea Turciei din programul de dezvoltare a avioanelor de vânătoare F-35, în 2019. Citește și: EXCLUSIV Pandele a băgat Voluntari în faliment și acum cerșește agresiv bani de la Consiliul Județean Ilfov ca să plătească gunoierii și curentul Ulterior, Turcia a încercat să cumpere 40 de avioane de vânătoare F-16 Block-70 şi 79 de seturi pentru modernizare din Statele Unite. Acordul a fost aprobat numai după ce Ankara a acceptat aderarea Suediei la NATO, moment care a marcat şi o dezgheţare a relaţiilor cu Washingtonul. Turcia şi SUA au un obiectiv comun pe termen lung de creştere a comerţului bilateral până la 100 de miliarde de dolari anual, de la 30 de miliarde în 2023. Erdogan vrea cooperarea cu SUA Cu ocazia unei vizite la New York pentru participarea la Adunarea Generală a ONU, Erdogan a afirmat în faţa unor oameni de afaceri turci şi americani că el crede în posibilitatea atingerii obiectivului menţionat, însă cooperarea cu SUA în domeniul industriei de apărare nu şi-a atins nici pe departe potenţialul, din cauza sancţiunilor încă în vigoare. "De aceea, trebuie renunţat la măsuri unilaterale, cum ar fi tarifele suplimentare în domeniile fierului, oţelului şi aluminiului, anchetele şi sancţiunile CAATSA", a spus luni preşedintele turc, referindu-se la legea americană pentru contracararea prin sancţiuni a adversarilor (Countering America's Adversaries Through Sanctions Act). "Sper că am deschis un capitol nou cu proiectul de modernizare a F-16 şi ne aşteptăm la eliminarea permanentă a restricţiilor la export în acest domeniu", a adăugat el. Liderul de la Ankara a mai afirmat că Turcia este avantajoasă pentru lanţurile de aprovizionare şi a menţionat ca exemplu cooperarea în producţia şi achiziţia de muniţie de calibrul 155 mm, un tip de obuze important în războiul dintre Rusia şi Ucraina. Sancțiunile impuse de Washington Washingtonul a sancţionat de asemenea mai multe persoane fizice şi companii turce pentru nerespectarea sancţiunilor împotriva Rusiei. Deşi sprijină Ucraina, Turcia se opune acestor măsuri, susţinând totodată că nu vor fi ocolite pe teritoriul său. În afară de F-16, turcii şi-au manifestat interesul şi pentru avioanele Eurofighter Typhoon din Germania, Regatul Unit şi Spania, însă au fost nemulţumiţi de lipsa de progrese cauzată de reticenţa Berlinului. Luni, Erdogan s-a întâlnit la New York cu cancelarul german Olaf Scholz, a anunţat cancelaria prezidenţială, care a comunicat că preşedintele a transmis disponibilitatea Turciei de a ameliora cooperarea în toate domeniile şi de a valorifica oportunităţile comune în avantajul ambelor părţi

Turcia cere SUA eliminarea sancţiunilor impuse (sursa: Facebook/Recep Tayyip Erdoğan)
Sora liderului nord-coreean iese la rampă (sursa: KCNA)
Internațional

Sora liderului nord-coreean iese la rampă

Sora liderului nord-coreean iese la rampă. Kim Yo Jong, influenta soră a liderului nord-coreean Kim Jong Un, a criticat prezenţa unui submarin nuclear american în portul sud-coreean Busan, a relatat marţi agenţia de stat KCNA. Sora liderului nord-coreean iese la rampă Kim Yo Jong a afirmat că prezenţa submarinului este o dovadă a ambiţiei SUA de a-şi "evidenţia avantajele nuclear-strategice, de a-şi arăta forţa şi de a spori ameninţarea", potrivit KCNA. Citește și: EXCLUSIV Pandele a băgat Voluntari în faliment și acum cerșește agresiv bani de la Consiliul Județean Ilfov ca să plătească gunoierii și curentul Nava USS Vermont a ajuns luni la baza navală din Busan pentru realimentare şi pentru a le permite membrilor de echipaj să se odihnească, a transmis agenţia sud-coreeană de presă Yonhap, citând forţele navale sud-coreene. Remarcile sorei lui Kim Jong Un au fost publicate după întâlnirea de luni de pe marginea Adunării Generale a ONU dintre miniştrii de externe din Coreea de Sud, SUA şi Japonia, la care aceştia şi-au exprimat preocuparea faţă de recenta dezvăluire de către Coreea de Nord a facilităţilor sale de îmbogăţire a uraniului, precum şi faţă de continuarea cooperării acestei ţări cu Rusia. Participanţii la întâlnire au convenit să facă demersuri pentru organizarea unui summit trilateral în cursul acestui an, a mai indicat un comunicat al Ministerului de Externe sud-coreean.

Putin vrea pace în termenii lui (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin vrea pace în termenii lui

Putin vrea pace în termenii lui. Kremlinul a dat asigurări marţi că războiul din Ucraina se va încheia numai atunci când Rusia îşi va îndeplini obiectivele, ca răspuns la declaraţiile preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski că sfârşitul războiului este aproape. Putin vrea pace în termenii lui "Orice război se termină, într-un fel sau altul, cu pace. Dar pentru noi nu există altă opţiune decât atingerea obiectivelor stabilite", a declarat Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse, în conferinţa sa de presă telefonică zilnică. Citește și: EXCLUSIV Pandele a băgat Voluntari în faliment și acum cerșește agresiv bani de la Consiliul Județean Ilfov ca să plătească gunoierii și curentul El a adăugat că, "de îndată ce aceste obiective vor fi atinse într-un fel sau altul, operaţiunea militară specială se va încheia". Într-un interviu acordat televiziunii americane, Zelenski a declarat: "Suntem mai aproape de pace decât credem". Preşedintele ucrainean a subliniat că, pentru aceasta, Ucraina trebuie să fie "foarte puternică" şi să-l oblige pe preşedintele rus Vladimir Putin, care ar fi foarte îngrijorat de prezenţa trupelor ucrainene în regiunea de graniţă Kursk, să oprească războiul. Planul lui Zelenski Kremlinul şi-a exprimat luni disponibilitatea de a "studia cu atenţie planul de victorie" pe care Zelenski îl va prezenta în această săptămână în timpul deplasării sale în Statele Unite. Potrivit presei, planul include garanţii de securitate; un program de asistenţă economică; angajamentul privind viitoarea aprovizionare cu armament, inclusiv cu rachete cu rază lungă de acţiune, şi presiuni diplomatice pentru ca Rusia să accepte să se aşeze la masa tratativelor şi să negocieze o soluţionare paşnică a conflictului. Totodată, Zelenski a cerut în discursul său de la sesiunea plenară a Summitului Viitorului, desfăşurat la sediul ONU din New York, o participare semnificativă la reuniunea pe care o pregăteşte cu scopul de a creşte presiunea internaţională asupra Rusiei pentru ca această ţară să pună capăt războiului. Rusia nu participă la summit-ul de pace Deocamdată, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe rus, Maria Zaharova, a dat asigurări că Rusia nu va participa la niciun summit de pace pentru Ucraina care se bazează pe formula propusă de preşedintele ucrainean. Ea a menţionat însă că Rusia nu respinge "o soluţie politico-diplomatică a crizei" care să se bazeze pe condiţiile propuse la jumătatea lunii iunie de preşedintele rus. Cu acel prilej, Putin a propus ca Kievul să-şi retragă trupele din cele patru regiuni anexate de Moscova (Doneţk, Lugansk, Herson şi Zaporojie) şi să renunţe la planurile sale de aderare la NATO, în schimbul unei încetări imediate a focului şi a începerii negocierilor de pace.

Rusia, scad veniturile din petrol, gaze (sursa: Gazprom)
Internațional

Rusia, scad veniturile din petrol, gaze

Rusia, scad veniturile din petrol, gaze. Guvernul rus se aşteaptă în următorii trei ani la o scădere a veniturilor din petrol şi gaze, în urma preţurilor mai scăzute la energie şi a unui regim fiscal mai blând pentru Gazprom, transmite Bloomberg. Rusia, scad veniturile din petrol, gaze Conform unui proiect de buget pe trei ani consultat de Bloomberg, această sursă cheie de fonduri pentru Kremlin va scădea cu 14% din 2024 în 2027, cu implicaţii asupra războiului din Ucraina şi a cheltuielilor militare ale Rusiei. Citește și: EXCLUSIV Pandele a băgat Voluntari în faliment și acum cerșește agresiv bani de la Consiliul Județean Ilfov ca să plătească gunoierii și curentul Industria petrolului şi gazelor din Rusia ar urma să contribuie anul viitor la buget cu 10.940 miliarde de ruble (118 miliarde de dolari) sub formă de taxe, conform proiecţiilor guvernamentale. Ar fi cu 3,3% mai puţin decât proiecţiile din 2024. Veniturile anuale ar urma să scadă în continuare în următorii doi ani, ajungând la 9.770 miliarde de ruble în 2027, conform documentelor. Biroul de presă al Guvernului rus nu a răspuns solicitărilor Bloomberg de a comenta informaţia. Fluxul de petrodolari a ajutat Kremlinul să continue agresiunea sa militară contra Ucrainei, chiar dacă statele occidentale au ajutat militar Kievul cu miliarde de dolari şi au impus sancţiuni menite să reducă câştigurile Rusiei de pe urma exporturilor de energie. Moscova a ocolit sancţiunile, făcând rost de o flotă fantomă de petroliere şi vase pentru livrarea de gaze naturale lichefiate (GNL) către noii clienţi din Asia. Declinul veniturilor Un alt factor care contribuie la declinul proiectat al veniturilor Rusiei din petrol şi gaze este planul de a renunţa la povara fiscală asupra Gazprom, care a fost o sursă de numerar pentru Guvern. De la invazie, compania a renunţat la majoritatea exporturilor sale prin gazoducte spre Europa, anterior cea mai mare piaţă externă a sa. Decizia a provocat anul trecut Gazprom primele pierderi nete din acest secol. Totuşi, Guvernul a impus Gazprom o taxă pe profit, aşteptând să primească încă 50 miliarde de ruble de la companie în fiecare lună, între 2023 şi 2025. Acum există un plan de a atenua povara fiscală asupra Gazprom, arată documentele. Dacă planul va fi adoptat, regimul fiscal mai blând va reduce veniturile Rusiei din producţia de petrol şi gaze cu peste 30% faţă de 2023, la uşor peste 1.000 miliarde de ruble în 2025, conform calculelor Bloomberg.

Zelenski, prea mulți bani americani (Trump) (sursa: Facebook/Donald J. Trump)
Internațional

Zelenski, prea mulți bani americani (Trump)

Zelenski, prea mulți bani americani (Trump). Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski ar vrea ca democraţii să câştige alegerile prezidenţiale din SUA din noiembrie, susţine candidatul republican şi fostul preşedinte Donald Trump. Zelenski, prea mulți bani americani (Trump) "Cred că Zelenski este cel mai tare om de vânzări din istorie. De fiecare dată când vine în SUA, pleacă cu 60 de miliarde de dolari", a remarcat luni Trump la un miting în statul Pennsylvania. Zelenski "vrea foarte mult ca ei (democraţii) să câştige aceste alegeri, dar eu aş face altfel, voi reuşi să fac pace", a adăugat Trump. Citește și: EXCLUSIV Pandele a băgat Voluntari în faliment și acum cerșește agresiv bani de la Consiliul Județean Ilfov ca să plătească gunoierii și curentul Candidatul republican nu a dat alte detalii privind planul său de pace în afară de a reitera că, dacă va câştiga alegerile din 5 noiembrie, va discuta cu Zelenski şi cu preşedintele rus Vladimir Putin şi va insista să ajungă la un acord. Afirmaţia lui Trump contrastează cu opinia adoptată de unii dintre aliaţii săi care spun că Ucraina ar saluta o revenire a lui Trump la Casa Albă întrucât este singurul potrivit să negocieze cu Putin încheierea războiului din Ucraina. Zelensky în SUA Aflat în SUA pentru a lua parte la cea de-a 79-a sesiune a Adunării Generale a ONU, Volodimir Zelenski a afirmat la rândul său luni că o acţiune decisivă a Statelor Unite, în acest moment, ar putea face ca războiul să ia sfârşit anul viitor. Săptămâna trecută, Donald Trump a indicat că "probabil" se va întâlni cu Zelenski în cursul vizitei acestuia în SUA, dar nu a fost stabilită o întâlnire, conform unor apropiaţi ai fostului preşedinte american. În weekend, Zelenski a vizitat o fabrică de arme din Pennsylvania împreună cu guvernatorul democrat Josh Shapiro, aliat al candidatei democrate la preşedinţie Kamala Harris, ceea ce i-a înfuriat pe unii asociaţi ai lui Trump. Americanii de origine est-europeană, inclusiv ucraineană şi poloneză, au devenit un potenţial bloc electoral pentru amândouă taberele din SUA, atât democrată cât şi republicană, mai ales în Pennsylvania, unde trăiesc importante comunităţi de polonezi şi ucraineni.

Preşedinta Maia Sandu este preferata electoratului (sursa: Facebook/Maia Sandu)
Internațional

Preşedinta Maia Sandu este preferata electoratului

Preşedinta Maia Sandu este preferata electoratului. Preşedinta Maia Sandu conduce în cursa prezidenţială, la fel ca şi votul "da" la referendumul pentru integrarea în Uniunea Europeană, ambele stabilite pentru 20 octombrie, potrivit unui sondaj realizat de compania iData şi publicat luni în presa din Republica Moldova. Preşedinta Maia Sandu este preferata electoratului Dacă duminica viitoare ar avea loc alegerile, Maia Sandu ar obţine 26,8% din voturile alegătorilor, urmată de Renato Usatîi, liderul Partidul Nostru, cu 12,7% din voturi, şi de fostul procuror general al R. Moldova, Alexandr Stoianoglo, cu 11,2% din voturi. Citește și: EXCLUSIV Pandele a băgat Voluntari în faliment și acum cerșește agresiv bani de la Consiliul Județean Ilfov ca să plătească gunoierii și curentul Liberala Maia Sandu, aflată în fruntea statului din 2020, a fost al doilea candidat înregistrat de comisia electorală după Stoianoglo, candidat susţinut de Partidul Socialiştilor şi de simpatizanţii pro-ruşi. Renato Usatîi, un fost om de afaceri, a locuit în Rusia aproape un deceniu, dar în 2014 a decis să revină în R. Moldova şi să intre în politică. Anul trecut s-a aflat că Renato Usatîi i-a cerut preşedintelui Vladimir Putin să i se retragă cetăţenia rusă, deoarece nu poate avea legături cu o ţară care "foloseşte teroarea împotriva propriilor cetăţeni". Majoritatea moldovenilor, pro UE În ceea ce priveşte referendumul constituţional privind integrarea în UE, care va avea loc tot pe 20 octombrie, 46% dintre alegători ar vota în favoarea acestei opţiuni, în cazul în care consultarea populară ar avea loc duminica aceasta, spune iData. Un procent de 39% dintre cetăţeni resping aderarea la UE, în timp ce 12,7% nu s-au decis încă, relevă sondajul. Din totalul persoanelor consultate, 67% au spus că vor merge în mod sigur să voteze la referendumul din 20 octombrie. Potrivit directorului general al iData, Mihai Bologan, susţinătorii aderării la UE sunt concentraţi, în principal, în capitală şi în centrul ţării. "Sunt doar câteva regiuni în care sunt mulţi opozanţi", a mai spus el, citat de portalul NordNews.md. Până în prezent, a mai fost autorizat să candideze la alegeri şi fostul premier al ţării, Vasile Tarlev.

Croația va reintroduce serviciul militar obligatoriu (sursa: Facebook/Ivan Anušić)
Internațional

Croația va reintroduce serviciul militar obligatoriu

Croația va reintroduce serviciul militar obligatoriu. Guvernul croat merge mai departe cu planurile sale de a reintroduce serviciul militar obligatoriu, la 17 ani după ce recrutarea tinerilor în armată a fost eliminată. Croația va reintroduce serviciul militar obligatoriu Un proiect de lege privind reintroducerea obligativităţii serviciului militar va fi prezentat în curând în parlament, a indicat luni ministrul croat al apărării, Ivan Anusic, citat de portalul index.hr. Citește și: EXCLUSIV Pandele a băgat Voluntari în faliment și acum cerșește agresiv bani de la Consiliul Județean Ilfov ca să plătească gunoierii și curentul Serviciul militar va fi de două luni şi va cuprinde o pregătire de bază, primii recruţi urmând să îşi înceapă serviciul la 1 ianuarie 2025. Se aşteaptă ca parlamentul croat să aprobe acest proiect de lege. Serbia anunță planuri similare Săptămâna trecută, preşedintele Serbiei, Aleksandar Vucic, a anunţat planuri similare pentru ţara sa. Acolo, serviciul militar va avea o durată de 75 de zile. Între 4.000 şi 4.500 de recruţi sunt aşteptaţi în anul 2025, potrivit ministrului croat al apărării. Anual, între 17.000 şi 18.000 de tineri croaţi împlinesc 18 ani. Noua lege îi vizează pe cei cu vârste cuprinse între 18 şi 27 de ani. Potrivit proiectului de lege, oricine are posibilitatea de a amâna serviciul militar pentru a-şi finaliza mai întâi studiile. Croaţii pot refuza serviciul militar din motive de conştiinţă, dar ar trebui să efectueze un serviciu civil alternativ. Costul pregătirii unei generaţii de recruţi s-ar ridica la aproximativ 5 milioane de euro (5,58 milioane de dolari), a estimat ministrul Anusic. Având în vedere situaţia actuală de securitate, nu este oportun să fim economi când vine vorba de echiparea şi modernizarea armatei, a spus în continuare el, evocând recenta mărire a salariilor ofiţerilor.

Prizonierii ucraineni sunt torturați în Rusia (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Prizonierii ucraineni sunt torturați în Rusia

Prizonierii ucraineni sunt torturați în Rusia. Prizonierii ucraineni sunt în mod deliberat privaţi de asistenţă medicală în închisorile din Rusia, iar unii medici au luat parte la acte de tortură într-unul din penitenciare, dezvăluie luni o comisie de anchetă a Consiliului ONU pentru drepturile omului. Prizonierii ucraineni sunt torturați în Rusia Comisia, creată pentru a ancheta asupra încălcărilor drepturilor omului în Ucraina de la invazia pe scară largă a Rusiei în februarie 2022, a concluzionat deja că forţele de ocupaţie ruse utilizează "în mod sistematic" tortura. Citește și: EXCLUSIV Pandele a băgat Voluntari în faliment și acum cerșește agresiv bani de la Consiliul Județean Ilfov ca să plătească gunoierii și curentul Însă în raportul său oral în faţa Consiliului în această luni, comisia subliniază că aria geografică extinsă şi similitudinea metodelor utilizate "demonstrează că tortura a fost folosită ca practică curentă şi acceptabilă de către autorităţile ruse, cu un sentiment de impunitate". Dincolo însă de tortura sistematică şi violurile din lagărele de prizonieri sau violurile asupra femeilor din oraşele şi satele ocupate de trupele ruse, Comisia notează "absenţa oricărui ajutor medical adecvat pentru cei care aveau nevoie disperată de el" în numeroase centre de detenţie controlate de către autorităţile ruse. "Într-unul dintre aceste centre, medicii închisorii au participat chiar la şedinţe de tortură", subliniază preşedintele comisiei, Erik Mose, în raportul său oral în faţa Consiliului. Mărturii ale foștilor prizonieri Cu titlu de exemplu, Mose evocă mărturiile unor foşti prizonieri ucraineni în închisoarea Olenivka, din estul Ucrainei. La 29 iulie 2022, o explozie în centrul de detenţie Olenivka a provocat moartea mai multor prizonieri ucraineni. Ruşii au acuzat forţele ucrainene de bombardarea închisorii. Kievul, aliaţii săi occidentali şi mulţi analişti cred însă că în spatele exploziei au fost ruşii. Potrivit martorilor, "nu a fost acordată nicio asistenţă medicală imediată multor zeci de persoane care au suferit răni ce le-au pus viaţa în pericol", a declarat Mose. Doar medici militari dintre prizonieri au încercat să acorde ajutor răniţilor, subliniază raportul. "Ei au văzut multe persoane murind în acea noapte, în timp ce responsabilii coloniei Olenivka stăteau şi priveau", a acuzat şeful comisiei ONU. Sechelele fizice şi psihologice sunt profunde, iar nevoile în materie de sănătate mintală sunt enorme, conform mărturiilor colectate de Comisie. "Eram bântuit de teama de a fi încarcerat din nou. Sunt acasă din punct de vedere fizic, dar încă mă simt încarcerat mental de trauma provocată de ruşi", spune unul dintre aceşti foşti prizonieri torturaţi. Numeroase victime au exprimat "nevoia vitală de a se face dreptate", iar preşedintele Comisiei a insistat asupra continuării strângerii de dovezi.

Așteptările lui Zelenski de la SUA (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Așteptările lui Zelenski de la SUA

Așteptările lui Zelenski de la SUA. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a început luni o vizită în SUA, unde urmează să îşi prezinte "planul pentru victorie", context în care ucrainenii se aşteaptă la mai mult sprijin într-o etapă crucială a războiului, precum şi la mai multă claritate din partea aliatului lor cheie cu privire la dimensiunea angajamentului acestuia. Așteptările lui Zelenski de la SUA Următoarele luni vor fi decisive, a subliniat preşedintele ucrainean la sosirea sa în Statele Unite, unde intenţionează să discute planul său cu preşedintele Joe Biden şi cu cei doi candidaţi la preşedinţie - vicepreşedinta în exerciţiu Kamala Harris şi ex-preşedintele republican Donald Trump -, precum şi cu liderii altor ţări care participă la Adunarea Generală a ONU. Citește și: EXCLUSIV Pandele a băgat Voluntari în faliment și acum cerșește agresiv bani de la Consiliul Județean Ilfov ca să plătească gunoierii și curentul Zelenski susţine că Ucraina ştie ce trebuie să facă pentru a învinge Rusia şi a obţine o pace justă, bazată pe restabilirea integrităţii sale teritoriale şi pe garanţii de securitate. Cu toate acestea, întrebarea dacă hotărârea aliaţilor este egală cu voinţa ucrainenilor de a lupta, care persistă în pofida tuturor dificultăţilor acumulate în cei peste doi ani şi jumătate de război, rămâne deschisă pentru mulţi în Ucraina. "Americanii trebuie să formuleze clar obiectivul principal al sprijinului lor pentru Ucraina. Odată ce acest lucru va fi cunoscut, toate celelalte, instrumentele necesare pentru realizarea lui, vor deveni clare", a declarat pentru EFE Oleksandr Merejko, preşedintele Comisiei pentru afaceri externe din Rada Supremă (parlamentul ucrainean). Mai multe vorbe, decât fapte În opinia sa, sintagma des utilizată de susţinere a Ucrainei "atât timp cât este necesar" are în continuare puţină substanţă. SUA ar putea pune capăt îndoielilor prin reafirmarea angajamentului lor faţă de punerea în aplicare a formulei de pace ucrainene, a declarat Merejko, deputat din partea partidului de guvernământ "Slujitorul Poporului". Întârzierile frecvente în livrarea armelor promise au dus la o dezamăgire crescândă în rândul ucrainenilor cu privire la credibilitatea partenerilor lor. Mulţi dintre ei au aşteptări moderate în ceea ce priveşte creşterea sprijinului militar după vizita lui Zelenski în SUA, deşi există speranţa că operaţiunea ucraineană în regiunea rusă Kursk şi reacţia relativ moderată a Rusiei, în contrast cu ameninţările sale nucleare, ar putea determina Washingtonul să acţioneze mai rapid şi cu mai multă îndrăzneală. Occidentul nu se mobilizează suficient În pofida unor progrese, Occidentul nu şi-a mobilizat suficient industria militară pentru a-şi face vizibil pe câmpul de luptă din Ucraina imensul său avantaj economic faţă de Rusia, afirmă Mikola Bielieskov, analist militar la Institutul ucrainean pentru studii strategice. Expertul citat nu este sigur dacă Zelenski va reuşi să elimine diferenţele ce persistă în viziunile cu privire la sfârşitul războiului pe care Ucraina şi guvernul SUA le-au avut de la începutul invaziei ruse. În timp ce Ucraina continuă să aspire la restabilirea completă a integrităţii sale teritoriale şi înfrângerea militară a Rusiei, aliaţii săi îşi definesc obiectivul prin prezervarea Ucrainei ca stat, a explicat Bielieskov într-un interviu acordat portalului "Militarnîi". "Întrucât depindem de aliaţii noştri, viziunea lor este importantă şi determină ce arme şi alte resurse primim", a subliniat expertul citat. Utilizarea rachetelor occidentale Dacă Occidentul nu îşi sporeşte sprijinul, Ucraina va rămâne concentrată pe reducerea potenţialului de război al Rusiei prin atacarea depozitelor de muniţie ruseşti şi a altor obiective militare, apreciază analistul ucrainean Ivan Kiricevski. Capacitatea de a utiliza rachete occidentale cu rază lungă de acţiune împotriva teritoriului inamic ar fi deosebit de utilă în acest context, spune el. Deşi SUA au ezitat mult timp să ridice această restricţie, decizia ar putea fi luată de preşedintele Joe Biden după alegeri, la final de mandat, când va avea în sfârşit "mână liberă", completează Oleksandr Merejko. "Sper ca în curând să dea dovadă de curaj politic", îşi exprimă speranţa deputatul ucrainean. În opinia sa, acum nu este momentul de discutat ce se va întâmpla dacă Washingtonul refuză să sprijine planul pentru victorie al lui Zelenski. "Nu ne putem permite să avem un plan B, deoarece ar arăta că nu suntem suficient de încrezători în victoria şi supravieţuirea noastră", afirmă parlamentarul ucrainean.

Japonia, protest „serios”, adresat guvernului rus (sursa: Facebook/Japan Ministry of Defense)
Internațional

Japonia, protest „serios”, adresat guvernului rus

Japonia, protest „serios”, adresat guvernului rus. Japonia a adresat un "protest foarte serios" luni Moscovei după ce un avion militar rus a pătruns de trei în spaţiul său aerian, prima incursiune de acest tip din 2019, a declarat ministrul japonez al apărării, Minoru Kihara. Japonia, protest „serios”, adresat guvernului rus "Am confirmat astăzi că un avion de patrulare rusesc, un Il-38, a încălcat spaţiul nostru aerian deasupra apelor noastre teritoriale la nord de insula Rebun", în largul Hokkaido, "în trei rânduri", a afirmat Minoru Kihara. Citește și: EXCLUSIV Acuzat de hărțuire sexuală când era șef la Ape Minerale, actualul deputat PNL Alin Udriște a devenit și proprietar peste apele Piscicola SA Neamț printr-o escrocherie, acuză ANPA Ca reacţie, Tokyo a ridicat avioane de vânătoare de la sol, a lansat avertismente radio şi rachete de semnalizare. "Această încălcare a spaţiului aerian este extrem de regretabilă şi am adresat astăzi (luni) un protest foarte serios guvernului rus prin canale diplomatice, încurajându-l cu tărie să evite ca astfel de lucruri să se repete", a subliniat ministrul nipon al apărării. Japonia e de partea Ucrainei Japonia s-a aliniat poziţiei occidentale faţă de invazia Rusiei în Ucraina, acordând Kievului sprijin financiar şi material şi sancţionând persoane şi organizaţii ruseşti. Este prima incursiune a unui avion rusesc în spaţiul aerian al Japoniei din iunie 2019, când un bombardier Tu-95 a pătruns în sudul insulei Okinawa şi în jurul insulelor Izu, la sud de Tokyo, potrivit autorităţilor nipone. Principalul purtător de cuvânt al guvernului, Yoshimasa Hayashi, nu a dorit să "dea informaţii definitive cu privire la intenţia şi scopul" incursiunii ruse de luni, dar a menţionat că "armata rusă a fost activă în proximitatea ţării noastre de la invazia în Ucraina". Japonia a ridicat de la sol avioane de vânătoare şi la începutul lunii septembrie. Avioanele ruseşti, Tu-142, nu au intrat atunci în spaţiul aerian nipon, ci au survolat o zonă care face obiectul unui diferend teritorial între Japonia şi Rusia, a precizat Tokyo

Coaliția cancelarului Olaf Scholz se clatină (sursa: Facebook/Christian Lindner)
Internațional

Coaliția cancelarului Olaf Scholz se clatină

Coaliția cancelarului Olaf Scholz se clatină. Partidul Liber Democrat german (FDP) discută asupra rămânerii în coaliţia de guvernare condusă de cancelarul federal social-democrat Olaf Scholz, în urma eşecului suferit de acest partid la alegerile regionale desfăşurate duminică în landul estic Brandenburg, unde nu a obţinut nici măcar 1% din voturi. Coaliția cancelarului Olaf Scholz se clatină Liderul din Bavaria al partidului liberal, Martin Hagen, a cerut deschis ieşirea de la guvernare. Citește și: EXCLUSIV Acuzat de hărțuire sexuală când era șef la Ape Minerale, actualul deputat PNL Alin Udriște a devenit și proprietar peste apele Piscicola SA Neamț printr-o escrocherie, acuză ANPA "Când îţi dai seama că la un moment dat lucrurile nu mai funcţionează, trebuie să pui punct. Trebuie să vorbim clar despre asta la nivelul partidului", a spus Hagen pentru ziarul Augsburger Allgemeine. "De trei ani, FDP a fost sancţionat la fiecare scrutin regional, iar asta nu din cauza activităţii pe plan local. Oamenii resping în mod clar coaliţia", a remarcat el. La rândul său, vicepreşedintele partidului, Wolfgang Kubicki, a estimat că, în urma rezultatelor la scrutinul regional din estul Germaniei, câştigat de social-democraţii lui Scholz, dar la mică distanţă de extrema-dreaptă clasată pe locul doi, guvernul de coaliţie al acestuia va trebui să tragă concluziile, sau în caz contrar va înceta să existe. "Este o chestiune de câteva săptămâni. Nu vom aştepta până la Crăciun", a indicat vicepreşedintele FDP, în declaraţii acordate grupului media Funke. Înfrângeri în serie La începutul acestei luni, toate cele trei formaţiuni din coaliţia de guvernare de la Berlin, respectiv Partidul Social-Democrat (SPD) al cancelarului Olaf Scholz, Partidul Liber-Democrat (FDP) al ministrului de finanţe Christian Lindner şi Verzii titularei Externelor, Annalena Baerbock, au suferit înfrângeri severe în alegeri regionale, în timp ce formaţiunile anti-sistem şi de extremă dreapta au obţinut rezultate record. De asemenea, la europarlamentarele din iunie cele trei partide din coaliţia lui Scholz au obţinut împreună numai 31% din voturi, iar partidul de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) s-a clasat în faţa tuturor celor trei formaţiuni de guvernare. În septembrie anul viitor, în Germania vor avea loc alegeri legislative naţionale. Ruperea coaliției O rupere a coaliţiei de guvernare le-ar permite liberalilor să se distanţeze de această formulă tripartită pe care în prezent doar 3% din populaţie o mai susţine, potrivit ultimelor cercetări sociologice de săptămâna trecută, şi să încerce să revină în sondaje, în care FDP se află sunt pragul de 5% necesar intrării în parlamentul federal (Bundestag) la votul pe liste de partid. Totuşi, preşedintele formaţiunii, Christian Lindner, s-a pronunţat luni în favoarea continuării coaliţiei, dar nu cu orice preţ. "Trebuie să ai curajul să continui să lucrezi într-o coaliţie controversată dacă eşti convins că se poate realiza ceva", a spus Lindner în timpul unei discuţii cu presa la care a analizat rezultatele alegerilor regionale din landul Brandenburg. Dar, în acelaşi timp, "trebuie să ai şi curajul, când vezi că posibilităţile sunt epuizate, să declanşezi o nouă dinamică'", a adăugat ministrul de finanţe. Toamna deciziilor El a insistat că acum guvernul lui Scholz are în faţă o "toamnă a deciziilor", în care trebuie să finalizeze bugetul pentru anul viitor şi de asemenea să facă faţă unei serii de provocări, printre care Lindner a evidenţiat recăpătarea controlului asupra fluxurilor migratorii, acţiune în care, a spus el, trebuie să colaboreze toate partidele democratice. Guvernul de la Berlin a introdus controale la graniţe şi a elaborat un plan de combatere a migraţiei ilegale, ce cuprinde măsuri de securitate, restricţii privind serviciile acordate solicitanţilor de azil şi promisiunea unor măsuri care să faciliteze expulzarea migranţilor. Întrebat despre succesul pe care extrema dreaptă l-a înregistrat acum în Brandenburg în rândul tinerilor, care la alegerile legislative naţionale din 2021 au votat în acest land cu predilecţie pentru FDP şi Verzi, liderul liberalilor germani a observat că în prezent "oamenii sunt preocupaţi de securitate şi de situaţia economică", după ce la ultimele alegeri generale preocupările principale au fost schimbările climatice şi digitalizarea.

Un mic Vatican musulman la Tirana (sursa: Facebook/Edi Rama)
Internațional

Un mic Vatican musulman la Tirana

Un mic Vatican musulman la Tirana. Premierul Edi Rama a anunţat că guvernul albanez vrea să creeze un "stat suveran" al ordinului islamic sufit bektaşi, stat asemănător Vaticanului, pe un teritoriu de aproximativ zece hectare în capitala Tirana. Un mic Vatican musulman la Tirana Micro-statul va servi drept cămin spiritual pentru musulmanii bektaşi, a patra comunitate religioasă ca mărime din Albania, după musulmanii sunniţi, creştinii ortodocşi şi cei catolici. Citește și: EXCLUSIV Acuzat de hărțuire sexuală când era șef la Ape Minerale, actualul deputat PNL Alin Udriște a devenit și proprietar peste apele Piscicola SA Neamț printr-o escrocherie, acuză ANPA "Inspiraţia noastră este de a sprijini transformarea Centrului mondial bektaşi din Tirana într-un stat suveran, un nou centru de moderaţie, toleranţă şi coexistenţă paşnică", a afirmat Edi Rama, duminică, într-un discurs adresat Adunării Generale a ONU de la New York, dat publicităţii de biroul premierului albanez. Membrii ordinului sufit bektaşi reprezintă aproximativ 10% din populaţia Albaniei, conform recensământului din 2023. Albania și toleranța religioasă Albania, o ţară în care puţin sub 50% din cei 2,4 milioane de locuitori ai săi sunt de credinţă musulmană, este cunoscută pentru tradiţia sa de toleranţă religioasă. Fondat în secolul al XIII-lea în Imperiul Otoman, acest ordin religios este considerat o ramură tolerantă şi mistică a islamului, care este deschisă către alte religii şi filosofii. Unii dintre cei mai importanţi lideri ai ordinului bektaşi s-au stabilit în Albania după interzicerea confreriei în Turcia la începutul secolului al XX-lea. Unul dintre aceşti lideri a proclamat independenţa Albaniei în 1912, punând capăt dominaţiei otomane. Ordinul bektaşi din Tirana a salutat anunţul făcut de premierul Edi Rama. "Suveranitatea ordinului bektaşi constituie o etapă importantă în întărirea valorilor de incluziune, armonie religioasă şi dialog într-o lume din ce în ce mai divizată", a fost salutat anunţul într-un comunicat de presă, care precizează că ordinul "va obţine o suveranitate similară cu cea a Vaticanului". În viitorul stat, cetăţenia va fi acordată doar membrilor clerului şi ai administraţiei sale. Guvernul va fi condus de şeful ordinului şi de un consiliu care va supraveghea funcţionarea sa religioasă şi administrativă. Noul stat va ocupa acelaşi teren pe care se află în prezent Centrul mondial bektaşi, adică "aproximativ zece hectare" - cam un sfert din suprafaţa Vaticanului - şi "va avea ca unic obiectiv conducerea spirituală", potrivit comunicatului de presă al ordinului sufit. Data şi modul în care va fi proclamat acest micro-stat nu au fost încă dezvăluite.

Șeful armatei israeliene, avertisment pentru inamici (sursa: lorientlejour.com)
Internațional

Șeful armatei israeliene, avertisment pentru inamici

Șeful armatei israeliene, avertisment pentru inamici. Israelul poate "ajunge la oricine" îi ameninţă cetăţenii, a declarat şeful Statului Major israelian, Herzi Halevi, într-o conferinţă de presă susţinută la baza aeriană din Tel Nofet, indicând că operaţiunea împotriva Hezbollahului libanez a fost un "mesaj" adresat inamicilor oriunde s-ar afla aceştia. Șeful armatei israeliene, avertisment pentru inamici "Această operaţiune împotriva lanţului de comandă al Hezbollah este un mesaj clar pentru Hezbollah, dar este şi un mesaj pentru Orientul Mijlociu şi dincolo de acesta: vom ajunge la oricine ameninţă cetăţenii statului Israel", a afirmat generalul Halevi. Citește și: „Ferma Dacilor”, unde au murit arși opt adulți și copii pe 26 decembrie 2023, funcționează la capacitate maximă. Patronul e liber, face grătar cu Adi Minune, dosarul penal stagnează "Preţul plătit de Hezbollah este din ce în ce mai ridicat", a spus el, adăugând că recentele acţiuni ale armatei israeliene i-au determinat pe membrii grupării şiite să se îndepărteze de frontieră. Înaltul comandant a mai afirmat că armata israeliană şi-a sporit considerabil loviturile în ultimele săptămâni şi că acestea vor continua să se intensifice atât cât va fi necesar. "Avem multe capacităţi pe care încă nu le-am desfăşurat şi suntem foarte bine pregătiţi deopotrivă pentru atac şi apărare. Suntem pregătiţi pentru viitoarele etape şi le vom planifica eficient pentru zilele următoare", a spus el. Capacitățile armatei israeliene Herzi Halevi a declarat că armata israeliană a distrus mii de rachete şi a ucis zeci de comandanţi ai Hezbollah. "Nu trece o zi fără ca agenţii săi să fie ucişi, iar capacităţile sale să fie reduse. În zilele următoare vor exista alte lovituri. Îi vom readuce pe locuitorii din nord la casele lor în deplină securitate şi dacă Hezbollah nu înţelege totuşi va primi lovitură după lovitură până când va pricepe", a avertizat el. Halevi s-a referit de asemenea la lovitura israeliană de vineri asupra unei ţinte de la periferia sudică a Beirutului, subliniind că responsabilii Hezbollah ucişi erau "răspunzători de moartea a numeroşi civili israelieni şi planificau modul în care să-şi desfăşoare viitorul atac". "Este posibil ca ceea ce discutau în cursul reuniunii de vineri după-amiază să fie cum să se infiltreze în Israel, să asasineze civili şi să răpească soldaţi", a opinat el. Atacul israelian a ucis peste 50 de persoane,potrivit unui bilanţ încă provizoriu, între care şi copii, potrivit portalului L'Orient-Le Jour.

Putin recrutează și grațiază un canibal (sursa: rtvi.com)
Internațional

Putin recrutează și grațiază un canibal

Putin recrutează și grațiază un canibal. Rusul Dmitri Malîşev, locuitor al regiunii Volgograd, condamnat la 25 de ani de închisoare pentru crimă şi canibalism şi graţiat de preşedintele rus Vladimir Putin pentru că a luptat în războiul din Ucraina, s-a întors în oraşul său natal, a anunţat duminică presa locală. Putin recrutează și grațiază un canibal "Da, s-a întors după ce a fost rănit (...) Am vorbit personal cu el. Are probleme la mandibulă şi o schijă în braţ. Pare să fie sub tratament medical. Alaltăieri l-am văzut într-un magazin şi ne-am salutat", a declarat şeful administraţiei locale, Fiodor Kadoba, pentru portalul local de ştiri V1.ru. Citește și: „Ferma Dacilor”, unde au murit arși opt adulți și copii pe 26 decembrie 2023, funcționează la capacitate maximă. Patronul e liber, face grătar cu Adi Minune, dosarul penal stagnează El a adăugat că Malîşev l-a asigurat că va reveni pe front după ce îşi va recupera sănătatea. Cazul "canibalului din Volgograd" a zguduit societatea rusă în urmă cu un deceniu: după ce şi-a ucis în bătaie o cunoştinţă din Tadjikistan cu o rangă pentru că i-ar fi propus să facă sex, i-a smuls inima şi a prăjit-o într-o tigaie, proces pe care l-a înregistrat pe video. Condamnarea era de 25 de ani de închisoare Justiţia rusă l-a condamnat la 25 de ani de închisoare, dintre care 15 trebuia să-i execute într-o închisoare de înaltă securitate, dar după începerea războiului a fost recrutat pentru a fi trimis să lupte în Ucraina. Recrutarea puşcăriaşilor, o practică promovată de compania rusă de mercenari Wagner, a stârnit îngrijorări serioase în Rusia din cauza seriei de infracţiuni comise de unii dintre aceştia la întoarcerea de pe câmpul de luptă. După asasinarea unei fetiţe de 12 ani în regiunea rusă Kemerovo de un fost puşcăriaş întors de pe frontul din Ucraina, şefa Comisiei pentru familie şi protecţia copilului din Duma de Stat (camera inferioară a parlamentului federal rus), Nina Ostanina, a avertizat în iunie că această situaţie s-ar putea agrava şi a cerut autorităţilor ruse să "îşi asume responsabilitatea de a proteja cetăţenii de infractori ca acesta" prin "monitorizare constantă" şi ajutându-i să se reintegreze pe piaţa muncii. De asemenea, ea a propus un proiect de lege care sa reglementeze aceasta chestiune. "Trebuie să acţionăm fără întârziere. Coşmaruri ca acesta nu pot fi permise să se întâmple din nou. Copiii noştri merită o viaţă sigură şi protecţie împotriva criminalilor nemiloşi", a spus ea. Potrivit media online independentă Viorstka, în ultimii doi ani, aproximativ 50 de persoane au murit din cauza veteranilor de război de pe frontul din Ucraina recrutaţi în închisorile ruse. Victimele sunt de obicei membri de familie sau vecini, crimele fiind comise din motive casnice şi având adeseori legătură cu consumul de alcool.

Zelenski va prezenta „planul de victorie (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Zelenski va prezenta „planul de victorie”

Zelenski va prezenta „planul de victorie”. Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a anunţat duminică seara că a ajuns în Statele Unite, pentru a-i prezenta omologului său american, Joe Biden, detaliile "planului său de victorie" care vizează să pună capăt invaziei ruse, asigurând că această toamnă va fi "decisivă". Zelenski va prezenta „planul de victorie” "Am ajuns în Statele Unite. Obiectivul principal este de a întări Ucraina şi de a ne proteja întreg poporul. Acest război nu se poate încheia decât cu o pace justă datorită eforturilor internaţionale", a declarat Zelenski pe reţeaua de socializare X. Citește și: „Ferma Dacilor”, unde au murit arși opt adulți și copii pe 26 decembrie 2023, funcționează la capacitate maximă. Patronul e liber, face grătar cu Adi Minune, dosarul penal stagnează "Planul Ucrainei de victorie va fi pe masa tuturor aliaţilor noştri", a adăugat el. Într-un mesaj video din avionul său, postat anterior pe X, Zelenski a indicat că pleacă în statul american Pennsylvania, pentru "o vizită specială", înainte de "New York" şi "Washington". O toamnă "decisivă" "Această toamnă va fi decisivă pentru continuarea" războiului, a subliniat el, adăugând că Joe Biden va fi "primul care va vedea în detaliu" propunerile ucrainene de a pune capăt războiului cu Rusia. Zelenski plănuieşte să le prezinte apoi "tuturor liderilor ţărilor noastre partenere", precum şi Congresului american şi "celor doi candidaţi la preşedinţia" Statelor Unite, vicepreşedinta democrată Kamala Harris şi fostul preşedinte republican Donald Trump. Zelenski ar urma să încerce să-l convingă pe Biden să permită Kievului să lovească ţinte din Rusia cu arme occidentale cu rază lungă de acţiune, despre care spune că pot schimba cursul războiului.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră