joi 30 aprilie
Login Contact
DeFapt.ro

Categorie: Internațional

5839 articole
Internațional

Scandalul vaccinurilor anti-COVID nu se stinge

Scandalul vaccinurilor anti-COVID nu se stinge. Cazul controversat al schimbului de mesaje între președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și CEO-ul Pfizer, Albert Bourla, revine în atenția publicului. Pe 15 noiembrie, acest caz va fi analizat de Tribunalul Uniunii Europene, situat la Luxemburg, conform informațiilor furnizate de această instanță. Scandalul vaccinurilor anti-COVID nu se stinge Subiectul acestor SMS-uri, dezvăluit inițial de cotidianul american New York Times în 2021, a stârnit o amplă polemică în rândul opiniei publice și instituțiilor europene. Citește și: Nordis Management intră în insolvență, a decis Tribunalul București. Începe să cadă imperiul de carton al lui Ciorbă, soțul „avocatei interlopilor”, pesedista Laura Vicol La momentul respectiv, Pfizer era cel mai mare furnizor de vaccinuri anti-COVID-19 pentru Uniunea Europeană, iar discuțiile dintre von der Leyen și Bourla erau legate de achizițiile masive de vaccinuri. Conținutul acestor mesaje rămâne însă secret, iar refuzul Comisiei Europene de a face publice aceste informații a dus la un conflict deschis cu presa internațională. Demersurile legale inițiate de New York Times În numele libertății de a informa, New York Times a solicitat acces la aceste SMS-uri, dar cererea a fost respinsă. Cotidianul american a apelat atunci la justiția Uniunii Europene, iar cazul urmează să fie dezbătut pe 15 noiembrie. În cadrul acestei audieri publice, ambele părți vor prezenta argumentele în fața tribunalului, dar o decizie nu este așteptată înainte de câteva luni. Reacția Comisiei Europene Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a declarat că instituția se pregătește pentru audierea din noiembrie, subliniind că aceasta se referă la o cerere de acces la documente, fără a oferi detalii suplimentare. Într-un răspuns anterior, Comisia a afirmat că SMS-urile respective sunt considerate „documente efemere” și că nu au fost păstrate, ceea ce a complicat accesul la ele. Controversa achizițiilor de vaccinuri anti-COVID Achizițiile de vaccinuri anti-COVID de către Bruxelles fac obiectul mai multor anchete, atât în Belgia, cât și în fața justiției Uniunii Europene. La data de 17 iulie, Tribunalul UE a subliniat o lipsă de transparență din partea Comisiei Europene, evidențiind riscul unui conflict de interese între echipele de negociatori ale Comisiei și laboratoarele farmaceutice implicate în furnizarea vaccinurilor. În 2020 și 2021, Comisia Europeană a negociat achiziția grupată de vaccinuri pentru cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, Pfizer/BioNTech devenind principalul furnizor, deși alte cinci companii farmaceutice au obținut, de asemenea, autorizația de comercializare. Critici privind lipsa de transparență Scandalul a escaladat în vara anului 2022, când mediatoarea Uniunii Europene a considerat „problematic” refuzul Comisiei de a pune la dispoziția presei SMS-urile schimbate între von der Leyen și Bourla. Mediatoarea a subliniat că transparența în astfel de cazuri este esențială pentru menținerea încrederii publicului în instituțiile europene. Cu toate acestea, Comisia a susținut că mesajele respective nu au fost păstrate, spre deosebire de alte documente oficiale, și că nu au fost găsite în urma cercetărilor efectuate. Implicațiile pentru viitorul achizițiilor publice Cazul schimbului de SMS-uri va continua să fie urmărit cu interes, având în vedere implicațiile sale pentru transparența și integritatea procesului de achiziții publice în Uniunea Europeană. O eventuală decizie a Tribunalului UE în favoarea New York Times ar putea stabili un precedent important în ceea ce privește accesul public la documentele și corespondența oficialilor europeni în cadrul negocierilor comerciale. De asemenea, acest caz ar putea avea un impact asupra modului în care instituțiile europene gestionează viitoarele contracte și achiziții de produse și servicii.

Scandalul vaccinurilor anti-COVID nu se stinge (sursa: Facebook/European Commission)
Rusia anchetează încă doi jurnaliști străini (sursa: france24.com)
Internațional

Rusia anchetează încă doi jurnaliști străini

Rusia anchetează încă doi jurnaliști străini. Serviciul Federal de Securitate al Rusiei (FSB) a anunțat luni lansarea unei noi investigații împotriva unor jurnaliști străini, acuzați că ar fi traversat ilegal frontiera rusă dinspre Ucraina pentru a realiza reportaje în zona ocupată a regiunii Kursk. Potrivit unui comunicat emis de FSB, printre cei vizați se numără jurnalista britanică Catherine Norris Trent, care lucrează pentru canalul francez France 24, și jurnalistul elvețian Kurt Pelda, corespondent pentru CH Media. Rusia anchetează încă doi jurnaliști străini Cei doi jurnaliști sunt acuzați de autoritățile ruse că „au trecut ilegal frontiera Federației Ruse în regiunea Kursk”, regiune aflată în centrul unor conflicte intense între trupele ruse și cele ucrainene. Citește și: Firma care-i plătește BMW-ul lui Exarhu, profit net de peste un milion de lei în 2023. SRL-ul, deținut integral de realizatorul radio Armata ucraineană a lansat o ofensivă surprinzătoare în această regiune de frontieră pe 6 august, marcând prima incursiune militară străină pe teritoriul Rusiei de la Al Doilea Război Mondial. În replică, armata rusă a declanșat o contraofensivă, susținând că a recucerit o mare parte din teritoriu. Cu toate acestea, Ucraina afirmă că încă deține controlul asupra a numeroase localități din regiunea Kursk. Contextul anchetelor FSB În acest context de conflict militar, autoritățile ruse au intensificat măsurile de securitate și au lansat în mod regulat anchete împotriva jurnaliștilor străini care au realizat reportaje în zonele aflate sub controlul Kievului. Până în prezent, aproximativ zece jurnaliști străini sunt vizați de astfel de acuzații, în special pentru trecerea „ilegală” a frontierei ruse dinspre Ucraina. Alte investigații deschise împotriva jurnaliștilor La sfârșitul lunii septembrie, FSB a deschis investigații penale împotriva altor trei jurnaliști străini, inclusiv împotriva jurnalistului român Mircea Barbu, acuzat de aceeași infracțiune de trecere ilegală a frontierei ruse. Alte nume incluse pe lista autorităților ruse sunt jurnaliști ai unor instituții de presă internaționale precum canalul de televiziune american CNN, canalul italian RAI, sau postul german Deutsche Welle. Consecințele juridice pentru jurnaliștii vizați Deși jurnaliștii vizați de aceste anchete nu par să se afle pe teritoriul Rusiei în prezent, ei riscă sancțiuni severe conform Codului Penal rus, care prevede pedepse de până la cinci ani de închisoare pentru trecerea ilegală a frontierei de stat. Măsurile luate de autoritățile ruse au atras atenția comunității internaționale, iar organizațiile de presă au cerut o abordare mai deschisă în ceea ce privește accesul jurnaliștilor în zonele de conflict, pentru a asigura transparența și raportarea obiectivă a evenimentelor.

Ramura armată Hamas a fost învinsă (sursa: aa.com.tr)
Internațional

Ramura armată Hamas a fost învinsă

Ramura armată Hamas a fost învinsă. Comandantul armatei israeliene a declarat duminică în faţa trupelor sale în război contra Hamasului palestinian şi Hezbollahului libanez că Israelul duce un "război de durată" şi a promis că îi va distruge pe cei care atacă Israelul. Ramura armată Hamas a fost învinsă "Acesta este un război de lungă durată", a declarat generalul Herzi Halevi, afirmând totodată că ramura armată a Hamas a fost "învinsă", în ajunul comemorării atacului mişcării islamiste palestiniene asupra teritoriului israelian, atac care a declanşat războiul în Fâşia Gaza. Citește și: Firma care-i plătește BMW-ul lui Exarhu, profit net de peste un milion de lei în 2023. SRL-ul, deținut integral de realizatorul radio Situaţia din regiune a intrat pe o spirală a escaladării după atacul fără precedent comis la 7 octombrie anul trecut de comandouri ale grupării islamiste palestiniene Hamas, care au pătruns în comunităţi din sudul Israelului unde au ucis circa 1.200 de persoane şi au luat ostatice alte 250. Riposta Israelului a venit sub forma ofensivei în Fâşia Gaza, guvernată de Hamas, unde bombardamentele israeliene au ucis peste 41.000 de palestinieni, potrivit Ministerului Sănătăţii din guvernul Hamas, au dus la strămutarea întregii populaţii din enclavă, au provocat o criză umanitară şi au dus la acuzaţii de genocid pe care Israelul le neagă. De atunci, tirurile transfrontaliere între gruparea şiită libaneză Hezbollah şi Israel au devenit aproape cotidiene, determinând strămutarea populaţiei de ambele părţi ale graniţei. Situaţia s-a degradat şi mai mult după eliminarea de către Israel a mai multor lideri de la vârful grupărilor Hamas şi Hezbollah, aliate ale Iranului, inamicul său declarat.

Primarul unui oraș mexican, ucis, decapitat (sursa: Facebook/Alejandro Arcos Catalan)
Internațional

Primarul unui oraș mexican, ucis, decapitat

Primarul unui oraș mexican, ucis, decapitat. Alejandro Arcos Catalan, primarul oraşului mexican Chilpancingo, a fost asasinat duminică, iar capul lui a fost lăsat pe plafonul unui automobil. Primarul unui oraș mexican, ucis, decapitat Edilul în vârstă de 43 de ani îşi preluase abia de şase zile mandatul în capitala statului Guerrero din sudul Mexicului. Citește și: Firma care-i plătește BMW-ul lui Exarhu, profit net de peste un milion de lei în 2023. SRL-ul, deținut integral de realizatorul radio "Condamn energic uciderea (...) confirmată de parchetul general al statului. Pierderea sa îndoliază toată societatea din Guerrero şi ne umple de indignare", a scris pe X guvernatoarea Evelyn Salgado, reprezentantă a partidului de stânga Morena (Mişcarea pentru Regenerare Naţională), aflat la guvernare. Preşedintele Partidului Revoluţionar Instituţional (PRI, de opoziţie), Alejandro Moreno, a semnalat şi el crima, tot fără a se referi la decapitare. "L-au asasinat pe primarul nostru din Chilpancingo, Alejandro Arcos, iar în urmă cu numai trei zile, pe secretarul aceleiaşi primării, Francisco Tapia. Erau în funcţii de mai puţin de o săptămână", a declarat el, descriind în mediile sociale cele două victime drept "oficiali tineri şi cinstiţi care doreau progresul comunităţii lor. Imaginile asasinatului, pe rețelele sociale Despre decapitare au informat însă mai multe site-uri, cum ar fi Jornada, apropiat de putere, sau Reforma, care critică frecvent guvernul. Imaginile cu capul lui Arcos pe o camionetă au circulat pe WhatsApp. Procuratura din Guerrero a confirmat că anchetează asasinatul. Statul respectiv este cunoscut ca unul din cele mai periculoase pentru aleşii locali şi pentru jurnalişti - chiar "neguvernabil", potrivit lui Moreno, care a cerut ca ancheta să fie preluată de procuratura naţională. Arcos Catalan câştigase în 2 iunie alegerile municipale din oraşul cu peste 280.000 de locuitori, pe lista alianţei de opoziţie PRI-PRD (Partidul Revoluţiei Democratice)-PAN (Partidul Acţiunea Naţională). Asasinatul a avut loc la numai cinci zile după învestirea noii preşedinte a Mexicului, Claudia Sheinbaum, care urmează să îşi prezinte marţi planul de securitate naţională.

Atac cu armă în sudul Israelului (sursa: Facebook/Israel Police)
Internațional

Atac cu armă în sudul Israelului

Atac cu armă în sudul Israelului. Mai multe persoane au fost rănite duminică într-un atac cu armă de foc la Beer Şeva (Beersheva), în sudul Israelului, iar autorul atacului a fost "neutralizat", au anunţat poliţia israeliană şi serviciile de urgenţă. Atac cu armă în sudul Israelului "Mai multe persoane au fost rănite într-un atac cu armă de foc în staţia centrală de autobuze din Beer Şeva", a anunţat poliţia într-un comunicat. Citește și: VIDEO Europarlamentarul PSD Dan Nica anunța încă de miercuri, misterios, „retragerea” Dianei Șoșoacă "Teroristul a fost neutralizat, iar forţele de poliţie sunt la faţa locului", adaugă comunicatul. Alertă de atentate Armata israeliană a fost plasată duminică în stare de alertă de teama unor atentate, cu o zi înainte de marcarea unui an de la atacul fără precedent al Hamas pe teritoriul israelian, atac ce a declanşat războiul din Fâşia Gaza. Magen David Adom, echivalentul israelian al Crucii Roşii, a informat iniţial cu privire la opt răniţi la locul atacului, dintre care o femeie se afla în stare gravă. Ulterior, aceeaşi sursă a anunţat că femeia de 25 de ani a decedat din cauza rănilor suferite, iar numărul persoanelor rănite a fost majorat. "Echipele de salvare au declarat moartea unei femei de 25 de ani şi au evacuat zece răniţi spre spitalul Soroka", a precizat Magen David Adom. Şapte persoane au fost ucise marţi cu armă automată şi armă albă de către doi palestinieni în Cisiordania ocupată într-o staţie de tramvai din Tel Aviv, în centrul Israelului. Acest atac de la Telv Aviv, revendicat de Hamas, a fost atacul cel mai sângeros comis de mişcarea islamistă palestiniană pe teritoriul israelian după 7 octombrie

Aeroporturile din Iran și-au suspendat zborurile (sursa:: X/Iran Air)
Internațional

Aeroporturile din Iran și-au suspendat zborurile

Aeroporturile din Iran și-au suspendat zborurile. Autorităţile iraniene au anunţat duminică anularea zborurilor în toate aeroporturile ţării din cauza unor "constrângeri operaţionale", a anunţat agenţia de presă oficială Irna, la aproape o săptămână după atacul iranian întreprins marţi împotriva Israelului, care a promis că va riposta. Aeroporturile din Iran și-au suspendat zborurile "Din cauza unor constrângeri operaţionale, zborurile de pe aeroporturile ţării vor fi anulate începând cu orele 21:00 seara aceasta (17:30 GMT) duminică, până la orele 06:00 (02:30 GMT) mâine, 7 octombrie", a declarat Jafar Yazarloo, purtător de cuvânt al Organizaţiei Aviaţiei Civile iraniene, citat de Irna. Citește și: VIDEO Europarlamentarul PSD Dan Nica anunța încă de miercuri, misterios, „retragerea” Dianei Șoșoacă Iniţial, France Presse anunţase suspendarea zborurilor doar în "unele aeroporturi" ale Iranului. Iranul a introdus restricţii asupra zborurilor începând de marţi, când a lansat rachete asupra Israelului, într-un atac la care Israelul a jurat că va răspunde.

Beijingul şi Phenianul, declarații de dragoste (sursa: CNN)
Internațional

Beijingul şi Phenianul, declarații de dragoste

Beijingul şi Phenianul, declarații de dragoste. China şi Coreea de Nord doresc să-şi "consolideze" relaţiile de "prietenie" şi de "cooperare", au declarat duminică liderii celor două ţări, citaţi de mass-media oficiale, cu ocazia împlinirii a 75 de ani de la stabilirea relaţiilor lor diplomatice. Beijingul şi Phenianul, declarații de dragoste "China este pregătită să colaboreze cu Coreea de Nord (...) pentru a consolida comunicarea şi coordonarea strategice, pentru a aprofunda relaţiile de prietenie şi de cooperare", a declarat preşedintele chinez Xi Jinping, citat de agenţia de ştiri Xinhua. Citește și: DOCUMENT Ce salariu avea pensionarul special Mircea Geoană la NATO. Fostul lider PSD primește pensie specială de fost diplomat Beijingul şi Phenianul "au colaborat îndeaproape pentru a promova pacea şi stabilitatea regională, şi pentru a susţine echitatea şi justiţia internaţională", a adăugat el. La rândul său, liderul nord-coreean Kim Jong Un a declarat că Phenianul "va depune eforturi constante pentru consolidarea şi dezvoltarea relaţiilor de prietenie şi de cooperare între Coreea de Nord şi China", informează agenţia de presă KCNA. 75 de ani de relații diplomatice Cei doi lideri au făcut schimb de mesaje de felicitare duminică, pentru a marca împlinirea a 75 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice între cele două ţări. China şi Coreea de Nord sunt aliaţi socialişti tradiţionali, iar Beijingul a sprijinit mult timp Phenianul izolat diplomatic. Analiştii afirmă că regimul nord-coreean se bazează în mare măsură pe companiile şi băncile chineze pentru a eluda sancţiunile internaţionale. De asemenea, Coreea de Nord s-a apropiat foarte mult de Rusia după lansarea ofensivei ruse în Ucraina în februarie 2022. La sfârşitul lunii iunie, preşedintele rus Vladimir Putin a fost primit cu mare fast de Kim Jong Un la Phenian, un summit care a culminat cu semnarea unui acord de apărare reciprocă.

Noul șef al Hezbollah a dispărut (sursa: Hezbollah military media press)
Internațional

Noul șef al Hezbollah a dispărut

Noul șef al Hezbollah a dispărut. Contactul cu Hashem Safieddine, potenţial înlocuitor al liderului Hezbollah, Hassan Nasrallah, a fost "pierdut" de la loviturile israeliene de vineri din apropierea Beirutului, potrivit unui responsabil al puternicei mişcări libaneze Noul șef al Hezbollah a dispărut Întrebată cu privire la această informaţie, mişcarea pro-iraniană a afirmat că ea comunică prin intermediul "declaraţiilor oficiale" publicate de biroul său, fără a infirma sau confirma pierderea contactului cu Safieddine. Citește și: DOCUMENT Ce salariu avea pensionarul special Mircea Geoană la NATO. Fostul lider PSD primește pensie specială de fost diplomatResponsabilul Hezbollah a declarat pentru AFP că "contactul cu Sayyed Safieddine a fost pierdut de la raidurile violente împotriva periferiei" sudice a Beirutului, bastion al mişcării, în cursul nopţii de joi spre vineri. "Nu ştim dacă era prezent în locaţia vizată de raiduri şi nici cine era prezent cu el", a adăugat el, sub protecţia anonimatului. Încă o confirmare O altă sursă apropiată partidului a confirmat această informaţie: "partidul încearcă să ajungă la sediul care a fost vizat în subteran, dar Israelul efectuează sistematic noi raiduri pentru a încerca să împiedice orice eforturi ale salvatorilor". Potrivit acestei surse, Safieddine "era însoţit de Hajj Mortada, şeful serviciilor de informaţii ale Hezbollah". Hassan Nasrallah a fost asasinat pe 27 septembrie într-un raid israelian asupra periferiei sudice a Beirutului. Vineri devreme, o sursă apropiată de Hezbollah a declarat că Israelul a efectuat în cursul nopţii 11 lovituri consecutive în suburbiile de sud ale Beirutului, cele mai violente de când Israelul şi-a intensificat campania de bombardamente săptămâna trecută.

Trump, miting electoral cu Elon Musk (sursa: Facebook/Donald J. Trump)
Internațional

Trump, miting electoral cu Elon Musk

Trump, miting electoral cu Elon Musk. Donald Trump a revenit sâmbătă la Butler, unde a scăpat unei tentative de asasinat împotriva sa pe 13 iulie, asigurând, pe un ton provocator, că nu va renunţa "niciodată" chiar dacă atacatorul încearcă să îl "reducă la tăcere". Despre tentativa de asasinat "Acum 12 săptămâni, chiar aici, un asasin a încercat să mă reducă la tăcere, pe mine, precum şi pe mişcarea noastră. Acest monstru vicios (...) a fost aproape de a reuşi, dar mâna Providenţei l-a împiedicat", a declarat Trump, în faţa unei mulţimi entuziaste. Citește și: EXCLUSIV Exarhu nu poate invoca GDPR când vine vorba de mașina cu care circulă: BMW-ul nu este proprietatea sa, persoană fizică, ci a unei firme, persoană juridică, plătit în leasingDar fostul preşedinte i-a asigurat: "Nu voi renunţa niciodată, nu mă voi pleca niciodată, nu mă voi sfărâma niciodată". Candidatul republican şi fost preşedinte al Statelor Unite s-a adresat unei mulţimi de câteva mii de oameni adunaţi în oraşul Butler, în statul crucial Pennsylvania, cu o lună înaintea alegerilor prezidenţiale din 5 noiembrie unde o va înfrunta pe vicepreşedinta democrată Kamala Harris. În cursul mitingului, Trump a păstrat un minut de reculegere, exact la ora la care s-au auzit împuşcăturile pe 13 iulie, cu un omagiu adus singurei victime, Corey Comperatore, înainte de a-şi relua discursul de acolo de unde s-a întrerupt. De asemenea, i-a denunţat pe cei pe care îi descrie drept "duşmanii din interior, mult mai periculoşi decât cei din afară". "În ultimii opt ani, cei care vor să ne oprească m-au calomniat, au încercat să mă destituie, m-au dat în judecată, au încercat să-mi fure buletinele de vot şi, cine ştie, poate chiar au încercat să mă omoare. Dar nu am încetat niciodată să lupt pentru voi şi nu mă voi opri niciodată", şi-a asigurat suporterii fostul preşedinte. Mitingul s-a desfăşurat în condiţii de securitate foarte înaltă, lunetişti fiind instalaţi pe acoperişurile mai multor clădiri din jur şi o dronă zburând deasupra mulţimii. Au venit mult mulţi oameni să-l asculte pe Trump decât la întâlnirea anterioară de la Butler, mulţi purtând un tricou cu imaginea fostului preşedinte imediat după tentativa de asasinat, alţii cu urechea acoperită, amintind de bandajul pe care l-a purtat în zilele următoare. Trump, miting electoral cu Elon Musk Înainte de a intra pe scenă, Donald Trump a fost precedat de candidatul republicanilor la vicepreşedinţia SUA, J.D.Vance, sub ochii celui mai bogat om din lume, Elon Musk, ai rudelor victimelor împuşcăturilor şi poliţiştilor care l-au protejat. Invitat de Trump să ia cuvântul, miliardarul a prezentat alegerile americane drept "o luptă care nu trebuie pierdută", temându-se că altfel ar fi "ultimele alegeri, asta e previziunea mea". "Preşedintele Trump trebuie să câştige, pentru a păstra Constituţia şi democraţia", a insistat Elon Musk. Tentativa de asasinat a fost văzută ca un moment esenţial în campania electorală, în timp ce Donald Trump conducea sondajele de opinie în faţa lui Joe Biden după dezbaterea dezastruoasă de la televiziune, pentru ca două zile mai târziu să pozeze în "martir politic" la convenţia republicană. "Glonț pentru democrație" Apropiaţii candidatului îi acuză de atunci pe democraţi că incită la violenţă cu discursul lor în care îl prezintă pe Trump drept un risc existenţial pentru democraţie. Pe 13 iulie, în plin miting, un tânăr a reuşit să tragă mai focuri spre Trump, care a suferit o rană uşoară la urechea dreaptă. Un spectator a fost ucis, iar alţi doi au suferit răni grave. Pentru echipa sa, Donald Trump "a luat un glonţ pentru democraţie". Tribunul populist a înţeles imediat amploarea acestui şoc: urechea sângerândă, zdrobită de un glonţ, protejat şi evacuat de agenţii Secret Service, septuagenarul a rămas în picioare cu pumnul ridicat sfidător în faţa camerelor, îndemnându-şi susţinătorii "să lupte, să lupte, să lupte". Scena, imortalizată sub un mare drapel american, a făcut înconjurul lumii. Secret Service l-a împuşcat atunci pe tânărul atacator Thomas Crooks, 20 de ani, urcat pe acoperişul unei clădiri aflate la câteva sute de metri distanţă. Şefa Secret Service, Kimberly Cheatle, a fost forţată să demisioneze. Această tentativă de asasinat, urmată de o a doua în septembrie pe terenul de golf din Florida al fostului preşedinte, a provocat un şoc în ţară şi în străinătate. Statele Unite sunt marcate de o istorie politică violentă: ultimul preşedinte ucis a fost John Kennedy în 1963. În acelaşi timp cu al doilea miting din Butler, Kamala Harris a vizitat Carolina de Nord, un alt stat cheie în aceste alegeri, lovit de un uragan puternic care a făcut cel puţin 220 de morţi în sud-estul Statelor Unite, unde s-a întâlnit cu echipe de salvatori şi victime.

Benjamin Netanyahu, mesaj dur către Macron (sursa: Facebook/Benjamin Netanyahu)
Internațional

Benjamin Netanyahu, mesaj dur către Macron

Benjamin Netanyahu, mesaj dur către Macron. Premierul israelian Benjamin Netanyahu i-a criticat sâmbătă pe preşedintele francez Emmanuel Macron şi pe liderii ţărilor care au cerut oprirea livrărilor de arme către Israel pe fondul războiului împotriva Hamasului palestinian şi Hezbollahului libanez. Benjamin Netanyahu, mesaj dur către Macron "În timp ce Israelul luptă împotriva forţelor barbariei conduse de Iran, toate ţările civilizate ar trebui să fie ferm alături de Israel. Citește și: EXCLUSIV Exarhu nu poate invoca GDPR când vine vorba de mașina cu care circulă: BMW-ul nu este proprietatea sa, persoană fizică, ci a unei firme, persoană juridică, plătit în leasingCu toate acestea, preşedintele Macron şi alţi lideri occidentali îndeamnă acum la embargo asupra armelor contra Israelului. Ar trebui să le fie ruşine", a declarat Netanyahu într-o înregistrare video şi un comunicat al biroului său. Prim-ministrul a insistat asupra faptului că ţara sa duce un război pe mai multe fronturi împotriva organizaţiilor susţinute de Iran, duşmanul de moarte al Israelului. "Iran impune un embargo asupra armelor pentru Hezbollah, houthi (rebeli din Yemen), Hamas şi celorlalţi mandatari ai săi? Bineînţeles că nu", a spus el. Aceste mişcări fac parte din "axa rezistenţei" împotriva Israelului, un grup aşa numit de Teheran care reuneşte şi grupări irakiene. "Această axă a terorii este unită. Dar ţările care ar trebui să se opună acestei axe a terorii cer un embargo asupra armelor cu destinaţia Israel. Ce ruşine!", a adăugat el. Netanyahu a asigurat că Israelul va câştiga chiar şi fără sprijinul lor. "Dar ruşinea lor va dura mult după victorie. Fiţi siguri că Israelul va lupta până când bătălia va fi câştigată, pentru binele nostru şi pentru binele păcii şi securităţii în lume", a mai spus el. Răspunsul prompt al Franței După reacția premierului israelian, Franța a reacționat imediat. Franţa "este prietenul de neclintit al Israelului", a afirmat Palatul Elysée sâmbătă seară, într-un comunicat de presă. În comunicat se specifică și faptul că Franța "deplânge" cuvintele excesive ale premierului Netanyahu.

Manifestații pro-palestiniene, în multe capitale europene (sursa: Telegram/Warfare Analysis)
Internațional

Manifestații pro-palestiniene, în multe capitale europene

Manifestații pro-palestiniene, în multe capitale europene. Cel puţin 24 de poliţişti şi trei manifestanţi au fost răniţi sâmbătă la o manifestaţie pro-palestiniană desfăşurată în capitala italiană Roma, în timp ce alte cinci persoane au fost arestate pentru tulburările provocate la această demonstraţie care nu a fost autorizată. Manifestații pro-palestiniene, în multe capitale europene Circa 7.000 de persoane s-au adunat la acest protest în Piaţa Ostiense. Citește și: EXCLUSIV Exarhu nu poate invoca GDPR când vine vorba de mașina cu care circulă: BMW-ul nu este proprietatea sa, persoană fizică, ci a unei firme, persoană juridică, plătit în leasingAutorităţile au interzis marşurile pe străzile capitalei italiene şi au închis cu forţe de ordine în scop de descurajare zona unde aşteptau desfăşurarea manifestaţiei. Protestatarii s-au adunat totuşi şi au manifestant paşnic aproximativ trei ore, după care unii dintre ei au încercat să pătrundă în perimetrul izolat de poliţie, moment în care s-au declanşat confruntările cu forţele de ordine. Incidente au survenit şi în capitala germană Berlin, unde participanţii la o demonstraţie contra antisemitismului au avut altercaţii cu contra-manifestanţi pro-palestinieni. Un an de la atentatele Hamas Manifestaţii pro-palestiniene au avut loc sâmbătă de asemenea în mai multe alte ţări europene, cu două zile înaintea împlinirii unui an de la atacul mişcării palestiniene Hamas asupra Israelului, soldat cu peste 1.200 de morţi, majoritatea civili, urmat de riposta armatei israeliene care a declanşat un război în Fâşia Gaza ce a ucis până în prezent peste 41.800 de palestinieni, de asemenea majoritatea civili, în timp ce populaţia enclavei palestiniene care a supravieţuit bombardamentelor şi ofensivei israeliene trăieşte o catastrofă umanitară. Mii de manifestanţi reuniţi în capitala spaniolă Madrid au cerut astfel încetarea "genocidului" în Fâşia Gaza. Şi în capitala britanică Londra mii de manifestanţi, conduşi într-un marş de fostul premier laburist Jeremy Corbyn (în prezent independent) şi de fostul premier scoţian Humza Yousaf au purtat pancarte cu mesaje precum "Opriţi bombardarea spitalelor !" sau "Palestina liberă !". Tot la Londra va avea loc duminică şi o manifestaţie în memoria victimelor incursiunii efectuate de Hamas în sudul Israelului pe 7 octombrie 2023. În Franţa, manifestaţii pro-palestiniene au avut loc la Paris şi în mai multe mari oraşe, precum Lyon, Toulouse şi Strasbourg, ca gest de "solidaritate cu palestinienii şi cu libanezii", în contextul campaniei militare lansate acum de Israel şi în Liban contra grupării pro-iraniene Hezbollah.

Riposta militară israeliană, organizată cu SUA (sursa: defense.gov)
Internațional

Riposta militară israeliană, organizată cu SUA

Riposta militară israeliană, organizată cu SUA. Şeful Comandamentului Central al SUA, generalul Michael Erik Kurilla, a sosit sâmbătă în Israel pentru a participa la coordonarea răspunsului pe care armata israeliană intenţionează să-l dea atacului iranian cu rachete efectuat marţi, scrie cotidianul Haaretz, în timp ce ministrul de externe iranian a ameninţat că Iranul va reacţiona "încă şi mai puternic" dacă va fi atăcat. Riposta militară israeliană, organizată cu SUA Ca represalii faţă de campania militară israeliană contra grupării libaneze pro-iraniene Hezbollah şi faţă de uciderea în serie a comandanţilor acestei formaţiuni şi ai grupării islamiste palestiniene Hamas, Iranul a lansat marţi o salvă de circa 200 de rachete balistice către Israel, majoritatea fiind interceptate de sistemele antiaeriene israeliene şi de cele de pe navele americane de război, dar altele au lovit baze militare israeliene, fără însă a distruge avioane sau infrastructuri esenţiale, potrivit armatei israeliene. Citește și: EXCLUSIV Exarhu nu poate invoca GDPR când vine vorba de mașina cu care circulă: BMW-ul nu este proprietatea sa, persoană fizică, ci a unei firme, persoană juridică, plătit în leasingAceasta din urmă a ameninţat cu un răspuns "semnificativ", dar nu a oferit niciun detaliu despre intenţiile sale concrete. Preşedintele american Joe Biden, a cărui vicepreşedintă democrată Kamala Harris se află în campanie pentru alegerile prezidenţiale din 5 noiembrie, a cerut Israelului să nu lovească instalaţiile petroliere iraniene, acţiune care ar creşte preţul petrolului, afectând SUA chiar înaintea alegerilor. De partea sa, candidatul republican Donald Trump a sugerat Israelului să lovească instalaţiile nucleare iraniene. Răspunsul, "la momentul potrivit" Israelul va riposta contra Iranului la momentul potrivit, a declarat sâmbătă seară un purtător de cuvânt al armatei israeliene, care a confirmat că două baze aeriene ale acesteia au fost lovite marţi de rachetele iraniene, dar rămân complet operaţionale şi niciun avion nu a fost avariat. "Modul în care noi vom răspunde acestui atac abject va fi în maniera, la locul şi momentul pe care le vom decide, în conformitate cu instrucţiunile primite din partea leadership-ului politic", a spus acest purtător de cuvânt, Daniel Hagari, potrivit Reuters. Conform postului israelian de televiziune Channel 12, premierul israelian Benjamin Netanyahu are sâmbătă seară consultări asupra modului de abordare a represaliilor israeliene şi asupra campaniilor militare aflate în desfăşurare în Fâşia Gaza împotriva Hamas şi în Liban împotriva Hezbollah. Despre aceasta din urmă armata israeliană a transmis sâmbătă că, de la lansarea operaţiunilor terestre la începutul săptămânii, a ucis circa 400 de combatanţi ai Hezbollah, a distrus depozite de arme şi muniţii ale acesteia şi a neutralizat tuneluri subterane folosite de această grupare pe care o bombardează intens de două săptămâni. În acest timp, ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, aflat sâmbătă în vizită la Damasc, unde s-a întâlnit cu preşedintele sirian aliat al Iranului, Bashar al-Assad, a ameninţat Israelul că "pentru fiecare acţiune va exista o reacţie proporţională a Iranului, şi chiar şi mai puternică". Vorbind în faţa presei, ministrul iranian a cerut o încetare a focului atât în Fâşia Gaza cât şi în Liban. În acest sens "există iniţiative, sunt consultări, care sperăm că vor fi încununate de succes", a mai spus şeful diplomaţiei iraniene, fără a oferi detalii.

Olanda abandonează colaboratorii afgani din Kabul (sursa: X/Dick Schoof)
Internațional

Olanda abandonează colaboratorii afgani din Kabul

Olanda abandonează colaboratorii afgani din Kabul. Guvernul olandez, în care se regăseşte şi dreapta radicală, a renunţat la încercările de a aduce în ţară un grup de colaboratori afgani care au protejat ambasada Ţărilor de Jos (Olanda) din Kabul din 2002 până în 2021, decizie care a provocat indignare în parlamentul de la Haga, întrucât respectivii angajaţi ar putea fi ţinta represaliilor regimului taliban, care îi consideră trădători. Olanda abandonează colaboratorii afgani din Kabul Fostul guvern olandez, condus de actualul secretar general al NATO, liberalul Mark Rutte, hotărâse să efectueze demersurile pentru primirea unui "grup restrâns" de foşti colaboratori afgani care timp de două decenii au protejat personalul olandez în perioada prezenţei militare străine în Afganistan, pentru a-i apăra în faţa riscului de represalii din partea talibanilor, care consideră că aceştia au lucrat pentru "inamicul" occidental. Citește și: Surse politice: candidatura lui Șoșoacă, eliminată pe considerente pur politice de o majoritate de cinci judecători PSD-UDMR din CCR Dar în iulie a fost instalat un nou guvern olandez, format din patru partide, printre care se numără şi formaţiunea de extremă dreapta Partidul Libertăţii (PVV) a lui Geert Wilders. Acest nou guvern, condus de Dick Schoof, un funcţionar provenit din serviciile de informaţii, a anulat decizia guvernului precedent, motivând că acei colaboratori afgani din dispozitivul de protecţie nu au fost angajaţi direct de statul olandez, ci de o companie externă de securitate. Decizia iniţială de aducere a acestora în Ţările de Jos privea 145 de angajaţi ai dispozitivului de securitate, care, împreună cu familiile lor, însumau 965 de persoane. Premierul Schoof invocă probleme financiare Dar guvernul condus de Dick Schoof afirmă că, potrivit documentelor Ministerului Apărării, numărul s-ar putea ridica de fapt la aproape 1.000 de colaboratori, care, însoţiţi de familii, ar fi aproximativ 4.500 de persoane, ceea ce ar presupune costuri foarte mari pentru statul olandez, care chiar în scenariul grupului cel mai restrâns avansat de fostul guvern ar fi fost de circa 30 de milioane de euro. Într-o dezbatere parlamentară după anunţarea deciziei luate de noul guvern, un grup de nouă partide de opoziţie au lansat critici dure la adresa acestuia, acuzându-l că "a semnat o sentinţă de condamnare la moarte" pentru foştii colaboratori afgani. Nu este prima dată când în Olanda are loc un scandal pe acest subiect, guvernul lui Rutte fiind la rândul său criticat pentru reacţia sa după ce talibanii au preluat puterea la Kabul în august 2021 şi Statele Unite s-au retras haotic din Afganistan. Angajaţii olandezi ai ambasadei au fost atunci evacuaţi imediat, lăsând în urmă afganii şi interpreţii care lucrau pentru armata olandeză, cu riscul ca aceştia să fie ţinta represaliilor din partea talibanilor. Ministrul apărării de la acea vreme, Ank Bijleveld, şi ministrul de externe, Sigrid Kaag, au demisionat ulterior în urma unei moţiuni privind gestionarea evacuărilor din Afganistan, însă premierul Mark Rutte a supravieţuit politic.

Armata israeliană pregătește represalii contra Iranului (sursa: Facebook/Benjamin Netanyahu)
Internațional

Armata israeliană pregătește represalii contra Iranului

Armata israeliană pregătește represalii contra Iranului. Israelul "pregăteşte un răspuns" după atacul cu rachete lansat marţi asupra teritoriului său de Iran, a anunţat sâmbătă un responsabil militar israelian, în timp ce aviaţia israeliană efectuează noi bombardamente în Liban, mai ales la periferia sudică a capitalei Beirut, zonă care este un bastion al formaţiunii pro-iraniene Hezbollah. Armata israeliană pregătește represalii contra Iranului Cotidianul israelian de stânga Haaretz scrie, citând armata israeliană, că riposta va fi "semnificativă". Armata israeliană "se pregăteşte pentru o lovitură importantă în Iran în urma atacului cu rachete lansat săptămâna aceasta de Teheran", notează ziarul citat. Citește și: Surse politice: candidatura lui Șoșoacă, eliminată pe considerente pur politice de o majoritate de cinci judecători PSD-UDMR din CCRDupă ce a slăbit mişcarea palestiniană Hamas în Fâşia Gaza într-un război devastator şi sângeros pentru populaţia civilă palestiniană şi care încă nu s-a încheiat, armata israeliană şi-a axat de la jumătatea lunii septembrie operaţiunile pe frontul libanez împotriva miliţiei Hezbollah, pe care a bombardat-o intens, i-a detonat de la distanţă dispozitive de telecomunicaţii în care aparent serviciul israelian Mossad reuşise să implanteze explozivi, i-a decimat conducerea, ucigându-l şi pe liderul ei, Hassan Nasralah, iar luni a lansat şi o ofensivă terestră. Potrivit Hezbollah, au loc lupte în sudul Libanului, unde armata israeliană încearcă să înainteze, gruparea pro-iraniană susţinând de asemenea sâmbătă că a lansat rachete asupra bazei militare israeliene Ramat David din apropierea oraşului Haifa. În acest timp, echipele de intervenţie încă mai căutau supravieţuitori la locul unui bombardament israelian la periferia sudică a Beirutului, unde se presupune că se afla potenţialul înlocuitor al lui Nasrallah, Hachem Safiedinnne, care însă este de negăsit. Strategia militară israeliană Un element esenţial al strategiei militare israeliene în Liban este distrugerea stocurilor militare ale Hezbollah şi blocarea tuturor căilor acesteia de a se reaproviziona cu arme şi muniţii din Iran. Armata israeliană a distrus astfel un tunel folosit în acest scop şi o şosea între Liban şi Siria, avertizând că "blocada militară" asupra Libanului va continua, probabil pentru mult timp, scrie Times of Israel. În cadrul acestei blocade, armata israeliană a forţat un avion care ar fi avut echipamente militare la bord şi plecase din Iran către Siria sau Liban să se întoarcă din drum deasupra Irakului. Iranul a lansat marţi seară o salvă de circa 200 de rachete balistice către Israel, majoritatea fiind interceptate de sistemele antiaeriene israeliene şi de cele de pe navele americane de război, dar altele au lovit baze militare israeliene, fără însă a distruge avioane sau infrastructuri esenţiale, potrivit armatei israeliene. Atacul a fost descris de Teheran drept o acţiune de represalii faţă de campania militară israeliană contra grupării libaneze pro-iraniene Hezbollah şi faţă de uciderea lui Nasrallah, a altor comandanţi ai acestei formaţiuni, precum şi a liderului politic al grupării islamiste palestiniene Hamas, Ismail Haniyeh, asasinat la Teheran în iulie. Riposta promisă Israelul a promis o ripostă, în timp ce Iranul a ameninţat la rândul său cu noi atacuri în cazul unor represalii israeliene. Sursele media israeliene nu oferă indicii despre posibila natură a ripostei israeliene. Preşedintele american Joe Biden, a cărui vicepreşedintă democrată Kamala Harris se află în campanie pentru alegerile prezidenţiale din 5 noiembrie, a cerut Israelului să nu lovească instalaţiile petroliere iraniene, acţiune care ar creşte preţul petrolului, afectând SUA chiar înaintea alegerilor. De partea sa, candidatul republican Donald Trump a sugerat Israelului să lovească instalaţiile nucleare iraniene

Maghiarii denunță propaganda guvernamentală în mass-media (sursa: Facebook/Péter Magyar)
Internațional

Maghiarii denunță propaganda guvernamentală în mass-media

Maghiarii denunță propaganda guvernamentală în mass-media. Mii de persoane s-au adunat sâmbătă la Budapesta în faţa sediului radioului public ungar pentru a protesta împotriva a ceea ce ei au calificat drept "propaganda guvernamentală" în mass-media. Maghiarii denunță propaganda guvernamentală în mass-media Protestul a fost organizat de partidul Tisza, condus de liderul opoziţiei ungare, Peter Magyar. Citește și: Surse politice: candidatura lui Șoșoacă, eliminată pe considerente pur politice de o majoritate de cinci judecători PSD-UDMR din CCR Acesta a devenit un adversar înverşunat al premierului conservator Viktor Orban în urma unei afaceri politico-conjugale. Fost membru al Fidesz, partidul lui Orban, Peter Magyar a demisionat din acest partid după ce a divorţat de Judit Varga, fosta titulară a portofoliului Justiţiei şi o aliată a premierului. El a fondat apoi partidul de centru-dreapta Tisza, ce s-a impus rapid ca formaţiune principală de opoziţie, iar la alegerile europarlamentare s-a clasat pe locul doi, după Fidesz, cu aproape 30% din voturi. Televiziunea publică, instrument de propagandă "Răbdarea noastră s-a terminat, a sosit ora reglărilor de conturi !", a clamat Peter Magyar sâmbătă în faţa manifestanţilor anti-Orban. Aceştia susţin că radio-televiziunea publică funcţionează ca o instituţie de propagandă pro-guvernamentală ce prezintă în emisiunile sale numai politicieni din partidul Fidesz şi din guvern, precum şi analişti care doar repetă discursul guvernamental. Protestatarii au cerut în zadar canalului de televiziune M1 să dea citire pe post unui manifest al lor în care cer, printre altele, demiterea conducerii televiziunii şi crearea unei "mass-media publice autentice".

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră