miercuri 24 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Categorie: Internațional

5128 articole
Internațional

De ce balonul chinezesc este spion

De ce balonul chinezesc este spion. Un balon care a zburat câteva zile deasupra teritoriului SUA a fost doborât (VIDEO) sâmbătă de un avion american de vânătoare. Washingtonul spune că balonul face spionaj pentru China, Beijingul susține că aparatul de zbor este doar un balon meteorologic care a deviat de la cursul normal. De ce balonul chinezesc este spion Totuși, cât de mult seamănă balonul chinezesc doborât deasupra Carolinei de Sud cu unul meteorologic? Mai deloc, spun experți meteo citați de TIME. "Caracteristicile raportate ale acestui balon nu se potrivesc cu nimic din ceea ce cunoaștem", a declarat pentru TIME Jonathan Porter, meteorolog șef la Accuweather. Citește și: Tupeu diplomatic: după ce SUA au doborât un balon chinezesc de spionaj care survola teritoriul american, Beijingul acuză „încălcări grave ale practicilor internaționale” În întreaga lume, mii de baloane meteorologice operate de guverne și private sunt lansate zilnic pentru a colecta informații despre temperatura, vânturile și umiditatea din atmosferă. Porter explică faptul că acest balon a fost detectat atât de repede și a stârnit alarma din cauza dimensiunilor sale masive. Un balon meteorologic tipic crește în dimensiune pe măsură ce urcă în atmosferă, începând cu o lățime de aproximativ șase picioare (doi metri) și extinzându-se până la aproximativ 20 de picioare (peste șase metri) în diametru pe măsură ce se ridică. Balonul chinezesc are o lățime de aproximativ 90 de metri, adică lungimea a trei autobuze, potrivit oficialilor americani din domeniul apărării. Continuarea, aici.

De ce balonul chinezesc este spion (sursa: CNN)
SUA: balonul chinezesc de spionaj, doborât (sursa: npr.org)
Internațional

SUA: balonul chinezesc de spionaj, doborât

SUA: balonul chinezesc de spionaj, doborât. Beijingul a criticat duminică decizia americană de a doborî balonul chinez care zbura de câteva zile deasupra Statelor Unite, acuzând Washingtonul că "reacţionează într-o manieră vădit excesivă şi că încalcă grav practicile internaţionale". SUA: balonul chinezesc de spionaj, doborât "China îşi exprimă puternica nemulţumire şi protestează împotriva utilizării forţei de către Statele Unite", a declarat Ministerul chinez de Externe într-un comunicat, adăugând că "îşi rezervă dreptul" de a răspunde. Balonul a zburat peste America de Nord timp de câteva zile înainte de a fi doborât sâmbătă de o rachetă lansată dintr-un avion de vânătoare F-22, au explicat responsabili ai Pentagonului. Preşedintele Joe Biden i-a felicitat pe piloţii care au efectuat "cu succes" această operaţiune delicată. El a spus că a dat ordin încă de miercuri pentru a doborî balonul "cât mai curând posibil", dar Pentagonul a vrut să aştepte "cel mai sigur loc pentru a face acest lucru" cu scopul de a evita orice pagube la sol provocate de căderea resturilor acestuia. Secretarul american al Apărării, Lloyd Austin, a calificat operaţiunea drept o "acţiune deliberată şi legală" ca răspuns la o "încălcare inacceptabilă a suveranităţii noastre" de către China. Blinken, vizită anulată la Beijing Această afacere a provocat o creştere a tensiunilor între Washington şi Beijing. Joi, responsabili americani au dezvăluit pentru prima dată că urmăresc un uriaş "balon de supraveghere" chinez deasupra Statelor Unite. Drept urmare, şeful diplomaţiei americane, Anthony Blinken, a anulat vineri o vizită rară la Beijing care urma să contribuie la detensionarea relaţiilor cu China. Citește și: În timp ce blochează extinderea NATO, Turcia exportă în Rusia componente electronice esențiale pentru forțele armate – investigație Wall Street Journal După ce a ezitat, Beijingul a recunoscut că "aeronava" este chinezească, dar a susţinut că este un balon destinat să culeagă date meteorologice. Ministerul de Externe al Chinei a afirmat duminică că "a cerut clar Statelor Unite să gestioneze situaţia corect, într-un mod calm, profesional şi cu reţinere". "Beijingul va proteja cu hotărâre drepturile legitime şi interesele companiilor implicate" în incident, a adăugat ministerul.

UE plafonează prețurile produselor petroliere rusești (sursa: kremlin.ru)
Internațional

UE plafonează prețurile produselor petroliere rusești

UE plafonează prețurile produselor petroliere rusești. Preşedinţia suedeză a Consiliului UE a anunţat că Uniunea Europeană a ajuns vineri la un acord privind limitarea preţului produselor petroliere ruseşti, cu două zile înaintea începerii unui embargou al UE asupra acestor produse. UE plafonează prețurile produselor petroliere rusești "Ambasadorii UE au aprobat astăzi plafonarea preţului pentru produsele petroliere ruseşti înaintea unei adoptări definitive de către Consiliul European", au transmis oficialii suedezi pe Twitter. Este vorba de "un acord important, care face parte din răspunsul neîntrerupt al Uniunii Europene şi al partenerilor săi la războiul rus de agresiune împotriva Ucrainei". Potrivit unor diplomaţi europeni, acordul prevede un preţ plafonat de 100 de dolari pe baril pentru produse mai scumpe, precum motorina, şi un altul de 45 de euro pe baril pentru produsele mai puţin rafinate, precum păcura. Acest acord corespunde propunerilor făcute de Comisia Europeană. Plafoanele stabilite se referă la produsele petroliere ruseşti transportate pe nave ale Uniunii Europene. Polonia și balticele au vrut mai jos Surse diplomatice au descris aceste preţuri ca fiind "echilibrate", făcând posibilă "reducerea veniturilor Rusiei şi garantând în acelaşi timp accesul ţărilor terţe" din afara UE la aceste produse. "Împreună cu G7, stabilim plafoane de preţ pentru aceste produse pentru a reduce veniturile ruseşti, asigurând în acelaşi timp stabilitatea pieţei globale a energiei", a declarat preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. "Trebuie să continuăm să lipsim Rusia de mijloacele de a duce războiul în Ucraina", a mai spus aceasta, amintind de intrarea în vigoare duminică a embargoului asupra produselor petroliere ruseşti exportate pe mare. Potrivit altor surse diplomatice, Polonia şi statele baltice au pledat pentru un nivel chiar mai redus al plafonului pentru a penaliza şi mai mult Moscova. Ecuaţia este totuşi delicată, obiectivul fiind, ca şi în cazul plafonării preţului ţiţeiului în decembrie, de a restrânge veniturile Rusiei, asigurându-se totodată că aceasta continuă să aprovizioneze piaţa mondială pentru a nu destabiliza schimburile şi a provoca o creştere a preţurilor. Diversitatea produselor petroliere, al căror preţ de vânzare variază enorm de la o piaţă la alta, complică şi ea situaţia. UE, G7 și Australia Embargoul european asupra produselor rafinate ruseşti "va dezechilibra şi mai mult pieţele internaţionale de energie", a avertizat vineri purtătorul de cuvânt al preşedintelui rus, Dmitri Peskov, care a asigurat că Moscova "ia măsuri pentru a-şi asigura interesele". Conform unui acord la care au ajuns în decembrie UE, G7 şi Australia, aceste plafonări trebuie adoptate înainte de intrarea în vigoare duminică a embargoului european asupra produselor rafinate ruseşti exportate pe mare pentru a împiedica Moscova să găsească cu uşurinţă noi cumpărători la preţurile pieţei. Citește și: Rusia nu simte sancțiunile Occidentului: unele țări vecine și aliați ca India, China și Turcia sunt intermediari pentru mărfuri interzise. Ca efect, economia rusă va crește în 2023, arată FMI Dincolo de plafonul stabilit de europeni, companiilor cu sediul în UE, G7 sau Australia li se va interzice să furnizeze servicii care permit transportul maritim, în special asigurări (ţările G7 asigură în proporţie de 90% transporturile globale). Urmând exemplul SUA şi Canadei, UE a interzis deja din 5 decembrie pe teritoriul său aproape toate livrările de petrol rusesc transportat pe mare. La aceasta s-a adăugat concomitent un mecanism de plafonare a preţului aprobat de UE, G7 şi Australia, care prevede că, la nivel mondial, să poată fi livrat în continuare numai ţiţeiul rusesc vândut la un preţ de cel mult 60 de dolari pe baril. Companiile cu sediul în aceste ţări nu îşi mai pot presta serviciile (comerţ, transport de marfă, asigurări, armatori etc.), în caz contrar riscând să fie sancţionaţi.

Putin, măsuri de securitate la extrem (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin, măsuri de securitate la extrem

Putin, măsuri de securitate la extrem. Preşedintele rus Vladimir Putin şi-a luat cu el "valiza nucleară" joi, la Volgograd, în sud-vestul ţării, unde a participat la ceremoniile ocazionate de împlinirea a 80 de ani de la victoria armatei sovietice asupra forţelor naziste în bătălia de la Stalingrad, relatează publicaţia britanică The Mirror. Putin, măsuri de securitate la extrem Cei doi agenţi de securitate care l-au însoţit la ceremonia depunerii de flori la monumentul consacrat soldaţilor sovietici căzuţi în cursul bătăliei de la Stalingrad au fost văzuţi şi fotografiaţi cu două valize negre în mâini. Se presupune că unul ducea aşa-numita "valiză nucleară", iar cel de-al doilea, valiza cu un presupus scut pliabil pentru intervenţie în cazul unui posibil atac armat împotriva preşedintelui rus. La Volgograd, Putin a fost văzut în limuzina sa blindată Aurus, într-un convoi format din 25 de vehicule, inclusiv o ambulanţă, şi sub o pază strictă. Citește și: Linia de atac ideologică a lui Putin în fața tancurilor germane Leopard trimise în Ucraina: „Din nou, succesorii lui Hitler vor să lupte cu Rusia pe pământ ucrainean” Lunetişti au fost postaţi pentru a-l proteja pe preşedinte, iar guvernatorul local, Andrei Bocearov, a fost forţat să intre în carantină timp de nouă zile înainte de a se apropia de Putin. Localnicii au primit ordin să îşi ia liber de la serviciu pentru fi ţinuţi departe de străzi, cu excepţia câtorva rezidenţi aleşi - care au trebuit de asemenea să treacă prin mai multe zile de carantină şi cărora li s-a interzis să se apropie de Putin. Vișnevski: "Discurs propagandistic" Politicianul de opoziţie Boris Vişnevski l-a acuzat pe Putin că a folosit ceremoniile prilejuite de această dată istorică pentru a ţine un "discurs propagandistic" legat de războiul său din Ucraina, care a dus deja la moartea a mii de cetăţeni ruşi, potrivit The Mirror. Potrivit lui Vişinevski, mesajul lui Putin a fost că "operaţiunea militară specială (formularea pe care o foloseşte pentru războiul declanşat de el împotriva Ucrainei - n.r.) ar trebui să fie asimilată Marelui Război pentru Apărarea Patriei (Al Doilea Război Mondial - n.r)" şi că "Occidentul a fost mereu împotriva noastră, inamicul nostru, nu un aliat". "Or, aceasta este o falsificare a istoriei", a spus el. Au existat relatări că autorităţile locale au curăţat oraşul înainte de vizita lui Putin, câinii fără stăpân au fost îndepărtaţi de pe străzi, iar casele dărăpănate au fost dărâmate, pentru ca preşedintele rus să nu vadă sărăcia în care trăiesc oamenii aici, conform tabloidului britanic. Aluzii nucleare Preşedintele rus a ameninţat în mod repetat că ar putea recurge la arma nucleară în cursul războiului pe care l-a declanşat împotriva Ucrainei. Chiar şi în discursul de joi, liderul rus a afirmat că răspunsul Rusiei la livrările de tancuri moderne occidentale Ucrainei "nu se va limita la utilizarea de blindate", făcând aluzie şi la puterea nucleară a ţării, cu care Moscova şi liderii săi s-au lăudat în mai multe rânduri, mai ales după ce conflictul din Ucraina s-a prelungit. În acelaşi timp, Putin a declarat în diferite ocazii, ultima oară la sfârşitul anului trecut, că Rusia "în niciun caz" nu va fi prima care va recurge la armele nucleare, întrucât doctrina sa militară stipulează un astfel de atac doar sub formă de ripostă la un atac similar.

Secretarul de stat Antony Blinken îşi amână vizita în China Foto: Twitter
Internațional

Blinken îşi amână vizita în China

Scandalul balonului chinezesc de spionaj se umflă de la o oră la alta: secretarul de stat al SUA, Antony Blinken îşi amână vizita în China, iar Beijingul „regretă incidentul” și susține că este un banal dirijabil civil care a scăpat de sub control și a greșit drumul, ajungând exact deasupra bazelor americane de rachete intercontinentale. Acum un an, un incident asemănător a avut loc în Taiwan. Blinken îşi amână vizita în China Blinken nu doreşte ca incidentul cu balonul să domine întâlnirile sale cu oficialii chinezi, a relatat ABC News, citând un oficial american anonim. Decizia de a anula vizita în China comunistă a fost luată cu doar câteva ore înainte de a pleca din Washington DC, „un indiciu dramatic a cât de serios ia administrația Biden incidentul și vrea să evite să pară moale în fața Chinei”, scrie Washington Post. Înalţi lideri militari americani au luat în calcul doborârea balonului spion deasupra statului Montana - stat care găzduiește circa 150 de rachete intercontinentale - dar în cele din urmă au recomandat să nu se facă acest lucru din cauza riscului potenţial de siguranţă pe care l-ar putea reprezenta resturile pentru cei de la sol. HAPPENING NOW: Three US air force planes circling over northern Montana where the Pentagon has found a massive Chinese spy balloon. https://t.co/oGjb6tkpTE pic.twitter.com/57rADafYl9— Upward News (@UpwardNewsHQ) February 2, 2023 Pentagonul ezită să doboare balonul Conform informaţiilor furnizate de AFP, preşedintele Joe Biden ar fi cerut iniţial Pentagonului să îl doboare, dar a fost luată în cele din urmă decizia de a nu se proceda astfel. Comandamentul apărării aerospaţiale ale SUA şi Canadei (NORAD) supraveghează traiectoria balonului, a precizat purtătorul de cuvânt al Pentagonului, Pat Ryader. "Balonul zboară în prezent la o altitudine mult deasupra traficului aerian comercial. El nu prezintă ameninţare militară sau fizică pentru persoanele la sol", a precizat el într-un comunicat. Washingtonul a discutat incidentul cu autorităţile chineze. "Le-am comunicat gravitatea incidentului", a afirmat un responsabil american. "Le-am spus clar că vom face tot ce este necesar pentru a ne proteja populaţia şi teritoriul", a adăugat acesta. Până la urmă, China a declarat vineri că un „dirijabil” care zboară deasupra Statelor Unite este pentru cercetări civile meteorologice şi alte scopuri ştiinţifice, şi şi-a exprimat regretul pentru faptul că acesta a deviat de la traiectorie, pătrunzând în spaţiul aerian american, transmite Reuters. „Dirijabilul este din China şi este de natură civilă, utilizat pentru cercetări meteorologice şi alte cercetări ştiinţifice. Din cauza influenţei curenţilor de aer vestici şi a capabilităţii sale de control limitate, dirijabilul a deviat de la cursul intenţionat”, a transmis ministerul chinez. „China regretă că dirijabilul a deviat spre Statele Unite din greşeală din cauze de forţă majoră. China va continua să menţină comunicarea cu partea americană pentru a gestiona în mod corespunzător acest accident”, afirmă comunicatul de la Beijing. Citește și: Șeful DNA spune că procurorii din subordinea sa n-au salarii mari: vedeţi la deconcentrate, consilii judeţene, primăriile mari, în companiile naţionale, în agenţiile de reglementare La ora redactării acestei știri, balonul se afla încă deasupra teritoriului SUA.

Creatorul "Fauda" avertizează: Palestina va exploda (sursa: timesofisrael.com)
Internațional

Creatorul "Fauda" avertizează: Palestina va exploda

Creatorul "Fauda" avertizează: Palestina va exploda. Întrebarea nu este dacă palestinienii vor exploda, întrebarea este când - aceasta este temerea exprimată într-un interviu cu EFE de Avi Issacharoff (foto stânga), jurnalist şi producător israelian care a creat serialul de televiziune Fauda pentru a arăta complexitatea şi nuanţele unui conflict despre care spune că este pe punctul să ajungă la punctul de fierbere din cauza politicilor noului guvern al premierului israelian Benjamin Netanyahu. "Fauda" și fauda Ficţiunea şi realitatea se contopesc în biroul lui Issacharoff, acoperit de afişe despre serialul Fauda. Printre mesaje şi apeluri telefonice de felicitare pentru succesul celui de-al patrulea sezon al serialului Fauda, la care Issacharoff răspunde în ebraică şi în arabă deopotrivă, producătorul israelian primeşte alerte despre o incursiune sângeroasă a armatei israeliene în Cisiordania ocupată. Această operaţiune s-a soldat cu moartea a zece palestinieni - civili şi militanţi înarmaţi deopotrivă - şi a dezlănţuit un val de violenţă între israelieni şi palestinieni, care încă nu s-a încheiat. "Vezi camionul? L-au folosit astăzi soldaţii sub acoperire pentru a intra în tabăra de refugiaţi Jenin", întrerupe discuţia Issacharoff, arătând o imagine pe care tocmai a primit-o pe telefonul mobil. Nici nu mai este nevoie să vorbească despre similitudinea cu serialul, care se axează pe o unitate de elită de agenţi israelieni sub acoperire care operează în teritorii palestiniene pentru a împiedica atacuri şi care a avut un succes răsunător atât la nivel local, cât şi internaţional. Scenariul se bazează pe fapte reale Cel de-al patrulea sezon al serialului, difuzat de Netflix la sfârşitul lunii ianuarie, se desfăşoară tocmai în această tabără de refugiaţi, bastion al luptei armate palestiniene şi principalul focar de violenţă în ultimul an. "Probabil că mă voi inspira şi voi folosi un camion ca acesta în viitorul sezon", anticipează el, explicând totodată că o bună parte din scenariu porneşte de la fapte reale. "Folosim istorii care ne sunt povestite, informaţii care apar în ştiri, vorbim cu foşti militari şi cu oameni care au de-a face zi de zi cu realitatea palestiniană", explică el. Issacharoff spune că se bazează inclusiv pe propria lui experienţă militară într-o unitate sub acoperire şi pe cei peste 20 de ani în calitate de jurnalist care a relatat de la mai multe războaie şi conflicte pentru presa israeliană, din Cisiordania, Iordania, Egipt şi chiar din Fâşia Gaza. Prețul ocupației Întrebat despre mesajul transmis de Fauda - care înseamnă "haos" în limba arabă -, Issacharoff vorbeşte despre nevoia de a transmite publicului complexitatea unui conflict care, spune el, este adesea simplificat "în jurul unor clişee, a logicii , alb sau negru, când în realitate există o infinitate de tonuri de gri". Serialul, spune Issacharoff, este conceput pentru publicul israelian, căruia încearcă să-i prezinte pe militanţii palestinieni în dimensiunea lor umană, "nu doar ca nişte terorişti unidimensionali, ci înconjuraţi de familii, de oameni dragi, fiinţe capabile să iubească". Cele patru sezoane ale serialului Fauda se desfăşoară mai ales în oraşe şi sate palestiniene din Cisiordania, teritorii ocupate militar de Israel din 1967, înconjurate de un zid şi împânzite de puncte de control israeliene, scrie EFE. "Este un serial despre ocupaţie, despre preţul ocupaţiei, atât pentru israelieni, cât şi pentru palestinieni", explică Isacharoff, care adaugă că preţul nu se regăseşte doar în numărul morţilor şi răniţilor, ci şi în stresul posttraumatic sau în sânul familiilor distruse. Criticat și de palestinieni, și de israelieni Intriga serialului şi felul în care îi descrie pe protagoniştii ambelor tabere au atras numeroase critici pentru Fauda, mai ales din partea palestinienilor, care acuză producătorii serialului că îi glorifică pe militarii israelieni şi că prezintă o imagine exagerat de violentă şi de plină de stereotipuri a vieţii în teritoriile ocupate. Acestor critici li se alătură şi cele ale reprezentanţilor extremei drepte israeliene, care acuză că Fauda nu face altceva decât să strice imaginea statului israelian în lume. Obişnuit cu criticile, Issacharoff preferă să se concentreze pe primirea bună de care s-a bucurat al patrulea sezon al serialului, care imediat după premieră s-a clasat pe primul loc în Liban şi s-a numărat printre cele mai populare seriale în Emiratele Arabe Unite şi Qatar, înregistrând totodată rezultate foarte bune în Europa şi America Latină. Creatorul "Fauda" avertizează: Palestina va exploda "În mare parte din lumea arabă, israelienii sunt prezentaţi drept oameni care vor să ucidă palestinieni ca să se distreze", spune Issacharoff, apreciind că Fauda reprezintă şansa de a prezenta o altă viziune şi de a transmite că lucrurile nu sunt atât de simple precum par. Însă optimismul pe care i-l trezeşte succesul serialului îi dispare rapid atunci când este întrebat ce părere are despre situaţia actuală a conflictului. Citește și: Rusia a pierdut 200.000 de oameni în războiul din Ucraina, uciși sau răniți – New York Times. Luptele din jurul Bakhmut au majorat substanțial pierderile Kremlinului "Realitatea zilelor noastre este că avem în Israel un guvern al dreptei radicale care se opune oricărui tip de concesie cu palestinienii şi care duce o campanie agresivă pentru a construi şi mai multe colonii evreieşti (în teritorii palestiniene ocupate)", avertizează el, atrăgând atenţia că "aceste politici ne-ar putea duce către o explozie". Reforma justiției, un mare pericol pentru Israel Însă principala sa îngrijorare este de ordin intern, mai exact pe culoarele Knesset-ului (parlamentul israelian), ca urmare a schimbărilor sociale şi juridice pe care le implementează noul guvern Netanyahu, alături de partenerii săi ultraortodocşi şi de extremă dreapta. "Acesta este pericolul iminent, adevărata ameninţare pentru viitorul statului Israel", consideră el. Issacharoff se referă la un proiect controversat de reformă a sistemului judiciar propus de noul guvern condus de premierul Benjamin Netanyahu care presupune introducerea unei clauze "derogatorii" care i-ar permite parlamentului să se sustragă deciziilor Curţii Supreme, cu un vot cu majoritate simplă, şi modificarea procesului de numire a judecătorilor, care printre altele vor trebui să fie desemnaţi de responsabili politici. La finalul lunii decembrie 2022, Benjamin Netanyahu, care a mai fost premier în perioadele 1996-1999 şi 2009-2021, a format guvernul cel mai de dreapta din istoria Israelului, alături de aliaţi ultrareligioşi şi de extrema dreaptă, după ce a ieşit câştigător în alegerile parlamentare de la 1 noiembrie.

Șeful CIA i-ar fi oferit lui Putin 20% din Ucraina Foto: Kremlin.ru
Internațional

Șeful CIA i-ar fi oferit lui Putin 20% din Ucraina

Neue Zürcher Zeitung (NZZ), una din cele mai influente publicații din Elveția, susține că șeful CIA, William Burns, i-ar fi oferit lui Putin 20% din Ucraina, în schimbul păcii. Publicația elvețiană citează surse din guvernul de la Berlin. Șeful CIA i-ar fi oferit lui Putin 20% din Ucraina „La mijlocul lunii ianuarie, președintele american Joe Biden l-a instruit pe șeful CIA, William Burns, să verifice disponibilitatea Ucrainei și Rusiei pentru negocieri. Reacția ulterioară a Kievului și Moscovei a influențat decizia de a furniza tancuri Ucrainei, scrie ziarul elvețian Neue Zurcher Zeitung. Potrivit două surse de rang înalt din guvernul german, Burns a vizitat Kievul și Moscova în ianuarie, invitând părțile în conflict să rezolve conflictul. Șeful CIA a oferit Kievului „pace în schimbul pământului”, iar Moscovei – „pământ în schimbul păcii”. Dimensiunea teritoriului în cauză era de 20% din suprafața Ucrainei, ceea ce este comparabil cu suprafața Donbasului, spun interlocutorii ziarului. Ambele părți au refuzat propunerile. Ucraina a refuzat să-și împartă teritoriile. Rusia a refuzat pentru că crede că va câștiga războiul pe termen lung”, relatează site-ul Meduza. Eșecul lui Burns l-a determinat pe Biden să trimită tancuri Abrams Ucrainei. Însă surse din CIA au negat vehement, pentru Newsweek, relatarea din NZZ. „Un oficial CIA a declarat pentru Newsweek că afirmațiile din raportul ziarului elvețian-german Neue Zürcher Zeitung (NZZ) conform cărora Burns a făcut o călătorie secretă la Moscova în ianuarie și că a existat o propunere de pace prezentată de director în numele Casei Albe este complet falsă”, a arătat Newsweek. Citește și: Linia de atac ideologică a lui Putin în fața tancurilor germane Leopard trimise în Ucraina: „Din nou, succesorii lui Hitler vor să lupte cu Rusia pe pământ ucrainean” Luna trecută, Burns a călătorit în secret la Kiev pentru a se întâlni cu președintele ucrainean Zelenski, a scris The Washington Post.

Putin luptă cu "succesorii lui Hitler" (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin luptă cu "succesorii lui Hitler"

Putin luptă cu "succesorii lui Hitler". Rusia are "cu ce să răspundă" la livrările de tancuri pentru Ucraina făcute de Occident, a declarat joi preşedintele rus Vladimir Putin, avertizând că acest răspuns nu se va limita doar la vehicule blindate. Umbra Stalingradului "Nu trimitem tancuri la graniţele lor, dar avem cu ce să răspundem", a afirmat Putin într-un discurs susţinut la Volgograd (oraş în sud-vestul Rusiei), în timpul unei ceremonii de comemorare a 80 de ani de la victoria sovietică asupra Germaniei naziste în bătălia de la Stalingrad. Răspunsul "nu se va limita doar la utilizarea de blindate", a insistat liderul rus, care anterior a depus o coroană de flori în faţa flăcării eterne din Sala Gloriei Militare a complexului memorial "Mamaiev Kurgan" şi a adus un omagiu memoriei soldaţilor sovietici căzuţi în luptele de la Stalingrad, printr-un minut de reculegere. Putin a lansat un avertisment celor care "târăsc ţările europene, inclusiv Germania, într-un nou război cu Rusia" şi celor care "speră să învingă Rusia pe câmpul de luptă". Amenințarea nucleară "Se pare că ei nu înţeleg că războiul modern cu Rusia va fi complet diferit pentru ei", a ameninţat liderul rus. Declaraţiile lui Vladimir Putin ar putea fi interpretate drept o aluzie la puterea nucleară a ţării, cu care Moscova şi liderii săi s-au lăudat în mai multe rânduri, mai ales după ce conflictul din Ucraina s-a prelungit. Citește și: Îngrijorare în Ucraina: Rusia pregătește o ofensivă masivă. Putin are 320.000 de soldați pe front, dublu față de forța inițială. „Cred că a început”, spune un comandant ucrainean În acelaşi timp, Putin a declarat în diferite ocazii, ultima oară la sfârşitul anului trecut, că Rusia "în niciun caz" nu va fi prima care va recurge la armele nucleare, întrucât doctrina sa militară stipulează un astfel de atac doar sub formă de răspuns. Putin luptă cu "succesorii lui Hitler" Preşedintele rus s-a referit în mod special la tancurile germane Leopard 2 pe care Berlinul le va trimite Ucrainei şi care pot fi furnizate Kievului şi de alte ţări europene care le au în posesie. "Incredibil, dar adevărat: tancurile germane Leopard cu cruci pe ele ne ameninţă din nou", a spus Putin, făcând o nouă paralelă între războiul împotriva lui Hitler şi campania militară rusă din Ucraina. "Din nou, succesorii lui Hitler vor să lupte cu Rusia pe pământ ucrainean, servindu-se de ", a spus el, referindu-se la ucraineni, pe care îi numeşte astfel după numele susţinătorilor ultranaţionalistului ucrainean Stepan Bandera (1909-1959), care au colaborat cu naziştii în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. În aceeaşi cheie, el a spus că "ideologia nazismului, deja în forma sa modernă, creează din nou ameninţări directe la adresa securităţii" Rusiei. Fantoma "neonazismului" De la începerea ofensivei declanşate de el împotriva Ucrainei la 24 februarie anul trecut, Vladimir Putin susţine că responsabilii politici aflaţi la putere la Kiev sunt "neonazişti", care s-ar afla la originea unui "genocid" împotriva rusofonilor din această ţară. Preşedintele rus a profitat de discursul său pentru a nega izolarea Rusiei şi pentru a le da asigurări concetăţenilor său că ţara continuă să aibă mulţi prieteni. "În pofida eforturilor de propagandă occidentală", Moscova are prieteni "în toată lumea", inclusiv în America de Nord şi Europa, a spus el. De la sosirea sa la Kremlin în 2000, Putin a participat în mai multe rânduri la ceremoniile dedicate bătăliei de la Stalingrad, care a început la 17 iulie 1942 şi s-a încheiat la 2 februarie 1943 cu capitularea feldmareşalului Friderich von Paulus, comandantul Armatei a VI-a germane, după 200 de zile de lupte înverşunate.

Regretele post-Brexit lovesc economia engleză (sursa: Pexels/Chris Schippers)
Internațional

Regretele post-Brexit lovesc economia engleză

Regretele post-Brexit lovesc economia engleză. Pe 31 ianuarie, 2020, Marea Britanie părăsea Uniunea Europeană. Acum, trei ani mai târziu, presa britanică, de la BBC, la cei vocali anti-Brexit (precum The Guardian) și cei odinioară vehemenți pro-Brexit (The Telegraph) aniversează Brexitul printr-o critică la unison. De ce Brexit a devenit azi un B(ritish) Regret? No Brexit, no cry Potrivit BBC, mulți dintre cei care au votat pentru Brexit, au făcut-o în numele suveranității, neluând în calcul efectele economice, care au lovit economia „în feluri neașteptate”. În primul rând, birocrația – ieșind de pe piața unică și uniunea vamală, companiile din Regatul Unit, care tranzacționează cu statele UE s-au trezit confruntate nu doar cu reguli și documente noi, ci și cu noi controale asupra anumitor mărfuri: "Ceea ce a stârnit temeri cu privire la ceea ce s-ar întâmpla cu comerțul de 550 de miliarde de lire sterline dintre Regatul Unit și cel mai apropiat partener comercial al său, drept care a existat o scădere a cantității de mărfuri exportate de Regatul Unit în UE. Chiar dacă, în timp, aceste probleme au fost rezolvate, iar cifrele de afaceri și-au revenit la nivelurile de dinainte de pandemie, comerțul ar fi crescut mai mult dacă nu ar fi existat Brexit.". Potrivit BBC, este posibil ca noua birocrație să fi afectat grav micii exportatori. Speranța în Commonwealth În ceea ce privește criza economică, provocată de pandemie, aceasta a fost ca o bomboană pe colivă: "Pandemia a afectat majoritatea națiunilor, însă, de atunci, restul țărilor din G7 au înregistrat o revenire economică, ceea ce nu s-a întâmplat în Regatul Unit. Dacă ne referim la comerțul Regatului Unit cu restul lumii, precum și comerțul cu UE, în general, acesta a scăzut în raport cu dimensiunea economiei Regatului Unit. Comerțul nu a revenit după pandemie la fel de repede precum s-a întâmplat în alte țări. «Global Britain» a devenit astfel mai puțin globală.". Citește și: Ucraina ar trebui să intre în NATO imediat ce se termină războiul, spune noul președinte al Cehiei Există speranțe în noile acorduri comerciale, în special cele semnate cu Australia și Noua Zeelandă - însă efectele pozitive ale acestora nu se vor simți decât abia peste câțiva ani. În prezent, aceste acorduri nu provoacă decât nemulțumire la nivel social, în rândul fermierilor din Marea Britanie. Regretele post-Brexit lovesc economia engleză În ceea ce privește investițiile, acestea au stagnat după referendum, "deoarece mulți investitori rămân precauți cu privire la perspectivele economiei. Investițiile nu au fost grozave nici înainte de 2016, însă, dacă și-ar fi continuat tendința de dinainte de referendum, potrivit analizei think-tank-ului UK in Changing Europe, acestea ar fi putut fi cu aproximativ 25% mai multe decât sunt acum.". Ieșirea din UE a avut, de asemenea, impact și asupra forței de muncă - modificările regulilor privind libera circulație a forței de muncă și introducerea unui sistem de imigrare bazat pe puncte au provocat un efect de domino: "Un studiu al think-tank-urilor Center for European Reform și UK in a Changing Europe sugerează că există cu 330.000 de lucrători mai puțini în Regatul Unit ca urmare a Brexit-ului. (...) Drept urmare, sectoare precum transportul, ospitalitatea și comerțul cu amănuntul au fost deosebit de puternic afectate. Lipsa lucrătorilor a dus la lipsuri și a crescut facturile pentru clienți.". Când Brexit devine Bregret În The Guardian, editorialul semnat de Polly Toynbee blamează jocurile politice care au dus la un haos, atât social, cât și politic și economic: "Aniversarea Brexitului de astăzi marchează trei ani de haos politic și calamitate economică. De asemenea, se împlinesc 50 de ani de când Marea Britanie a aderat la Comunitatea Europeană Economică. În urmă cu zece ani, în această lună, David Cameron a ținut discursul său nerușinat de la Bloomberg, promițând un referendum pentru a-și liniști partidul și pe Ukippers (Partidul pentru Independența Regatului Unit), pe care anterior îi numise «zăpăciți», «lunatici» și «rașiști deghizați».". Simțire fără rațiune Toynbee acuză liderii Brexit de promisiuni fără acoperire, făcute doar în virtutea propriilor interese de partid, manipulând false idealuri și contând pe simțirea votanților, nu pe rațiunea lor: "Covârșitoarea durere a acestui act național de auto-vătămare ne-a ancorat în suferința unui adânc geamăt pentru pierderea unui ideal și de asemenea pentru declinul economic. Suferință simțim și pentru încălcarea vechilor alianțe ale laburiștilor, și pentru învrăjbirea dintre comunități, dintre tineri și vârstnici, dintre valoarea și non-valoare. Suferință împletită cu furie contra cinicilor lideri ai Brexitului, care au vândut fantasme pe post de realitate.". Potrivit lui Toynbee, "Trei ani de Brexit au lăsat votanților un gust amar de Bregret.". "Marea Britanie, pe marginea prăpastiei" The Telegraph, care a fost, acum trei ani, susținător al Brexitului, azi și-a pierdut înflăcărarea. În editorialul său, Jeremy Warner critică recentul discurs al ministrului de finanțe, Jeremy Hunt, prin care acesta a susținut că "Brexitul a făcut posibilă creșterea economică a Marii Britanii". Warner numește declarațiile și atitudinea lui Hunt "optimism Pollyana", făcând trimitere la Sindromul Pollyana, numit astfel după personajul inventat în 1913 de scriitoarea Eleanor H. Porter – o fată care voia să fie mereu fericită, încercând să găsească motive de bucurie, chiar dacă acestea nu existau. "Acest tip de optimism Pollyana de care dă dovadă Jeremy Hunt încearcă să ascundă o realitate evidentă: Marea Britanie e pe marginea prăpastiei. (...) Cineva ar putea crede că trăim în lumi paralele. În lumea lui Jeremy Hunt, așa cum a descris-o în discursul ținut săptămâna trecută, e foarte puțin adevăr în perspectiva declinului despre care citim, auzim sau vedem zilnic în presă. Ca o superputere în invovație și creativitate, Marea Britanie are în față cele mai bune vremuri, insistă ministrul, căci e liderul global în toate industriile de ultimă oră ale viitorului, de la științele naturale la inteligența artificială. (...). Însă uită că Marea Britanie este ultima țară din G7, a cărei economie abia își revine din perioada de pandemie. (...) Linia care separă optimismul Pollyana de halucinație este una extrem de fină, și n-aș vrea să spun că Hunt a depășit-o. Însă realitatea dură ne arată că țara noastră se află pe marginea prăpastiei.", conchide Warner.

Rusia nu simte sancțiunile economice occidentale (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Rusia nu simte sancțiunile economice occidentale

Rusia nu simte sancțiunile economice occidentale. Sancţiunile impuse de Occident Rusiei nu par să aibă efect, comerţul său exterior situându-se aproape la nivelul de dinainte de războiul declanşat împotriva Ucrainei, în principal din cauză că unele dintre ţările ei vecine servesc drept platformă de intrare şi de ieşire pentru multe produse către şi dinspre Rusia, potrivit ediţiei de marţi a publicaţiei The New York Times (NYT). FMI prognozează creștere economică Rusia a încetat să-şi mai publice datele privind comerţul extern după invazia în Ucraina, dar o analiză a cifrelor din ţări vecine cu ea arată o creştere, ceea ce indică faptul că acestea aprovizionează Moscova cu multe dintre bunurile a căror furnizare trebuia să fie oprită de sancţiuni. În plus, Moscova profită de alianţa sau neutralitatea unor ţări care nu aplică sancţiunile pentru a redirecţiona o mare parte a comerţului său prin intermediul lor. Cei doi indicatori care demonstrează că sancţiunile nu dau rezultat sunt stabilitatea rublei şi cifrele Fondului Monetar Internaţional (FMI), care a publicat în ajun o previziune potrivit căreia economia rusă va creşte cu 0,3 % în acest an, mult peste contracţia de -2,3% dintr-o prognoză anterioară. Rusia nu simte sancțiunile economice occidentale Dacă portul din Sankt Petersburg, cel mai mare din Rusia, a încetat să mai primească bunuri precum telefoane mobile, piese auto sau aparate electrocasnice, aceste produse intră acum pe căi rutiere dinspre ţări care nu aplică sancţiunile, precum Belarus, China, Armenia şi Kazahstan; în unele cazuri, cantitatea lor este într-atât de mare încât nu poate fi explicată decât prin faptul că are un alt destinatar, ca în cazul Armeniei. Citește și: Mercenar Wagner recrutat din pușcărie, luat prizonier de ucraineni după doar două zile pe front: Viața noastră nu are nici un preț, putem fi uciși fără probleme În plus, portul Istanbul a devenit, de facto, un port de intrare a multor mărfuri pentru Rusia, de unde transporturile pleacă în portul Novorossiisk. Traficul comercial între China şi Rusia a atins un nivel record în decembrie, după o perioadă de adaptare imediat după invazie: China - principalul furnizor de semiconductori al Rusiei - a fost întotdeauna foarte critică faţă de aceste sancţiuni. Cum se exportă petrol prin intermediari Ziarul îl citează în acest sens pe Matthew Klein, economist şi coautor al unui volum despre războaiele comerciale, care a calculat că, în noiembrie trecut, exporturile globale către Rusia au fost cu doar 15% sub nivelul de dinaintea invaziei. De asemenea, Rusia a găsit mai multe căi pentru a eluda condiţiile impuse asupra exporturilor sale de petrol, prima dintre ele vizând utilizarea de intermediari din ţări precum Emiratele Arabe Unite, India, Pakistan, Indonezia sau Malaezia, care cumpără petrol rusesc pe care îl revinde apoi, explică el. Un alt expert citat de ziar este Ami Daniel, director al Windward, o companie de date maritime. Acesta spune că a observat în mod repetat, în ultimele luni, nave ruseşti transferându-şi încărcăturile de petrol în nave arborând alt pavilion în largul mării, în apele internaţionale sau care îşi închid receptoarele de satelit pentru a nu fi localizate.

Occidentul ezită, Putin profită: atac extins (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Internațional

Occidentul ezită, Putin profită: atac extins

Occidentul ezită, Putin profită: atac extins. Rusia se grăbeşte să lanseze o nouă ofensivă în Ucraina, încercând să profite de această "fereastră de oportunitate" creată înainte ca Kievul să primească tancurile grele care i-au fost promise recent de către aliaţii săi occidentali, a declarat luni comandantul-şef al forţelor armate din Letonia, Valdemaras Rupšys, citat de agenţia de presă ucraineană Unian. Occidentul ezită, Putin profită: atac extins "Rusia a trecut la un război total, implicând întreaga populaţie în mobilizare şi plasându-şi economia . În condiţiile unei astfel de confruntări, logistica şi asigurarea tehnico-materială sunt cheia", a afirmat general-locotenentul Valdemaras Rupšys, care susţine că, "în etapa actuală, Rusia are suficiente resurse pentru operaţiuni de luptă, iar NATO trebuie să asigure asistenţă Ucrainei într-un război de această natură". "Acum chiar şi un orb poate să vadă că ei (ruşii - n.r.) se pregătesc pentru un nou val de ofensivă. Şi, probabil, s-ar putea opri sau schimba intenţia doar dacă vor vedea că Ucraina are suficiente echipamente, muniţii, arme şi personal instruit", consideră comandantul forţelor letone într-un interviu acordat agenţiei de presă ucrainene Guildhall. Rusia are resurse Dacă războiul va dura mai mult timp, totul va depinde de resurse, a subliniat generalul leton. "Trebuie să ţinem cont de faptul că Rusia are toate condiţiile pentru a-şi dota propria armată cu muniţie, tancuri, vehicule de luptă, iar ei pot lupta având şi suficientă aviaţie", argumentează el. Citește și: Șeful Romarm, reținut de DNA. DeFapt, martie 2022: „Cine se ocupă de înzestrarea armatei, în plin conflict din Ucraina: Țuțu, tablagiul de la Romarm” Potrivit lui, livrările de vehicule blindate grele vor juca un rol important în desfăşurarea războiului. "Ruşii înţeleg că dacă nu trec la ofensivă acum, la sfârşitul primăverii va fi prea târziu. În cadrul NATO, la nivelul celor 30 de comandanţi-şefi din ţările aliate există un consens. Războiul vostru este războiul nostru, trebuie să sprijinim Ucraina prin toate mijloacele disponibile", a spus Rupšys. Luptele poziționale îi convin Moscovei Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) aprecia duminică - într-un nou buletin informativ cu privire la situaţia de pe frontul în Ucraina - că principalul obstacol în calea lansării unei contraofensive ucrainene a fost şi rămâne ezitarea Occidentului de a trece pe scară largă forţele armate ucrainene la armament de tip occidental. Analiştii ISW - un think tank cu sediul în SUA - apreciază că pregătirile pentru livrarea tancurilor ar fi trebuit să înceapă încă din vară. După eliberarea Hersonului, războiul s-a transformat în lupte poziţionale, foarte avantajoase pentru Moscova, pentru a mobiliza şi antrena noi forţe. Acum, iniţiativa pe câmpul de luptă este de partea Rusiei, afirmă ei. Anterior, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a afirmat că nu vede niciun indiciu ca Vladimir Putin să fi renunţat la obiectivele sale şi prevede că Rusia va încerca din nou să obţină controlul asupra Ucrainei. Stoltenberg: Putin nu vrea pace "Nu vedem niciun semn că preşedintele Putin şi autorităţile de la Moscova se pregătesc pentru pace. Vedem contrariul. Vedem că se pregătesc pentru un nou război, că mobilizează mai mulţi soldaţi, mai mult de 200.000, poate chiar mai mulţi", a spus Stoltenberg într-o declaraţie făcută în cursul unei vizite în Coreea de Sud, potrivit site-ului oficial al NATO. "Cel mai important, nu vedem niciun indiciu că preşedintele Putin şi-a schimbat obiectivul general al acestei invazii, care este de a-şi controla vecinul, de a controla Ucraina. Aşa că ar trebui să ne pregătim pentru un drum lung", a declarat secretarul general al NATO. El a subliniat că rezultatele unor posibile negocieri viitoare sunt legate în mod indisolubil de rezultatul de pe câmpul de luptă, dar atâta timp cât Putin crede că poate câştiga pe teren, nu se va aşeza la masa negocierilor. "Aşadar, paradoxul este că, de fapt, sprijinul militar pentru Ucraina este cea mai bună cale pentru a se obţine o soluţionare paşnică şi negociată a războiului", a spus Stoltenberg.

New York, depopulat din cauza bombardamentelor (sursa: Agerpres/Cristian Lupașcu)
Internațional

New York, depopulat din cauza bombardamentelor

New York, depopulat din cauza bombardamentelor. Oraşul New York din regiunea ucraineană Doneţk, care a fost numit după cel mai populat oraş din Statele Unite ale Americii, riscă să rămână, în scurt timp fără locuitori, potrivit trimisului special al Agerpres, Cristian Lupașcu. New York, depopulat din cauza bombardamentelor New York-ul ucrainean, amplasat la graniţa dintre Doneţk-ul aflat sub control ucrainean şi Doneţk-ul controlat de armata Federaţiei Ruse, este părăsit de la o zi la alta de un număr din ce în ce mai mare de persoane, ca urmare a atacurilor constante ale artileriei ruse. Aflat chiar pe linia frontului, unde se duc lupte intense între militarii ruşi şi cei ucraineni, micul orăşel din Estul Ucrainei s-a transformat într-un loc al terorii şi fricii. Puţinii oameni care mai sunt aici stau în case sau în adăposturile, iar străzile sunt pur şi simplu pustii. Citește și: Misteriosul credit de 82.000 de euro pe doar cinci ani al doctoriței oncolog șpăgare de la Suceava. De ce avea nevoie de bani de la bancă, deși câștiga peste 100.000 de euro pe an, fără cash-ul din mită? "În fiecare zi se lansează atacuri cu diferite arme. Situaţia s-a înrăutăţit în ultima săptămână. Doar o parte din vecini a mai rămas. Într-un bloc cu cinci etaje, dacă sunt 20 de apartamente locuite. În rest, toţi sunt plecaţi. Şi noi avem maşina pregătită pentru plecare", susţine Olena, o localnică în vârstă de 50 de ani, care este vizibil speriată de ceea ce se întâmplă în jurul ei. Erau 10.000, au rămas 3.000 New York-ul ucrainean, care avea înainte de începerea războiului o populaţie de peste 10.000 de locuitori, mai numără acum puţin peste 3.000 de persoane. Şi numărul scade zilnic. "În acest orăşel mai locuiesc 3.000-4.000 de oameni, în special persoane în vârstă, pensionari, categorii de populaţie puţin mobile care şi-au exprimat dorinţa de a nu părăsi locuinţele şi, din această cauză, o presiune mare se simte şi asupra serviciilor sociale, asupra instituţiilor de stat şi asupra infrastructurii. Este nevoie să aducem aici ajutoare. Locuitorii de aici au nevoie de susţinere socială şi toate celelalte servicii care le îmbunătăţesc viaţa de zi cu zi. Linia de front se află la marginea New York-ului. Forţele noastre armate resping atacurile inamicului", susţine primarul din Toreţk din raionul Bahmut, Vasîli Cincik, cel care administrează şi oraşul New York. New York, apoi Novhorodske. Și iar NY New York-ul ucraineana a fost înfiinţat în 1846 de nişte colonişti germani, care ar fi dezvoltat afaceri în zonă, ei ocupându-se de extracţia de cărbune şi de fabricarea de cărămizi. Germanii au început să părăsească Ucraina după Revoluţia rusă, iar în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial au fost alungaţi de sovietici. În 1951, oraşul şi-a schimbat denumirea în Novhorodske. Localitatea a revenit la numele vechi, New York, în 2021, autorităţile luând această decizie la cererea populaţiei. New York este situat la 37,9 kilometri Nord-Est de oraşul Doneţk, aflat acum sub control rusesc, şi la aproape 60 de kilometri de Kramatorsk, care a devenit capitala de facto a regiunii Doneţk.

Cehia scapă de miliardarul anti-NATO (sursa: CNN)
Internațional

Cehia scapă de miliardarul anti-NATO

Cehia scapă de miliardarul anti-NATO. Petr Pavel, fost şef al Comitetului Militar al NATO şi susţinător al sprijinului militar pentru Ucraina, a câştigat sâmbătă alegerile prezidenţiale din Republica Cehă cu 58,25% din voturi, potrivit rezultatelor parţiale după numărarea a 99,74% din buletinele de vot, informează agenţiile de presă internaţionale. Opt candidați în turul întâi Rivalul său, Andrej Babiš, a obţinut 41,75% din voturi, potrivit rezultatelor publicate în direct pe site-ul Oficiului ceh de statistică. Rata de participare în această ţară membră a UE şi NATO, cu o populaţie de 10,5 milioane, a fost de 70%. Petr Pavel, general în rezervă în vârstă de 61 de ani, s-a prezentat în alegeri drept candidat independent şi beneficiază de sprijinul guvernului de centru-dreapta. Andrej Babiš, un miliardar de 68 de ani, care a ocupat postul de premier între anii 2017 şi 2021, s-a angajat în timpul campaniei să oblige guvernul să susţină populaţia în faţa creşterii preţurilor. În primul tur, în care au concurat opt candidaţi, Pavel îl devansase pe Babiš, obţinând 35,4% din sufragii faţă de 35% ale acestuia. El a beneficiat între timp de voturile unora dintre concurenţii eliminaţi în primul tur. Petr Pavel, erou de război Campania între cele două tururi ale scrutinului a fost aspră, cu un val de dezinformări care l-au avut drept ţintă pe Pavel şi ameninţări cu moartea la adresa lui Babiš şi a familiei sale. Petr Pavel îl va înlocui pe Milos Zeman, politician controversat, care întreţinuse legături strânse cu Moscova înainte de a face o cotitură în momentul invaziei ruse în Ucraina. Citește și: Tancurile Abrams pe care SUA le vor trimite în Ucraina, fără blindajul ultrasecret din uraniu sărăcit Petr Pavel a promis că va fi un preşedinte independent, neinfluenţat de politica partidelor, că va continua să susţină ajutorul pentru Ucraina sfâşiată de război şi că va sprijini candidatura Kievului pentru a deveni membru al UE. Petr Pavel este un erou al războiului din fosta Iugoslavie, în timpul căruia el a ajutat inclusiv la eliberarea unor soldaţi francezi. Ulterior el a devenit şef al Statului Major ceh şi a exercitat în perioada 2015-208 funcţia de preşedinte al Comitetului Militar al NATO, fiind astfel cel mai înalt responsabil militar al Alianţei Nord-Atlantice. Noul președinte ceh are studii inclusiv la King's College (CV). Cehia scapă de miliardarul anti-NATO Întrebat în campania electorală, în cadrul unei dezbateri televizate, dacă ar trimite trupe dacă Polonia sau statele baltice ar fi atacate, Babiš a răspuns: "Nu, cu siguranță nu". Articolul 5 din tratatul NATO obligă statele membre să vină în ajutorul unuia dintre ele în cazul unui atac. "Vreau pace. Nu vreau un război. Și în niciun caz nu voi trimite copiii noștri și copiii femeilor noastre la război", a continuat fostul premier, care a făcut recent obiectul unei ample analize a Politico. Petr Pavel va deveni al patrulea preşedinte al Republicii Cehe după ce ea a devenit stat independent, în urma sciziunii paşnice cu Slovacia, în 1993, la patru ani după ce Cehoslovacia a abandonat regimul său comunist totalitar, ieşind de pe orbita Moscovei. Predecesorii lui Petr Pavel au fost Vaclav Javel, un dramaturg disident anticomunist care a condus Republica Cehă din 1993 până în 2003, economistul Vaclav Klaus (2003-2013) şi Milos Zeman, al cărui mandat expiră în martie.

APCE: Tribunal internațional special pentru Putin (sursa: Twitter/PACE)
Internațional

APCE: Tribunal internațional special pentru Putin

APCE: Tribunal internațional special pentru Putin. Consiliul Europei a cerut joi în unanimitate înfiinţarea unui tribunal internaţional special pentru a-i judeca pe liderii ruşi, dar şi belaruşi, desemnaţi drept responsabili pentru războiul din Ucraina. APCE: Tribunal internațional special pentru Putin Cu 100 de voturi "pentru" şi o abţinere, reprezentanţii celor 46 de state membre au adoptat o rezoluţie care îi vizează, fără a-i nominaliza, pe liderii civili şi militari care "au planificat, pregătit, lansat sau executat" agresiunea împotriva Ucrainei. "Fără decizia lor de a declanşa acest război de agresiune împotriva Ucrainei, abuzurile, distrugerile, morţii şi pagubele care decurg nu s-ar fi produs", a estimat Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE), reunită la Strasbourg. APCE îndeamnă statele membre ale Consiliului să înfiinţeze acest tribunal special cu susţinerea atâtor state şi organizaţii internaţionale pe cât este posibil, inclusiv a Adunării Generale a Naţiunilor Unite. APCE aşteaptă de la summit-ul şefilor de stat şi de guvern ai ţărilor din Consiliul Europei, ce va avea loc în luna mai la Reykjavik, "un sprijin politic" pentru acest proiect. Consiliul Europei reuneşte mai multe ţări membre ale Uniunii Europene, dar şi foste republici sovietice, precum Republica Moldova, Armenia şi Azerbaidjan. Parlamentul European, cerere similară Parlamentul European, care reprezintă cele 27 de state membre ale UE, a adoptat săptămâna trecută un text similar, cu 472 de voturi pentru, 19 contra şi 33 abţineri. Curtea Penală Internaţională (CPI), al cărei sediu este la Haga, nu are competenţe decât pentru judecarea crimelor de război şi crimelor împotriva umanităţii, nu şi pentru judecarea "crimei de agresiune", pentru că Moscova, Minsk şi Kiev nu sunt semnatare ale tratatului care instituise CPI. Citește și: Panică în Transnistria: Rusia nu mai are bani pentru pensionarii din regiunea separatistă, plata pensiilor a întârziat Rezoluţia subliniază de asemenea că unele dintre faptele comise de Rusia în Ucraina împotriva civililor, în special omucideri şi strămutări de copii forţate în vederea rusificării lor, "ar putea intra" sub definiţia de "genocid" în sensul convenţiei internaţionale din 1948. În timpul reuniunii APCE, manifestanţi s-au adunat în faţa Consiliului Europei în susţinerea Ucrainei, în jurul unei ambulanţe ciuruite de gloanţe adusă de pe linia frontului. "Speranţa de viaţă a unei ambulanţe ca aceasta este în Ucraina de la câteva zile la câteva săptămâni. Acestea sunt primele ţinte de atac pentru inamicul nostru, căruia nu-i pasă de vieţile umane", a denunţat Ivanna Pinyak, membră a asociaţiei Promoukraina, care organiza manifestaţia.

Siegfried Mureșan demontează ipocrizia cancelarului austriac (sursa: Facebook/Siegfried Mureșan)
Internațional

Mureșan demontează ipocrizia cancelarului austriac

Siegfried Mureșan demontează ipocrizia cancelarului austriac. Migraţia este o problemă cu care Austria se confruntă, pe care România nu a cauzat-o, graniţele noastre fiind sigure, dar la soluţionarea căreia suntem dispuşi să contribuim, însă aşteptăm mai multă deschidere din partea Austriei, a declarat miercuri, la Bruxelles, pentru Agerpres, eurodeputatul român Siegfried Mureşan, vicepreşedinte al grupului Partidului Popular European (PPE). Aderarea României, pe agenda UE "La dezbaterea din plenul Parlamentului European de săptămâna trecută, prim-ministrul Suediei, Ulf Kristersson, mi-a dat asigurări că Suedia este pregătită să pună aderarea României la spaţiul Schengen pe agenda Consiliului UE. Eu i-am cerut public, în discursul meu din plenul Parlamentului European, ca aderarea României să rămână pe agenda UE, iar prim-ministrul mi-a răspuns spunând că înţelege dezamăgirea noastră, a românilor, şi că Suedia este pregătită să pună această chestiune pe ordinea de zi. Aşadar, avem sprijinul Preşedinţiei suedeze (a Consiliului UE)", a spus Mureşan. El a reamintit că, din punct de vede tehnic, România îndeplineşte încă din 2011 condiţiile pentru a intra în Schengen, lucru reconfirmat anul trecut de două misiuni europene independente care s-au deplasat la Bucureşti. "Din punct de vedere politic, România a realizat progrese foarte importante anul trecut, reuşind să convingă 26 din 27 de state membre să voteze pentru aderarea noastră. Vom continua să lucrăm strâns cu toate statele membre, dar şi la nivelul instituţiilor europene astfel încât să ajungem la cele mai bune soluţii pentru gestionarea problemei migraţiei şi să convingem Austria să susţină aderarea noastră. Dar aşteptăm şi din partea Guvernului Austriei, în special din partea prim-ministrului Nehammer, să renunţe la discursul electoral antieuropean. Continuând acest discurs, premierul austriac nu face decât să îngreuneze soluţionarea problemei migraţiei", a continuat europarlamentarul. Siegfried Mureșan demontează ipocrizia cancelarului austriac Acesta s-a referit şi la declaraţiile recente ale cancelarului austriac Karl Nehammer potrivit cărora în prezent spaţiul Schengen este nefuncţional întrucât imigranţii continuă să vină în Europa şi, în acest context, o extindere a Schengen nu ar fi justificată pentru moment. "Când Guvernul Austriei declară că se opune extinderii spaţiului Schengen şi aderării României pretextând că spaţiul Schengen este nefuncţional, uită să spună că fix cu cinci minute înainte votase pentru aderarea Croaţiei la spaţiul Schengen, deci pentru extinderea spaţiului Schengen. Argumentele aduse de prim-ministrul Nehammer în ultimele luni nu au bază concretă, nu sunt susţinute de cifre concrete, reale, au doar scop electoral. Tot cu scop electoral a efectuat şi vizita în Bulgaria. Aşa cum anticipat şi cum am şi declarat public înaintea vizitei, prim-ministrul Nehammer a mers în Bulgaria doar ca să îşi facă campanie electorală în Austria cu banii europeni. Karl Nehammer a declarat în Bulgaria că doreşte să folosim fondurile europene pentru a întări frontiera dintre Bulgaria şi Turcia. Trebuie să îi reamintim cancelarului austriac că Austria a fost unul dintre cele patru state membre ale UE ale căror guverne s-au opus cel mai tare creşterii bugetului european în trecut. Austria a avut întotdeauna drept prioritate doar reducerea bugetului UE şi nu alocarea banilor acolo unde într-adevăr este nevoie", a afirmat eurodeputatul român. Nehammer să spună de unde ia bani Siegfried Mureşan a argumentat că "a solicita ca bugetul UE să facă mai mult şi a lupta în paralel pentru reducerea bugetului este populist". "Nu poţi să ceri mai mulţi bani pe de o parte şi de cealaltă parte să te opui unui buget mai mare. În bugetul actual al UE, toţi banii sunt deja planificaţi. Dacă domnul Nehammer doreşte două miliarde de euro în plus pentru Bulgaria atunci să spună de unde îi obţine. Dacă doreşte creşterea bugetului UE, acesta ar fi un lucru bun, dar este o poziţie contrară cu poziţia pe care Austria a susţinut-o şi continuă să o susţină în toate discuţiile pe buget de la nivel european. Sper ca acest discurs să dispară după alegeri" (din landul Austria Inferioară din 29 ianuarie - n.r.), a accentuat el. Citește și: Spațiul Schengen, închis pe termen nelimitat pentru România și Bulgaria: cancelarul austriac a repetat că Viena își menține veto-ul până când frontierele externe ale UE vor fi sigure În opinia sa, nu este normal ca un şef de guvern să decidă întreaga politică europeană a ţării "pornind de la interesele proprii, electorale, referitoare la o singură regiune". "În Uniunea Europeană avem 27 de state membre cu 242 de regiuni. Dacă fiecare prim-ministru ar bloca procesul decizional în Europa ţinând cont doar de interesele electorale pe care le are cu privire la anumite alegeri locale, regionale sau naţionale, nu am mai lua nicio decizie importantă la nivel european", a susţinut eurodeputatul român. Migrația și azilul, în dezbatere Întrebat dacă consideră că planul prezentat marţi de Comisie cu privire la creşterea eficienţei returnării imigranţilor va ajuta la schimbarea poziţiei ţărilor (în special a Austriei) reticente faţă de aderarea României şi a Bulgariei la Schengen, vicepreşedintele grupului europarlamentar al PPE a amintit că migraţia este o prioritate atât a preşedinţiei suedeze a Consiliului Uniunii Europene, cât şi a Parlamentului European. "Vom avea o dezbatere săptămâna viitoarea în Parlamentul European pe tema migraţiei şi azilului, în pregătirea reuniunii Consiliului European extraordinar din 9 - 10 februarie. În plus, mâine şi poimâine este programată o reuniune informală a miniştrilor de interne din UE la Stockholm care va avea, de asemenea, pe agendă subiectul migraţiei. De asemenea, Comisia Europeană a prezentat ieri un plan privind returnarea mai eficientă a imigranţilor în afara Uniunii Europene, ca parte a noului Plan European privind Azilul şi Migraţia. Vom lucra pe baza acestui plan în negocierile dintre Parlamentul European şi Consiliul UE privind operaţionalizarea sistemului comun al UE pentru returnări, ca una dintre soluţiile la problema migraţiei. Este clar că avem nevoie de o strânsă coordonare la nivel european pentru rezolvarea acestei probleme. Există deschidere, după cum vedeţi, din partea instituţiilor europene să găsim împreună aceste soluţii cât mai repede. În acest sens, România şi-a exprimat în mai multe rânduri disponibilitatea de a lucra alături de partenerii europeni, inclusiv Austria, pentru a gestiona situaţia imigranţilor ce sosesc în Europa. Vom sprijini toate soluţiile europene la criza migraţiei. Am spus-o în trecut şi o repet: România nu este sursă a migraţiei ilegale cu care se confruntă Europa. Nu a fost niciodată. Frontierele noastre sunt bine securizate. Avem date de încredere ale instituţiilor europene care confirmă aceste lucruri. Dar, în spiritul valorilor europene ce ne unesc, suntem alături de partenerii noştri care se confruntă cu această problemă", a încheiat eurodeputatul Siegfried Mureşan.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră