miercuri 24 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Categorie: Internațional

5133 articole
Internațional

Putin, nouă amenințare nucleară pentru Occident

Putin, nouă amenințare nucleară pentru Occident. Rusia nu intenţionează să se angajeze pe calea escaladării nucleare în înfruntarea sa cu Occidentul cu privire la Ucraina, dar ceilalţi nu ar trebui să-i pună la încercare răbdarea, a declarat joi purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe rus, Maria Zaharova. Putin, nouă amenințare nucleară pentru Occident Comentariile sale intervin după o serie de avertismente din partea unor înalţi responsabili ruşi, între care şi preşedintele Vladimir Putin, potrivit cărora sprijinul militar occidental pentru Ucraina creşte riscul unui conflict nuclear catastrofal. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online "Vom face totul pentru a preveni dezvoltarea evenimentelor după scenariul cel mai rău, dar nu cu preţul periclitării intereselor noastre vitale", a afirmat Zaharova în cadrul unei conferinţe de presă. "Nu recomand nimănui să pună la îndoială hotărârea noastră şi să o pună la încercare în practică", a avertizat purtătoarea de cuvânt a diplomaţiei ruse. Rusia a criticat furnizarea de arme occidentale către Ucraina şi extinderea NATO mai aproape de graniţele sale. Finlanda, care împarte o graniţă lungă cu Rusia, a devenit luna aceasta cel de-al 31-lea membru al NATO, în timp ce Ucraina doreşte, de asemenea, să adere, deşi se confruntă cu opoziţia anumitor ţări. Saci de nisip pe reactoare nucleare "Ele (SUA) continuă să aducă atingere în mod deliberat intereselor noastre fundamentale, să genereze în mod deliberat riscuri şi să crească mizele în confruntarea cu Rusia", a declarat Maria Zaharova. Fostul preşedinte rus Dmitri Medvedev, un apropiat al lui Vladimir Putin, a declarat anterior săptămâna aceasta că lumea se află "foarte probabil în pragul unui nou război mondial". Ministerul Apărării britanic a arătat că și la Zaporojie există pericol nuclear: forțele ruse și-au instalat poziții de luptă pre câteva din cele șase reactoare. Citește și: VIDEO Maia Sandu acuză direct Rusia de amestec în Moldova: Rusia nu respectă şi niciodată nu ne-a respectat suveranitatea şi independenţa Putin prezintă războiul, care a ajuns deja în a 14-a lună, în Ucraina - ceea ce el numeşte drept "operaţiune militară specială" - ca pe o bătălie existenţială împotriva unui Occident agresiv şi arogant, şi a declarat că Rusia va folosi toate mijloacele disponibile pentru a se apăra împotriva oricărui agresor. SUA şi aliaţii lor au condamnat războiul Rusiei în Ucraina, denunţând o agresiune imperialistă de cucerire de teritorii. Ucraina a promis să lupte până când toate trupele ruse se vor retrage de pe teritoriul său, şi susţine că retorica rusă privind războiul nuclear este menită să intimideze Occidentul ca să-i reducă ajutorul militar.

Putin, nouă amenințare nucleară pentru Occident (sursa: kremlin.ru)
Rușii invadează lumea fugind de Putin (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Rușii invadează lumea fugind de Putin

Rușii invadează lumea fugind de Putin. Potrivit estimărilor, din cauza războiului cu Ucraina, aproape un milion de ruși și-au părăsit țara din februarie anul trecut. Unde fug rușii, cum sunt primiți? Chiar dacă există și voci care încurajează primirea lor, există o mare îngrijorare: sunt acești refugiați purtătorii mesajelor de la Kremlin? Rușii invadează lumea fugind de Putin Unii aleg țări din apropiere, precum Georgia, Armenia, sau Kazahstan. Alții, Finlanda, țările baltice sau state europene, precum Germania sau Franța. Dar și țări îndepărtate, precum Argentina. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Exodul a început în februarie și martie 2022, imediat după ce Rusia a invadat Ucraina. Un prim val a fost constituit din activiști, jurnaliști, persoane publice sau artiști. Un al doilea val de emigrare a început în iulie 2022, constituit în mare parte din membri ai clasei mijlocii și superioare. Potrivit unui raport al ministrului rus pentru Dezvoltare Digitală și Comunicații, Maxut Șadaiev, aproximativ 100.000 dintre aceștia erau specialiști IT. Al treilea val a fost provocat de anunțul mobilizării militare din 21 septembrie 2022. Granițele Georgiei și Kazahstanului au fost asaltate la scurt timp de zeci de mii de bărbați. Este estimat că în doar două luni, 400 de mii de ruși au fugit din țară. Ca urmare a acestui al treilea val de refugiați, Finlanda, Estonia, Letonia, Lituania și Polonia au interzis cetățenilor ruși să mai intre în țară cu vize de turist. Unul din trei georgieni ar putea fi rus în curând "Rușii afară", "Rusia, stat terorist", se poate citi pe numeroasele afișe care împânzesc zidurile capitalei Georgiei, Tbilisi. În unele baruri și restaurante, clienții ruși sunt puși să semneze o declarație "anti-Putin", dacă vor să intre. Georgia, o țară de doar 3,7 milioane de locuitori, se vede copleșită de afluxul de imigranți ruși, iar tensiunile dintre georgieni și ruși sunt în creștere. "Poliția e mai îngăduitoare cu rușii, decât cu noi", afirmă Tsotne Japaridze, un georgian în vârstă de 42 de ani, managerul unei agenții de turism. În urma unei altercații cu un cetățean rus, cu care a refuzat să vorbească în rusă, doar el a fost cel reținut de poliție Iar rusul a fost lăsat în pace, fără măcar să i se pună vreo întrebare. "În ochii legii, eu am fost cel vinovat", a spus Japaridze, uluit de îngăduința de care s-a bucurat rusul. Însă faptul că rușii se bucură de favorurile administrației locale georgiene nu e surprinzător având în vedere influența oligarhului Bidzina Ivanishvili care, după ce a făcut o avere uriașă în Rusia, a revenit în Georgia, implicându-se în viața politică (fiind chiar prim-ministru al țării în 2012). Anul trecut, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a lăudat Georgia pentru refuzul de a aplica sancțiunile occidentale și pentru că a "rezistat presiunii". Furia georgienilor contra rușilor e dublată și de un sentiment de frică. "Sunt aproximativ 300.000 de ruși care au venit în Georgia", a afirmat recent fostul deputat al opoziției, Nona Mamulachvili, șefa platformei civice Gamziri. Și a adăugat: "În câțiva ani, am putea avea o minoritate rusă de 20% sau 30%". Potrivit lui Sergi Kapanadze, directorul think tank-ului Grass, "Cu cât permitem instalarea rușilor în Georgia, cu atât oferim Moscovei mai multe motive să intervină pentru a-și proteja comunitatea". Kapanadze a făcut referire și la faptul că majoritatea nu a sosit după izbucnirea războiului, ci în timpul mobilizării militare decretate de Kremlin: "Un lucru e să-i primim pe rușii anti-regim, altul, pe cei care nu vor să moară în rândurile armatei (...), căci aceștia din urmă nu sunt neapărat împotriva regimului lui Putin și, la un moment, dat vor începe să facă chiar propagandă pro-rusă.". Finlanda aplică măsuri "sanitare" Nici Finlanda nu vede cu ochi buni venirea rușilor pe teritoriul său. Potrivit Serviciului finlandez de imigrare, anul trecut au fost depuse 1.172 de cereri de azil, o creștere enormă față de anul 2021, când s-au înregistrat doar 207, estimările arătând că anul acesta vor exista între 1.000 și 1.500 de astfel de cereri. Însă, în afara cererilor de azil, Finlanda s-a confruntat cu un aflux enorm de "turiști" ruși, imediat după anunțul Rusiei de mobilizare militară, când aproape 17.000 de ruși au trecut granița Finlandei invocând activități de "turism". Era o creștere cu 80% față de săptămâna anterioară. Guvernul finlandez a declarat atunci că nu va mai oferi vize turistice rușilor. "Decizia, în principiu, urmărește să prevină complet turismul rusesc în Finlanda și tranzitul aferent prin Finlanda", a declarat ministrul de Externe, Pekka Haavisto. Potrivit unui recent sondaj realizat în Finlanda, imigranții ruși au devenit extrem de indezirabili. Sondajul arată că atitudinea finlandezilor față de imigranții din diferite țări s-a schimbat în ultimii șapte ani. Astfel, pe când suedezii, germanii, estonienii, americanii și ucrainenii sunt considerați ca fiind cei mai dezirabili, imigranții ruși sunt priviți cu multă mefiență. Chiar dacă nici până acum rușii nu aveau parte de prea multă simpatie (în 2015, 51% dintre finlandezi se declarau contra imigranților ruși), azi procentul a crescut la 72%. La sfârșitul lunii februarie, Finlanda a început să construiască un zid la granița cu Rusia. Estonia, fără compromis, exclude toți turiștii ruși În septembrie anul trecut, Estonia a închis granițele pentru cetățenii ruși, inclusiv pentru cei care dețin vize Schengen pentru Uniunea Europeană eliberate de Estonia. Potrivit Reuters, ar fi vorba despre aproximativ 50.000 de persoane. "Refuzul de a-și îndeplini datoria civică în Rusia sau dorința de a nu face acest lucru nu constituie un motiv suficient pentru a primi azil într-o altă țară", a declarat ministrul de Externe al Estoniei, Urmas Reinsalu, într-un e-mail către Reuters. Potrivit presei din Estonia, în primul rând eforturile guvernamentale trebuie concentrare pentru ajutorarea refugiaților ucraineni. În al doilea rând, turiștii ruși care au călătorit până acum prin Estonia, au manifestat o atitudine "arogantă față de războiul din Ucraina". "Prin oprirea fluxului de turiști, am vrut să evităm o situație în care refugiații ucraineni care au obținut un loc de muncă în Estonia ar ajunge să-i servească pe rușii care au început războiul. De asemenea, nu se poate exclude faptul ca imigranții ruși nu vor destabiliza situația de aici, bărbații care fug de război nu sunt împotriva războiului imperial, ci pur și simplu nu vor să riște să fie uciși participând la el. E o amenințare evidentă pentru securitate noastră și nu trebuie să ne asumăm riscuri excesive pe timp de război.", arată un comentariu. Unii polonezi văd avantajele primirii dezertorilor În Polonia părerile sunt împărțite și, potrivit jurnalistului și comentatorului politic Lukasz Warzecha, "Polonia ar trebui să accepte dezertorii din Rusia". Acesta argumentează că nu e vorba despre o "judecată morală", ci despre un considerent "pur pragmatic": "Unul dintre cele mai bune și mai vechi mijloace de subminare a eficienței luptei e de a determina soldații inamici (sau potențialii soldați) să dezerteze. (...) Toate argumentele, precum dorința de a «pedepsi» rușii pentru că nu s-au revoltat contra lui Putin sau pentru că ar fi susținut regimul în mod colectiv, sunt iraționale. (...) În primul rând, fiecare rus primit în străinătate, înseamnă un soldat rus mai puțin pe frontul ucrainean. (...) În al doilea rând, fuga rușilor slăbește economia statului rus, căci deseori vorbim despre reprezentanți ai clasei de mijloc și, prin urmare, de profesii căutate: specialiști, manageri sau specialiști IT. (...) Exodul de creiere din Rusia ar trebui să fie una dintre prioritățile Occidentului, dacă urmărim un conflict de durată. (...) În al treilea rând, Occidentul câștigă acum o oportunitate, dacă abordează problema cu înțelepciune, cu prudență și planificare: crearea unei diaspore ruse ostile lui Putin.". Un rus în Germania: "La ce vă folosește democrația?" În principiu, Germania e deschisă să accepte refugiați ruși, în special pe cei care fug de serviciu militar. Potrivit unui sondaj realizat de ARD Deutschlandtrends, 54% dintre respondenți se declară în favoarea primirii acestora în țară, 35% fiind contra. Datele Oficiului Federal pentru Migrație și Refugiați arată că numărul solicitanților de azil ruși în Germania e în creștere semnificativă, doar în primele trei luni ale acestui an, fiind depuse 2.381 de astfel de cereri (față de 2.851, în 2022). Totuși, mefiențe există, mai ales din cauza puternicii îndoctrinări a rușilor. "Propaganda lui Putin îi face pe oameni să creadă că lumea se învârte în jurul Rusiei", afirmă Felix Eick, redactor WELT, povestind că un bun prieten din Sankt Petersburg a ajuns în Germania fugind de mobilizarea militară. Însă bucuria revederii a fost înlocuită de stupoare: atitudinea imigrantului față de Putin, război și valorile occidentale era ruptă din propagandei Kremlinului: "Războiul Rusiei e de apărare, e doar o consecință logică a ceea ce America urmărește, Rusia nu e declanșatorul, ci doar reacționează, (...) SUA a controlat evenimentele, pentru ca Europa să cumpere gaz în SUA, Olaf Scholz face doar ceea ce îi spune Washingtonul etc.". În ceea ce privește democrația și libertatea, imigrantul a recunoscut că în Rusia nu există libertate de exprimare, însă a adăugat: "Dar la ce vă folosește această democrație în Germania?". Turism masiv de naștere în Argentina Argentina a fost, până nu demult, raiul pe pământ pentru ruși. Totuși, și aici lucrurile au început să se clatine. Cum legile imigrației în Argentina permiteau "turismul de naștere" (o practică veche, care a dus la revizuirea legilor în Germania, Franța, Marea Britanie, unde copilul poate primi cetățenie doar dacă unul dintre părinți e deja cetățean, sau rezident de lungă durată), în 2022, au venit aproape 2.500 de rusoaice însărcinate, care plănuiau să nască acolo. În 2023, doar în primele trei luni, potrivit autorităților din Argentina, în țară au intrat peste cinci mii de rusoaice însărcinate. Rușii nu au nevoie de viză pentru a intra în Argentina, iar prelungirea șederii standard de 90 de zile e o procedură simplă. În plus, copilul născut în Argentina primește automat cetățenie, ceea ce înlesnește primirea cetățeniei și de către părinți (în maximum doi ani). Singura condiție pusă e ca părinții și copiii să rămână în Argentina. O condiție pe care rușii nu o respectă. După naștere, majoritatea femeilor se întorc acasă, lăsând avocații argentinieni să rezolve cererile pentru cetățenie argentiniană, atât pentru copil, cât și apoi părinții. Cu un pașaport argentinian, astfel obținut, rușii sunt asigurați că pot călători în multe alte țări. Iar asta a început să povoace neliniști autorităților argentiniene. "Este în joc securitatea pașaportului nostru", a declarat recent Florencia Carignano, directoarea biroului de imigrație al Argentinei. În luna februarie, autoritățile argentiniene au deschis o anchetă judiciară asupra practicii "turismului de naștere", văzut deja ca o afacere profitabilă pentru ruși, prin care aceștia obțin facil pașaportul argentinian, fără să îndeplinească condiția de a rămâne în țară. Ancheta a fost declanșată după ce 33 de rusoaice însărcinate au sosit în Argentina cu același avion. Pedepse pentru cei care fug Între timp, în Rusia, politicienii se gândesc cum îi pot pedepsi pe emigranții ruși. La sfârșitul lunii ianuarie, purtătorul de cuvânt al Dumei, Viaceslav Volodin, a declarat că parlamentul rus lucrează la o lege care să permită pedepsirea emigranților care "aruncă cu mizerie în Rusia, de departe". Citește și: Tinerii ruși care refuză înrolarea sunt „dușmani interni”, potrivit patriarhului Kirill, și vor doar să „facă bani în Rusia” Concret, se dorește ca, printre altele, proprietățile rușilor care părăsesc Rusia să fie confiscate de stat. Kremlinul nu a dat încă aprobarea acestei legi, mai ales că alți membri ai partidului Kremlinului criticaseră propunerea. Cu toate acestea, intenția legislatorilor provoacă neliniște în rândul emigranților.

Kirill demonizează tinerii care refuză înrolarea (sursa: patriarchia.ru)
Internațional

Kirill demonizează tinerii care refuză înrolarea

Kirill demonizează tinerii care refuză înrolarea. Capul puternicei Biserici Ortodoxe din Rusia, Kirill, i-a calificat marţi pe ruşii care nu-şi servesc ţara drept "duşmani interni", şi a declarat că patriotismul este "cea mai mare virtute", potrivit patriarchia.ru. Kirill demonizează tinerii care refuză înrolarea Patriarhul Kirill, un aliat apropiat al preşedintelui Vladimir Putin, este un susţinător ferm al războiului declanşat de Kremlin în Ucraina, în cursul căruia zeci de mii de persoane au fost ucise, iar alte milioane şi-au părăsit locuinţele, căutând refugiu în străinătate sau în zonele mai sigure din interiorul ţării. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online "Astăzi, rugăciunea noastră se îndreaptă către patria noastră, pentru ca Domnul să o protejeze de duşmani interni şi externi, de toţi cei care nu-şi asociază viaţa cu Rusia, care sunt gata să facă bani în Rusia, dar care nu au fost niciodată dispuşi să-şi servească patria", a declarat Kirill într-o predică. "Trebuie să le inculcăm oamenilor, inclusiv prin predica bisericii, dragostea de patrie, cea mai mare dintre virtuţi", a spus el în predica ţinută la Catedrala Sf. Arhanghel Mihail din incinta Kremlinului, în centrul Moscovei. Kirill nu a detaliat, dar remarcile sale par să-i vizeze în parte pe ruşii care se eschivează de recrutare, preferând uneori să plece în străinătate pentru a evita să fie chemaţi în armată pentru a merge să lupte în ceea ce Putin numeşte "operaţiune militară specială" în Ucraina. Kirill + Putin = dragoste Putin s-a folosit deseori de Biserica Ortodoxă Rusă şi de tradiţiile sale bogate pentru a promova sentimentul de mândrie naţională şi de patriotism în rândul ruşilor. El a participat săptămâna trecută la o slujbă de Paşte şi şi-a făcut semnul crucii de mai multe ori. Preşedintele rus, susţinut puternic de patriarhul Kirill, prezintă invazia Moscovei în Ucraina drept o ripostă defensivă împotriva a ceea ce el consideră a fi un Occident agresiv şi decadent care este hotărât să distrugă Rusia şi cultura sa. Citește și: Zero fonduri din PNRR, în primele trei luni ale anului 2022. Estimarea Finanțelor pentru 2023, doar 1,9 miliarde euro, sugerează că România va abandona numeroase jaloane din PNRR Ucraina susţine că Rusia duce un război de agresiune neprovocat pentru acaparare de teritoriu şi pentru a-i strivi independenţa. Războiul, care se prelungeşte de 14 luni, a aprofundat diviziunile între creştinii ortodocşi din întreaga lume şi i-a determinat pe mulţi ucraineni să rupă cu Patriarhia Moscovei, condusă de Kirill, şi să treacă la Biserica Ortodoxă a Ucrainei, aflată în comuniune cu Patriarhia Ecumenică de Constantinopol, care i-a recunoscut autocefalia în 2019.

China ignoră total discuțiile cu Macron (sursa: Twitter/LCI)
Internațional

China ignoră total discuțiile cu Macron

China ignoră total discuțiile cu Macron: președintele francez a fost la Beijing pentru a susține cauza Ucrainei, dar urmarea a fost alta decât cea dorită. Franţa şi-a exprimat sâmbătă seară "consternarea" după declaraţiile ambasadorului chinez în Franţa, care a negat suveranitatea ţărilor rezultate din Uniunea Sovietică şi a pus sub semnul întrebării apartenenţa Peninsulei Crimeea la Ucraina. China ignoră total discuțiile cu Macron Întrebat vineri seară la postul francez de informaţii LCI, Lu Shaye a estimat ca ţările fostei URSS "nu au statut efectiv în dreptul internaţional, deoarece nu există un acord internaţional pentru a concretiza statutul lor de ţară suverană". Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Legat de Peninsula Crimeea, un teritoriu ucrainean pe care Rusia l-a ocupat din 2014, el a spus: "Depinde de modul în care percepem această problemă. Există istoria. Crimeea a fost la început la Rusia. Hruşciov a fost cel care a oferit Crimeea Ucrainei pe vremea Uniunii Sovietice". Diplomatul chinez a îndemnat să se renunţe la disputele cu privire la problema frontierei post-sovietice. "În prezent, cel mai urgent lucru este să oprim, să ajungem la încetarea focului" între Rusia şi Ucraina, a spus el. Ministerul francez de Externe a indicat într-un comunicat că a "luat cunoştinţă cu consternare" despre aceste remarci, cerând Chinei "să spună (dacă acestea) reflectă poziţia sa, ceea ce sperăm să nu fie cazul". Franța insistă cu argumente raționale Ucraina a fost recunoscută internaţional "în interiorul frontierelor incluzând Crimeea în 1991 de către întreaga comunitate internaţională, inclusiv China, la căderea URSS, ca nou stat membru al Naţiunilor Unite", a insistat Parisul, amintind că anexarea Peninsulei Crimeea de către Rusia în 2014 este "ilegală conform dreptului internaţional". Dacă Beijingul susţine oficial că este neutru, preşedintele chinez Xi Jinping nu a condamnat niciodată invazia rusă şi nici măcar nu a vorbit la telefon, până în prezent, cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski. În schimb, el a vizitat recent Moscova pentru a-şi reafirma parteneriatul cu preşedintele rus Vladimir Putin, arătând mai repede ca un front anti-occidental. Citește și: Averea totală a oligarhilor ruși a crescut în 2022 cu 152 de miliarde de dolari (Forbes) În timpul unei vizite în China la începutul lunii aprilie, Emmanuel Macron l-a îndemnat pe Xi Jinping să "readucă Rusia la raţiune" faţă de Ucraina şi l-a îndemnat să nu livreze arme Moscovei. Cei doi şefi de stat au dat publicităţii o declaraţie comună în care s-au angajat să "susţină orice efort în favoarea restabilirii păcii în Ucraina".

Oligarhii ruși s-au îmbogățit în 2022 (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Oligarhii ruși s-au îmbogățit în 2022

Oligarhii ruși s-au îmbogățit în 2022. Cei mai bogaţi oameni din Rusia au adăugat 152 de miliarde de dolari la avuţia lor pe parcursul anului trecut, profitând de preţurile ridicate la resursele naturale, ceea ce înseamnă că şi-au revenit după diminuarea semnificativă a averilor înregistrată imediat după ce a izbucnit războiul din Ucraina, susţine revista Forbes. Oligarhii ruși s-au îmbogățit în 2022 Potrivit ediţiei ruseşti a revistei Forbes, în prezent Rusia are, în mod oficial, 110 miliardari, cu 22 mai mulţi decât anul trecut, iar averea lor combinată a crescut până la 505 miliarde de dolari, de la 353 miliarde de dolari conform listei anterioare. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online În plus, Forbes subliniază că lista miliardarilor ruşi ar fi putut fi cu cinci persoane mai mare, dacă fondatorul DST Global, Yuri Milner, fondatorul Revolut, Nikolay Storonsky, fondatorul Freedom Finance, Timur Turlov, şi cei doi fondatori ai JetBrains, Sergei Dmitriev şi Valentin Kipyatkov, nu ar fi renunţat la cetăţenia rusă. "Clasamentul de anul trecut a fost influenţat şi de predicţiile apocaliptice cu privire la economia rusească", subliniază editorii Forbes, precizând că în 2021, înainte de izbucnirea războiului din Ucraina, cei mai bogaţi oameni din Rusia aveau o avere combinată de 606 miliarde de dolari. Petrol și îngrășăminte După ce preşedintele Vladimir Putin a declanşat o "operaţiune militară specială" în Ucraina, la data de 24 februarie 2022, Occidentul a impus ceea ce a numit cele mai severe sancţiuni din istoria modernă asupra economiei ruseşti, şi a unora dintre cei mai bogaţi oameni din Rusia, în încercarea de a-l pedepsi pe Putin pentru războiul din Ucraina. Economia rusească s-a contractat cu 2,1% în 2022, ca urmare a presiunilor create de sancţiunile occidentale, dar cu toate acestea a fost capabilă să îşi vândă petrolul, metalele şi celelalte resurse naturale pe pieţele globale, în special în China, India şi Orientul Mijlociu. În paralel, preţul mediu al ţiţeiului Urals, coloana vertebrală a economiei ruseşti, a fost de 76,09 dolari per baril în 2022, în creştere faţă de 69 de dolari în 2021. De asemenea, preţul îngrăşămintelor, un alt produs important exportat de Rusia, a crescut şi el anul trecut. Criza va veni abia în 2024 pentru Rusia Luna aceasta Fondul Monetar Internaţional şi-a îmbunătăţit estimările privind ritmul de creştere a economiei ruseşti în acest an, de la 0,3% până la 0,7%, dar le-a revizuit în jos pentru anul viitor, de la 2,1% până la 1,3%, precizând că se aşteaptă ca criza de mână de lucru şi exodul companiilor occidentale să afecteze economia rusească în 2024. Citește și: VIDEO EXCLUSIV Argumentele științifice pentru care navigația pe Bîstroe poate fi, dar numai pe termen limitat, acceptată. Toate miturile despre efectul dragării pe canal, demontate Andrei Melnichenko, care şi-a construit averea în domeniul îngrăşămintelor, a fost plasat de Forbes pe prima poziţie în topul celor mai bogaţi oameni din Rusia, cu o avere estimată la 25,2 miliarde de dolari, mai mult decât dublu faţă de averea sa estimată din 2021. Pe locul al doilea se situează Vladimir Potanin, preşedinte şi cel mai mare acţionar la Nornickel, cel mai mare producător mondial de paladiu şi nichel, cu o avere estimată la 23,7 miliarde de dolari. Podiumul este completat de Vladimir Lisin, care controlează producătorul de oţel NLMK, cu o avere de 22,1 miliarde de dolari potrivit Forbes Rusia. Pe lângă oligarhii care au făcut avere din privatizarea companiilor de stat, pe lista Forbes apar însă şi noi nume ale unor miliardari care au făcut avere din snacks-uri, supermarket-uri, chimicale, construcţii şi industria farmaceutică, ceea ce sugerează că cererea internă în Rusia a rămas una solidă în pofida sancţiunilor occidentale.

Vecinii Ucrainei, auto-sufocați cu cerealele Kievului (sursa: pexels.com/Mark Stebnicki)
Internațional

Vecinii Ucrainei, auto-sufocați cu cerealele Kievului

Vecinii Ucrainei, auto-sufocați cu cerealele Kievului. Deși destinate, în mare parte, țărilor din Africa și Asia, cerealele venite din Ucraina au provocat discordie în Uniunea Europeană. Fiind scutite de taxe, deci mai ieftine, au tentat comercianții locali, care le-au preferat produselor autohtone. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Invocând concurența neloială, văzându-se amenințați cu falimentul, fermierii din estul Uniunii Europene au organizat proteste de amploare. Drept urmare, guvernele din Polonia, Ungaria, Slovacia și, recent, Bulgaria au introdus interdicții privind importul unui număr de produse agricole și alimentare din Ucraina. Comisia Europeană a etichetat aceste interdicții drept "inacceptabile", argumentând că politica comercială din Uniune nu e la latitudinea individuală a statelor membre. Recent, Polonia a ajuns la un acord separat cu Ucraina, în ceea ce privește tranzitul cerealelor, însă tensiunile sunt departe de a se relaxa. Cât de gravă este această criză și ce fisuri provoacă în solidaritatea europeană? Coridoarele de solidaritate După ce Rusia a blocat pasajele maritime tradiționale de export, UE a decis să scutească de taxe importul cerealelor ucrainene. În Polonia, Ungaria, Slovacia, Ungaria și România s-au creat "coridoarele de solidaritate", care prevedeau, pe lângă scutirile de taxe vamale, și măsuri de infrastructură, precum facilităţi pentru depozitarea temporară a cerealelor aflate în tranzit. Însă coridoarele de solidaritate înființate de Europa pentru a extrage cerealele produse în Ucraina și a le trimite în special în țările din Africa și Asia nu au funcționat așa cum se aștepta. În mare, din cauza infrastructurii țărilor de tranzit, care a întârziat transporturile. Iar depozitarea temporară a cerealelor a dat naștere unor afaceri locale, mai mult sau mai puțin legale. Vecinii Ucrainei, auto-sufocați cu cerealele Kievului Cum derogările comerciale nu s-au aplicat doar mărfurilor aflate în tranzit, ci și celor care staționau în silozurile de tranzit, cerealele au atras inevitabil atenția comercianților locali. Cumpărate la un preț mai mic decât cel al producătorilor locali (grâul ucrainean fiind cu până la 20% mai ieftin decât cel produs în Polonia), cerealele ucrainele au fost folosite fie în producția internă, fie revândute la un preț mai mare. Presa poloneză relatează despre companii înființate rapid, prin intermediul cărora s-au cumpărat așa-numitele "cereale tehnice" din Ucraina, destinate utilizării în producția de biocombustibil, care apoi au fost reetichetate drept "cereale alimentare" și vândute ca atare industriei morăritului. "Guvernul a permis importul a cel puțin trei milioane de tone de cereale din Ucraina fără nici un control. Mare parte din grâul și porumbul importate din Ucraina nu a părăsit țara, deși planul urma să fie complet diferit. Drept urmare, Polonia a fost inundată cu cereale.", spun articolele de presă. Cereale fără depozite Potrivit unui studiu al Farm Europe, citat de Le Point, culoarele de solidaritate, în loc să faciliteze drumul cerealelor ucrainene înspre țările din Africa și Asia, au creat în țările estice ale Uniunii Europene "un flux fără precedent, care a născut tensiuni la nivel local". Explicația: cantități mari de cereale au ajuns în regiuni cu capacități limitate de depozitare, ceea ce a dus, inevitabil, la desfacerea mărfii pe piața locală. Cauza principală a tranzitului lent al cerealelor ucrainene a fost infrastructura deficitară din țările de tranzit care a încetinit transporturile către piețele de peste mări, mare parte din produsele ucrainene rămânând în țările de tranzit. "O mare parte a produselor ar fi trebuit să fie încărcată în tren și dusă către porturile de la Marea Baltică", a spus europarlamentarul Martin Häusling, membru al Comisiei pentru agricultură. Care a adăugat: "Din păcate, acest mecanism încă nu funcționează din cauza problemelor legate de lipsa infrastructuii căilor ferate, motiv pentru care multe cereale sunt transportate cu camionul și ajung apoi în țările vecine. Acolo, aceste importuri de cereale denaturează piețele naționale, mai ales în România.". Pentru unii - prea puțin, pentru alții - prea mult Pe de o parte, cantitățile de cereale care sosesc în Polonia sau România, cu camionul sau trenul, nu au atras clienții tradiționali, precum Italia, Spania, Portugalia sau Țările de Jos, deoarece cantitățile erau prea mici pentru angrosiştii care cumpăraseră anterior nave întregi. Pe de altă parte, în Polonia, unde în prezent sunt depozitate patru milioane de tone de cereale din Ucraina, potrivit Camerei poloneze de comerț cu cereale, problemele exportului maritim sunt legate de infrastructura porturilor poloneze a căror capacitatea este de maximum 750.000 de tone pe lună. Deși Ministerul Agriculturii a anunțat vara trecută că un nou terminal în portul Danzig (Gdansk) urma să înceapă în curând operațiunile de transportate, acest lucru nu s-a întâmplat. Alegerile primează în Polonia "Deciziile Poloniei sunt motivate politic", a afirmat Michal Baranowski, directorul grupului de studii German Marshall Fund. Opunându-se importului cerealelor ucrainene, scutite de taxe vamale, guvernul ultraconservator naționalist Lege și Justiție (PiS), care merge la vot în această toamnă, a arătat că "Sprijinul pentru Ucraina se termină acolo unde încep propriile interese". Potrivit analistului, decizia bruscă a Poloniei de a interzice importurile de cereale ucrainene coincide cu campania politică dinaintea alegerilor legislative din toamnă. Sondajele arată că PiS pierde teren și, cum zonele rurale din Polonia, afectate de afluxul de cereale din Ucraina, sunt una dintre principalele sale surse de voturi, partidul nu vrea să piardă alegătorii. Extrema dreaptă crește Însă problema cerealelor evidențiază și un alt aspect, care deși există, nu a apărut, până acum ca dezbaterea publică. Potrivit lui Baranowski, există o nemulțumire crescândă în rândul populației față de sprijinul neclintit al guvernului polonez pentru Ucraina, nemulțumire de care profită Konfederacja (Confederația Libertății și Independenței), o alianță politică de extremă dreaptă ale cărei discursuri anti-UE au căpătat și accente anti-ucrainene. Cum unele sondaje creditează Konfederacja cu puțin peste 10%, alianța ar putea fi cheia formării unui viitor guvern. Citește și: În prețul mare al RCA intră și costuri de limuzină cu șofer pe care firmele de daune le solicită companiilor de asigurări "Primele indicii că guvernul polonez a fost dispus să-și moduleze politicile de sprijin pentru Ucraina au venit în urmă cu câteva luni când a anunțat că va începe să taxeze o parte din cazarea oferită refugiaților ucraineni care stau în refugiile publice mai mult de patru luni. Măsura a intrat în vigoare la 1 martie, dar s-a aplicat doar unui procent foarte mic din cei peste 1,3 milioane de refugiați. Cu toate acestea, decizia a transmis un mesaj clar acelui segment al societății poloneze care începea să creadă că refugiații ucraineni sunt tratați mai bine decât ei. Locuințele, care sunt din ce în ce mai scumpe într-o țară în care inflația a fost de 16,1% în martie, ar putea deveni un alt punct controversat între polonezi și refugiații ucraineni.", a mai spus Baranowski.

Cărțile occidentale ajung povestite în Rusia (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Cărțile occidentale ajung povestite în Rusia

Cărțile occidentale ajung povestite în Rusia. De la începutul războiului din Ucraina, librăriile și editurile din Rusia sunt nevoite să se adapteze atât cenzurii interne, cât și boicotului editurilor din străinătate care au reziliat contractele, suprimând astfel schimburile culturale. Stephen nu e King în țara țarilor "Încă din luna februarie 2022, am primit scrisori, politicoase, de la mai multe edituri franceze, britanice, germane și americane în care se scuzau că trebuie să întrerupă relațiile, oricât de vechi ar fi fost acestea. Drept urmare, nu mai avem acces la foarte multe cărți, precum cele ale lui Stephen King, unul dintre scriitorii cei mai traduși în Rusia", a declarat Marina Kameneva, directoarea cunoscutei librării Moskva. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Care a adăugat că, până și în perioada comunistă, țara ei avea acces la traducerea cărților: "Uneori chiar îi cunoșteam pe unii dintre autorii occidentali mai bine decât occidentalii înșiși.". Boicotul literar asupra Rusiei a apărut inițial din partea scriitorilor. Pe lunga listă se află Olga Tokarchuk, Margaret Atwood, Stephen King, Frédéric Beigbeder, Yuval Noah Harari, Bernardine Evaristo, Joanne Rowling, Elif Shafak, Rupi Kaur. Socoteala din Rusia nu se potrivește cu cea din târguri La scurt timp a apărut și reacția târgurilor de carte: cele de la Frankfurt, Bologna, Varșovia, Praga, Bruxelles, Leipzig, Budapesta, Ierusalim, Göteborg, São Paulo, Bogota, Taipei și Seul au refuzat să colaboreze cu editorii ruși. Pe 5 martie 2022, Editura Pearson a publicat pe site un comunicat prin care își arată sprijinul față de Ucraina, anunțând totodată că suspendă vânzarea și livrarea produselor și serviciilor editurii atât în Rusia, cât și în Belarus. Măsuri asemănătoare au fost luate și de Penguin Random House, Simon & Schuster, Gardners, principalul angrosist de cărți din Marea Britanie, Curtis Brown Pan Macmillan Canongate. În Polonia, editura Powergraph a renunțat la toate contractele cu Rusia, iar Hemingway Foreign Rights Trust a interzis retipărirea lucrărilor lui Ernest Hemingway în Rusia. Cărțile occidentale ajung povestite în Rusia Rezumate ale cărților bestseller internaționale - aceasta e noua tendință a pieței de carte din Rusia. Pentru a ocoli interdicțiile de vânzare decise de editurile occidentale (ca răspuns la invazia rusă a Ucrainei), editorii ruși recurg la versiuni rezumate: cărțile bestseller sunt povestite, pe scurt, în discurs indirect. E și cazul cărții de memorii a prințului Harry, "Spare" (Rezervă - n.r.) a cărei povestire a fost lansată în Rusia pe 16 februarie. "Cartea începe cu relatarea înmormântării bunicului Prințului Harry, Prințul Philip, în primăvara anului 2021. Acest eveniment trist a avut loc la două luni după ce Harry și soția sa Meghan au renunțat la statutul de membri activi ai familiei regale. După înmormântarea bunicului său, Harry și-a descoperit, în secret, fratele și tatăl. La început au vorbit despre vreme, despre cum a mers înmormântarea. Discuție tipic britanică. Apoi Charles și William au început să discute despre noua viață a lui Harry.", se poate citi în ediția povestită. Cenzura anti-LGBT, împotriva naturii După boicotul internațional, editurile și librăriile din Rusia au fost lovite și de legea promulgată de Vladimir Putin la sfârșitul anului trecut, care interzice "propaganda LGBT". Fiind extrem de vagă, legea poate fi interpretată după bunul gust al cenzurii. Doar amenzile pentru încălcarea acesteia nu sunt deloc vagi: zece milioane de ruble (în jur de 12 mii de euro). La doar câteva zile de la promulgarea legii, o listă de 53 de cărți a fost trimisă bibliotecilor din Moscova, iar librăriile s-au conformat, preventiv, scoțând de pe rafturi cărțile lui Haruki Murakami, Jean Genet, Stephen Fry sau chiar pe Édouard Limonov – interzis și în Ucraina –, un scriitor rus care a a favorizat anexarea "Ucrainei". Citește și: Kara-Murza, doar vârful piramidei de opozanți ai lui Putin care au sfârșit fie asasinați, fie în închisoare. Lunga istorie de crime comandate de Kremlin Interpretarea laxă a legii contra propagandei LGBT naște multe îngrijorări. Evgeny Kopyov de la editura Eksmo avertizează că aceasta "ar putea afecta inclusiv romanele literaturii clasice". În plus, autoritățile ruse au interzis vânzarea către minori a cărților scrise de așa numiții "agenți străini" – cei care au criticat politica dusă de Kremlin, precum Dmitri Glukhovsky, scriitor de science fiction, sau autorul istoric Boris Akunin. Pentru Tatiana Stoyanova de la Kompas-Gid, restricțiile ar putea duce la o renaștere a practicii sovietice de samizdat - publicarea clandestină a cărților interzise.

Ministra franceză Schiappa, pe coperta Playboy (sursa: Playboy)
Internațional

Ministra franceză Schiappa, pe coperta Playboy

Ministra franceză Schiappa, pe coperta Playboy. Cel mai recent număr al revistei Playboy din Franţa, cu ministrul Marlene Schiappa pe copertă, s-a epuizat în câteva ore după apariţia la chioşcurile de ziare din ţară. Ministra franceză Schiappa, pe coperta Playboy Toate cele 100.000 de exemplare ale revistei s-au vândut în primele trei ore în ziua publicării, a declarat luni directorul Playboy Franţa, Jean-Christophe Florentin, pentru postul France Info. Alte 60.000 de exemplare sunt acum tipărite, a mai spus el. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Revista Playboy vinde de obicei circa 30.000 de exemplare ale unui număr obişnuit în Franţa. Ministra franceză Schiappa, pe coperta Playboy (sursa: Playboy) Ministrul francez pentru afaceri sociale, Marlene Schiappa, apare îmbrăcată în fotografii şi în niciuna nu apare nud. Interesul pentru această ediţie pare să fi fost declanşat de interviul amplu, plin de umor, acordat de Schiappa, publicat în acest număr al revistei. Citește și: Prigojin (Wagner) vrea încheierea „operațiunii militare speciale” în Ucraina de către Rusia și consolidarea pozițiilor în teritoriile câștigate deja. Mulți se întreabă dacă nu e vocea lui Putin Schiappa a devenit ţinta criticilor din partea adversarilor politici după ce a fost de acord să apară în Playboy. Schiappa, care a introdus o legislaţie ce interzice manifestările de hărţuire pe stradă, a pozat pentru revistă într-o rochie albă şi a vorbit despre feminism şi drepturile femeilor.

Rușii atacă satanic de Paștele ortodox (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Internațional

Rușii atacă "satanic" de Paștele ortodox

Rușii atacă "satanic" de Paștele ortodox. Forţele armate ruse au efectuat zeci de atacuri asupra poziţiilor apărătorilor ucraineni din estul Ucrainei, potrivit unui raport de luni al Statului Major de la Kiev. Bahmut, cea mai lungă și mortală bătălie În acest atacuri, unităţile ruseşti au suferit pierderi grele, a anunţat comandamentul armatei ucrainene în raportul zilnic, fără a oferi detalii suplimentare. Nu a fost posibilă verificarea informaţiilor. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Un total de 45 de atacuri ruseşti au fost respinse în jurul localităţilor Bahmut şi Mariinka, potrivit armatei, care a spus că linia frontului a rămas neschimbată. "Inamicul suferă pierderi semnificative, dar îşi menţine planurile de a ocupa teritoriul ucrainean", se arată în raport. Wagner conduce încercarea Rusiei de a lua Bahmut încă din vara trecută, în ceea ce se dovedeşte a fi, pentru ambele părţi, cea mai lungă şi mai mortală bătălie a războiului. Rușii atacă "satanic" de Paștele ortodox Ministerul rus al Apărării a declarat că echipele de asalt Wagner au ocupat două blocuri în părţile de nord-vest şi de sud-est ale oraşului Bahmut, care a fost în mare parte distrus în lupte. A adăugat că unităţile de paraşutism ale armatei ruse au sprijinit luptătorii Wagner blocând forţele ucrainene pe flancuri. Afirmaţiile autorităţilor ruse nu au putut verifica în mod independent iar Kievul nu le-a abordat în mod direct. Citește și: Prigojin (Wagner) vrea încheierea „operațiunii militare speciale” în Ucraina de către Rusia și consolidarea pozițiilor în teritoriile câștigate deja. Mulți se întreabă dacă nu e vocea lui Putin Serhii Cerevatîi, purtătorul de cuvânt al comandamentului militar de est al Ucrainei, a declarat că trupele Wagner atacă de zeci de ori pe zi. "Inamicul a continuat să ne atace poziţiile cu un zel satanic", a declarat el pentru postul de televiziune al parlamentului ucrainean. Marea Britanie a informat vineri, într-o actualizare a informaţiilor de pe front, că trupele ucrainene au fost forţate să se retragă de pe un teritoriu din oraş în faţa unui nou asalt rusesc.

Putin, cadouri pentru luxosul patriarh Kirill (sursa: kremlin,.ru)
Internațional

Putin, cadouri pentru luxosul patriarh Kirill

Putin, cadouri pentru luxosul patriarh Kirill. Preşedintele rus Vladimir Putin a salutat cu prilejul Paştelui ortodox, duminică, rolul "consolidator" al Bisericii pentru societate şi tineri, în condiţiile în care Patriarhul rus Kirill şi-a exprimat susţinerea pentru ofensiva rusă în Ucraina. Putin, cadouri pentru luxosul patriarh Kirill "Ţin să-mi exprim profunda recunoştinţă pentru munca voastră neobosită şi dezinteresată menită să apere valorile istorice, spirituale, morale şi familiale durabile, să educe şi să lumineze tinerii", a declarat Putin într-un mesaj, după ce a luat parte la liturghia din Catedrala Iisus Mântuitorul din Moscova (GALERIE FOTO). Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online "În decursul a numeroşi ani, vorba voastră pastorală înţeleaptă a servit la consolidarea societăţii (...). Astăzi, în timp ce ne confruntăm cu grave provocări, ea este cu precădere importantă", a adăugat preşedintele rus. Paştele este cea mai importantă sărbătoare a calendarului ortodox atât în Rusia, cât şi în Ucraina. Patriarhul Kirill, susținătorul războiului În trecut, patriarhul rus Kirill a justificat ofensiva în Ucraina, susţinând că popoarele rus şi ucrainean erau fraţi ce au fost separaţi cu forţa, în special de Occident. Acest punct de vedere este respins de guvernul ucrainean, care a denunţat un conflict post-colonial şi imperialist dus de Kremlin şi care şi-a înmulţit percheziţiile şi urmăririle împotriva unor biserici şi preoţi consideraţi apropiaţi de Moscova. Citește și: Prigojin (Wagner) vrea încheierea „operațiunii militare speciale” în Ucraina de către Rusia și consolidarea pozițiilor în teritoriile câștigate deja. Mulți se întreabă dacă nu e vocea lui Putin Autorităţile ucrainene au provocat de asemenea furia Bisericii Ortodoxe Ruse după ce au anunţat, în plin conflict, expulzarea călugărilor din celebra mănăstire Lavra Pecerska (Lavra Peşterilor), calificată drept "leagăn" al ortodoxiei ruse. Patriarhul Kirill a denunţat în martie această expulzare, calificând-o drept "monstruoasă".

Finlanda, gard la granița cu Rusia (sursa: raja.fi)
Internațional

Finlanda, gard la granița cu Rusia

Finlanda, gard la granița cu Rusia. Poliţiştii de frontieră finlandezi au dezvăluit traseul şantierului viitoarei cortine de fier care va acoperi o parte din imensa sa graniţă de 1.340 de kilometri cu Rusia, o consecinţă a războiului din Ucraina. Finlanda, gard la granița cu Rusia Poliția de Frontieră oferit presei un tur al şantierului primului tronson pilot de trei kilometri pe frontieră, lângă Imatra, în sud-estul ţării, la câteva zile după aderarea Finlandei la NATO. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online În total, vor fi ridicaţi 200 de kilometri de garduri de sârmă ghimpată, de trei metri înălţime şi mărginiţi de un drum, pentru un buget prevăzut de 380 de milioane de euro. Esenţialul (70%) se va afla pe frontiera de sud-est, cea mai densă a liniei de graniţă cu Rusia, potrivit unui traseu încă incomplet prezentat vineri. Dar alte garduri vor fi ridicate mai la nord, pe lunga frontieră, în mare parte nelocuită, care urcă spre Laponia şi graniţa norvegiană din Arctica. "Vor fi câteva zeci de secţiuni pentru gard. Exemplul tipic vor fi punctele de trecere a frontierei şi împrejurimile acestora, drumurile care traversează graniţa, dar şi zonele uşor accesibile oamenilor cu mijloace de transport", a explicat generalul de brigadă Jari Tolppanen în cursul unui briefing de presă. Finalizare în 2026 În prezent, pe amplasamentul pilot, aflat la şase kilometri de Imatra, excavatoarele sunt ocupate cu defrişarea şi copacii au fost doborâţi, dar gardul în sine nu este încă ridicat. Şantierul a început la sfârşitul lui februarie, iar ultima fază de ridicare a gardului urmează să se încheie în 2026. Aproximativ 70 de kilometri urmează să fie finalizaţi până în 2025. Frontierele finlandeze sunt în prezent securizate în principal de bariere uşoare din lemn, concepute în principal pentru a împiedica animalele să se deplaseze. Carelia finlandeză, la URSS Aşa a fost şi în timpul Războiului Rece, când ţara nordică a fost constrânsă la neutralitate de către Moscova, după cel de-Al Doilea Război Mondial. Frontiera de sud-est a fost trasată în 1940 şi apoi oficializată în 1947 după anexarea unei mari părţi a Careliei finlandeze de către URSS, ceea ce a dus la deplasarea a sute de mii de locuitori. De atunci, ea a rămas foarte slab locuită. La trei decenii de la încheierea Războiului Rece, Helsinki a luat anul trecut decizia de a ridica un gard după invadarea Ucrainei. Autorităţile l-au prezentat ca pe o modalitate de a evita instrumentarea unor fluxuri migratorii, ca recent în Belarus, dar fără funcţie militară. "Acesta este singurul mod eficient şi sigur de a controla intrările de mare amploare", a subliniat generalul Tolppanen. "Trebuie să reducem dependenţa noastră de eficienţa controlul de pe partea rusă a frontierei", a explicat el. Fără comerț cu Rusia la graniță Această nouă cortină de fier marchează sfârşitul unei perioade în care regiunea de graniţă a Finlandei se baza pe comerţul cu Rusia pentru a-şi asigura prosperitatea. Majoritatea locuitorilor spun că ţara lor întoarce spatele puternicului său vecin, dar părerile sunt mai împărţite cu privire la utilitatea gardului. Citește și: Prigojin (Wagner) vrea încheierea „operațiunii militare speciale” în Ucraina de către Rusia și consolidarea pozițiilor în teritoriile câștigate deja. Mulți se întreabă dacă nu e vocea lui Putin "Cred că este un lucru foarte bun", a declarat pentru AFP Sinikka Rautsiala, un locuitor din Imatra. "Ar fi trebuit să-l construim cu mult timp în urmă", a adăugat el. "Nu cred că este foarte necesar", judecă la rândul ei Pirjo Pänkäläinen, o altă locuitoare a oraşului cu 25.000 de locuitori. "Dar cu siguranţă, deoarece există multă frică provocată de situaţie, mulţi oameni cred că este important să fie construit", a adăugat ea.

Prigojin vrea încheierea ofensivei în Ucraina (sursa: telegra.ph)
Internațional

Prigojin vrea încheierea ofensivei în Ucraina

Prigojin vrea încheierea ofensivei în Ucraina. Liderul grupării paramilitare ruse Wagner, Evgheni Prigojin, a provocat senzaţie cu o postare pe blog despre o posibilă încheiere a războiului în Ucraina, mesaj în care sugerează că armata rusă ar trebui să renunţe la orice ambiţii ofensive, să declare încheiată "operaţiunea militară specială" şi să consolideze apărarea teritoriilor ucrainene deja cucerite. Prigojin vrea încheierea ofensivei în Ucraina Multe mass-media ucrainene au preluat duminică textul său, în care scrie că "pentru autorităţile (din Rusia) şi pentru societate în general este astăzi necesar să punem un mare punct final în spatele operaţiunii militare speciale". Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online La mai mult de un an de când a pornit războiul, Rusia încă numeşte campania militară împotriva Ucrainei "operaţiune militară specială". "Varianta ideală ar fi să anunţăm sfârşitul operaţiunii militare speciale şi să anunţăm că Rusia şi-a atins toate obiectivele stabilite - şi în anumite privinţe chiar le-a atins", crede liderul grupării paramilitare care în prezent este în prima linie a ofensivei asupra oraşului Bahmut şi ale cărei performanţe pe front le-au depăşit pe cele ale trupelor regulate ale armatei ruse. "Rusia deja a pus un punct final prin anihilarea marii părţi a populaţiei masculine active a Ucrainei şi intimidarea celeilalte părţi care a fugit în Europa", a continuat Prigojin în mesajul său. De asemenea, mai argumentează el, Rusia a reuşit să obţină controlul asupra Mării Azov şi asupra unei mari părţi a Mării Negre, a ocupat o "bucată consistentă din teritoriul Ucrainei" şi a creat un coridor terestru către Crimeea. Fortificarea pozițiilor Prin urmare, consideră liderul grupării Wagner, armata rusă ar trebui acum să se limiteze la fortificarea poziţiilor sale, în aşteptarea mult trâmbiţatei contraofensive ucrainene despre care tot vorbesc oficialii de la Kiev. Opinia sa vine în contrast cu cea a responsabililor ruşi, pentru care încheierea "operaţiunii militare speciale" este de neconceput fără măcar ocuparea completă a provinciilor Lugansk, Doneţk, Zaporojie şi Herson, provincii din sudul şi estul Ucrainei anexate pe hârtie de preşedintele Vladimir Putin, deşi pe teren armata rusă le controlează doar parţial. Prigojin mai crede că armata ucraineană, ajutată de statele occidentale cu arme, muniţii, instructori militari şi informaţii, este acum pregătită pentru o contraofensivă, iar armata rusă este pregătită să o respingă. Va exista o contraofensivă? Rapoarte din seria de documente clasificate ale Pentagonului scurse online în ultima săptămână sugerează că responsabilii militari americani, contrar declaraţiilor publice ale unor politicieni de la Washington, estimează că o contraofensivă a armatei ucrainene ar aduce, în situaţia din prezent a acesteia, doar la câştiguri teritoriale minore. Citește și: Aliații europeni ai Kievului se tem că va mai trece un an până când Ucraina va reuși să întoarcă decisiv în favoarea sa situația de pe front, arată o analiză Bloomberg Conform respectivelor documente, trupele ucrainene se află în criză de muniţii, deja raţionalizându-şi obuzele, echipamentele militare occidentale sosesc lent, militarii ucraineni sunt încă insuficient instruiţi în folosirea lor, efectivele militare sunt de asemenea insuficiente şi obosite, în timp ce armata ucraineană caută noi recruţi apelând inclusiv la distribuirea de ordine de încorporare bărbaţilor pe stradă, cu toate că pentru aşteptata contraofensivă au fost deja constituite unităţi ce nu sunt angrenate în luptele aflate în desfăşurare.

Jurnalistul american Gershkovich, fără asistență consulară. Blinken cere acces imediat (sursa: Facebook/US Department of State)
Internațional

Jurnalistul Gershkovich, fără asistență consulară

Jurnalistul american Gershkovich, fără asistență consulară.Reprezentanţii serviciilor consulare ale SUA nu au primit acces la jurnalistul Evan Gershkovich, aflat în detenţie în Rusia şi acuzat de Moscova de spionaj, a afirmat sâmbătă secretarul de stat american Antony Blinken, care a subliniat că acest acces trebuie acordat "acum". Jurnalistul american Gershkovich, fără asistență consulară Blinken a făcut declaraţia respectivă la Hanoi, unde se află într-o vizită. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Serviciul Federal de Securitate rus (FSB) a anunţat la 30 martie că l-a arestat pe cetăţeanul american Evan Gershkovich, corespondentul la Moscova al publicaţiei Wall Street Journal, în timp ce relata din oraşul Ekaterinburg. Întregul dosar este clasificat drept secret. Rusia l-a acuzat pe jurnalist de spionaj şi l-a plasat în detenţie în celebra închisoare Lefortovo din Moscova. În urmă cu câteva zile, Washingtonul a anunţat că în cazul Evan Gershkovich este vorba despre "detenţie arbitrară", ceea ce înseamnă că în SUA dosarul este transferat de la Biroul de afaceri consulare al Departamentului de Stat al SUA către Biroul emisarului special pentru problemele ostaticilor. Această încadrare îi permite guvernului american să aloce resurse suplimentare pentru obţinerea eliberării lui Gershkovich. Citește și: Analiză Bloomberg: aliații europeni ai Kievului se tem că Ucraina va reuși să întoarcă decisiv în favoarea sa situația de pe front abia în 2024 În mandatul administraţiei Biden au fost puşi în libertate cel puţin 25 de cetăţeni americani ce se aflau în "detenţie arbitrară". Alţi peste 30 de cetăţeni americani din această categorie încă se află în străinătate.

Rușii se amăgesc că trăiesc bine (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Rușii se amăgesc că trăiesc bine

Rușii se amăgesc că trăiesc bine. Ministerul Economiei din Rusia a revizuit în creştere previziunile privind evoluţia PIB-ului în 2023, de la un declin de 0,8% la un avans de 1,2%, dar a înrăutăţit previziunile pentru 2024, în contextul tendinţei care indică perspective de creştere pe termen lung mai lente. Rușii se amăgesc că trăiesc bine Săptămâna aceasta, şi Fondul Monetar Internaţional a îmbunătăţit previziunile privind creşterea economiei ruse în 2023, dar a avertizat că ţara s-ar putea confrunta cu un deficit bugetar mult mai extins, şi un excedent de cont curent mult mai redus în acest an. Izolarea globală a Rusiei şi veniturile mai scăzute de pe urma energiei ar putea afecta ani de zile potenţialul de creştere al economiei ruse, susţine FMI. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Ministerul Economiei din Rusia se aşteaptă la o creştere a PIB-ului de 2% în 2024, după ce în toamnă previziona un avans de 2,6%, în timp ce rata şomajului ar urma să se menţină la nivelul scăzut de 3,5% până în 2026. În 2022, economia rusă s-a contractat cu 2,1%, iar înaintea invadării Ucrainei autorităţile de la Moscova previzionau un avans al PIB-ului de 3%. Rubla, depreciată mult Excedentul de cont curent al Rusiei s-a diminuat semnificativ, în primul trimestru din 2023, iar Ministerul Economiei se aşteaptă în acest an la un excedent de cont curent de 86,6 miliarde de dolari, faţă de prognoza anterioară de 157,6 miliarde de dolari. Anul acesta, rubla s-a depreciat cu aproximativ 10%, a treia cea mai slabă performanţă în rândul monedelor globale, în contextul efectelor sancţiunilor occidentale. Citește și: Fără paradă de 1 mai la Moscova, este invocat riscul terorist „ridicat”. Nu se știe nimic despre marea paradă de 9 mai din Piața Roșie Restricţiile internaţionale impuse Rusiei ca răspuns la invadarea Ucrainei, inclusiv un plafon de preţ de 60 de dolari pentru un baril de ţiţei, impus de G7 (grupul statelor puternic industrializate), au creat o situaţie în care ţiţeiul rusesc Urals se vinde la un discount semnificativ de preţ faţă de ţiţeiul Brent. Moscova se bazează pe veniturile din exporturile de petrol şi gaze, care anul trecut s-au situat la 11.600 miliarde de ruble (154,68 miliarde de dolari), pentru a finanţa cheltuielile bugetare. Diminuarea veniturilor din exporturile de petrol şi gaze a forţat Moscova să înceapă să cheltuie o parte din rezervele sale valutare pentru a acoperi un deficit bugetar care a crescut din cauza costurilor asociate cu invadarea Ucrainei.

Moscova, fără paradă de 1 mai (sursa: britannica.com)
Internațional

Moscova, fără paradă de 1 mai

Moscova, fără paradă de 1 mai. Nicio defilare care să marcheze 1 mai nu va avea loc la Moscova din cauza riscului terorist "ridicat", a anunţat vineri cea mai mare federaţie sindicală din ţară, în timp ce autorităţile ruse insistă asupra acestei ameninţări pe fondul conflictului în Ucraina. Moscova, fără paradă de 1 mai "Nu vor fi parade şi mitinguri în capitală, dar este planificată o reuniune solemnă", a declarat Aleksandr Cerciukov, vicepreşedintele Federaţiei Sindicatelor Independente din Rusia, citat de agenţia de presă TASS. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Decizia a fost luată de autorităţi pentru că "nivelul pericolului terorist este mai ridicat, chiar şi în regiunile departe de locurile ", a justificat el, folosind eufemismul impus de Kremlin cu privire la asaltul asupra Ucrainei, notează AFP. Sărbătorile de 1 mai, foarte oficiale în Rusia, sunt organizate în special de sindicatele loiale autorităţilor ruse. De obicei, multe manifestaţii culturale şi politice de amploare au loc la Moscova şi în suburbiile capitalei cu ocazia Zilei Muncii, care este sărbătoare în toată ţara. Asasinarea blogger-ului Tatarski, pretext Autorităţile ruse au insistat de la atentatul din 2 aprilie care a ucis un blogger militar la Sankt Petersburg că riscul terorist a crescut, acuzând Ucraina, Occidentul şi opoziţia rusă că vor să orchestreze atacuri. Ziua Muncii vine cu câteva zile înainte de principala sărbătoare naţională în Rusia, 9 mai, celebrând victoria asupra Germaniei naziste cu parade militare în toată ţara, cea principală având loc în prezenţa lui Vladimir Putin în Piaţa Roşie. Citește și: Rusia vrea să „reducă” numărul jurnaliștilor americani de pe teritoriul său, potrivit ambasadorului rus la Washington Miercuri, guvernatorul instalat de Moscova în Crimeea, Serghei Aksionov, a anunţat la rândul său anularea tuturor sărbătorilor de 1 şi 9 mai în peninsula ucraineană anexată, invocând de asemenea "probleme de securitate".

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră