joi 25 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Categorie: Internațional

5137 articole
Internațional

Oamenii legii concediați „automat” comit fapte penale

În timp ce în România polițiștii nu sunt dați afară nici după ce comit infracțiuni, Marea Britanie pornește o reformă prin care oamenii legii sunt concediați „automat” dacă comit fapte penale. Citește și: Polițiștii din Crevedia, care în trei ani nu au aflat de stația GPL ilegală, se răzbună: au amendat familia celor uciși de explozie. Pretext: și-au permis să filmeze locul dramei În România, de exemplu, nu sunt concediați, până la finalizarea procesului, care poate trena ani întregi, polițiștii care au bătut și torturat la marginea Bucureștiului niște tineri cu care au avut o dispută referitoare la purtarea măștii. După accidentul grav din stațiunea 2 Mai, unde un tânăr șofer drogat a ucis doi tineri, nici un angajat al Poliției nu a fost dat afară. În plus, un polițist nu-și pierde pensia specială nici dacă este condamnat penal. Oamenii legii sunt concediați „automat” dacă comit fapte penale The Times anunță, azi: „Polițiștii vor fi concediați automat dacă vor fi găsiți vinovați de abateri grave sau de infracțiuni penale, în cadrul unor măsuri menite să elimine sute de ofițeri care nu sunt apți de serviciu. De asemenea, șefii de poliție vor avea puteri mai mari de concediere, iar oricine nu reușește să fie verificat va fi concediat imediat, conform reformelor de «toleranță zero»”. În Marea Britanie, încrederea în poliție s-a prăbușit după ce, în martie 2021, un polițist a răpit, violat și ucis o tânără. Ministerul britanic de Interne a anunțat că, urmare a schimbărilor preconizate, orice ofițer găsit vinovat de abatere gravă, cea mai gravă încălcare a standardelor, va fi concediat automat, cu excepția unor circumstanțe excepționale. „Guvernul va (...) crea o listă de condamnări penale care vor duce la concedierea automată. Șefii de poliție vor primi noi drepturi de a contesta deciziile disciplinare, cazurile vor fi accelerate pentru a reduce costurile pentru contribuabili, iar mai mulți polițiști stagiari vor fi îndepărtați înainte de a deveni ofițeri cu drepturi depline”, scrie, azi, The Times. Citește și: Ipoteza protecției asigurate de șefii Poliției șoferului drogat de la 2 Mai prinde contur: dispeceratul IPJ Constanța a dat asigurări agenților din teren că „totul e ok”, chiar dacă tânărul nu avea actele mașinii și nici RCA Există, de asemenea, planuri pentru a facilita concedierea de către șefii de poliție a ofițerilor cu performanțe slabe, după ce șeful poliției metropolitane (cel care conduce poliția din regiunea Londrei, cea mai înaltă funcție în poliția britanică, ), Sir Mark Rowley, a declarat că unul din zece ofițeri din cadrul Met nu își poate face treaba pe deplin din cauza problemelor de performanță și de sănătate, mai arată publicația britanică. Mark Rowley are 58 de ani.

Oamenii legii, din Marea Britanie, sunt concediați „automat” dacă comit fapte penale Foto: Facebook Metropolitan Police
Sărutul lui Rubiales, un scandal mondial (sursa: Sky News)
Internațional

Sărutul lui Rubiales, un scandal mondial

Sărutul lui Rubiales, un scandal mondial. Gestul președintelui Federației Spaniole de Fotbal, care a sărutat o jucătoare la ceremonia de premiere a Campionatului Mondial de Fotbal feminin, a declanșat un taifun la nivel social și politic. Și ONU s-a implicat în scandal, un înalt oficial făcând declarații. Fără consimțământ, acuză Hermoso Pe 20 august, Spania a devenit noua campioană mondială la fotbal feminin. Victoria a fost însă umbrită de scandalul care a urmat. În timpul ceremoniei de premiere, Luis Rubiales, președintele Federației Spaniole, a sărutat-o pe jucătoarea Jenni Hermoso pe gură. Citește și: Ce costuri acoperă România când trimite pacienți cu arsuri grave pentru tratament în străinătate. Ce se asigură prin intermediului Mecanismului de Protecție Civilă al UE "M-am simțit vulnerabilă și victimă a unei agresiuni, a unui act impulsiv și sexist, și fără nici un consimțământ din partea mea", a declarat ulterior Hermoso într-o postare pe o rețea socială. A doua zi, Rubiales și-a cerut scuze, explicând că a fost un gest "fără nici o rea intenție". Însă scandalul fusese deja stârnit pe rețele sociale. Din ce în ce mai multe voci s-au ridicat contra lui Rubiales, inclusiv din partea guvernului. Pe 22 august, premierul Spaniei, Pedro Sánchez, a calificat drept "inacceptabil" sărutul pe care președintele Federației Spaniole de Fotbal, Luis Rubiales, i l-a dat jucătoarei Hermoso. El a mai adăugat că scuzele oferite de Rubiales, la 24 de ore după petrecerea faptului, nu sunt "adecvate". Yolanda Díaz, oficial al Guvernului, a fost mai tranșantă, cerând demisia președintelui Federației Spaniole de Fotbal. Tribunalul Administrativ al Sportului, sesizat Pe 25 august, Consiliul Superior al Sportului (CSD) departament al Ministerul Culturii și Sportului, a trimis Tribunalul Administrativ al Sportului (TAD) o cerere de deschidere a dosarului contra lui Rubiales. CSD viza demisia acestuia. În fața valului de acuze, Rubiales, în funcție din 2018, a lansat un contraatac, susținând că, până la urmă, sărutul a fost "reciproc" și "consensual" și că a obținut permisiunea de a face acest lucru. În același timp, Rubiales a acuzat "feminismul fals" și a anunțat că nu are de gând să-și dea demisia. Citește și: Polițiștii din Crevedia, care în trei ani nu au aflat de stația GPL ilegală, se răzbună: au amendat familia celor uciși de explozie. Pretext: și-au permis să filmeze locul dramei După refuzul lui Rubiales de a demisiona, Futpro, sindicatul fotbalistelor spaniole, a postat pe pagina de Twitter un apel în care îl acuză pe președinte de minciună și îi cere demisia. Apelul e semnat de peste 80 de jucătoare, care anunță că își vor da ele demisia din echipa națională "dacă actualii lideri nu o fac". Contre publice între federație și sindicat La câteva ore după apelul sindicatului Futpro, Federația Spaniolă de Fotbal a emis un comunicat de presă, acuzând declarațiile lui Jenni Hermoso ca fiind false. Federația a furnizat, de altfel, și fotografii în care Hermoso îl ridică în aer pe președintele Rubiales, ținându-l strâns în brațe. În același comunicat de presă, Federația a anunțat și că va intenta un proces de defăimare împotriva jucătoarei "manipulate de sindicat", dar și împotriva sindicatului Futpro. Pe 26 august, Luis de la Fuente, antrenorul echipei de fotbal masculin a Spaniei, a făcut și el declarații, condamnând comportamentul "nepotrivit" al lui Luis Rubiales. "Condamn fără rezerve comportamentul deplasat și inadecvat al președintelui REF", a scris acesta într-un comunicat de presă către agenția EFE, în speranța că "autoritățile competente vor lua deciziile necesare în cel mai scurt timp.". Mama șefului federației, în greva foamei Tot pe 26 august, FIFA a decis să-l suspende temporar pe Luis Rubiales din funcție, pentru cel puțin 90 de zile, în așteptarea rezultatelor procedurii disciplinare, inițiată pe 24 august. Pe 28 august, președinții federațiilor de fotbal teritoriale au cerut în unanimitate demisia „imediată” a lui Rubiales. Tot pe 28 august, Ángeles Béjar, mama președintelui Federației Spaniole de Fotbal, s-a închis într-o biserică, declarând că va face greva foamei în semn de protest față de tratamentul acordat fiului ei. Sărutul lui Rubiales, un scandal mondial Aceasta a declarat că protestul ei va continua până când "vânătoarea de vrăjitoare inumană și însetată de sânge la care este supus fiul" său se va încheia. Pe 29 august, Înaltul Comisar al ONU pentru Drepturile Omului, Volker Türk, și-a exprimat solidaritatea cu jucătoarea de fotbal Jennifer Hermoso și speranța că acest caz "va marca un punct de cotitură" în lumea sportului. "Femeile din sport continuă să se confrunte cu hărțuirea și abuzul sexual – fiecare dintre noi are responsabilitatea de a chema și de a contesta astfel de abuz. Ne alăturăm lui Jenni Hermoso", a declarat acesta într-o postare pe rețelele sociale. Legal, greu de pedepsit Un editorial din El Pais susține că, pentru a pedepsi drept agresiune sexuală sărutul lui Rubiales, potrivit Codului penal, ar trebui îndeplinite trei condiții. Prima: dovedirea faptului că sărutul a fost un act împotriva libertății lui Jenni Hermoso. A doua: dovedirea faptului că libertatea încălcată a fost de natură sexuală. Potrivit legii spaniole, acel sărut impus trebuie demonstrat că a fost un "act cu conținut deliberat sexual". Potrivit unei decizii a Tribunalului Suprem (165/2022), "în anumite contexte, (sărutul) este un mod standardizat de exprimare a afecțiunilor, fără conotație erotică". Al treilea obstacol în calea pedepsei este "frauda", săvârșirea unor fapte cu rea-credință. Potrivit Codului penal, în Spania agresiunea sexuală involuntară nu este pedepsită. Nu este suficient ca agresorul să aibă o starea de spirit "lubrică, obscenă sau libidinoasă" invocată de jurisprudența de demult, agresorul trebuie să fie conștient că efectuează un act sexual care nu este consimțit. În cazul unui proces, transmisiunea în direct la nivel mondial a sărutului ar putea fi folosită de apărarea lui Rubiales, pentru a nega această conștientizare.

Moartea lui Prigojin, nicio confirmare independentă (sursa: Telegram/Concord)
Internațional

Moartea lui Prigojin, nicio confirmare independentă

Moartea lui Prigojin, nicio confirmare independentă. La două luni după revolta sa împotriva Kremlinului, liderul mercenar Evgheni Prigojin a fost declarat mort după un accident de avion în Rusia. Atât presa occidentală, cât și cea a opoziției din Rusia vehiculează scenariul răzbunării lui Putin. Dar propagandiștii Kremlinului au alte scenarii. WSJ: Putin, ideologia crimei Editorialul WSJ pune în discuție improbabilitatea unui accident, amintind, din start, că inamicii lui Putin au fost, mai devreme sau mai târziu, asasinați. "Nu este o coincidență, tovarășe, așa cum spuneau sovieticii. (...) Iar dacă moartea lui Prigojin a fost un asasinat, a fost un mesaj intenționat către alți potențiali puciști. (...) Citește și: DOCUMENT EXCLUSIV Ordonanța lui Ciolacu poate duce la suspendarea plății fondurilor europene – avertisment oficial primit de București chiar de la Bruxelles Moartea lui Prigojin dezvăluie politica brutală care domină Rusia în prezent. Prea mulți din Occident, inclusiv din stânga și dreapta SUA, mai cred că discuțiile pacifiste l-ar putea convinge pe Putin să renunțe la ambițiile de a restabili un imperiu al Rusiei Mari. Însă îi subestimează ideologia de supremație și violența. Putin va ucide pe oricine îi iese în cale, atât acasă, cât și în străinătate.". BBC: Un cadavru ambulant BBC numește marșul asupra Moscovei, din 23 iunie, "greșeala fatală" a lui Prigojin. Deși nu-l nominalizase pe Putin, Prigojin a înfuriat Kremlinul criticând public motivele oficiale invocate de Kremlin pentru invadarea Ucrainei. A spus rușilor că au fost înșelați și că fiii lor mureau în războiul din Ucraina, din cauza unei "conduceri slabe". La vremea respectivă, Putin numise marșul lui Prigojin asupra Moscovei o trădare și o înjunghiere în spate. Citește și: Avocata PSD Constanța îl reprezintă pe tânărul șofer drogat care a ucis doi pietoni la 2 Mai. Luminița Popescu este și sora subprefectului PSD al Constanței, Marilena Dragnea "Încă de la marșul său revoltat asupra Moscovei, în iunie, Evgheni Prigojin a fost descris de observatori drept «un cadavru ambulant». Directorul CIA, William Burns, declarase recent despre speranța de viață a șefului mercenar: «Dacă aș fi Prigojin, nu mi-aș concedia degustătorul». Însă, dacă se va dovedi vreodată că doborârea unui avion care îl transporta Prigojin a fost un act de răzbunare deliberată, cu sânge rece, al Kremlinului, acesta va rămâne în istoria Rusiei drept «operațiune militară specială».". "Martirul" Prigojin "Știrile despre doborârea unui avion care îl transporta pe liderul lui Wagner reprezintă o altă întorsătură extraordinară în istoria modernă a Rusiei. Vin ca mărturie a disfuncției totale a statului după invazia dezastruoasă a Ucrainei de către Putin. În ce altă țară europeană, în afara sferei de influență a Kremlinului, principalii lideri politici sau militari trăiesc cu frica unor astfel de amenințări? Dar în Rusia, amenințarea a devenit aproape norma. (...)", constată The Telegraph. Citește și: Ipoteza protecției asigurate de șefii Poliției șoferului drogat de la 2 Mai prinde contur: dispeceratul IPJ Constanța a dat asigurări agenților din teren că „totul e ok”, chiar dacă tânărul nu avea actele mașinii și nici RCA În orice caz, conchide publicația, moartea lui Prigojin nu va fi sfârșitul conflictelor militare interne ruse. "Rămâne un număr mare de luptători Wagner antrenați și activi, îndârjiți de luptele din Ucraina sau jaful din Africa, care sunt foarte nemulțumiți de conducerea țării lor. Unii tineri ruși au găsit mesajul lui Prigojin persuasiv, crezând că Putin a început un război care nu a fost dus în mod corespunzător. Aceasta va deveni o problemă și mai mare cu cât această «operațiune militară specială» va dura mai mult.". Rolul Wagner în Africa va rămâne important Potrivit lui Pascal Boniface, directorul IRIS (Institut de relations internationales et stratégiques), citat de Le Point, Putin a acționat într-un mod machiavelic, prefăcându-se că îl iartă pe Prigojin, doar pentru a-l elimina mai facil: "Pentru Putin, pe de o parte, răzbunarea e un fel de mâncare cel mai bine servit rece, iar pe de altă parte, cineva care se pune în calea lui nu poate supraviețui. Însă e clar că există tensiune la nivel înalt, căci Putin își întărește puterea mai mult prin frică și prin amenințare decât prin sprijin.". În ceea ce privește acțiunile Wagner în Africa, acestea nu se vor schimba: "Soldații Wagner vor fi integrați în armata rusă. Implicarea lui Wagner în Africa nu se va diminua, căci e în interesul rușilor să fie prezenți acolo și în interesul regimurilor de acolo să continue să aibă o legătură cu Wagner.". În ceea ce privește conducerea Wagner, Boniface comentează că va exista o schimbare de lideri, mai conectați la armată, care să aibă o relație mai bună cu ministrul Apărării și cu șeful de Stat major al Armatei: "Gruparea nu va mai opera sub numele Wagner, nu va mai fi condus de Prigojin, însă această miliție își va continua activitățile, iar moartea lui Prigojin nu va duce la plecarea ruşilor din Africa.". Moartea lui Prigojin, nicio confirmare independentă "Indiferent dacă Prigojin este în viață sau mort, dacă a fost doar pe lista pasagerilor, dar nu s-a îmbarcat sau dacă a fost în avion - un lucru este cert: a fost pe lista lui Putin", susține Rzeczpospolita. "În urmă cu două luni, după revolta bizară a militanților Wagner, Putin le-a vorbit rușilor derutați și înspăimântați despre o trădare care va fi pedepsită. Cu greu veți găsi un rus care să nu creadă acum că pedeapsa nu a fost executată.". Moartea șefului Wagner nu va avea impact asupra acțiunilor grupării: războiul din Ucraina, acțiunile rusești în Africa sau provocări la granițele cu Belarus, potrivit publicației poloneze: "Nu există oameni de neînlocuit, nici măcar printre bandiți. Rusia nu va renunța la câștigurile aduse de Prigojin și mercenarii săi. În plus, lichidarea șefului Wagner e un semnal pentru ruși: nu ajuți Kremlinul doar când îți convine, sau doar din când în când. Întotdeauna trebuie să o faci.". Și-a înscenat Prigojin moartea? Presa de opoziție din Rusia, precum portalul de știri rus Bell, adoptă același ton cu al presei occidentale și acuză Kremlinul de o crimă explicită. Pe de altă parte, site-uri precum mk.ru avansează ipoteza unei înscenări: "Șeful Wagner PMC Prigojin și-a înscenat moartea". Argumentul scenariul fiind "firea histrionică" a șefului Wagner, care nu știa cum să mai iasă în evidență. De partea propagandiștilor Kremlinului există, însă, alte teorii. Iuri Podoliaka, un cunoscut blogger pro-rus, afirmă că Ucraina se află în spatele accidentului. Motivele invocate: Prigojin nu mai era o problemă nici pentru Putin, nici pentru Șoigu. Marii șefi au probleme reale și dușmani adevărați. Putin nu are timp de răzbunări triviale. Cu alte cuvinte, ceea ce s-a întâmplat nu poate fi decât un act terorist din partea Ucrainei. Ideolog kremlinist: Cea mai bună opțiune Marat Bașirov, politolog loial Kremlinului, sugerează o implicare a serviciile secrete occidentale, care doreau să creeze tensiune între liderii ruși și să intervină în Africa: "E posibil să negăm versiunile de răzbunare a serviciilor occidentale în cazul morții lui Prigojin? Nu. Aceasta este linia de anchetă cea mai probabilă. Evenimentele de pe continentul african din Niger reprezintă o amenințare uriașă atât pentru interesele Statelor Unite, cât și ale Franței. Transferul lui Wagner PMC în Africa nu este un secret. Să demoralizăm liderii Africii care au participat la forumul african de la Moscova? Este un bun motiv.". Însă, în altă declarație, politologul a afirmat că "evenimentele" care au avut loc au fost mult mai bune decât "cealaltă variantă" - "eroii" Rusiei să fi fost trimiși la închisoare pentru trădare. "A trebuit să se termine așa? Pentru ei și pentru țară, da, aceasta este cea mai bună opțiune. Eroii Rusiei nu ar trebui să meargă la închisoare pentru trădare. Acum, toți ceilalți trebuie să-și dea seama de stadiul actual al vieții în Rusia. Epurarea a început", a rezumat Bașirov.

Prigojin, ucis în accident de avion (sursa: TASS)
Internațional

Prigojin, ucis în accident de avion

Prigojin, ucis în accident de avion. Evgheni Prigojin, liderul grupului de mercenari ruşi Wagner, se află pe lista pasagerilor unui avion prăbuşit în Rusia, informează miercuri autoritatea aeronautică civilă rusă, conform agenţiei rusești de stat TASS. Prigojin, ucis în accident de avion Conform presei locale, este vorba de o aeronavă privată Embraer, care avea la bord zece pasageri, dintre care unul cu prenumele Evgheni şi numele Prigojin. Citește și: Avocata PSD Constanța îl reprezintă pe tânărul șofer drogat care a ucis doi pietoni la 2 Mai. Luminița Popescu este și sora subprefectului PSD al Constanței, Marilena Dragnea Agenţia Rosaviaţia, care coordonează aviaţia civilă, precizează că incidentul a avut loc în regiunea Tver. Unele informații susțin că avionul a fost doborât de o rachetă rusească. Informaţiile preliminare obţinute de ministerul rus pentru situaţii de urgenţă arată că nu există supravieţuitori. Prigojin a condus în iunie o rebeliune a mercenarilor Wagner împotriva conducerii militare ruse, însă în urma unei intervenţii a preşedintelui belarus Aleksandr Lukaşenko şi-a oprit după câteva ore subordonaţii care se îndreptau spre Moscova.

Forțele de ordine, tot mai abuzive (sursa: dw.com)
Internațional

Forțele de ordine, tot mai abuzive

Forțele de ordine, tot mai abuzive. Și nu în state foste comuniste, ci în țări occidentale cu o lungă tradiție democratică. Efectul: manifestații de protest din ce în ce mai violente. Forțele de ordine, tot mai abuzive În Franța, legislația permite polițiștilor folosirea armelor, chiar dacă e vorba doar de suspiciuni. În Germania, violența excesivă a poliției e rareori raportată. Puținele anchete demarate sunt oprite de procurori în mai mult de 90% din cazuri. Citește și: DOCUMENT Bătăușii de la Costinești, tratați după „Ghidul de intervenție profesională” al Jandarmeriei. Unii aplaudă snopirea turiștilor agresivi, alții îl critică pe jandarmul full contact În Marea Britanie, sistemul judiciar se mișcă extrem de încet. În Austria, aproape că nu există proceduri judiciare în cazul acuzațiilor de abatere împotriva poliției. Tânăr de 19 ani împușcat de 34 de ori Pe 3 iunie a.c., în Germania, poliția a împușcat și a rănit grav un tânăr de 19 ani. Incidentul a avut loc în Renania de Nord, în urma unui control rutier. Poliția a oprit o mașină care circula cu farurile stinse. Șoferul nu avea permis de conducere. Când a fost somat să iasă din vehicul, acesta a demarat. Urmărirea s-a încheiat într-o fundătură, când tânărul de 19 ani și-a întors mașina și a accelerat înspre patrula polițiștilor. Potrivit investigațiilor, polițiști au tras 34 de focuri asupra agresorului. În prezent, tânărul este în spital și se pare că a rămas paralizat pe viață. Recent, Universitatea Goethe din Frankfurt a dat publicității un studiu asupra violenței poliției din Germania. Studiul cuprinde peste 3.000 de interviuri cu persoane care au declarat că au fost supuse violenței poliției. Polițiștii germani, imuni în fața legii Potrivit declarațiilor, brutalitatea forțelor de ordine s-a manifestat, în primul rând, în timpul demonstrațiilor, apoi la meciurile de fotbal. Pe locul trei, sunt menționate situații de conflict survenite în controalele rutiere. Cei care au acuzat cel mai des violența poliției sunt tinerii: 19% dintre cei aceștia au raportat răni fizice grave. Totuși, violența ilegală din partea poliției e rareori raportată oficial în Germania: doar 2% dintre cazuri, după cum reiese din raport. Însă, tot raportul consemnează că anchetele penale care vizează actele de violență ale polițiștilor sunt oprite de procurori, în mai mult de 90% din cazuri. În urmă cu doi ani, deși a fost deschis un număr record de anchete împotriva polițiștilor, numărul cazurilor judecate în instanță a fost foarte scăzut. În 2021, din 5.252 de investigații încheiate împotriva ofițerilor de poliție, doar 61 de dosare au fost audiate la tribunalele districtuale. Uciderea lui Nahel M. a dus Franța în haos La sârșitul lunii iunie a acestui an, un tânăr în vârstă de 17 ani, Nahel M., a fost ucis de poliție, în Nanterre, în timpul unui control în trafic. Potrivit autorităților, polițiștii au fost nevoiți să deschidă focul după ce aceasta refuzat să le arate actele și a fugit. Însă un videoclip distribuit pe rețelele de socializare pune în discuție acest scenariu. Filmarea arată că unul dintre cei doi polițiști l-a ținut pe șofer tot timpul sub amenințarea pistolului, apoi a tras, de la mică distanță, când acesta a încercat să demareze. Cazul a provocat demonstrații masive și foarte violente în foarte multe orașe franceze și o suită de declarații politice care vizau în special legea Poliției. În 2017, aceasta a fost modificată. Polițiștilor li s-a permis nu doar să tragă în legitimă apărare, ci și doar dacă bănuiesc că s-ar putea întâmpla ceva rău. De la implementarea noilor amendamente, situațiile în care polițiștii au tras în șoferi s-au înmulțit brusc, multe fiind mortale. Potrivit unui raport al Poliției, în Franța, în 2018, utilizarea armelor de foc de către forțele de ordine a crescut cu 54%. În ultimul an, cifrele arată că, în medie, în fiecare lună, în Franța, un șofer a fost ucis de poliție. Brutalitate excesivă și în Marea Britanie Pe 21 iulie, în Londra, o femeie a fost arestată într-un mod brutal, în fața copilului ei, de doi ofițeri ai Poliției Metropolitane. Deși a fost acuzată că nu și-a plătit biletul de autobuz, ulterior s-a demonstrat că acuzele ofițerilor au fost nefondate. Femeia a fost eliberată, când polițiștii au aflat că, de fapt, aceasta își plătise călătoria. Episodul vine și în urma unui scandal izbucnit în luna martie a acestui an. În urma unui raport făcut public de către Consiliul șefilor poliției naționale (NPCC), peste 1.500 de polițiști din Marea Britanie au fost acuzați de infracțiuni violente împotriva femeilor. Însă plângerile luate în calcul de NPCC sunt doar cele depuse pe o perioadă de șase luni, din octombrie 2021, până în martie 2022. În octombrie, 2021, un ofițer al Metropolitan Police, David Carrick, fusese arestat, acuzat fiind de viol în serie. Dintre toate infracțiunile raportate în acea perioadă, mai puțin de jumătate din plângerile de abuz sexual și aproape trei sferturi din cazurile de abuz de putere nu au fost încă finalizate. În cazul celor finalizate, peste 91% au fost respinse. Maggie Blyth, directorul adjunct al NPCC, a numit datele "deranjante", declarând că nu e deloc "mulțumitor" faptul că o mare parte din investigații nu au fost încă finalizate. Lovit repetat cu capul de asfalt de polițiști la Viena Pe 8 mai a.c., în Viena, un cameraman al televiziunii PULS 24 a înregistrat o scenă violentă între mai mulți ofițeri de poliție și un tânăr de 19 ani. Tânărul voia să scoată bani de la un bancomat, însă a fost somat de polițiști să părăsească locul. Pentru că nu a vrut, sau nu a înțeles de ce să o facă, bărbatul a fost pus la pământ și dat cu capul de asfalt, în mod repetat, până când a început să sângereze. Ulteriori, poliția a declarat că tânărul a ignorat ordinele de a se îndepărta de un loc aflat sub investigație, refuzând să părăsească o zonă izolată. Potrivit declarațiilor oficiale, acesta "a săvârșit o încălcare a decenței". Tânărul în vârstă de 19 ani a fost apoi arestat sub "suspiciunea de rezistență la autoritatea statului și vătămare corporală gravă", fiind acuzat că "a rănit grav un polițist". Totuși, nu doar că zona izolată nu era marcată, însă, cu puțin timp în urmă, potrivit martorilor, o femeie scosese bani de la bancomatul respectiv și nimeni nu o oprise. Austria, fără pedepse pentru abuz al poliției În Austria, aproape că nu există proceduri judiciare în cazul acuzațiilor de abatere împotriva poliției, iar la condamnări nu se ajunge aproape niciodată. Excesul de zel al unor polițiști este văzut de procurori ca "măsură coercitivă". În 2022, au fost semnalate 23.200 de asemenea măsuri coercitive. Ceea ce înseamnă că poliția austriacă recurge zilnic la mai mult de 60 de asemenea măsuri. Potrivit ministrului austriac al Justiției, Alma Zadic, între 2021 și sfârșitul lunii aprilie 2023, parchetele au demarat în total 55 de anchete privind violența poliției. Dintre acestea, doar două s-au încheiat cu condamnări definitive.

Al doilea război ucrainean cu corupția (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Al doilea război ucrainean: cu corupția

Al doilea război ucrainean: cu corupția. Lupta anticorupție în Ucraina s-a întețit odată cu izbucnirea războiului. Pe de o parte, reformele, deja existente, funcționează. Pe de alta, UE impune această condiție, dacă Ucraina dorește să obțină statutul de candidat pentru aderarea la blocul european. Miza: 100 de miliarde de dolari în 2023 În plus, suspiciunile de corupție pot bloca ajutorul occidental pe care Ucraina îl primește în prezent. Potrivit think-tank-ului ucrainean Center for Economic Strategy, valoarea acestuia ar putea ajunge la 100 de miliarde de dolari în 2023. Citește și: Cum arată vila cât un hangar pe care Ciolacu ar trebui să o împartă cu nevasta la divorț. Premierul deja s-a separat de soție în privința părților sociale Pe frontul războiului intern anti-corupție, lucrurile nu stagnează. De la începutul anului, au căzut capete în guvern, în magistratură, în primării. În prezent, un nou caz de corupție a ajuns în justiție: ofițerii însărcinați cu recrutarea ar fi luat mită pentru eliberarea scutirilor de la serviciul militar. Milioane de euro din scutiri la recrutare Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat că intenționează să-i demită pe toți șefii centrelor regionale de recrutare militară din Ucraina, declarând că mita, pe timp de război, este înaltă trădare. Declarația survine în urma unei anchete de proporții care a vizat acte de corupție în rîndul ofițerilor însărcinați cu recrutarea. Dintre aceștia, 33 ar fi eliberat documente false, contra unor sume de peste 10.000 de euro, pentru scutirea de serviciul militar. În baza acestor documente, bărbații pot părăsi țara. Ancheta procurorilor a început după ce jurnaliștii de la Pravda Ucraina au dezvăluit îmbogățirea subită a fostului șef al Centrului Regional de Achiziții Odesa, Ievhen Borisov. De la începutul războiului, acesta și-a cumpărat o proprietate în Spania, estimată la aproximativ 4,5 milioane de euro, și o întreagă flotă de mașini de lux. Borisov a fost suspendat din funcție. Potrivit anchetei, militarul dădea instrucțiuni subordonaților pentru a scuti de armată anumite persoane. Întrebat dacă actele de corupție dovedite vor fi pedepsite doar cu demiterea, Mihailo Podoliak, consilier al președintelui Zelenski, a spus că "cei inculpați vor răspunde mai departe legal și e foarte important să primească pedepse cu închisoarea, pentru ca lupta anticorupție să nu fie doar o ficțiune.". În prezent, pe rol există 112 procese penale împotriva funcționarilor din centrele de recrutare. Invazia rusă a redus corupția În mod paradoxal, invazia rusă a redus corupția în Ucraina, a declarat Oleksandr Novikov, fost procuror și șeful Agenției Naționale pentru Prevenirea Corupției (NAPC), într-un interviu pentru AFP: "În primele luni de război, corupția practic a dispărut.". Deși Novikov a recunoscut că autoritățile ucrainene au încă mult de luptat contra corupției, acesta a amintit atât de valul de investigații și arestări din ultima vreme, cât și de un sondaj al Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare (USAID), realizat în vara anului 2022. Potrivit sondajului, 29% dintre ucraineni consideră că nivelul de corupție din țara lor e în scădere, față de doar 4% în anul precedent, iar 64% din populație declară că nu s-a confruntat cu acest flagel în ultimele 12 luni, față de 43% cu un an mai devreme. Novikov a adăugat că "mentalitatea ucrainenilor în ceea ce privește darea de mită și corupția s-a schimbat". Kievul a recuperat 26 de locuri în clasamentul mondial Ucraina este una dintre țările care au evoluat cel mai structurat în combaterea corupției. Au fost inovate sisteme de transparență, la nivel internațional, și a fost creată o suită de agenții specializate anticorupție. În prezent, în Ucraina există patru structuri de bază în combaterea corupției. NABU (Biroul de investigație a actelor de corupție), NAPC (Autoritatea pentru prevenție), HACC (Procuratura Specializată Anticorupție) și PROZORRO (o platformă digitală pentru transparentizarea contractelor de achiziții publice). Statistic, dacă în 2014, în topul corupției, Ucraina se afla pe locul 142 din 175 de națiuni, în prezent ocupă locul 116 din 180 de națiuni. Prin comparație, Rusia se află pe locul 137. Al doilea război ucrainean: cu corupția În luna ianuarie a.c., un val de demisii și demiteri a avut loc printre oficialii ucraineni de rang înalt, în baza acuzațiilor de corupție. Pe 21 ianuarie, ministrul adjunct al Infrastructurii, Vasil Lozinski, a fost reținut de anchetatorii anticorupție. Potrivit acuzării, acesta modificase în acte, în mod nejustificat, prețul echipamentelor de iarnă, primind mită de aproximativ 400.000 de dolari. În timpul perchezițiilor, anchetatorii au găsit 38.000 de dolari în numerar în biroul său. După arestarea lui Lozinski, președintele Zelenski a ținut un discurs în care anunța toleranță zero față de corupție. Imediat după discurs, Kirilo Timoșenko, consilier prezidențial, și-a prezentat demisia, fără a da detalii. În septembrie 2022, un agent NABU, care investiga posibile delapidări de fonduri, din cele primite ca ajutor umanitar pentru regiunea Zaporojie, a declarat că oficiali ai Biroului Președintelui ar putea fi implicați: Andrii Iermak, Kirilo Timoșenko, David Arahamia și Davitian Vemir. La vremea respectivă, Timoșenko a respins acuzațiile ca fiind nefondate. Totuși, în decembrie 2022, Timoșenko fusese fotografiat la volanul unui Porsche Taycan, în valoare de 100.000 de dolari, devenind subiect al unei anchete. Reznikov, următoarea victimă? Pe 24 ianuarie, ministrul adjunct al Apărării, Viaceslav Șapovalov, responsabil cu sprijinul logistic al forțelor armate, și-a depus demisia. Potrivit unei investigații jurnalistice, Ministerul Apărării încheiase un contract de aproximativ 324 de milioane de euro privind achizițiile de alimente pentru armată. Prețurile erau "de două, până la trei ori mai mari" decât tarifele actuale pentru produsele alimentare de bază. La vremea respectivă, deși procuratura începuse investigațiile, ministrul Apărării, Oleksii Reznikov, a dat asigurări că scandalul e doar o făcătură de presă, refuzând să demisioneze. În prezent, anchetele fiind în desfășurare, președintele Volodimir Zelenski caută un înlocuitor pentru Reznikov. Contracte pentru iubita unui guvernator Printre cei demiși la finele lunii ianuarie de președintele Zelenski s-a aflat și Oleksii Simonenko, procurorul general adjunct al Ucrainei. Simonenko a fost acuzat că a plecat în vacanță în Spania la sfârșitul lunii decembrie, într-un Mercedes deținut de un important om de afaceri ucrainean. Consiliul de Securitate Națională al Ucrainei interzisese oficialilor să călătorească în străinătate până la încheierea războiului, cu excepția celor care se ocupau de afaceri oficiale. Tot în ianuarie, și-au părăsit posturile guvernatorii regiunilor Dnipropetrovsk, Zaporojie, Sumi și Herson. Cei patru fuseseră acuzați, de mai multe instituții de presă, că au atribuit contracte de reparații de drumuri în valoare de zeci de milioane de euro unei firme co-fondate de partenera lui Valentin Reznicenko (guvernatorul din Dnipropetrovsk), antrenoare de fitness. În urma acuzațiilor, au fost deschise anchete oficiale. De asemenea au fost demiși Anatoli Ivankevici și Viktor Vișniov, ambii șefi adjuncți ai serviciului de transport maritim și fluvial ucrainean, în urma unor anchete deschise pe numele lor, privind acte de corupție. Șpăgi de milioane de dolari pentru jduecători În luna mai a.c., Biroul Național Anticorupție (NABU) și Procuratura Specializată Anticorupție (HACC) din Ucraina au anunțat descoperirea unei scheme de corupție în interiorul Curții Supreme de Justiție. Potrivit directorului NABU, Semion Krivonos, această schemă ar include judecători, conducerea Curții și intermediari. Schema a fost dezvăluită după infiltrarea unui detectiv sub acoperire NABU în grupul criminal. Scenariul care implica "recompensa" pentru șeful Curții Supreme, Vsevolod Kniaziev, a fost legat de o hotărâre judecătorească luată în favoarea patronului grupului Finance Credit, omul de afaceri Konstantin Jevago. "Recompensa" era de trei milioane de dolari. Judecătorul Vsevolod Kniaziev a fost arestat. În prezent, se desfășoară mai multe anchete pentru identificarea tuturor celor implicați. Potrivit lui Oleksandr Klimenko, această schemă ar putea influența și alte instanțe din Ucraina, numind cazul "cea mai mare expunere a corupției din justiția Ucrainei". În cazul dovedirii vinovăției, cei implicați în dosar riscă pedepse de la opt la 12 ani de închisoare.

Averile rușilor, protejate de legile occidentale (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Averile rușilor, protejate de legile occidentale

Averile rușilor, protejate de legile occidentale. Pagubele cauzate de război în Ucraina au depășit deja 750 de miliarde de euro, dar Rusia urmează să primească factura la sfârșitul acestui război. Cel puțin acesta este obiectivul declarat de președintele Comisiei UE, Ursula von der Leyen. Acum un an, Comisia Europeană a propus o modalitate de a incrimina evaziunea sancțiunilor la nivelul UE, oferind astfel temei legal pentru confiscarea bunurilor oligarhilor ruși aflate în țările UE și direcționarea acestora către Ucraina. În teorie, o inițiativă firească: occidentalii ar trebui să folosească miliardele de dolari în active rusești înghețate pentru reconstrucția Ucrainei. În practică, însă, lucrurile n-au progresat prea mult. UE vrea încă din mai 2022 Anul trecut, pe 25 mai, Comisia Europeană a propus o modalitate prin care evaziunea sancțiunilor la nivelul UE să fie incriminată iar bunurile oligarhilor ruși aflate în țările UE să nu fie doar sechestrate, ci confiscate. Citește și: Ciolacu s-a separat de soția sa, femeia cu care a făcut celebru un chioșc din Piața Centrală din Buzău: i-a cedat părțile sociale în martie a.c. În primul rând, s-a dorit clasificarea eludării sancțiunilor drept infracțiune în întreaga UE și, astfel, să se asigure că o încălcare poate fi urmărită și pedepsită în toate statele membre. Măsura viza de asemenea unele țări din UE care tratează această problemă doar ca pe o infracțiune minoră. În al doilea rând, autoritatea de la Bruxelles intenționa să înăsprească directiva privind sechestrarea și confiscarea bunurilor, bazându-se pe legile împotriva mafiei existente în Italia. Se dorea astfel ca doar suspiciunea penală că bunurile au fost dobândite ilegal să fie suficientă pentru a le sechestra. Mai apoi, o instanță urma să dispună confiscarea bunurilor chiar și fără a fi pronunțat o hotărâre definitivă. Averile rușilor, protejate de legile occidentale Însă obstacolele legale sunt mari deoarece proprietatea privată este protejată în țările occidentale. Dacă, până în decembrie anul trecut, UE evaluase active private rusești în valoare de 18,9 miliarde de euro, în ultimele șase luni nu s-a mai întâmplat aproape nimic. Suma fondurilor înghețate abia a mai crescut cu cinci miliarde, până la sfârșitul lunii mai, valoarea atingând 24,1 miliarde. În ceea ce privește activele străine ale Băncii Centrale a Rusiei, țările G7 și UE au înghețat aproximativ 300 de miliarde de euro. Cât de mult din această sumă se afla în Europa nu s-a știut până la mijlocul lunii mai a anului trecut, când Comisia a obligat statele membre să stabilească valoarea acesteia: în țările europene se aflau 200 de miliarde, dintre care aproape jumătate în Germania. Însă nu doar găsirea miliardelor rușilor în Europa e problematică, ci și confiscarea acestora. În ceea ce privește activele înghețate ale Băncii centrale ruse, Comisia este ferm convinsă că nu are voie să atingă de ele. "De îndată ce sancțiunile sunt ridicate, fondurile trebuie returnate", a spus un purtător de cuvânt. Citește și: Austria recunoaște că cei mai mulți imigranți cu care se confruntă vin pe ruta Serbia – Ungaria, nu prin România. UE se pregătește pentru o reformă restrictivă a dreptului de azil În schimb, banii urmează să fie transferați într-un fond fiduciar, care mai apoi îi investește pe piața de capital, Ucraina putând beneficia doar de câștigurile din dobândă. Pe termen lung, Comisia intenționează să compenseze banii cu despăgubirile prevăzute într-un eventual acord de pace. Cu toate acestea, o decizie finală în acest sens nu a fost încă luată. Discuțiile între statele membre sunt încă în desfășurare. Canada a confiscat de la Abramovici Canada, însă, a făcut ceva. Pe 23 iunie 2022, guvernul de la Ottawa crea baza legală pentru a putea confisca bunurile înghețate ale Rusiei și a le redirecționa pentru reconstrucția Ucrainei, prin adăugarea unor amendamente Legii privind măsurile economice speciale. Amendamentele prevedeau, în afară de sechestru, și procedura de confiscare - aplicată în cazul "încălcării grave a păcii și securității internaționale", al "încălcării grave și sistematice ale drepturilor omului într-un stat străin" și în situația unor "acte semnificative de corupție care implică un cetățean al unui stat străin". Potrivit deciziei guvernului candadiat, după confiscare, fondurile ar putea fi utilizate pentru reconstruirea statului afectat negativ de o încălcare gravă a păcii și securității internaționale, restabilirea păcii și securității internaționale și despăgubirea victimelor atunci când securitatea și depturile le este încălcate. După câteva luni, în decembrie 2022, Canada a și folosit noile amendamente, sechestrând și confiscând 26 de milioane de dolari de la Granite Capital Holdings Ltd., o companie deținută de Roman Abramovici. Canada este prima țară din G7 care a implementat astfel de măsuri. Germania are bază legală Potrivit unui raport juridic al guvernului german, Germania ar putea confisca, la rândul său, activele străine ale băncii centrale ruse care au fost înghețate și a le direcționa Ucrainei, întrucât baza legală deja există. Potrivit raportului, "Obligația de a returna fondurile după ridicarea sancțiunilor nu se aplică dacă fondurile înghețate urmează să fie utilizate în alte scopuri, precum reparația unor daune". Deși, potrivit procedurilor penale din Germania, statul german are monopol asupra folosirii veniturilor confiscate, bunurile rămânând în principiu în vistieria statului, legea prevede două excepții: compensarea victimelor și împărțirea veniturilor între statele afectate de infracțiune, ceea ce ar permite direcționarea acestor fonduri către Ucraina. Scholz invocă multe "întrebări juridice dificile" Însă Berlinul preferă să nu comenteze prea mult acest aspect, cancelarul Scholz ezitând să declare confiscarea drept un obiectiv. Ar fi o "măsură fără precedent care ridică multe întrebări juridice dificile", a declarat Scholz la sfârșitul lunii octombrie 2022, adăugând că nu se așteaptă la un răspuns "foarte curând" în legătură cu această problemă. Wladyslaw Vlasjuk, consilier în Biroul prezidențial ucrainean și responsabil cu sancțiuni, nu este surprins că Berlinul încă ezită. "Germania și alte țări cu legături strânse cu Asia Centrală trebuie să ia în considerare implicațiile geopolitice ale unei astfel de decizii", a spus consilierul: oamenii de afaceri și companiile chineze sau africane ar putea folosi acest lucru pentru a-și retrage investițiile în cazul în care s-ar teme că ar putea fi confiscate în cazul unui război în țara lor. Iahturile rusești din Franța, sans souci Iahturile de lux, confiscate de la proprietarii ruși bogați, sunt încă ancorate în porturile franceze. Vinderea lor și direcționarea sumelor provenite din vânzare pentru a sprijini Ucraina s-a dovedit a fi o problemă pentru autoritățile franceze. Și nu e vorba de sume mici: valoarea unui astfel de iaht este estimată la peste 100 de milioane de euro. Unul dintre exemple este iahtul lui Igor Secin, oligarh și fost vicepremier rus. Iahtul a fost sechestrat pe 3 martie 2022, la câteva zile după izbucnirea războiului, dar numele proprietarul nu apare pe facturile plătite în legătură cu barca, acestea fiind plătite de o companie, Kazimo Trade & Invest, cu sediul în Insulele Virgine Britanice. Însă chiar dacă justiția franceză demonstrează dincolo de orice dubiu apartenența acestor iahturi, autoritățile susțin că vânzarea lor e foarte complicată și ar putea dura câțiva ani. Avocați francezi scumpi În acest timp, unele iahturi au revenit proprietarilor – cazul oligarhului rus Alexei Kuzmicev. Ofițerii vamali i-au sechestrat iahtul, pe 16 martie 2022, după ce proprietarul, un acționar majoritar al băncii ruse Alfa Bank, a fost sancționat de UE pentru legăturile sale cu președintele Vladimir Putin. Kuzmicev a dat în judecată statul francez și, în urma procesului, Curtea de Apel din Paris a decis că oficialii vamali nu au respectat procedura adecvată atunci când i-au confiscat nava. Avocatul oligarhului, Philippe Blanchetier, a declarat: "Clientul meu nu dorește să ocolească sancțiunile și, prin urmare, nici măcar nu își pune problema mutării acestei nave de unde a fost imobilizată". Drept urmare, deși lui Kuzmicev îi este încă interzis să scoată iahtul din apele franceze, i se permite să-l folosească în perimetrul teritorial. Dezbatere în Elveția Deși centrul financiar elvețian ar fi puternic afectat de exproprierea bunurilor oligarhilor ruși, anul trecut, și în Elveția s-a ridicat această problemă. Fabian Teichmann, avocat specializat în drept internațional, comenta că garanția proprietății este ancorată în Constituția Elvețiană, iar orice restricție a acestui drept trebuie "să servească unui interes public legitim și suficient", argumentând că "din cauza amplorii semnificative a unei confiscări, cerințele în materie de temeiuri juridice ar fi deosebit de ridicate". Avocatul indica însă o posibilitate: comunitatea internațională să convină asupra unui acord global, pe care Elveția să-l ratifice. Potrivit lui Fabian Teichmann, acest lucru nu ar "contraveni în mod fundamental" principiului neutralității elvețiene. Însă industria financiară a intrat pe fir. Asociația bancherilor elvețieni a indicat doar că va respecta cu strictețe toate legile și măsurile în vigoare. Asociația băncilor private din Elveția considera că "ar fi surprinzător dacă în Elveția nu ar fi respectate drepturile de proprietate și procedurale". Potrivit Asociației, o decizie a Parlamentului în favoarea confiscării activelor ar avea "fără îndoială un impact pe termen lung asupra încrederii în Elveția și, prin urmare, asupra credibilității centrului financiar". Neutralitate: faceți bani, nu război Peter V. Kunz, directorul Institutului de Drept Economic de la Universitatea din Berna, a fost mai tranșant. Kunz consideră că introducerea unor proceduri de expropriere ar fi dăunătoare nu doar centrului financiar elvețian, ci și întregii țări: "Unul dintre cele mai importante avantaje ale Elveției ca centru de afaceri este statul său de drept. Propunerea unei asemenea moțiuni socialiste ar face din Elveția o republică bananieră.". Discuțiile s-au încheiat anul acesta: Elveția nu va participa la confiscarea bunurilor rusești. "Legea elvețiană nu autorizează exproprierea bunurilor private fără despăgubiri atâta timp cât originea acestora nu este ilegală", a conchis grupul de lucru organizat de Consiliul Federal pentru a studia chestiunea în contextul înghețării activelor rusești în Elveția.

Austria recunoaște imigranți prin Serbia, Ungaria (sursa: Facebook/Karl Nehammer)
Internațional

Austria recunoaște: imigranți prin Serbia, Ungaria

Austria recunoaște: imigranți prin Serbia, Ungaria. Sfârșitul pandemiei de COVID și războiul din Ucraina au provocat noi valuri de migrație în țările Uniunii Europene. Drept urmare, în luna iunie a.c., Uniunea Europeană a ajuns la un prim acord pentru demararea reformei acordării azilului pentru imigranți, tendința fiind una mai restrictivă. Problema migrației, care a dus deja la căderea guvernelor în unele state membre, a provoacat decizii politice îndoielnice și noi alianțe controversate, începe să transforme politica europeană. Pe de o parte, extrema dreaptă are din ce în ce mai mult succes electoral, pe de alta, partidele de stânga încep să-și schimbe ideologia. Suedia nu mai e "superputere umanitară" În septembrie, 2022, problema migrației a influențat alegerile parlamentare din Suedia, provocând o schimbare radicală. Dreapta și conservatorii au reușit să câștige în fața guvernul social-democrat, cu o campanie agresivă îndreptată contra migrației. Prim-ministrul, Magdalena Andersson, a demisionat, recunoscând victoria coaliției conduse de Jimmi Akkeson. Citește și: Ciolacu s-a separat de soția sa, femeia cu care a făcut celebru un chioșc din Piața Centrală din Buzău: i-a cedat părțile sociale în martie a.c. Suedia, care a avut multă vreme cea mai liberală politică de imigrație din Europa, fiind denumită la nivel internațional o "superputere umanitară", a fost foarte deschisă în anii '60 migranților și refugiaților, cărora le-a acordat drept nelimitat de ședere. Sute de mii au venit atunci din Balcani, Africa de Vest și Orientul Mijlociu. Chiar dacă, în timpul crizei refugiaților din 2015, Suedia și-a mai înăsprit politica de azil, nu a fost îndeajuns, după cum au susținut conservatorii și în special democrații de dreapta suedezi. De la început, Jimmie Akesson, liderul dreptei, și-a construit succesul partidului pornind de la premisa că "imigranții subminează statul și bunăstarea Suediei". În plus, presa de dreapta publică frecvent articole despre criminalitatea crescută în cartierele unde predomină emigranții, subliniind incapacitatea acestora de a se integra în societate. Partidul democrat, deși tratat pe vremuri ca un soi de paria, a câștigat simpatia electoratului cu sloganul "Vom face Suedia din nou o țară sigură" și cu promisiunea introducerii unor pedepse mai lungi cu închisoarea și restricționarea imigrației. Austria recunoaște: imigranți prin Serbia, Ungaria După doar câteva luni, în decembrie 2022, guvernul austriac a blocat aderarea României la Schengen, argumentând că prea mulți solicitanți de azil vin în Austria, din România. Cu toate acestea, după cum s-a arătat ulterior, ruta preferată a migranților era direct din Serbia către Ungaria. Motivul pentru care migranții preferă această rută este, în mod paradoxal, tocmai tratamentul dur al Ungariei față de migranți. Potrivit instanțelor europene, Ungaria nu garantează drepturile omului pentru refugiați, încălcând legile UE. Drept urmare, migranții nu trebuie să se teamă de deportare în Ungaria odată ce au ajuns în alte țări UE. Potrivit Regulamentului Dublin, prima țară UE în care au pătruns migranții este responsabilă pentru desfășurarea procedurilor de azil. Aceasta înseamnă că țări precum Austria și Germania pot deporta refugiați în România, dacă aceasta este prima țară din UE în care au intrat. Însă în 2022, Austria a deportat doar 94 de persoane în România, în timp ce, la nivel național, a înregistrat aproximativ 112.272 cereri de azil. În luna iunie a.c., cancelarul austriac, Karl Nehammer, a avut o întrevedere cu prim-ministrul Viktor Orbán și cu președintele sârb, Aleksandar Vučić, în dorința de a extinde cooperarea cu Ungaria și Serbia. "Trebuie să ne dăm seama că sistemul de azil al UE este stricat, nu funcționează", a declarat Nehammer, care speră să aducă alegătorii înapoi din tabăra de dreapta cu o politică de migrație apropiată de Orbán. Orbán și Vučić, băieții răi Împreună cu Ungaria și Serbia, Austria a înăsprit în mod semnificativ "frâna azilului", după cum a declarat Nehammer. În prezent, Nehammer vrea să extindă cooperarea polițienească și să intensifice acțiunile împotriva crimei organizate din spatele traficanților de persoane, investind resurse financiare, dar și umane (detașând forțe ale poliției austriece) în cele două țări. Cooperarea lui Nehammer cu Orbán și Vučić este controversată. În primul rând, din cauză că ultimii din cei doi politicieni sunt acuzați de atacuri la democrație, drepturile omului și statul de drept. Apoi, pentru că numărul ridicat de migranți ilegali din Austria arată că aceștia nu sunt deosebit de eficienți în lupta împotriva migrației ilegale. Citește și: „Ucraina câștigă războiul cu Rusia, dar nu va fi gata înainte de Crăciun” – The Times. „Ucraina face progrese tactice semnificative” – New York Times Organizațiile pentru drepturile omului Amnesty International și Coordonarea pentru Azil Austria au subliniat că Serbia a înregistrat 800 de cereri de azil în prima jumătate a anului, iar Ungaria, doar 22. În aceeași perioadă, în Austria, în jur de 24.000 de persoane solicitau azil, majoritatea venind prin Serbia și Ungaria. În ultimii zece ani, potrivit observatorilor, în Ungaria au fost acordate mai puține drepturi pentru azil, decât în Austria în ultimele două luni. Social-democrație daneză fără imigrație În Danemarca, unde vor avea loc alegeri în noiembrie, problema migrației nu va fi un impediment pentru actuala putere. Prim-ministrul Mette Frederiksen și-a schimbat deja viziunea social-democrată, de la un discurs principial despre integrare și migrație, la o politică a "Migrației Zero". Încă din 2019, o serie de măsuri controversate au fost introduse, pentru a descuraja potențialii migranți să aleagă Danemarca. Printre acestea, un proiect de relocare a solicitanților de azil în Rwanda în timp ce cererile lor erau încă procesate. De asemenea, țara a revocat permisele de ședere pentru sirienii care provin din regiunile pe care le consideră "sigure". În ciuda criticilor din partea ONU și UE, Frederiksen a rămas fermă, câștigând favoarea alegătorilor săi. Pentru a justifica această reorientare controversată, social-democrații, conduși de premierul Mette Frederiksen, susțin că "Politica prea generoasă de primire a migranților trădează clasa muncitoare". Deși oponenții săi denunță discriminarea etnică, măsurile guvernului danez, care erau considerate dure în urmă cu doar câțiva ani, azi au ajuns în mainstream-ul politic și sunt susținute de o mare parte a populației. Intoleranță față de azilanți în Olanda În luna iulie a.c., guvernul olandez s-a prăbușit din cauză că nu a reușit să ajungă la un acord privind restricționarea imigrației. Deși Olanda are una dintre cele mai dure politici în ceea ce privește imigrația, liderul partidului conservator VVD, prim-ministrul Mark Rutte, a mers prea departe. Cererile de azil din Olanda au crescut cu o treime anul trecut, la peste 46.000, iar guvernul a estimat că acestea ar putea crește la peste 70.000 în acest an, ceea ce ar duce din nou la o presiune enormă asupra facilităților de azil ale țării. Deja, anul trecut, grupul umanitar "Medecins sans Frontieres" a trimis pentru prima dată o echipă în Olanda, pentru a asista nevoile medicale ale migranților la centrul de procesare a cererilor de azil. Acolo, sute de refugiați erau forțați să doarmă în clădiri fără acces la apă potabilă și neavând asistență medicală. Anul trecut Rutte a declarat că se simte "rușinat" de aceste probleme. Anul acesta, sub presiunea partidelor de dreapta, Rutte a cerut sprijin pentru o propunere de a limita intrarea în țară a copiilor refugiaților de război care se află deja în Olanda. Dacă propunerea era susținută, ar fi însemnat ca familiile să aștepte cel puțin doi ani înainte de a putea fi unite. În urma scandalului, Mark Rutte și-a înaintat demisia de onoare.

Navă comercială spre Sulina, foc rusesc (sursa: TASS)
Internațional

Navă comercială spre Sulina, foc rusesc

Navă comercială spre Sulina, foc rusesc. O navă militară rusă a deschis focul duminică în sud-vestul Mării Negre asupra unei nave-cargo sub pavilionul insulelor Palau care se îndrepta către portul Izmail din Ucraina, a anunţat Ministerul rus al Apărării. Navă comercială spre Sulina, foc rusesc Potrivit datelor companiei Refinitiv, nava se afla în apropiere de coastele Bulgariei şi se îndrepta către portul românesc Sulina. Citește și: Ciolacu s-a separat de soția sa, femeia cu care a făcut celebru un chioșc din Piața Centrală din Buzău: i-a cedat părțile sociale în martie a.c. Nava "Vasili Bîkov" (foto) a tras tiruri de avertizare cu arme automate asupra navei "Sukru Okan" după ce căpitanul nu a răspuns la solicitarea de a se opri pentru inspecţie, a precizat Ministerul rus al Apărării Militarii ruşi au urcat apoi la bordul navei-cargo cu ajutorul unui elicopter Ka-29, iar după încheierea inspecţiei "Sukru Okan şi-a continuat drumul către portul Izmail", se precizează în comunicatul rus. Este prima dată când Rusia deschide focul asupra unei nave comerciale în afara teritoriului ucrainean de la ieşirea sa anunţată din acordul privind cerealele, luna trecută, mai consemnează Reuters

Odesa a deschis câteva plaje Foto: News.ro
Internațional

Odesa a deschis câteva plaje

Odesa a deschis câteva plaje, pentru prima oară de la invazia Rusiei, deşi scăldatul este interzis în timpul alertelor de raid aerian, au declarat oficialii locali sâmbătă, transmite Reuters, citată de news.ro. Citește și: Salarii uriașe în ministerul de Finanțe, unde angajații protestează „spontan” pentru că pierd 700 de lei. Liderul sindical Marica, salarii peste președintele României Între diguri au fost însă instalate plase anti-mine. Odesa a deschis câteva plaje Odesa, cel mai mare port şi bază navală din Ucraina, a fost atacată în mod repetat cu rachete şi drone, iar marea a fost presărată cu sute de mine marine în urma invaziei din februarie anul trecut. Pentru siguranţa locuitorilor şi după incidentele cu explozia minelor pe plaje, coasta a fost închisă. Decizia de deschidere a plajelor a fost luată în comun de administraţia civilă şi militară a oraşului, a declarat guvernatorul Odesei, Oleh Kiper, pe aplicaţia de mesagerie Telegram. El a spus că plajele vor fi deschise între orele 8:00 şi 20:00. Plase anti-mine între diguri Oleksandr, salvamar şi fost scafandru, care şi-a dat doar prenumele, a spus că între două diguri a fost montată o plasă anti-mine, pentru a preveni ca înotătorii să întâlnească mine de apă puţin adâncă. "Plasa îi va opri. Şi ele (minele) vor fi şi ele vizibile de pe mal în astfel de condiţii meteorologice. Lucrătorii de urgenţă vor fi anunţaţi, vor veni să se ocupe de asta", a spus el. Deschiderea plajelor este un răgaz binevenit faţă de război, pentru oamenii care înoată şi fac plajă. "Am visat să merg la plajă şi să inhalez aer sărat. Ne-a lipsit foarte mult. Dar siguranţa este o prioritate", a spus Svitlana, o locuitoare a regiunii Odesa.

Rețeaua bebelușilor: mame surogat, profit enorm (sursa: ekathimerini.com)
Internațional

Rețeaua bebelușilor: mame surogat, profit enorm

Rețeaua bebelușilor: mame surogat, profit enorm. O rețea internațională de trafic de persoane, specializată în prelevarea ilegală de ovule și mame surogat, a fost destructurată de Interpol. Centrul European pentru Educație și Cercetare Juridică împreună cu RoOmenia - Voluntari în Europa au furnizat primele informații din această anchetă internațională. Citește și: Salarii uriașe în ministerul de Finanțe, unde angajații protestează „spontan” pentru că pierd 700 de lei. Liderul sindical Marica, salarii peste președintele României Printre cele nouă persoane arestate se numără și liderul grupării, un cunoscut medic ginecolog în vârstă de 73 de ani, dar și o româncă. Rețeaua bebelușilor: mame surogat, profit enorm Traficul ilegal de ovule și mame surogat este noua tendință în materie de criminalitate organizată la nivel internațional. Autoritățile grecești, cu ajutorul INTERPOL, au arestat nouă persoane în Creta, parte a unui grup infracțional organizat, care făcea bani din traficul de ovule și mame surogat. Citește și: Mandachi are dreptate, Otopeni este „o cârpitură comunistă”: aeroportul, pe mâna unor sinecuriști. Managerul, drumar, specializat în asfaltări. Mama sinecuristelor PSD, Geta Bumbac, ia bani de aici Printre cei arestați se află un medic ginecolog, care coordona întreaga rețea formată din medici, personal auxiliar și intermediari. În plasa anchetatorilor a căzut și o româncă, dar alte două femei, din Republica Moldova, au reușit să scape. Acum sunt date în urmărire internațională. Întreg grupul infracțional este acuzat de "constituirea și aderarea la un grup infracțional organizat, trafic de persoane, mediere pentru adopția ilegală a unui minor, încălcări ale legii privind punerea în aplicare a reproducerii asistate medical, infracțiuni împotriva familiei, înșelarea pacienților cu proceduri medicale false, fraudă, fals în acte publice, vătămare fizică și încălcarea legislației privind medicația", potrivit unui comunicat de presă emis de Centrul European pentru Educație și Cercetare Juridică. În urma anchetei au fost salvate 30 de tinere traficate din România, Ucraina, Moldova, Bulgaria și Georgia în Creta. Multe dintre victime erau deja însărcinate, iar unele unele se aflau în ultimele săptămâni de sarcină. Tinerele mame surogat, în 14 case Centrul European pentru Educație și Cercetare Juridică a transmis că gruparea avea o structură ierarhică specifică, cu activitate ilegală de lungă durată în comercializarea de ovule, fertilizarea în vitro și adopția ilegală de bebeluși. "Grupul infracțional organizat recruta brokeri care, la rândul lor trebuiau să recruteze tinere din străinătate și să le transporte în Creta unde urmau să fie exploatate pentru prelevare ilegală de ovule și ca mame surogat. Gruparea acționa ca intermediar în adopțiile ilegale de bebeluși în schimbul unor sume mari de bani, în timp ce înșela sistematic victimele pretinzând în mod fals că le-au supus unei proceduri de transfer de embrioni. Tinerele erau ținute în cel puțin 14 case, într-un mediu închis și controlat, unde rămâneau însărcinate și apoi, contra cost, nășteau bebelușii.". Profit de 70% din până la 120.000 de euro Clienții din întreaga lume erau cupluri care nu puteau avea copii, bărbați singuri sau cupluri de același sex care nu îndeplineau cerințele legale pentru fertilizare în vitro. Cei mai mulți clienți proveneau din Grecia, Italia, Turcia și din unele state balcanice. "În cazurile părinților din țări în care era interzis procesul de obținere a unui copil obținut printr-o mamă surogat, grupul infracțional a ajutat la declararea nașterilor drept adopții internaționale. Venitul grupării de criminalitate organizată provenit din fiecare surogat era între 70.000 și 100.000 de euro, ajungând în unele cazuri la 120.000 de euro, cu un profit net de cel puțin 70%. Brokerii primeau între 3.000- 5.000 euro pentru fiecare mamă surogat pe care o aduceau și o taxă lunară de supraveghere până la naștere între 300-600 euro”, potrivit Centrului European pentru Educație și Cercetare Juridică. Autoritățile grecești au estimat că, din decembrie 2022, au fost înregistrate cel puțin 182 de cazuri de exploatare, însă din probe rezultă că rețeaua activa din 2021.

Zelenski, tentativă de asasinat, femeie implicată (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Zelenski, tentativă de asasinat, femeie implicată

Zelenski, tentativă de asasinat, femeie implicată. În ultimele două zile, Serviciile secrete ucrainene (SBU) au dejucat o tentativă de asasinat asupra președintelui Zelenski și au dezactivat o rețea de spioni. În ambele cazuri, spionii ruși sunt femei. Ca urmare a unei operațiuni speciale în mai multe etape, Serviciile secrete ucrainene (SBU) au dezactivat o rețea de spioni care activau în regiunea Donețk. Grupul era format exclusiv din femei care lucrau simultan pentru armata Rusiei și pentru compania militară privată Wagner. La instrucțiunile rușilor, femeile au colectat informații despre echipamentului militar ucrainean în regiune, încercînd să identifice și să dezvăluie rușilor traseul zborurilor aeronavelor de luptă ale armatei ucrainene, inclusiv traseul elicopterelor de atac din apropierea Avdiivka. Au fost, de asemenea, interesate de rutele de deplasare a vehiculelor blindate grele ucrainene către prima linie. Pentru a aduna informații, spioancele s-au plimbat în zonă și au fotografiat pe ascuns instalațiile și țintele ucrainene. Datele colectate au fost transmise prin două canale - unui oficial din armata rusă și unui mercenar Wagner. Pentru comunicare au fost folosite chat-uri securizate. În prezent, SBU a reținut trei membre ale rețelei, în timp ce acestea efectuau acțiunile de spionaj și au identificat-o pe coordonatoarea grupului care, de la începutul invaziei, s-a mutat în Rusia pentru a-și coordona de acolo echipa. Potrivit anchetei, toate cele patru agente își au rezidența în districtului Pokrovsk. Înainte de 24 februarie 2022, acestea fuseseră recrutate de ruși și, până de curând, fuseseră în așteptare. În timpul perchezițiilor, în locuințele lor au găsit telefoane mobile folosite de suspecte în activitățile de spionaj și sabotaj împotriva Ucrainei. Cele trei urmează să fie cercetate și inculpate pentru difuzarea de informații privind transferul, deplasarea sau localizarea formațiunilor armate ale Ucrainei. Dacă dovezile sunt suficiente pentru inculpare, ele vor fi acuzate de înaltă trădare și riscă închisoarea pe viață. Zelenski, tentativă de asasinat, femeie implicată Cu doar o zi înainte, SBU reținuse o altă femeie, suspectată că ar fi plănuit o tentativă de asasinat asupra lui Zelenski. Pe 7 august, Serviciul de securitate ucrainean a anunțat reținerea unui spion rus care, în ajunul recentei călătorii de lucru a președintelui Ucrainei în regiunea Mikolaiv, aduna informații despre vizita acestuia. Femeia pregătea o tentativă de asasinat asupra președintelui Volodimir Zelenski, furnizînd Rusiei informații pentru a pregăti un "atac aerian puternic asupra regiunii Mikolaiv". Potrivit SBU, femeia locuiește în orășelul Ochakiv de la Marea Neagră și lucra într-un depozit la o bază militară ucraineană. Se spune că ea a încercat să afle orarul și cursul planificat al vizitei lui Zelenski în regiune. De asemenea, a încercat să obțină informații despre localizarea sistemelor ucrainene de război electronic și a depozitelor de muniție. Femeia reținută este acuzată de dezvăluirea neautorizată de informații despre mișcările trupelor. Potrivit SBU, femeia nu a fost arestată imediat după ce a fost demascată, ci monitorizată pentru a obține mai multe informații despre contactele sale rusești și "sarcinile care i-au fost încredințate". Între timp, "au fost luate măsuri suplimentare de securitate" pentru a asigura vizita lui Zelenski în regiunea Mikolaiv. Suspecta a fost ulterior prinsă în flagrant pe cînd încerca să transmită informațiile agențiilor de spionaj ruse. Riscă până la doisprezece ani de închisoare.

Germania, umanitară cu rușii calificați superior (sursa: Facebook/Olaf Scholz)
Internațional

Germania, umanitară cu rușii calificați superior

Germania, umanitară cu rușii calificați superior. Potrivit estimărilor, sute de mii de ruși și-au părăsit țara după ce trupele țării lor au invadat Ucraina. Țările care nu le impun viză au înregistrat creșteri semnificative ale economiei. Citește și: Ștefan Mandachi s-a supărat pe Aeroportul Otopeni pentru că l-a pus să plătească parcarea. Omul de afaceri și-a lăsat mașina timp de șase zile în parcarea unde costă 20 lei/oră În Uniunea Europeană, Germania este cea mai puțin restrictivă în eliberarea permiselor de ședere cetățenilor ruși, în ciuda unei potențiale amenințări la adresa securității publice. Motivele invocate sunt umanitare, realitatea cifrelor spune însă altceva. Peste 32.000 de vize acordate După mobilizarea parțială decretată de Rusia în septembrie 2022, UE a convenit asupra unei poziții restrictive acordării de vize cetățenilor ruși, politica țărilor baltice fiind cea mai dură. Totuși, de la bun început, guvernul german a refuzat această restricție, din motive umanitare. "Toate deciziile pe care le luăm nu ar trebui să le interzică cetățenilor ruși să caute libertatea și să părăsească țara pentru a scăpa de dictatura din Rusia", a declarat anul trecut Olaf Scholz. Recent, Ministerul Federal de Interne a comunicat că numărul cetățenilor ruși care au ajuns în Germania a crescut cu 32.183 de când Rusia a invadat Ucraina. Cifrele provin din Registrul Central al Străinilor, unde sunt înscriși străinii care nu stau doar temporar în țară. Comparând sosirile și plecările, rezultă că numărul rușilor care au emigrat în Germania este în creștere. Ministerul de Externe a confirmat că, de la începutul războiului, a fost eliberat un număr de aproximativ 32.000 de vize naționale care servesc practic pentru "o ședere mai lungă și migrație" și sînt destinate muncitorilor calificați. În plus, au mai fost eliberate pentru cetățenii ruși peste 51.000 de vize Schengen, care le permit șederea până la trei luni în UE. Germania, umanitară cu rușii calificați superior Printre motivele invocate de guvernul german de a lăsa ușa deschisă cetățenilor ruși au fost, pe de o parte, faptul că izolarea completă ar putea înstrăina și mai mult societatea rusă de Europa, pe de alta, șansa pentru persoanele din opoziția rusă să fugă de regim. Totuși, cu excepția specialiștilor cu înaltă calificare în domeniul tehnic, foarte puțini dintre cei care au părăsit Rusia din motive politice pot primi vize. Rușii nu sunt bineveniți din motive umanitare, ci doar dacă sunt un beneficiu pentru economia Germaniei, confruntată în prezent cu un mare deficit de muncitori calificați. Guvernul cancelarului Olaf Scholz a eficientizat procesul de solicitare a vizei în special pentru specialiștii ruși cu expertiză în domenii precum IT și tehnologia comunicațiilor. Permisul de "aprobare globală pentru accesul pe piața muncii" se aplică doar celor cu expertiză profesională și diplomă universitară, care se angajează într-o companie germană, fiind calificați pentru un salariu minim de 58.400 de euro pe an. Disidenții, triați la sânge Decizia de a facilita intrarea muncitorilor calificați ruși a fost luată anul trecut, în timp ce ONG-urile pentru drepturile omului susțineau că guvernul german nu facilitează procesul de solicitare a vizelor pentru jurnaliştii independenţi care se confruntă cu represiunea în Rusia. Dacă IT-iștii ruși primeau vize naționale, jurnaliștii ruși, angajați ai postului independent de televiziune Dozhd și ai site-ului de știri Meduza, deși incluși pe lista de vize umanitare întocmită de ministerul german al Culturii, nu erau luați în considerare. Prin comparație, potrivit datelor Ministerului Federal de Interne, în timp ce Germania a acordat peste 30.000 de vize naționale, doar 1.665 de persoane, considerate a fi "deosebit de expuse riscului", inclusiv membri ai opoziției sau jurnaliști, au primit o viză umanitară. Rusia, hemoragie de capital în 2022 În 2022, Rusia a înregistrat o ieșire net de capital de 216 de miliarde de euro, din cauza războiului din Ucraina, potrivit unui raport publicat luni de Centrul pentru Analiză Macroeconomică și Prognoze pe Termen Scurt, un think tank cu sediul la Moscova. Potrivit Băncii Mondiale, ieșirile de capital de această amploare sunt chiar mai mari decât PIB-ul Greciei, de 219 miliarde de dolari (aproximativ 198 de miliarde de euro) în 2022. Potrivit analizei, ieșirile de capital din Rusia, de anul trecut, au fost de patru ori mai mari decât în 2021 și cu 70% mai mari decât în 2008, anul crizei financiare globale. În prima jumătate a anului 2023, încă 27 de miliarde de dolari au zburat din Rusia. Rușii care au fugit și-au luat afacerile cu ei Ieșirea de bani din Rusia nu se referă doar la transferul de bani în afara țării, ci și la investiții în străinătate. Mulți dintre rușii fugiți și-au reînființat afacerile în țările în care au fugit, stimulând economiile acelor țări. Produsul intern brut (PIB) al Caucazului de Sud, regiune care include Armenia, Azerbaidjan și Georgia, a crescut cu peste 7% în 2022, potrivit Băncii Mondiale, depășind cu mult creșterea de 5,6% prognozată. Rușii au transferat aproximativ 1,75 miliarde de dolari în Armenia în 2022, a declarat guvernatorul Băncii Centrale Armene, Martin Galstyan, în luna ianuarie. Potrivit Băncii Centrale a Georgiei, remitențele din Rusia către Georgia au crescut de cinci ori, de la 411 milioane de dolari în 2021 la 2,1 miliarde de dolari în 2022.

Medvedev vrea Ucraina să negocieze îngenuncheată (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Medvedev vrea Ucraina să negocieze îngenuncheată

Medvedev vrea Ucraina să negocieze îngenuncheată. Vicepreşedintele Consiliului Securităţii Rusiei, Dmitri Medvedev, a declarat duminica aceasta că Moscova nu are nevoie să poarte convorbiri de pace cu Ucraina până când această ţară nu le va cere în genunchi, comentând întâlnirea a aproximativ treizeci de ţări desfăşurată în oraşul saudit Jeddah, în căutarea unei soluţii la războiul din Ucraina. Medvedev vrea Ucraina să negocieze îngenuncheată "Nu avem nevoie de niciun dialog. Inamicul trebuie să vină târându-se în genunchi, cerşind milă", a spus Medvedev, comentând totodată - referitor la întâlnirea de la Jeddah - că "este greu de criticat dorinţa de a pune capăt unui război". Citește și: PNRR, aproape blocat la nivelul UE: opt state nu au depus nici măcar o cerere de finanțare, doar trei țări au depus câte trei. Austria, escrocherie la vedere: a livrat doar 4% din ce a promis El a spus însă că orice propunere de pace poate avea succes doar dacă îndeplineşte trei condiţii de bază. "Prima: participarea ambelor părţi ale conflictului, lucru care nu se întâmplă", deoarece Rusia nu a fost invitată la respectiva întâlnire, a indicat el. "A doua: să fie luat în considerare contextul istoric. Şi acesta este: Ucraina nu a existat ca ţară înainte de 1991. Este o aşchie din Imperiul Rus", a spus el. Ucraina vrea revenirea la situația din 1991 În fine, Medvedev a concluzionat că este nevoie "să se ţină cont de realitatea actuală", care în opinia sa este că "Ucraina se află într-o fază de semi-descompunere, iar o parte din teritoriile sale au revenit Rusiei". "Mediatorul care este dispus să recunoască aceste aspecte evidente are şanse de succes. Ceilalţi, niciuna", a decretat el. Citește și: EXCLUSIV Austeritate PSD: Ciolacu și Simonis, cu pantofi italienești identici, de 1.500 USD, la ziua patriarhului Daniel După negocierile de pace eşuate de la Istanbul din aprilie 2022, Rusia a reiterat că nu se opune negocierilor cu Ucraina pentru a pune capăt războiului, dar acuză Kievul că nu este dispus să dialogheze. Ucraina, la rândul său, cere drept condiţie pentru începerea negocierilor retragerea trupelor ruse la graniţele existente în 1991, care includ peninsula Crimeea anexată, eliberarea tuturor prizonierilor de război şi reparaţii considerabile, solicitări pe care Rusia le consideră inadmisibile.

SUA oferă Kievului garanții de securitate (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

SUA oferă Kievului garanții de securitate

SUA oferă Kievului garanții de securitate. Ucraina va începe săptămâna aceasta un dialog cu Statele Unite privind garanţiile de securitate pe care le poate obţine până la aderarea la NATO, a declarat duminică Andri Ermak, şeful de cabinet al preşedintelui Volodimir Zelenski, potrivit unei postări de pe contul său de Telegram. SUA oferă Kievului garanții de securitate Consultările vor avea loc ca urmare la angajamentele pe care şi le-a luat G7, grupul democraţiilor cu cele mai dezvoltate economii, faţă de Ucraina, după summit-ul NATO de luna aceasta de la Vilnius. "Garanţiile de securitate pentru Ucraina vor fi obligaţii concrete, pe termen lung, care vor asigura Ucrainei capacitatea de a înfrânge şi limita pe viitor agresiunea rusă. Vor fi formate stabilite clar şi mecanisme de sprijin", a spus oficialul de la Kiev. El a adăugat că garanţiile "vor fi în vigoare până când Ucraina îşi asigură apartenenţa la NATO". Citește și: Zelenski califică drept „un succes” summit-ul NATO de la Vilnius, deși Ucraina nu a primit o invitație de aderare La summit-ul din Lituania, ţările aliate le-au oferit ucrainenilor sprijin pentru a rezista invaziei ruse şi au promis mai multe arme, dar nu au stabilit o dată pentru aderarea Ucrainei la NATO. Membrii G7 au convenit că fiecare stat va negocia acorduri pentru garanţiile de securitate şi întărirea capacităţii militare a Ucrainei. Citește și: FOTO Prigojin, întâlniri neoficiale la hotel cu lideri africani prezenți la summit-ul Rusia – Africa, cu binecuvântarea lui Putin Ermak a afirmat că alte peste zece state s-au alăturat declaraţiei G7, iar Ucraina negociază cu fiecare garanţiile pe care le poate obţine.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră