miercuri 29 aprilie
Login Contact
DeFapt.ro

Categorie: Eveniment

9636 articole
Eveniment

Circulă un sfert dintre vehiculele STB

Circulă un sfert dintre vehiculele STB, în a cincea zi de grevă a sindicaliștilor. Un număr de 190 de vehicule erau pe traseu luni, la ora 13:00, dintr-un total programat de 762, cele mai multe fiind tramvaie şi troleibuze, potrivit datelor furnizate AGERPRES de directorul general al Societăţii de Transport Bucureşti, Adrian Criţ. Astfel, pe traseele din Capitală circulau la ora 13:00 un număr de 78 de tramvaie, dintr-un total programat de 171, respectiv 66 de troleibuze din 100 de vehicule programate, în timp ce numărul autobuzelor era de 46, dintr-un total de 491 de autobuze programate pentru luni. Circulă un sfert dintre vehiculele STB Din toate depourile şi autobazele Capitalei au ieşit luni vehicule pe traseu, însă autobuzele continuă să fie cele mai puţin prezente în trafic. Directorul general al STB a anunţat luni, într-o conferinţă de presă, că situaţia financiară a societăţii este grav afectată în urma celor cinci zile de grevă, în condiţiile în care zi de zi s-au pierdut 4,8 milioane de lei prin neefectuarea prestaţiilor. El le-a mulţumit vatmanilor şi şoferilor de troleibuze care au ieşit pe traseu şi care au înţeles gravitatea situaţiei în care se află bucureştenii şi a transmis un mesaj pentru angajaţii care încă protestează şi care nu sunt prezenţi la locul de muncă: "Vă rog reluaţi activitatea. Vă rog respectaţi legea. Vă rog respectaţi locuitorii Bucureştiului".

Circulă un sfert dintre vehiculele STB (sursă: Facebook/STB)
Klaus Iohannis a omagiat mica Unire (sursa: INQUAM/George Călin)
Eveniment

Klaus Iohannis a omagiat mica Unire

Klaus Iohannis a omagiat mica Unire de la 1859, la o ceremonie desfășurată în Parcul Carol. Preşedintele Klaus Iohannis a afirmat luni că Unirea de la 24 Ianuarie 1859 demonstrează cât de importantă este existenţa unui proiect care să coaguleze energiile poporului român."Unirea de la 24 Ianuarie 1859 demonstrează cât de importantă este existenţa unui proiect care să coaguleze energiile poporului nostru. În vremuri complicate, românii au demonstrat că pot acţiona cu o conştiinţă comună pentru îndeplinirea unui obiectiv istoric. Momentul de la 1859 ne prezintă imaginea unei clase politice vizionare, care şi-a asumat o misiune extrem de dificilă. Fără a crea disensiuni pe plan extern, românii au utilizat în mod abil contextul internaţional şi au ales un domnitor care s-a ridicat la înălţimea acestui proiect ambiţios", a spus Iohannis la o ceremonie de decorare a unor drapele de luptă, desfăşurată la Mormântul Ostaşului Necunoscut din Parcul Carol I. Şeful statului a elogiat "actul său de curaj şi de asumare a conducerii celor două principate" al domnitorul Alexandru Ioan Cuza, care "a pus bazele procesului istoric ireversibil de tranziţie către un stat modern, profund ataşat valorilor europene". Klaus Iohannis a omagiat „mica Unire” de la 1859 "Unirea a reprezentat un ideal încă din timpul revoluţiei paşoptiste şi a prins contur prin dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza, o strategie iscusită, generată de profundul patriotism şi de solidaritatea oamenilor politici ai vremii. În scurta sa domnie, Alexandru Ioan Cuza a schimbat cursul istoriei şi a reuşit să consolideze Unirea prin crearea primului Parlament unic şi a primului Guvern unic. El a fost cel care a pus bazele statului român modern, înfăptuind numeroase reforme în domenii esenţiale precum armata, sistemul electoral, administraţia publică, justiţia, învăţământul, agricultura ori sistemul fiscal. Totodată, Alexandru Ioan Cuza a obţinut recunoaşterea Unirii de către marile puteri şi acceptarea acesteia ca un act definitiv şi ireversibil, făcând cunoscut faptul că voinţa poporului român nu mai putea fi ignorată", a arătat Iohannis. Preşedintele a accentuat că, "prin realizarea Unirii de la 1859, s-a demonstrat că unitatea etnică, lingvistică şi culturală trebuie urmată, firesc, de cea politico-administrativă, calea pragmatică în direcţia consolidării puterii Principatelor Unite". Preşedintele Klaus Iohannis, premierul Nicolae Ciucă şi preşedintele Senatului, Florin Cîţu, au participat, luni, la ceremonia de decorare a Drapelelor de Luptă ale Brigăzii 282 Blindată "Unirea Principatelor", Brigăzii 8 Rachete Operativ Tactice "Alexandru Ioan Cuza" şi Batalionului 284 Tancuri "Cuza Vodă", la Mormântul Ostaşului Necunoscut din Parcul Carol I.

George Simion stropit cu cerneală pe față (sursa: Inquam Photos/Liviu Chirică)
Eveniment

George Simion stropit cu cerneală pe față

George Simion, stropit cu cerneală pe față, în timp ce participa la manifestările dedicate „micii Uniri”, la Iași. Copreşedintele partidului AUR, George Simion, tocmai intra într-o horă, în Piața Unirii, potrivit hotnews.ro. Simpatizanții AUR au ajuns în Piața Unirii, unde ar urma să aibă loc Hora Unirii. George Simion, copreședintele AUR, a susținut, în cuvântare că autoritățile au încercat să împiedice organizarea manifestărilor. Totuși, acesta a susținut că nu au cedat și că vor organiza concertul de muzică populară probono, cu toți artiștii. George Simion a fost stropit cu cerneală pe față în timp ce dansa în horă ”Eram în hora unirii şi un individ a venit şi a aruncat cu ceva albastru în mine. Nu mă tem, mă tem doar de Dumnezeu, suntem în mijlocul oamenilor, pot să arunce cu ce vor. În ultimii 30 de ani politicienii s-au temut de popor, nu trebuie să se teamă. Nu ştiu de ce a aruncat, nu mi-a zis nimic. Asta nu e motiv să ne strice sărbătoarea. Rog Poliţia să nu îl amendeze pe individ, e o sărbătoare naţională, dacă aşa a vrut el să facă.. noi îl iubim!”, a spus Simion.

Iohannis, nici un cuvânt despre criza energetică (sursa: Facebook/Klaus Iohannis)
Eveniment

Iohannis nici un cuvânt despre criza facturilor

Iohannis n-a rostit nici un cuvânt despre criza facturilor la energie, din octombrie. O căutare pe site-ul Administrației Prezidențiale arată că șeful statului n-a mai pronunțat acest cuvânt, “facturi“, de la 22 octombrie. Site-ul consemnează toate declarațiile publice ale lui Iohannis. Iohannis, nici un cuvânt despre criza facturilor În octombrie, șeful statului lăuda soluțiile găsite de guvernul Cîțu, soluții care s-au dovedit a fi ineficiente. “Noi știm de acasă că avem o problemă cu prețurile la energie, mai ales cu preţurile la electricitate şi adevărul este că noi am găsit acasă soluţiile pentru familiile cu venituri mici, familiile vulnerabile cum se spune, avem o legislație gata pregătită şi vor fi compensate facturile, vor exista posibilități de amânare. Deci noi deja am rezolvat problema pentru lunile următoare la noi acasă“, a afirmat șeful statului, la 22 octombrie, înainte de o ședință a Consiliului European. La acel moment, premier era Florin Cîțu. Citește și: Declarații de presă susținute în marja participării la reuniunea Consiliului European Problema s-a dovedit că nu fusese rezolvată, coaliția PSD-PNL-UDMR anunțând, la mijlocul lunii ianuarie, noi măsuri pentru temperarea creșterii prețurilor la energie. Asociaţiei Energia Inteligentă a arătat că, prin legislația adoptată în octombrie 2021, doar 10% dintre consumatorii de gaze urmau să beneficieze de compensări, iar 15% urmau să beneficieze de o reducere de cel mult 30 de lei la facturi. Ciucă anunță noi ajutoare După luna octombrie, Iohannis n-a mai spus nici un cuvânt despre criza facturilor la energie. În schimb, șeful a vorbit, la 12 ianuarie, la întâlnirea cu corpul diplomatic acreditat la București, despre criza energetică pentru care trebuie găsite soluții. “De asemenea, vom urmări identificarea de soluții eficiente pentru criza energetică actuală“, le-a spus Iohannis diplomaților. La 17 ianuarie, premierul Nicolae Ciucă a anunțat un nou pachet de reducere a impactului majorărilor prețurilor la energie. Impactul noilor măsuri va fi de trei miliarde de lei. Ele se vor aplica între 1 februarie și 31 martie. “Sunt 1 milion de facturi trimise greșit. Nu se renunță la liberalizarea pieței”, a mai spus Ciucă, după o ședință a coaliției PSD-PNL-UDMR.

Mama ministrului Vîlceanu, afaceri cu statul (sursă: Facebook/Victor Ponta)
Eveniment

EXCLUSIV Mama ministrului Vîlceanu continuă afacerile cu companiile falite de stat

Mama ministrului Vîlceanu, afaceri cu statul. Poate chiar în timp ce citiți aceste rânduri, mai încheie un contract. Fiul ei este secretar general al PNL, fost ministru de Finanțe și, acum, ministru al Proiectelor Europene. Presa scrie de mai mulți ani de afacerile firmelor familiei Vîlceanu cu Complexul Energetic Oltenia (CE Oltenia) și alte companii de stat. În declarația de interese depusă de deputatul Dan Vîlceanu în iunie 2021 sunt înregistrate 19 contracte cu CE Oltenia și unul cu CET Govora (companie cu pierderi record de 97 milioane lei în 2020). Valoarea totală a contractelor dintre firma mamei sale, Trefo SRL, și companiile statutului era de circa 4,7 milioane de lei, în anul fiscal 2020. Trefo SRL a avut un profit de 1,7 milioane de lei în 2020, adică aproape 23% in cifra de afaceri, de 7,3 milioane lei. Se poate calcula că două treimi din cifra de afaceri a firmei a provenit de la stat. Mama ministrului Vîlceanu, afaceri cu statul Datele din SEAP (Sistemul Electronic de Achiziții Publice) arată că în 2021 aceste legături economice s-au dezvoltat. Numele companiei Trefo apare în SEAP în nu mai puțin de 27 de contracte acordate anul trecut. Un prim contract a fost deja acordat în 2022, pe 3 ianuarie. Valoarea a fost de doar 8.165 de euro, pentru livrare de oțel lat zincat către CE Oltenia. În 2021, valoarea totală a contractelor în care apare firma Trefo, contracte încheiate cu companii de stat, a fost de circa 16 milioane de euro. Însă Trefo s-a asociat, în multe din aceste contracte, cu alte companii. Citește și: Guvernul a greșit ordonanța cu plafonarea. Ședință de urgență pentru repararea greșelilor De exemplu, cel mai consistent contract a fost atribuit la 30 decembrie de către Complexul Energetic Oltenia. Obiectul: "Demontarea, montarea, reparaţia generală şi modernizarea benzilor transportoare ale magistralei de transport carbune din depozitul nou de cărbune al carierei Roşia la S.E. Rovinari“. Valoarea: aproape opt milioane de euro, mai exact - 38,7 milioane de lei. În acest contract, Trefo acționează în asociere cu alte șase firme. Contractul nu este împărțit în loturi, deci este imposibil de știut cât va primi această societate. Subcontractări pe bandă rulantă Un contract asemănător este încheiat în martie, pentru “Demontarea, transportul, reparația generală, modernizarea si dispecerizarea transportoarelor cu banda TB1 si T204 in depozitul nou de cărbune al Carierei Roșia“. Suma: 1,2 milioane de euro. Contractul a fost acordat către mai multe firme, inclusiv Trefo, fără a fi defalcat pe loturi. Într-un contract de 1,8 milioane de euro pentru “Piese de schimb pentru sistem preparare praf carbune“, atribuit la 21 octombrie 2021 de CE Oltenia, sunt zeci de subcontracte. O parte sunt ale Trefo. În 2021, familia Vîlceanu a avut contracte, pe lângă Complexul Energetic Oltenia, cu CET Govora (circa 97.0000 de euro) și Romgaz (puțin peste 25.000 de euro). Bani de la firmele falite ale statului În 2019, societatea a primit bani și de la Colterm Timișoara - compania falimentară de furnizare a apei calde din Timișoara. Contractele Trefo SRL au fost de circa 700.000 de lei. În 2020, guvernul Orban a acordat un ajutor de stat pentru ca firma Colterm să nu intre în faliment. Primar al Timișoarei era, în 2019, Nicolae Robu, de la PNL. În 2019, firma mamei lui Dan Vîlceanu a avut o cifră de afaceri netă de 9,4 milioane de lei și un profit de 2,65 milioane de lei, adică aproape 30%, cu doar 44 de angajați. Însă, în 2018, în regimul PSD, contractele cu statul erau de doar aproximativ 2,2 milioane lei, cifra de afaceri - 6,8 milioane lei, iar profitul - 1,1 milioane lei - adică mai puțin de jumătate in cel obținut în 2019. În 2015, profitul Trefo SRL a fost de numai 13.000 de lei. Prietenul lui Ponta Tatăl lui Dan Vîlceanu a fost subprefect de Gorj în guvernarea Năstase și a candidat pentru PSD, în 2008. Presa a scris constant despre afacerile uriașe ale firmelor suprefectului Eugen Vîlceanu cu companiile de stat. Dan Vîlceanu a fost șeful TSD Gorj și unul dintre invitații la botezul unuia din copiii lui Victor Ponta cu Daciana Sârbu. “Îl cunosc pe Dan Vâlceanu încă din 2004 / este dintr-o familie respectată din Gorj - vechi membri PSD (tatăl sau a fost subprefect PSD al județului și candidat la Parlament din partea PSD)! A fost alături de mine și de PSD Gorj în campaniile din 2004/7/8 ; din acest motiv l-am susținut toți să fie Președintele TSD (organizația de tineret) / având o relația personală a fost și invitatul meu la botezul Irinei și îi mulțumesc pentru că a venit și ne-am bucurat împreună de acel eveniment fericit!“, scria Ponta, pe Facebook. În 2009, tânărul Vîlceanu a ajuns la PDL, când acest partid a preluat guvernarea, iar în 2014 a devenit liberal, după absorbirea democrat-liberalilor în PNL.

Legea plafonării și compensării facturilor la energie, votată unanim (sursă: Facebook/Cristina Prună)
Eveniment

Legea plafonării și compensării facturilor

Legea plafonării și compensării facturilor la energie nu a produs efectul scontat de politicienii care au votat-o la finalul lunii octombrie 2021. Facturi uriașe, haos, lipsa garanțiilor și un viitor nesigur, acestea au fost efectele legii. „În primul rând, funcționăm pe o lege propusă de actualul ministru, din punctul meu de vedere ineficientă, ea neputând fi pusă în aplicare, cea cu plafonarea și cu compensarea facturilor. Va trebui cât mai curând să avem o ședință de coaliție și să venim cu alt act normativ, ori prin ordonanță, ori facem ședință extraordinară la Parlament și venim cu el fiindcă atât la persoanele fizice, dar și la companiile românești, fiindcă ele nu mai sunt competitive la aceste prețuri și totul este în lanț. (...) Eu cred că trebuie făcută o ședință de coaliție, în primul rând cu ministrul Energiei și găsită altă modalitate, mult mai ușoară și mai accesibilă atât companiilor, cât și populației”, a spus Marcel Ciolacu, la Antena 3, la începutul acestui an. Legea plafonării și compensării facturilor la energie, votată unanim Într-adevăr, legea nu a pornit ca proiect în Parlament, ci a plecat de la Guvern, ca Ordonanță de Urgență. În Parlament, însă, a suferit modificări atât la Senat, cât și la Camera Deputaților. În ambele camere parlamentare, legea a fost votată în unanimitate (aici, votul de la Senat; aici, votul de la Camera Deputaților). O poziție foarte critică la adresa legii a avut și deputatul USR Cristina Prună, deși parlamentarii USR au votat, cu toții, legea. „Marcel Ciolacu s-a trezit după Revelion că legea compensării și plafonării prețurilor la energie este ineficientă. Ce constatare, fix acum, în mijlocul iernii! Citește și: Normal, trebuie să arate că este cu poporul, trebuie să arate încă din primele zile ale noului an că este . Domnule Ciolacu, nu PSD și PNL au făcut această lege, la ceas de seară, sub înaltul patronaj al ministrului Energiei? Nu voi ați venit cu această formulă total contraintuitivă, de nu o înțelege nimeni? V-ați dat seama că este ineficientă acum, când trebuie să le dați banii companiilor furnizoare și înainte ca oamenii să primească facturile pe decembrie?”, a scris Prună pe Facebook în replică la declarațiile lui Ciolacu. Prună a votat, criticat și explicat La solicitarea defapt.ro, deputatul USR Cristina Prună a explicat de ce a votat, totuși, legea: „Am votat legea pentru că amendamentul nostru privind termia se regăsește în textul legii. Fără acest amendament, românii care se încălzesc în sistem centralizat în mai multe orașe ale țării s-ar fi confruntat cu valuri de scumpiri și ale acestor facturi, mult mai mari decât cele din prezent. Altfel, ar fi însemnat să votăm contra propriului amendament.” Prună a adăugat că „USR a avut o serie de amendamente la Legea 259/2021, printre care reducerea TVA de la 19% la 5% la energie și gaze naturale, eliminarea accizei și a certificatelor verzi din factura de energie, subvenții pentru producția de energie termică (CET-uri) pentru românii care sunt în sistem centralizat și credit fiscal pentru întreprinderi (scutirea de la plata taxelor în cuantumul a 50% din creșterea facturii). De asemenea, la acel moment USR avea deja un proiect de lege pe circuit care conținea aceleași prevederi cu amendamentele noastre depuse la Legea 259/2021, proiect ignorat de PSD și PNL. Singurul amendament al USR care a fost acceptat și se regăsește în legea finală a fost cel privind energia termică. Am avertizat și atunci, atât la dezbaterile din comisie cât și la cele din plenul Camerei, că legea va crea blocaje și că soluția corectă ar fi fost propunerile USR”. Într-adevăr, în dezbaterea din Camera Deputaților dinaintea votului final pe această lege, Prună a atras atenția că actul legislativ nu oferă soluțiile necesare.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră