vineri 18 septembrie
Login Contact
DeFapt.ro

Eveniment

10193 articole
Eveniment

Percheziții DNA la Primăria Capitalei. Procurorii caută documente cu privire la un dosar din 2014

Procurorii DNA sunt la Primăria Capitalei.Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie efectuează, miercuri, percheziţii la sediul Primăriei Capitalei, au precizat, pentru Agerpres, surse judiciare. Potrivit surselor citate, anchetatorii ridică documente într-un dosar în care sunt vizate fapte comise în urmă cu mai mult de opt ani de funcţionari ai municipalităţii privind un schimb de terenuri. Procurorii DNA sunt la Primăria Capitalei Surse din Primăria Capitalei au spus că este vorba de un dosar din 2014 în care sunt cercetaţi funcţionari de la Direcţiile de Patrimoniu şi Achiziţii. Citește și: Putin continuă să aducă trupe în estul Ucrainei, Biden a convocat unii aliați din NATO, printre care România și Polonia. Bătălia pentru Donbas va determina viitorul lumii DNA a făcut percheziții la Primăria Capitalei și în luna ianuarie. Primarul general al Capitalei, Nicuşor Dan, spunea atunci că a predat DNA documente legate de resurse umane, semnând procesul verbal de predare în calitate de conducător al instituţiei. „Nu e ceva ieşit din comun”, afirma Nicuşor Dan, relatând că prima dată i-a fost mai greu la percheziţii, când a fost sunat de Poliţie la 6 dimineaţa.

Percheziții DNA la Primăria Capitalei. Procurorii caută documente cu privire la un dosar din 2014
Estonia este cel mai mare donator de ajutor pentru Ucraina, raportat la PIB. România nu apare în clasamentul primelor 12 state
Eveniment

Estonia este cel mai mare donator de ajutor pentru Ucraina, raportat la PIB. România nu apare în clasamentul primelor 12 state

Estonia este cel mai mare donator de ajutor pentru Ucraina, raportat la PIB, relevă un studiu realizat de cercetători germani, citat marţi de dpa. Estonia, cel mai mare donator pentru Ucraina De la începutul războiului declanşat de invazia rusă, pe 24 februarie, Estonia s-a angajat să ofere ajutoare în valoare de aproape 0,8% din PIB-ul său, a stabilit Institutul pentru economie mondială din Kiel. Baza de date "Ukraine Support Tracker" arată că Estonia este urmată de Polonia, cu aproape 0,2%, şi apoi de Lituania, cu aproape 0,1% din PIB. Foto: Institute for the World Economy Kiel În termeni absoluţi, cele mai generoase promisiuni au venit din partea Statelor Unite, cu circa 7,6 miliarde de euro, urmate de Polonia, Marea Britanie şi Germania. Ţările UE, împreună, au promis circa 2,9 miliarde de euro, plus 1,4 miliarde de la instituţiile UE şi 2 miliarde de la Banca Europeană de Investiţii. Which countries help Ukraine and how? For answers, my coauthors and I @kielinstitute created the Ukraine Support Tracker. The paper and data just went online https://t.co/1MlXkQmQoS. Spoiler: The US government is by far the most supportive. A thread— Christoph Trebesch (@Ch_Trebesch) April 19, 2022 Ukraine Support Tracker înregistrează sistematic valoarea ajutorului militar, financiar sau umanitar promis public Ucrainei de guvernele a 31 de state occidentale, a precizat institutul citat într-un comunicat de presă. Citește și: Ofensiva disperării lui Putin: peste 60.000 de militari au fost masați în sudul și estul Ucrainei pentru asaltul de totul sau nimic. Miza: cordon terestru spre Crimeea

Prețul gazelor naturale din Europa a scăzut până la nivelul de dinaintea războiului din Ucraina
Eveniment

Prețul gazelor naturale din Europa a scăzut până la nivelul de dinaintea războiului din Ucraina

Prețul gazelor naturale din Europa a scăzut atingând cel mai mic nivel de la începutul războiului dintre Rusia și Ucraina. Evoluția vine pe fondul vremii mai calde și a semnalelor de la Kremlin că strategia privind plata combustibilului în ruble nu este posibilă pe termen scurt, anunță Bloomberg. La Bursa de la Amsterdam, cotaţiile futures pentru gaze naturale au scăzut marţi dimineaţa cu 12%, atingând valoarea de 84 de euro pentru un Megawatt-oră. Este cel mai redus nivel înregistrat după data de 23 februarie când Rusia a atacat Ucraina. Ședința de azi vine după ce vineri, înaintea Paștelui catolic, prețurile scăzuseră cu peste 9%. Prețul gazelor naturale din Europa a scăzut Declarația de luna trecută a lui Vladimir Putin că țările așa zis „neprietenoase” cu Rusia vor trebui să plătească materia primă energetică exportată de Moscova în ruble a determinat o sensibilitate crescută a piețelor europene față de livrările principalului furnizor de pe continent. Evoluția prețului la gaze în ultimele trei luni Nimeni nu prea vrea să plătească gazul în ruble Multe țări din Uniunea Europeană au refuzat să dea curs cererilor Rusiei. Dmitry Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a spus însă că „mai este timp” pentru ca Europa să plătească în ruble pentru livrările de gaze ruseşti din luna aprilie. „Aceste plăţi urmează să ajungă la scadenţă undeva în luna mai” a adăugat Peskov. Citește și: Ofensiva disperării lui Putin: peste 60.000 de militari au fost masați în sudul și estul Ucrainei pentru asaltul de totul sau nimic. Miza: cordon terestru spre Crimeea El a refuzat însă să comenteze dacă clienții ar fi fost de acord să plătească în ruble sau să creeze conturile bancare în moneda rusă cerute de Vladimir Putin. Un raport al firmei de analiză Maxar prognozează însă o creștere a temperaturilor în sud-estul Europei. Acest lucru va duce automat la o scădere a cererii de gaze naturale în perioada imediat următoare, ceea ce cu siguranță va avea un efect imediat și asupra prețurilor. Concurență pe GNL cu Asia Totuși, Europa se confrunta cu o criză a aprovizionării cu energie încă de dinainte de debutul conflictului din Ucraina. Mai mult, exista o concurență acerbă cu țările asiatice pentru livrarea de GNL (gaz natural lichefiat). „Prețurile mai mici ale GNL din Asia indică faptul că, în prezent, țările din regiune nu ar trebui să supraliciteze peste omologii lor europeni”, explică într-o notă analiștii de la consultantul Engie EnergyScan, citați de Bloomberg. Edmund Siau, analist principal pentru gaze și GNL al FGE, spune că prețurile gazelor naturale au scăzut destul de mult, pe măsură ce problemele fundamentale care afectau piața pe termen scurt au început să se relaxeze. „Practic, diminuarea cererii și schimbarea combustibilului au atenuat presiunile asupra prețului gazelor europene, dar concurența din Asia se profilează din ce în ce mai evident, a continuat Siau. Livrările de gaze rusești prin Ucraina nu au scăzut Conform analistului FGE, citat de Bloomberg, traderii se întrebau încă ce vor face țările asiatice după problemele pandemice din China și care vor fi strategiile de refacere a stocurilor pentru iarna viitoare. Evoluția livrărilor prin gazoductul Sudzha Marți, din cauza cererii scăzute de dinainte de Paște, fluxurile de gaze rusești prin Ucraina erau sub capacitate, însă Gazprom a spus că livrările sale sunt în concordanță cu nivelul cererii clienților săi. Dacă volumul de gaz care sosește în Ucraina pe la punctul de rețea Sokhranovka din Rusia a fost relativ constant, fluxurile de la stația Sudzha au scăzut destul de mult în ultimele zile. Însă livrările prin conducta Nord Stream au rămas stabile.

"Dosarul Skoda" se joacă în deplasare. Mihai Chirica și Gheorghe Nichita, împreună peste o lună la Judecătoria Bârlad
Eveniment

"Dosarul Skoda" se joacă în deplasare. Mihai Chirica și Gheorghe Nichita, împreună peste o lună la Judecătoria Bârlad

"Dosarul Skoda" se mută la Judecătoria Bârlad. Cele 60 de volume din dosarul Skoda părăsesc Iaşul şi pleacă la Bârlad unde, pe 16 mai, se va ţine prima şedinţă în această cauză după strămutarea procesului de pe rolul Judecătoriei Iaşi. "Dosarul Skoda" se mută la Judecătoria Bârlad Noul termen în dosarul în care primarul Iaşului, Mihai Chirica, şi fostul primar, Gheorghe Nichita, sunt citaţi în calitate de inculpaţi, a fost stabilit ieri, după ce magistraţii ieşeni au constatat că “prin sentinţa penală nr. 6/23.03.2022 pronunţată în dosarul nr. 133/245/2022 al Curţii de Apel Iaşi s-a admis cererea de strămutare formulată de către inculpatul petent Chirica Mihai, fiind strămutată judecarea cauzei înregistrate sub numărul 1803/245/2021 de pe rolul Judecătoriei Iaşi pe rolul Judecătoriei Bârlad, motiv pentru care instanţa se constată dezinvestită de soluţionarea prezentei cauze". Citește și: Ofensiva disperării lui Putin: peste 60.000 de militari au fost masați în sudul și estul Ucrainei pentru asaltul de totul sau nimic. Miza: cordon terestru spre Crimeea Mihai Chirica a cerut Curţii de Apel Iaşi, chiar din prima săptămână a anului, să admită strămutarea procesului într-un alt oraş. Apărătorii edilului considerau că Iaşul nu poate asigura condiţiile necesare unei judecăţi imparţiale. Continuarea, în Ziarul de Iași.

"Iaşiul, una dintre poveştile noastre de succes", spune fondatorul Wizz Air
Eveniment

"Iaşiul, una dintre poveştile noastre de succes", spune fondatorul Wizz Air

De la două avioane la o poveste de succes. József Váradi, co-fondator al companiei aeriene low-cost Wizz Air şi director executiv al acesteia, explică pentru cititorii Ziarului de Iaşi cum a ajuns de la două avioane la o flotă de 152 de aparate, ce planuri de dezvoltare urmează şi care este locul Iaşiului în strategia de extindere a Wizz. De la două avioane la o poveste de succes La Aeroportul Iaşi va fi construit un terminal de pasageri care va tripla capacitatea aerogării. Ce planuri are compania Wizz Air în continuare la Iaşi? Citește și: Ofensiva disperării lui Putin: peste 60.000 de militari au fost masați în sudul și estul Ucrainei pentru asaltul de totul sau nimic. Miza: cordon terestru spre Crimeea "Iaşiul este una dintre poveştile noastre de succes din România şi, cu siguranţă, nu ne vom opri aici. Înseamnă o bază importantă pentru Wizz şi, chiar dacă pandemia a stopat planurile noastre de extindere, vedem că traficul de pasageri este într-o tendinţă susţinută de revenire. Pentru moment, zborurile de la Chişinău au fost transferate la Iaşi, dar ne vom întoarce în Republica Moldova. Chiar şi aşa, Iaişul rămâne una dintre cele mai bune pieţe regionale din România şi ne gândim la destinaţii noi, poate să şi extindem baza de aici", a declarat József Váradi. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Generalul (r) SUA Ben Hodges: "Rușii nu mai au capacitatea pentru alte ofensive anul acesta"
Eveniment

Generalul (r) SUA Ben Hodges: "Rușii nu mai au capacitatea pentru alte ofensive anul acesta"

Rușii nu mai au capacitatea de ofensivă anul acesta, a explicat generalul în rezervă Ben Hodges fost comandant al Armatei SUA în Europa, într-un interviu acordat emisiunii „Face the Nation” de la CBS. Acesta a explicat faptul că statul major rus nu a reușit să mobilizeze mulți rezerviști, ceea ce îi arată că această a doua fază a războiului va fi și ultima. Hodges crede că există o presiune imensă venită de la Kremlin asupra generalilor implicați în conflictul din Ucraina pentru a cuceri orașul-port Mariupol până pe data de 9 mai, când în Rusia se sărbătorește în fiecare an a sfârșitului celui de-al Doilea Război Mondial, pe care ei numesc Marele Război Patriotic. „Este o paradă uriașă în Piața Roșie în fiecare an. Deci, evident, trebuie să „defileze” cu ceva la paradă, să arate ca o victorie pe 9 mai. Cred că această dată are o importanță foarte mare la Moscova” Rușii nu mai au capacitatea de ofensivă anul acesta Hodges caracterizează ultimele șapte săptămâni ca fiind un efort foarte prost gestionat de Rusia. „Și-au supraestimat total capacitatea. Nu au fost pregătiți pentru lupta în care au intrat. Ucrainenii i-au învins la fiecare pas. Așa că, bineînțeles, Rusia s-a retras acum din majoritatea locurilor și se concentrează pe regiunea Donbas”, a spus generalul în rezervă. Ben Hodges spune că cel mai interesant aspect remarcat după retragerea trupelor din operațiunile desfășurate în zona Kievului este faptul că statul major ru a decis să nu mobilizeze toți rezerviștii. „Acest lucru îmi spune că nu va fi o fază a treia a războiului și că ceea ce vom face acum în următoarele săptămâni este faza a doua. Citește și: Ucrainenii se întorc acasă, deși Rusia bombardează civili, iar orașele recucerite de Kiev sunt minate și distruse Se vor concentra pe încercarea de a câștiga controlul asupra întregului Donbas. Și cred că asta va fi totul pentru restul anului. Este clar că nu au capacitatea pentru alte ofensive, mai ales dacă nu au mobilizat alte trupe pentru a continua lupta după aceasta”, a spus fostul comandant al Armatei SUA în Europa. Însă acest lucru nu înseamnă că luptele se vor încheia până pe 9 mai, ci doar că rușii nu vor mai putea conduce operațiuni ofensive. „Cu siguranță, luptele vor continua. Vor continua atâta timp cât au rachete care ucid civili ucraineni nevinovați”, explică Ben Hodges. Capacitate limitată pentru noi ofensive anul acesta Generalul american mai spune că rușii au luat decizia de a se retrage și de a bombarda civilii din cauza loviturilor pe care le-au primit și a lipsei de resurse. „Sincer, nici măcar nu pot construi tancuri noi, deoarece sancțiunile restricționează tipurile de piese pe care trebuie să le aducă pentru echipamente noi. Asta limitează mult capacitatea lor de a lansa operațiuni ofensive ulterioare, în special către Odesa, de exemplu, sau către Kiev. Nu cred că au potențial asta anul acesta pentru astfel de operațiuni”, explică Ben Hodges. De curând, SUA a livrat către Ucraina un nou transfer de arme care a cuprins 18 obuziere Howitzer cu rază medie de acțiune și muniție constând în 40.000 de obuze. Vor urma și alte tipuri de muniție care vor lua drumul zonelor de conflict, precum transportoare blindate. Mulți au susținut că acest ajutor este foarte mic în comparație cu nevoile Ucrainei din conflictul cu Rusia. Ben Hodges are o altă viziune. „Obuzierele Howitzer sunt deosebit de importante și, mai ales, muniția care vine cu acele obuziere. 18 astfel de piese sunt echivalentul unui batalion de artilerie american. Este un ajutor substanțial. Vorbim despre un sistem de arme de înaltă calitate. Totuși, trebuie să spun că nu este suficient”, explică generalul american. Ucraina are nevoie de arme Acesta explică faptul că ucrainenii au nevoie disperată de arme cu rază lungă de acțiune, precum rachete, piese de artilerie sau drone. Acestea au capacitatea de a distruge sistemele rusești care provoacă cele mai mari daune în orașele ucrainene și care vor juca, de asemenea, un rol critic în această fază următoare a conflictului. „De exemplu, este nevoie drone Switchblade. Acestea sunt foarte bune, ar mai fi nevoie nevoie de o mie. Dacă calculăm o dronă per tanc, per sistem de artilerie, per vehicul de luptă de infanterie, puteți vedea de cât de multe astfel de drone este nevoie să le livrăm” , spune Ben Hodges. Este vorba despre noi să susținem democrația versus autocrație. Și chiar mi-ar plăcea să aud administrația vorbind despre câștiguri și să aibă un sentiment de urgență pentru a ajunge acolo. În caz contrar, această fereastră de oportunitate pe care o avem în următoarele două săptămâni pentru a perturba cu adevărat încercarea Rusiei de a construi va trece. Care este obiectivul Statele Unite în acest conflict? Administrația SUA a explicat în ultimele săptămâni că scopul acțiunilor sale din ultimele săptămâni este de a întări prin susținere militară capacitatea Ucrainei de a sta la masa negocierilor cu Rusia. „Care este obiectivul Statele Unite în acest conflict? Noi suntem doar niște observatori care aplaudă Ucraina. Este vorba despre democrația din întreaga Europă și despre oprirea unei autocrații. Chinezii sunt cu ochii pe tot ceea ce se întâmplă. Deci, există implicații mult mai departe de Mariupol sau de Kiev. Dacă Statele Unite ar spune că vrea să câștige, asta înseamnă că toate forțele ruse se întorc înainte de 24 februarie. Toți ucrainenii care au fost deportați aduși înapoi acasă imediat, un angajament pe termen lung pentru restabilirea deplină a suveranității ucrainene. Asta înseamnă Crimeea și Donbas și, în final distrugerea capacității Rusiei de a-și proiecta puterea în afara țării” a încheiat generalul Ben Hodges.

Cadrele didactice urmează să primească între 4.000 și 10.000 lei fiecare. Ministerul Educației a calculat greșit modul de acordare a salariilor
Eveniment

Cadrele didactice urmează să primească între 4.000 și 10.000 lei fiecare. Ministerul Educației a calculat greșit modul de acordare a salariilor

Cum se vor acorda banii. Angajaţii din învăţământul preuniversitar din întraga ţară urmează să primească în următorii cinci ani, eşalonat, sume cuprinse între aproximativ 4.000 şi 10.000 de lei, aceşti bani fiind de fapt drepturi salariale neacordate de către Ministerul Educaţiei, care a calculat greşit modul de acordare a salariilor. Cum se vor acorda banii Aceste recalculări vizează salariile din perioada 2017 – 2021, iar angajaţii din învăţământul preuniversitar vor primi în următoarele aproximativ 90 de zile 5% din valoarea acestor drepturi neacordate. Citește și: Ofensiva disperării lui Putin: peste 60.000 de militari au fost masați în sudul și estul Ucrainei pentru asaltul de totul sau nimic. Miza: cordon terestru spre Crimeea Practic, la un calcul simplu, este vorba de sume cuprinse între 300 şi 500 de lei. Sindicatele din învăţământ atrag însă atenţia că la aceste sume nu este luată în considerare inflaţia sau dobânda, iar sumele ar trebui să fie cu 20 sau 30% mai mari. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Mitul puternicei cyber-securități românești, demolat: locul 62 în lume. Sub Bangladesh, Rwanda sau Benin
Eveniment

Mitul puternicei cyber-securități românești, demolat: locul 62 în lume. Sub Bangladesh, Rwanda sau Benin

Mitul puternicei cyber-securități românești, demolat: România este pe locul 62 în lume, în clasamentul pe anul 2020 al Uniunii Internaționale pentru Telecomunicații (UIT), o organizație internațională în domeniul telecomunicațiilor, aflată în prezent sub egida Organizației Națiunilor Unite. Clasamentul a apărut în vara anului trecut, nu a a părut un altul, mai nou, iar în România nu s-a discutat despre el aproape deloc. Azi, premierul Estoniei a atras atenția asupra sa, în contextul invaziei rusești din Ucraina. Mitul puternicei cyber-securități românești, demolat Global Cybersecurity Index (GCI) măsoară angajamentele de securitate cibernetică a 193 de state membre UIT și a Palestinei. GCI își propune să identifice lacunele, să servească drept foaie de parcurs pentru a ghida strategiile naționale și a promova o cultură a securității cibernetice. Ultimul GCI publicat prinde informații din 2020. Statele din clasament au răspuns la 82 de întrebări, pentru a se putea stabili ierarhia. GCI are cinci piloni: a) cel legal, care analizează cadrul legislativ din fiecare țară, b) cel tehnic - capacitatea de apărare prin diferite agenții - c) cel organizațional, d) capacitatea de dezvoltare (care măsoară inclusiv capacitatea educațională) și e) cooperarea, atât între instituții, cât și între state. În acest clasament, România este pe locul 62, înaintea Moldovei - locul 63 sau a Cehiei - locul 68. Însă țări precum Ghana, Nigeria, Benin sau Bangladesh sunt înaintea României. România stă cel mai prost la „măsuri organizaționale” - șase puncte din 20 posibile și la capacitatea de dezvoltare - 12,88 din 20. Estonia was cyberattacked by Russia in 2007. Since then we have taken cyber security very seriously. https://t.co/NGw6UGxXw4— Kaja Kallas (@kajakallas) April 18, 2022 Pe locul I în clasament sunt Statele Unite, urmate de Marea Britanie și Arabia Saudită, însă Estonia este pe locul IV. Lituania - locul șase. În spațiul UE, Estonia este pe locul I. În 2020, India a ajuns pe locul 10, sărind nu mai puțin de 37 de poziții. Citește și: Lider social-democrat german, prins că făcea propagandă pentru Gazprom. Manuela Schwesig, șefa unui guvern regional, „marioneta Kremlinului”

Ucrainenii se întorc acasă, deși Rusia bombardează civili, iar orașele recucerite de Kiev sunt minate și distruse
Eveniment

Ucrainenii se întorc acasă, deși Rusia bombardează civili, iar orașele recucerite de Kiev sunt minate și distruse

Ucrainenii se întorc acasă, deși Rusia bombardează civili, iar orașele recucerite de Kiev sunt minate și distruse. Totuși, câteva milioane au părăsit țara, fiind cea mai mare migrație de la al II-lea Război Mondial. Autoritățile de la Kiev îi avertizează sistematic pe cei care se întorc că orașele recuperate de la ruși sunt minate și distruse. Ucrainenii se întorc acasă Sâmbătă, 22 mii de persoane au intrat în Ucraina din Polonia, în timp ce 19.200 au plecat. Informația a fost comunicată de BBC care face referire la datele serviciului de frontieră polonez. Faptul că numărul celor care revin în țară este mai mare decât al celor care pleacă reprezintă o premieră, apreciază postul britanic. Peste 870.000 de refugiaţi ucraineni s-au întors în ţara lor de la începutul războiului, inclusiv femei, copii şi persoane vârstnice, a anunţat acum șase zile Serviciul de grăniceri din Ucraina. Unii cetățeni se întorc să se întâlnească cu familiile lor și, în mare parte, rămân aproape de graniță. Alții merg acasă și spun că vor rămâne în pofida avertismentelor oficialilor locali din cauza riscurilor de atac cu rachete asupra orașelor. De la începutul războiului, potrivit datelor ONU, circa 5-6 milioane de ucraineni au părăsit țara. De pe 24 februarie până pe 16 aprilie 2022, 730.599 de cetăţeni ucraineni au ajuns în România. Însă, dintre aceștia, doar circa 70.000 au rămas în România. Pe teritoriul României sunt amenajate 15 tabere mobile de către Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, având capacitate de 3.840 de locuri de cazare. Doar 76 din acestea sunt ocupate. De asemenea, autoritățile publice au operaționalizat 1,238 de centre de refugiați, având o capacitate de 50.000 de locuri. 10.000 de refugiați ocupă, în prezent, aceste centre. Europa nu s-a mai confruntat cu un astfel de flux de refugiaţi din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. ONU a estimat la 7,1 milioane numărul persoanelor strămutate în interiorul Ucrainei, potrivit unui raport publicat de Organizaţia Internaţională pentru Migraţie (OIM) pe 5 aprilie, mai notează AFP, citată de Agerpres. În total, aproape 12 milioane de persoane - reprezentând mai mult de un sfert din populaţia Ucrainei - şi-au părăsit locuinţele, fie traversând frontiera pentru a ajunge în ţările limitrofe, fie găsindu-şi refugiu în alte regiuni din Ucraina. Citește și: Lider social-democrat german, prins că făcea propagandă pentru Gazprom. Manuela Schwesig, șefa unui guvern regional, „marioneta Kremlinului”

Lucrări de diplomă despre crenvurşti de pui cu ţelină sau pastrama de vită injectată cu ulei de rapiţă
Eveniment

Lucrări de diplomă despre crenvurşti de pui cu ţelină sau pastrama de vită injectată cu ulei de rapiţă

Licență în crenvurşti și pastramă. Studenţii de la Universitatea pentru Ştiinţele Vieţii „Ion Ionescu de la Brad” Iaşi (USV Iaşi) vor susţine lucrări de diplomă care au drept temă crenvurşti de pui cu ţelină sau pastrama de vită injectată cu ulei de rapiţă şi pudră de lucernă. Licență în crenvurşti pastramă Potrivit reprezentanţilor instituţiei de învăţământ superior din Iaşi, studenţii Facultăţii de Ingineria Resurselor Animale şi Alimentare, de la domeniul industriei alimentare, au ales pentru lucrările de diplomă teme inedite, dar de interes, printre acestea numărându-se variante de frăgezire cu diferite cantităţi de saramură sau despre adăugarea unor antioxidanţi naturali, urmărind astfel comportamentul produselor în timp. Citește și: Minciunile cu care Kremlinul atacă moralul Europei: dacă Rusia intră în incapacitate de plată, UE intră în hiperinflație. Bonus: refugiații ucraineni, „val de infracțiuni violente” „Pastrama de vită frăgezită prin injectare cu ulei de rapiţă şi pudră obţinută din germeni de lucernă şi crenvurşti de pui cu adaos de ţelină – pudră, sunt câteva sortimente produse şi testate în această perioadă, la USV Iaşi. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Cât câștigă un profesor debutant din învăţământul preuniversitar românesc
Eveniment

Cât câștigă un profesor debutant din învăţământul preuniversitar românesc

La ce sume pot ajunge cadrele didactice. La începutul acestui an au avut loc o serie de manifestări ale profesorilor din învăţământul preuniversitar cu privire la drepturile salariale pe care ar fi trebuit să le aibă de la 1 ianuarie. La ce sume pot ajunge cadrele didactice Teoretic, în acest an, salariile cadrelor didactice din învăţământul preuniversitar ar fi trebuit majorate cu 16%. Practic, au primit iniţial doar 4% şi promisiuni, chiar dacă, anterior, majorările salariale le-au tot fost amânate de Guvernele Orban şi Cîţu. Acum însă, salariile profesorilor cu experienţă pot fi considerate decente, dar comparativ cu alţi bugetari, cum ar fi cei din administraţie, cadrele didactice câştigă mai puţin. Citește și: Minciunile cu care Kremlinul atacă moralul Europei: dacă Rusia intră în incapacitate de plată, UE intră în hiperinflație. Bonus: refugiații ucraineni, „val de infracțiuni violente” Meseria de profesor poate fi o alternativă şi pentru cineva care nu are studii superioare, iar salariile nu sunt atât de mici ca în urmă cu două decenii. Practic, pentru un cadru didactic care are sub trei ani de vechime în muncă şi niciun an de experienţă la catedră, iar singurile sporuri de care beneficiază sunt cel neuropsihic şi indemnizaţia de hrană, la final de lună încasează aproape 2.300 de lei, salariul de bază fiind de 3.381 de lei, iar venitul brut total fiind de 3.977 de lei. Continuarea, în Ziarul de Iași.

România are astăzi garanții de securitate cu nu a avut niciodată, datorită apartenenței la NATO și UE, spune premierul Ciucă
Eveniment

România are astăzi garanții de securitate cu nu a avut niciodată, datorită apartenenței la NATO și UE, spune premierul Ciucă

România, sub umbrela NATO și UE. România, ca ţară membră a UE şi NATO, are în prezent garanţii de securitate cum nu a avut niciodată, a declarat, luni, premierul Nicolae Ciucă. Acesta a fost întrebat, într-un interviu la Radio România Actualităţi, cât de liniştiţi ar trebui să fie românii, având în vedere situaţia din Ucraina. România, sub umbrela NATO și UE "România, în această perioadă, la fel ca celelalte ţări, trece printr-o perioadă dificilă, la care nu ne-am mai fi gândit în secolul 21.(...) Ceea ce vreau să vă spun este că România are astăzi garanţii de securitate cum nu a avut niciodată. Suntem ţară membră a Alianţei Nord-Atlantice, suntem ţară membră a Uniunii Europene, putem să vedem, s-au luat decizii în acest sens, sunt mai multe trupe şi dotări ale Alianţei Nord-Atlantice pe teritoriul României. Citește și: Minciunile cu care Kremlinul atacă moralul Europei: dacă Rusia intră în incapacitate de plată, UE intră în hiperinflație. Bonus: refugiații ucraineni, „val de infracțiuni violente” Asta putem să o constatăm că nu este doar pe termen scurt, dar şi o prezenţă consolidată, constantă. Trebuie să reamintim că România este o ţară prooccidentală, poporul român, în proporţie de 70%, sprijină această instituţie a apartenenţei noastre la Alianţa Nord-Atlantică şi la Uniunea Europeană. Sunt elemente de garanţie că aparţinem acestei civilizaţii a Vestului şi că tot ceea ce facem noi, responsabilitatea noastră este să ducem mai departe dorinţa românilor", a spus şeful Executivului, potrivit Agerpres. În context, el a evidenţiat că reacţia românilor din această perioadă este exemplară, cu referire la criza refugiaţilor ucraineni. "Reacţia României, a românilor din această perioadă este exemplară, atât la nivelul societăţii civile, oamenilor obişnuiţi, cât şi al instituţiilor. Am putut să vedem drama refugiaţilor. Emoţia produsă de drama acestor refugiaţi a produs o reacţie care ne face mândri pe toţi. Ea vine din furia împotriva acestei invazii, dar şi din dorinţa de a contribui cu ceva la limitarea acestor efecte dramatice. Avem reacţia oamenilor din judeţele de graniţă, fie că vorbim de graniţa de nord, nord-est, dar şi din sud-est. Practic, ei sunt cei mai îngrijoraţi, lor nu le vin informaţii doar de la televizor, dar şi din realitatea din jur, iar reacţia lor, încă o dată, a fost exemplară. Oamenii care lucrează în sistemul de stat, atât militarii, dar şi lucrătorii din alte structuri, la graniţă, la vămi, în administraţie, în sistemul medical. Şi aş dori să subliniez că societatea civilă, jurnaliştii şi oamenii cu credibilitate, majoritatea au făcut ceva în aceste zile şi acel ceva este deosebit de important, pentru că au luat atitudine şi asta nu pentru că le-a cerut-o cineva, ci pentru că aşa au simţit. Lucrul acesta l-am perceput de la nivelul Guvernului", a mai declarat Nicolae Ciucă.

SUA și Coreea de Sud au început exerciții miliare comune, pe fondul tensiunilor provocate de Coreea de Nord în regiune
Eveniment

SUA și Coreea de Sud au început exerciții miliare comune, pe fondul tensiunilor provocate de Coreea de Nord în regiune

Pregătiri militare de primăvară. Coreea de Sud şi Statele Unite au început luni exerciţiile militare de primăvară, pe fondul tensiunilor tot mai mari provocate de liderul de la Phenian în regiune, a anunţat armata sud-coreeană, informează Yonhap şi Reuters.Conform Statului Major sud-coreean, exerciţiile vor dura nouă zile şi vor implica doar simulări pe calculator, nu şi manevre de teren. Pregătiri militare de primăvară 'De această dată, antrenamentele vor oferi ocazia de a întări capabilităţile operaţionale combinate ale trupelor sud-coreene şi americane şi de a consolida şi mai mult postura defensivă combinată a aliaţilor', a precizat Statul Major, potrivit Agerpres. Citește și: Minciunile cu care Kremlinul atacă moralul Europei: dacă Rusia intră în incapacitate de plată, UE intră în hiperinflație. Bonus: refugiații ucraineni, „val de infracțiuni violente” Coreea de Nord a criticat aspru duminică, pe site-ul de propagandă Uriminzokkiri, aceste exerciţii, afirmând că 'invadatorii şi provocatorii trebuie să plătească' pentru acţiunile lor. Coreea de Nord a testat sâmbătă un nou tip de rachetă care a atins o altitudine de circa 25 km şi a zburat pe o distanţă de 110 km, a transmis duminică Statul Major sud-coreean. Reprezentantul special al SUA pentru Coreea de Nord, Sung Kim, a sosit duminică la Seul pentru o vizită de cinci zile, în cursul căreia se va întâlni cu responsabili sud-coreeni, printre care omologul său Noh Kyu Duk. Potrivit agenţiei Yonhap, Kim a declarat la sosire că se află la Seul pentru a continua 'coordonarea strânsă' în privinţa evoluţiilor din Coreea de Nord. El a afirmat că este deschis discuţiilor cu Phenianul în orice moment şi fără precondiţii, însă acesta a respins până acum ofertele, acuzând Washingtonul că menţine politici ostile, precum sancţiuni şi exerciţii militare. Conform presei sud-coreene, emisarul american este aşteptat să aibă întâlniri cu echipa de tranziţie a preşedintelui ales Yoon Suk-yeol, care îşi va prelua mandatul în mai, însă ele nu au fost confirmate deocamdată. Coreea de Nord a sărbătorit ziua de naştere a liderului fondator al Coreei de Nord, Kim Ir Sen, cu o procesiune publică uriaşă, artificii şi dansuri sincronizat, dar fără paradă militară. Analiştii şi oficialii sud-coreeni şi americani au apreciat că un test nuclear este posibil în contextul acestei aniversări. Oficialii sud-coreeni au spus că Phenianul ar putea să mai organizeze o paradă militară sau să efectueze un test în jurul datei de 25 aprilie, zi în care este marcată aniversarea înfiinţării Armatei revoluţionare populare coreene în 1932.

Rusia amenință voalat cu lovituri nucleare în zona arctică, dacă NATO mai face exerciții militare în regiune
Eveniment

Rusia amenință voalat cu lovituri nucleare în zona arctică, dacă NATO mai face exerciții militare în regiune

Rusia, amenințări nucleare și în Arctica. Kremlinul a avertizat duminică împotriva activităţii în creştere a Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) în Arctica şi a atenţionat asupra producerii de "incidente neintenţionate" în regiune, informează TASS şi Reuters. Rusia, amenințări nucleare și în Arctica "Recenta amplificare a activităţii NATO în Arctica constituie un motiv de îngrijorare. Un alt exerciţiu militar la scară largă al alianţei a avut loc recent în Norvegia. În opinia noastră, aceasta nu contribuie la securitatea regiunii", a declarat ambasadorul rus pentru misiuni speciale al Ministerului Afacerilor Externe al Federaţiei Ruse, Nikolai Korciunov, reprezentantul Rusiei în Consiliul Arctic. Citește și: Rusia nu va renunța la a impune Ucrainei abandonarea integrării euro-atlantice, potrivit Marii Britanii. Pentru acest scop, Putin va lansa atacuri nucleare, spune Zelenski Potrivit lui Korciunov, o astfel de activitate sporeşte riscul de "incidente neintenţionate", care, alături de riscurile la adresa securităţii, ar putea aduce de asemenea prejudicii grave ecosistemului zonei arctice. Korciunov nu a precizat la ce tip de incident se referă. Finlanda și Suedia ar vrea în NATO În martie, Finlanda şi Suedia, care iau amândouă în calcul posibilitatea de a adera la NATO, au participat în Norvegia la amplul exerciţiu militar al acestei organizaţii militare conduse de SUA, Cold Response 2022, alături de 25 de ţări membre ale organizaţiei. Programat cu multă vreme în urmă, exerciţiul a vizat testarea capacităţii aliaţilor de a se apăra în caz de agresiune, în condiţii de frig accentuat şi într-un mediu dificil, o capacitate a cărei relevanţă a fost evidenţiată de ofensiva militară rusă împotriva Ucrainei. Medvedev, nebunul atomic al lui Putin Dmitri Medvedev, vicepreşedintele Consiliului de Securitate al Federaţiei Ruse şi unul dintre cei mai apropiaţi aliaţi ai preşedintelui rus Vladimir Putin, a avertizat săptămâna aceasta NATO că, dacă Suedia şi Finlanda vor adera la organizaţia militară, Rusia va trebui să-şi consolideze apărarea în regiune, inclusiv prin desfăşurarea de arme nucleare în regiunea baltică. Medvedev s-a referit în mod explicit la ameninţarea nucleară, afirmând că ar putea să nu mai fie vorba de o regiune baltică "liberă de nuclear", regiune unde se află exclava rusă Kaliningrad, situată între Polonia şi Lituania.

Mariupol rezistă: apărătorii au ignorat ultimatumul rus și nu s-au predat
Eveniment

Mariupol rezistă: apărătorii au ignorat ultimatumul rus și nu s-au predat

Mariupol rezistă: apărătorii au ignorat ultimatumul rus și nu s-au predat, anunță pe Twitter, forțele armate ucrainene. Postarea este însoțită de o fotografie a comandanților trupelor Azov și a pușcașilor marini ucraineni. Potrivit unui ziarist american, aflat în legătură cu apărătorii orașului, ucraineni consideră că predarea nu este o opțiune, după masacrele de la Bucha. Asediul durează de circa șapte săptămâni. În oraș s-ar mai afla circa 2.000 de luptători ucraineni. Ei rezistă datorită unie rețele de tuneluri subterane aflate sub oraș. Mariupol rezistă: apărătorii au ignorat ultimatumul rus Și premierul ucrainean Denis Shymal a spus la BBC că orașul nu a picat în mâinile rușilor. Potrivit lui Shymal, singurul oraș mare capturat de Rusia este Herson. ?Прикордонники та морпіхи пліч-о-пліч тримають оборону Маріуполя! Виснажені, але незламні?До бою, хлопці!??@DPSU_ua pic.twitter.com/haeudRhytz— Armed Forces ?? (@ArmedForcesUkr) April 17, 2022 Un consilier al primarului Mariupolului, Petro Andriuşcenko, a declarat pe Telegram că, în ciuda "ultimatumului Rusiei pentru trupele rămase" în oraş, "apărătorii noştri continuă să reziste". Însă, potrivit ministrului ucrainean de externe, Dmitro Kuleba, orașul „a încetat să mai existe”. https://www.youtube.com/watch?v=lv8pkvVIbXw&t=11s Andrişcenko a adăugat că ostilităţile din Rusia nu se limitează la combinatul siderurgic Azovstal, unde se spune că ar fi cazaţi soldaţi ucraineni. Foto: ISW „În timpul luptelor, ocupanţii au bombardat din nou case private cu artilerie grea”, a spus el. Ministrul rus al Apărării a declarat că dacă forţele ucrainene de la Mariupol depun armele până duminică, începând cu ora 03.00 GMT (06.00, ora României), vieţile lor vor fi cruţate, a informat agenţia de presă rusă Tass, citată de BBC. Conform BBC, luptătorii ucraineni şi "mercenarii străini" pot depune armele între orele 06.00 şi 13.00. Ei vor fi trataţi în conformitate cu convenţia de la Geneva privind prizonierii de război. "Resturile grupării ucrainene de luptători la Mariupol sunt în prezent blocate complet pe locul uzinei metalurgice Azovstal. Singura lor şansă de a-şi salva vieţile este să depună voluntar armele şi să se predea”, afirmase purtătorul de cuvânt al Ministerului rus al Apărării, Igor Konaşenkov. Citește și: Rusia nu va renunța la a impune Ucrainei abandonarea integrării euro-atlantice, potrivit Marii Britanii. Pentru acest scop, Putin va lansa atacuri nucleare, spune Zelenski Tot sâmbătă, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a avertizat că “eliminarea” ultimilor soldaţi ucraineni din oraşul Mariupol asediat de armata rusă “ar pune capăt oricăror negocieri de pace” cu Moscova.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră