luni 22 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Categorie: Eveniment

8859 articole
Eveniment

„Școala Altfel” și „Săptămâna Verde”, controverse

„Școala Altfel” și „Săptămâna Verde”, controverse. Programele „Școala Altfel” și „Săptămâna Verde” stârnesc opinii împărțite în rândul directorilor și părinților din județul Iași. „Școala Altfel” și „Săptămâna Verde”, controverse Unii directori le văd ca pe o oportunitate de a îmbogăți educația cu activități recreative, în timp ce alții le consideră o perturbare a procesului de învățare. Citește și: Ciolacu a uitat că a vizitat, la Roma, expoziția „Dacia. L’ultima frontiera della romanità”, unde era expus coiful de aur, furat acum din Olanda Părinții sunt fie încântați de diversitatea activităților, fie nemulțumiți de organizarea deficitară și de costurile suplimentare. Dezbaterea evidențiază provocările și beneficiile acestor inițiative educaționale.” Continuarea, în Ziarul de Iași

„Școala Altfel” și „Săptămâna Verde”, controverse (sursa: Facebook/Ministerul Educației)
Scumpirea gigacaloriei, dezbătută în CL Iași (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Scumpirea gigacaloriei, dezbătută în CL Iași

Scumpirea gigacaloriei, dezbătută în CL Iași. Creșterea prețului la gigacalorie va fi din nou dezbătută în Consiliul Local (CL) Iași. Scumpirea gigacaloriei, dezbătută în CL Iași Față de anul trecut, primarul Mihai Chirica are în jurul său o majoritate (PNL-PSD-PMP): în 2024, propunerea a picat de mai multe ori la vot. Citește și: Ciolacu a uitat că a vizitat, la Roma, expoziția „Dacia. L’ultima frontiera della romanità”, unde era expus coiful de aur, furat acum din Olanda Proiectul va intra în dezbaterea CL în ședința ordinară de vineri, 31 ianuarie, în forma în care a fost propus și anul trecut: prețul pentru populația racordată la sistemul centralizat va crește cu 45% (până la circa 300 lei/Gccal). Creșterea este, în realitate, mai mare (753 lei/Gcal), dar Primăria va subvenționa circa 60% din costul unei gigacalorii, respectiv o sumă de 450 lei. Continuarea, în Ziarul de Iași

Crimă brutală, eroare fatală la 112 (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Crimă brutală, eroare fatală la 112

Crimă brutală, eroare fatală la 112. Un tânăr ieșean a fost ucis cu brutalitate de fiul iubitei sale, care voia să „spele onoarea familiei”. Crimă brutală, eroare fatală la 112 Apelul la 112 al victimei, inițial considerată beată, a întârziat intervenția salvatorilor. Citește și: Ciolacu a uitat că a vizitat, la Roma, expoziția „Dacia. L’ultima frontiera della romanità”, unde era expus coiful de aur, furat acum din Olanda Ambulanța nu a reușit să localizeze bărbatul, care a fost găsit întâmplător de un șofer, prăbușit la distanță de locul agresiunii. Rechizitoriul procurorilor detaliază cruzimea atacului și ridică întrebări despre posibilele erori care i-ar fi putut salva viața. Continuarea, în Ziarul de Iași

Arheolog român, șocată de muzeul Drents (sursa: @ArcheoHeritageRomania2025)
Eveniment

Arheolog român, șocată de muzeul Drents

Arheolog român, șocată de muzeul Drents. Cu aproximativ o săptămână înainte ca piese grele din tezaurul dacic expus la muzeul olandez Drents să fie furate, un arheolog român a vizitat expoziția. Arheolog român, șocată de muzeul Drents Într-un scurt interviu pentru DeFapt.ro, arheologul, rezidentă acum în Germania, a arătat că cea mai puternică impresie pe care i-a creat-o expoziția a fost cea de stupefacție în legătură cu securitatea. Citește și: Ciolacu a uitat că a vizitat, la Roma, expoziția „Dacia. L’ultima frontiera della romanità”, unde era expus coiful de aur, furat acum din Olanda "Expoziția era foarte bine amenajată, atractivă, existau și zone interactive, pentru copii, exponatele erau foarte bine puse în valoare. Dar am fost șocată să constat că nu exista nici un fel de pază. Am văzut un singur angajat al muzeului într-o încăpere a expoziției, dar nici măcar tot timpul. ȘI, oricum, acel angajat nu putea supraveghea toată încăperea în care se afla și coiful de la Coțofenești, încăpere de o artificială pe care se aflau piese din tezaur", a explicat arheologul care a preferat ca DeFapt.ro să nu-i menționeze identitatea. Fără filtre la intrare Arheologul a mai arătat că la intrarea în muzeu nu exista nici un fel de filtru de securitate. "Oricine putea intra cu orice în muzeu, cu orice fel de obiect. E adevărat că exponatele erau în casete de sticlă, dar nu e o măsură de protecție suficientă. O persoană cu intenții negative ar fi putut încerca să spargă sticla cu un ciocan, să zicem, fără să fie deranjată de nimeni", a mai spus vizitatoarea muzeului pentru DeFapt.ro. "Am vizitat zeci de muzee cu exponate arheologice din toată lumea dar nici un mare muzeu care expune piese atât de importante precum coiful de la Coțofenești sau brățările dacice nu lasă securitatea la voia întâmplării: peste tot sunt filtre cel puțin pentru bagaje, în fiecare încăpere este personal de supraveghere", a mai spus arheologul. În sala muzeului Drents în care era expus tezaurul dacic nu exista nici un fel de personal de supraveghere în timpul programului de vizitare (sursa: @ArcheoHeritageRomania2025)

Burduja, teorii riscante despre furtul tezaurului (sursa: Facebook/Sebastian Burduja)
Eveniment

Burduja, teorii riscante despre furtul tezaurului

Burduja, teorii riscante despre furtul tezaurului. Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a calificat furtul unor artefacte din tezaurul dacic expus în Olanda drept o rușine internațională. Într-un mesaj pe Facebook, acesta a subliniat necesitatea unei anchete urgente pentru a descoperi vinovații și a evalua posibilele motive din spatele acestui incident grav. Burduja, teorii riscante despre furtul tezaurului Sebastian Burduja a criticat lipsa de securitate a muzeului olandez, subliniind că paza umană și intervenția rapidă a poliției ar fi trebuit să prevină furtul. Citește și: Ciolacu a uitat că a vizitat, la Roma, expoziția „Dacia. L’ultima frontiera della romanità”, unde era expus coiful de aur, furat acum din Olanda Ministrul a comparat situația cu standardele din România, unde, în opinia sa, un astfel de incident ar fi fost gestionat prompt. Investigarea furtului: între online și filonul naționalist Ministrul a sugerat că furtul ar putea avea legături cu manipulări politice în prag de alegeri și a propus ca investigațiile să înceapă în mediul online, unde artefactele furate sunt adesea tranzacționate pe dark web. Burduja a făcut apel la experții români în securitate cibernetică pentru a sprijini ancheta. Apel la solidaritate și patriotism Burduja a subliniat importanța unei reacții unite și a implicării experților pentru a recupera artefactele. „România este puternică și solidară. Aceste lucruri trebuie să ne unească, nu să ne dezbine”, a declarat ministrul, solicitând măsuri rapide și tragerea la răspundere a celor vinovați.

Investigator olandez critică securitatea muzeului Drents (sursa: Facebook/Arthur Brand)
Eveniment

Investigator olandez critică securitatea muzeului Drents

Investigator olandez critică securitatea muzeului Drents. În România, lumea artei, media și politica sunt agitate după furtul spectaculos al comorilor dacice din aur. Mulți își exprimă neîncrederea în decizia de a împrumuta aceste artefacte de valoare inestimabilă unui muzeu relativ mic și se întreabă de ce măsurile de securitate au fost atât de minimale. Arthur Brand, supranumit „Indiana Jones al lumii artei”, care și-a dedicat viața recuperării capodoperelor furate ale lumii, de la lucrările lui Picasso la cele ale lui Van Gogh, a comentat furtul din Olanda. Investigator olandez critică securitatea muzeului Drents Potrivit De Telegraaf, care-l citează pe investigatorul de artă Arthur Brand, situația securității de la muzeul Drents nu era ideală: Citește și: Fostul premier și șef al SIE Mihai Răzvan Ungureanu despre Călin Georgescu: „Este un caz clinic. Are suferințe care se accentuează pe măsura trecerii timpului” „Nu vrei să transformi un muzeu într-o fortăreață, dar ar fi o idee bună să depozitezi astfel de comori valoroase într-un seif pe timpul nopții. Muzeele mai mici, în special, ar putea lua în considerare această soluție.” „Indiana Jones” al artei furate din întreaga lume Potrivit BBC, Arthur Brand este supranumit „Indiana Jones al lumii artei”. Brand și-a dedicat viața recuperării capodoperelor furate ale lumii, de la lucrările lui Picasso la cele ale lui Van Gogh. În prezent, Arthur Brand lucrează la mai multe cazuri, inclusiv furtul tabloului La Nappe Blanche al lui Georges Braque dintr-un muzeu suedez în 1993 și cazul Isabella Stewart Gardner Museum din 1990 – cel mai mare jaf de artă din istorie, în care două persoane deghizate în polițiști au furat opere de artă în valoare de aproximativ 500 de milioane de dolari din instituția din Boston. Soluții pentru protejarea tezaurelor naționale Reacțiile aprinse din România subliniază nevoia de măsuri mai stricte pentru protejarea patrimoniului național. Experții sugerează implementarea unor protocoale de securitate mai riguroase, mai ales în cazul muzeelor de dimensiuni mici, pentru a preveni astfel de pierderi.

Poliția olandeză, detalii asupra jafului artefactelor (sursa: Facebook/Drents Museum)
Eveniment

Poliția olandeză, detalii asupra jafului artefactelor

Poliția olandeză, detalii asupra jafului artefactelor. Potrivit De Telegraaf, analiza imaginilor de supraveghere din muzeu, alături de investigarea mișcărilor suspecte ale unor vizitatori, a oferit polițiștilor olandezi informații cruciale despre jaful care a vizat artefactele dacice. Poliția olandeză, detalii asupra jafului artefactelor Poliția a reconstituit traseul celor trei suspecți, care au incendiat vehiculul inițial și au schimbat mașina, dar și hainele, sub un viaduct al autostrăzii N33, lângă localitatea Rolde. Citește și: Fostul premier și șef al SIE Mihai Răzvan Ungureanu despre Călin Georgescu: „Este un caz clinic. Are suferințe care se accentuează pe măsura trecerii timpului” Anchetatorii din Ţările de Jos suspectează că făptașii au fugit în Germania. Mai mult, nu exclud implicarea unor infractori români în acest caz. Astfel de obiecte de mare valoare, precum coiful de aur de la Coțofenești și brățările dacice din Sarmizegetusa Regia, pot fi utilizate fie pentru răscumpărare, fie ca monedă de schimb în lumea infractorilor. Peste 50 de ponturi, niciun rezultat Poliția olandeză a anunțat că a primit peste 50 de ponturi despre acest jaf, însă până acum niciun indiciu nu a condus la prinderea suspecților. Toate informațiile sunt analizate cu atenție, în speranța de a recupera artefactele valoroase, simboluri ale patrimoniului național românesc.

Gabriela Firea luptă pentru aurul dacic (sursa: Facebook/Gabriela Firea)
Eveniment

Gabriela Firea luptă pentru aurul dacic

Gabriela Firea luptă pentru aurul dacic. Europarlamentara Gabriela Firea a anunțat pe Facebook inițierea unor acțiuni concrete pentru recuperarea aurului dacic furat din muzeul olandez Drents, subliniind importanța protejării patrimoniului cultural național și european. Gabriela Firea luptă pentru aurul dacic Gabriela Firea a redactat o scrisoare adresată comisarului european pentru cultură, Glen Micallef, în care solicită măsuri urgente pentru găsirea coifului de la Coțofănești și a brățărilor dacice. Citește și: Fostul premier și șef al SIE Mihai Răzvan Ungureanu despre Călin Georgescu: „Este un caz clinic. Are suferințe care se accentuează pe măsura trecerii timpului” De asemenea, Firea cere susținerea membrilor Comisiei pentru Cultură și a delegației române din Parlamentul European. Scrisoarea va fi trimisă luni pentru a obține semnăturile necesare susținerii acestui apel. „Este inadmisibil să pierdem piese unice” Gabriela Firea a criticat situația, considerând pierderea tezaurului drept o problemă majoră: „Ne-a mai fost furat o dată tezaurul când l-am trimis spre Est. Acum, l-am trimis spre Vest să fie admirat și, din nou, ne-a fost furat. România și Europa trebuie să acționeze.” Europarlamentara a subliniat că este nevoie de măsuri ferme pentru găsirea pieselor furate, pedepsirea vinovaților și îmbunătățirea protecției moștenirii culturale. Solicitări europene pentru protejarea Patrimoniului Gabriela Firea a cerut aplicarea imediată a Planului de acțiune al UE împotriva traficului ilicit de bunuri culturale pentru investigarea și recuperarea obiectelor furate. De asemenea creșterea finanțării prin programul Europa Creativă pentru protecția și mobilitatea patrimoniului cultural și măsuri europene mai stricte pentru combaterea traficului ilicit de bunuri culturale și prevenirea incidentelor similare. Lupta pentru "identitate" Gabriela Firea și-a exprimat hotărârea de a lupta pentru recuperarea aurului dacic, descriind situația drept o luptă pentru identitate și moștenire. „Este o bătălie pentru identitatea noastră, pentru trecutul și viitorul nostru comun.”

Celulă de criză pentru recuperarea tezaurului (sursa: drentsmuseum.nl)
Eveniment

Celulă de criză pentru recuperarea tezaurului

Celulă de criză pentru recuperarea tezaurului. Premierul Marcel Ciolacu a făcut publică, duminică, decizia de a organiza o celulă de criză la nivel guvernamental pentru a coordona eficient activitățile de recuperare a celor patru piese de tezaur românesc furate dintr-o expoziție internațională. Celulă de criză pentru recuperarea tezaurului Potrivit premierului celula de criză va fi formată din reprezentanți ai mai multor instituții cheie: Ministerul de Interne, Poliția Română, Ministerul Afacerilor Externe și Ministerul Culturii. Citește și: Fostul premier și șef al SIE Mihai Răzvan Ungureanu despre Călin Georgescu: „Este un caz clinic. Are suferințe care se accentuează pe măsura trecerii timpului” Echipă va avea ca scop gestionarea rapidă și eficientă a tuturor acțiunilor necesare pentru recuperarea pieselor furate. Măsuri imediate dispuse de premier Marcel Ciolacu a declarat că va trimite Corpul de Control al Prim-ministrului la Ministerul Culturii pentru verificarea documentației privind organizarea expoziției din Olanda. Totodată, ministrul Culturii, Natalia Intotero, va purta discuții cu autoritățile olandeze la cel mai înalt nivel, inclusiv cu familia regală și premierul Olandei, pentru a sublinia importanța recuperării rapide a tezaurului. Mobilizarea polițiștilor în Olanda Premierul a anunțat că, în urma unei discuții cu ministrul de Interne, Cătălin Predoiu, o echipă de polițiști criminaliști români va fi trimisă de urgență în Olanda. Aceștia vor colabora cu autoritățile olandeze pentru investigarea furtului și pentru asigurarea repatrierii pieselor de patrimoniu. Mesajul lui Ciolacu Premierul Marcel Ciolacu este convins că tezaurul se va întoarce în România. "Tezaurul se va întoarce în România, iar toate autoritățile statului lucrează pentru asta", a declarat acesta. El a avertizat împotriva folosirii acestui incident în scopuri politice și a subliniat necesitatea concentrării pe recuperarea artefactelor fără a alimenta teorii ale conspirației.

Momentul exploziei dinaintea furtului tezaurului dacic (sursa: YouTube/Politie Eenheid Noord-Nederland)
Eveniment

Momentul exploziei dinaintea furtului tezaurului dacic

Momentul exploziei dinaintea furtului tezaurului dacic. Poliția olandeză a făcut publice primele imagini video cu jaful de la Muzeul Drents, de unde s-au furat coiful de aur de la Coțofenești și trei brățări dacice de la Sarmizegetusa Regia. Din imagini rezultă că la jaf au participat cel puțin trei persoane. Cei trei hoți au deschis inițial o ușă exterioară, au montat explozibilul, apoi au aruncat un perete în aer. Datele oficiale arată că polițiștii olandezi au fost sesizați în cursul dimineții de sâmbătă, în jurul orei 3:45. Anchetatorii olandezi au anunțat că au apelat la INTERPOL pentru a da de urma hoților, dar și a celor patru obiecte de patrimoniu inestimabile pentru cultura românească. Momentul exploziei dinaintea furtului tezaurului dacic Coiful de aur de la Coțofenești și trei brățări dacice de la Sarmizegetusa Regia au fost furate din Muzeul Drents, aflat în orașul olandez Assen. Jaful ca-n filme a avut loc în dimineața zilei de sâmbătă, 25 ianuarie 2025, în jurul orelor 3:45. Citește și: Fostul premier și șef al SIE Mihai Răzvan Ungureanu despre Călin Georgescu: „Este un caz clinic. Are suferințe care se accentuează pe măsura trecerii timpului” Poliția olandeză a făcut publice primele imagini video cu trei hoți care au intrat în muzeu și au furat tezaurul dacic. În imagini se pot observa trei persoane care au deschis o ușă exterioară. Apoi au montat explozibilul pe un zid interior pe care l-au aruncat în aer. „Clădirea muzeului a fost avariată în urma exploziei. Nimeni nu a fost rănit și nimeni nu a fost încă arestat. Luăm în calcul că sunt mai mulți suspecți”, potrivit unui comunicat de presă al poliției olandeze. Autoritățile olandeze au găsit până acum o mașină incendiată, care probabil a fost folosită de hoți pentru a fugi de la muzeu. Mașina a fost incendiată în jurul orei 4:15 la intersecția dintre Grolloërstraat și Marwijksoord cu N33, lângă Rolle. „Luăm în calcul că această mașină ar putea avea legătură cu explozia și spargerea de la muzeu”, a mai transmis poliția.

Lucrările autostrăzii A3, Suplacu-Chiribiș, au început (sursa: Facebook/Cristian Pistol)
Eveniment

Lucrările autostrăzii A3, Suplacu-Chiribiș, au început

Lucrările autostrăzii A3, Suplacu-Chiribiș, au început. Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a anunțat începerea lucrărilor pe sectorul Suplacu de Barcău - Chiribiș al Autostrăzii Transilvania (A3). Antreprenorul Construcții Erbașu a demarat proiectul pe 20 ianuarie 2025, iar finalizarea este planificată în termen de 18 luni, până în vara anului 2026. Lucrările autostrăzii A3, Suplacu-Chiribiș, au început Cristian Pistol, directorul general al CNAIR, a declarat că șantierul este complet funcțional. Citește și: Campania lui Ciolacu și deficitul lăsat în urmă îngroapă România: S&P a schimbat perspectiva de rating a României de la stabil la negativ. Urmează treapta „Junk” Există 75 de muncitori activi, 50 de utilaje mobilizate și stații pentru producerea betonului și asfaltului deja montate. Printre lucrările aflate în desfășurare se numără construirea platformelor pentru piloți, realizarea drumurilor tehnologice, pregătirea pentru execuția terasamentelor, Infrastructură modernă Pe secțiunea Suplacu de Barcău - Chiribiș (26,35 km) vor fi construite: 3 viaducte, 8 pasaje, 8 poduri, inclusiv unul impresionant, de 1.650 metri peste lacul de acumulare la km 6+665, O parcare de scurtă durată de tip S1, un Centru de Întreținere și Coordonare. Finanțare din fonduri europene nerambursabile Valoarea contractului pentru acest proiect se ridică la 884,12 milioane lei (fără TVA), finanțarea fiind asigurată prin fonduri europene nerambursabile în cadrul Programului Transport 2021-2027. Lucrările pe acest sector al Autostrăzii Transilvania trebuie finalizate până în vara anului 2026, conform termenului de 18 luni stabilit de la emiterea ordinului de execuție din 20 ianuarie 2025.

Participanți violenți pro-Georgescu la protestul sindicaliștilor (sursa: Inquam Photos/Sabin Cirstoveanu)
Eveniment

Participanți violenți pro-Georgescu la protestul sindicaliștilor

Participanți violenți pro-Georgescu la protestul sindicaliștilor. Jandarmeria Română a anunțat, printr-un comunicat oficial, că opt participanți la protestul din Piața Victoriei, desfășurat vineri, au fost identificați pentru tulburarea ordinii publice și presiuni exercitate asupra forțelor de ordine. Aceștia veniseră de la mitingul pro-Călin Georgescu. În urma incidentelor, au fost întocmite acte de sesizare penală, conform legislației în vigoare. Participanți violenți pro-Georgescu la protestul sindicaliștilor Protestul din Piața Victoriei a degenerat după ce câteva sute de susținători ai lui Călin Georgescu, prezenți anterior la evenimentul „Marea Horă a Unirii Neamului” din Parcul Tineretului, s-au alăturat manifestației sindicaliștilor. Citește și: Campania lui Ciolacu și deficitul lăsat în urmă îngroapă România: S&P a schimbat perspectiva de rating a României de la stabil la negativ. Urmează treapta „Junk” Unii dintre aceștia au încercat să spargă cordonul de jandarmi, să pătrundă pe carosabil și au aruncat obiecte contondente și o petardă spre forțele de ordine. Jandarmeria a întocmit trei acte de sesizare penală care vor fi înaintate organelor abilitate, cu un total de 10 autori implicați. Primul act de sesizare vizează opt autori, conform art. 371 din Codul Penal (Tulburarea ordinii și liniștii publice). Al doilea act de sesizare se referă la un autor care a încălcat art. 372 din Codul Penal (Portul sau folosirea fără drept a obiectelor periculoase). Al treilea act de sesizare implică un autor, conform art. 4 din Legea nr. 143/2000 (prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri). Sancțiuni, în valoare totală de 28.900 de lei Pe lângă sesizările penale, autoritățile au aplicat șapte sancțiuni contravenționale, în valoare totală de 28.900 de lei. Dintre acestea, cea mai semnificativă amendă, de 10.000 de lei, a fost aplicată organizatorului adunării publice din Parcul Tineretului pentru nerespectarea locului și perimetrului destinat manifestației. Organizatorii nu sunt vizați Jandarmeria a subliniat că măsurile coercitive nu se aplică organizatorilor sau participanților la manifestația sindicaliștilor. Aceasta a fost organizată conform legii de către Federația Sindicatelor Transportatorilor Feroviari din România, Sindicatul Cadrelor Militare Disponibilizate și ROMIL.

Dosar penal deschis pentru tezaurul furat (sursa: drentsmuseum.nl)
Eveniment

Dosar penal deschis pentru tezaurul furat

Dosar penal deschis pentru tezaurul furat. Parchetul General al României a anunțat sâmbătă, 25 ianuarie 2025, deschiderea unui dosar penal, din oficiu, în cazul furtului pieselor din tezaurul dacic expuse la Muzeul Drents din Olanda. Incidentul, care a implicat o explozie utilizată pentru efracție, a avut drept consecință sustragerea unor artefacte de importanță națională și internațională. Explozia și furtul pieselor de patrimoniu Potrivit Inspectoratului General al Poliției Române, explozia a avut loc la zidul exterior al Muzeului Drents, care găzduia expoziția „Dacia! Regatul aurului și argintului”. Citește și: Campania lui Ciolacu și deficitul lăsat în urmă îngroapă România: S&P a schimbat perspectiva de rating a României de la stabil la negativ. Urmează treapta „Junk” Acest atac a permis accesul în clădire și furtul unor piese de patrimoniu extrem de valoroase. Printre artefactele sustrase se numără: Coiful de aur de la Coțofenești, datat în secolele V-IV î.Hr.; Trei brățări dacice din aur de la Sarmizegetusa Regia, din a doua jumătate a secolului I î.Hr. Aceste piese sunt considerate simboluri ale patrimoniului cultural național al României. Dosar penal deschis pentru tezaurul furat Parchetul General a precizat că dosarul penal este deschis sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de furt calificat și nerespectarea regimului armelor, munițiilor și al materiilor explozive. Cercetările vor fi efectuate de procurorii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, în colaborare cu ofițeri de poliție și specialiști ai Inspectoratului General al Poliției Române. Cooperare internațională Autoritățile române și olandeze colaborează strâns pentru soluționarea acestui caz. Potrivit comunicatului oficial, au fost activate mecanismele de cooperare judiciară internațională pentru localizarea și recuperarea pieselor furate. Se depun eforturi intense pentru a asigura protecția patrimoniului național și tragerea la răspundere a celor responsabili. Asigurările pentru piese Toate artefactele expuse în cadrul expoziției „Dacia! Regatul aurului și argintului” au fost asigurate conform legislației românești și standardelor internaționale în domeniul expozițiilor. Deși asigurările oferă o măsură de protecție financiară, valoarea istorică și culturală a pieselor furate este inestimabilă.

Jaful din Olanda a tezaurului dacic, ca-n filme Foto: Twitter
Eveniment

Jaful din Olanda a tezaurului dacic, ca-n filme

Jaful din Olanda, de la muzeul Drents din Assen, al tezaurului dacic a urmat un scenariu profesionist, ca-n filme: hoții au aruncat în aer o ușă, au acționat în trei minute și au incendiat mașina cu care au dat lovitura. Hoții au știut exact care sunt piesele cele mai valoroase și unde erau expuse. Citește și: Campania lui Ciolacu și deficitul lăsat în urmă îngroapă România: S&P a schimbat perspectiva de rating a României de la stabil la negativ. Urmează treapta „Junk” Jaful din Olanda al tezaurului dacic, ca-n filme „Surse apropiate anchetei și experți în artă presupun că hoții au vizat în mod special piesele de top și au fost extrem de bine pregătiți. «Acesta a fost un jaf țintit», spun acestea. «Au intrat și au ieșit în trei minute». Experții cred că piesele nu au fost furate pentru kilogramele de aur, ci pentru marea valoare istorică artistică. În momentul jafului, în clădire nu se aflau paznici. Clădirea a fost securizată exclusiv electronic. Poliția a înființat o mare echipă de investigație a jafului. Imaginile camerelor de luat vederi sunt verificate pentru a afla cine sunt autorii jafului și pentru a cartografia ruta de evadare a hoților. Pe aceasta pot fi văzuți mai mulți făptași”, scrie publicația olandeză De Telegraaf. Hoții au intrat și au ieșit în trei minute, după ce au aruncat în aer o ușă. Explozia a fost atât de puternică încât a afectat și clădiri învecinate. Mașina jafului a fost găsită incendiată, la circa o oră de la eveniment. Piesele de aur aduse din România ar fi trebuit să revină luni în țară. Ele ar putea fi vândute pe piața neagră. Olanda, țara jafurilor operelor de artă folosind explozibili Poliția olandeză a contactat Interpol și face apel la martori care, în zilele premergătoare jafului, au observat persoane sau activități suspecte în zona muzeului. „Este posibil ca locuitorii din apropierea muzeului, a locului unde a avut loc incendiul de mașină sau a posibilei rute de evacuare să fi văzut persoane sau vehicule suspecte noaptea trecută. În plus, orice persoană care deține imagini filmate de o cameră de sonerie sau de o cameră de bord între orele 03:00 și 04:30 dimineața ar putea avea informații valoroase pentru anchetă”, se arată în comunicatul poliției din Olanda. Breaking: Last night thieves entered the Drents Museum in Assen, The Netherlands, with the use of explosives. They got away with precious objects from the ehibition 'Dacia - Realm of Gold and Silver'. The display features treasures from the ancient kingdom of Dacia. What a horror pic.twitter.com/VITNVSWlCs— Arthur Brand (art detective) (@brand_arthur) January 25, 2025 „Faptul că muzeele sunt acum și victime ale valului de explozii este o «mare problemă», potrivit lui Arthur Brand. Istoricul de artă a afirmat: «Niciun muzeu nu se poate înarma împotriva acestui tip de spargere». Brand este cunoscut drept un «detectiv al artei», deoarece reușește adesea să dea de urma operelor de artă furate. El notează că Muzeul Drents nu este prima instituție de artă jefuită după o explozie. În urmă cu trei luni, lucrări de Warhol au fost furate dintr-o galerie din Oisterwijk. «Olanda este țara cu cele mai multe atacuri cu explozibili din lume și nimeni nu pare să știe cum să oprească acest lucru», spune Brand. «Iar hoții observă acum că funcționează. Cerul este limita, s-au deschis porțile. Acest lucru este foarte îngrijorător, pe toate fronturile. Poliția și guvernul trebuie să găsească foarte repede un răspuns la această problemă»”, mai scrie De Telegraaf.

Obiecte dacice, furate dintr-un muzeu olandez (sursa: Drents Museum)
Eveniment

Obiecte dacice, furate dintr-un muzeu olandez

Obiecte dacice, furate dintr-un muzeu olandez. În noaptea de vineri spre sâmbătă, Muzeul Drents din Assen a fost ținta unui jaf în urma căruia au fost sustrase mai multe „piese arheologice de valoare”, conform declarației oferite sâmbătă după-amiază de directorul muzeului în cadrul unei conferințe de presă. Obiecte dacice, furate dintr-un muzeu olandez Potrivit anchetei preliminarii, hoții au intrat în muzeu în jurul orei 3:45, forțând ușile cu ajutorul explozibililor. Citește și: Campania lui Ciolacu și deficitul lăsat în urmă îngroapă România: S&P a schimbat perspectiva de rating a României de la stabil la negativ. Urmează treapta „Junk” Principalul obiect furat este piesa centrală a expoziției: Coiful de la Coțofenesti din secolul al V-lea î.Hr., realizat aproape integral din aur pur. Alături de acesta, au fost sustrase și trei brățări din aur. Obiectele furate erau împrumutate de la Muzeul Național de Istorie a României din București și se aflau în ultimele zile de expunere. O delegație a muzeului din România urma să sosească duminică pentru a prelua piesele. Pagubele, necunoscute Tupan a evitat să comenteze valoarea materială a pieselor furate, subliniind importanța lor ca patrimoniu cultural: „Nu este vorba despre valoarea monetară, ci despre moștenirea culturală. Aceasta este ceea ce contează. Cea mai mare grijă a mea este să recuperăm obiectele.” Din cauza investigațiilor desfășurate de poliție, personalul muzeului nu a avut acces în sala de expoziție pentru a evalua pierderile. „Nu este vorba despre zeci de piese,” a afirmat Tupan în conferința de presă, descriind incidentul ca fiind „o zi neagră pentru muzeu”. Directorul Tupan a menționat că, deși nu era prezent un agent de pază în timpul jafului, acest lucru nu este neobișnuit, iar măsurile de securitate ale muzeului „erau în regulă”. Intervenția Interpol Până în prezent, autoritățile nu au arestat nicio persoană. Procuratura (OM) suspectează implicarea mai multor autori și colaborează cu Interpol pentru a avansa în anchetă. Exploziile nu au provocat victime, însă o pistă importantă a investigației este legată de un autoturism incendiat descoperit în jurul orei 4:15, la câțiva kilometri de Assen, lângă satul Rolde. Anchetatorii cred că hoții s-ar fi transferat într-un alt vehicul în apropiere. Poliția face apel către locuitori să furnizeze imagini sau alte informații despre explozie sau vehicule suspecte observate în zonă. De asemenea, vizitatorii muzeului sunt rugați să semnaleze dacă au observat persoane care s-au comportat suspect în preajma pieselor expuse în ultimele zile.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră