duminică 21 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: rusia

2434 articole
Eveniment

Patriarhul ecumenic îl ceartă din nou pe Putin

Patriarhul ecumenic îl ceartă din nou pe Putin, spunând că invadatorii Ucrainei par să-și dorească umilirea mândrului popor ucrainean. Este a doua duminică la rând în care patriarhul ecumenic Bartolomeu critică invadarea Ucrainei de către Rusia. Patriarhul ecumenic îl ceartă din nou pe Putin „Dragi creștini, războiul nu poate și nu trebuie să fie niciodată o opțiune pentru rezolvarea oricăror diferențe. Armele răspândesc moartea și, desigur, nu fac discriminări. Îi omoară pe toți. O mărturisesc imaginile tragice care au făcut înconjurul lumii în ultimele douăzeci și cinci de zile. Din păcate, invadatorii ortodocși ai Ucrainei, un stat suveran și independent, par să caute umilirea totală a poporului ucrainean mândru, loial și frate, care luptă eroic și se sacrifică pentru libertatea sa. În același timp însă, cei care au ales calea războiului își conduc proprii tineri spre ruină. Câteva mii de soldați ruși și-au pierdut viața. Efectele sale sunt deja resimțite de oamenii obișnuiți din ambele tabere. Mame ucrainene și ruse s-au despărțit de copiii lor plecați la luptă, iar câteva dintre ele, deja, din păcate, deplâng pierderea. Reafirm cu toată puterea: opriți această grozăvie! Opriți razboiul acum! Destulă nebunie! Câți morți va încăpea pământul nostru în măruntaiele sale? Câte lacrimi vor mai uda pământul?”, a spus patriarhul ecumenic, citat de orthodoxtimes.com. Patriarhul Bartolomeu a recunoscut Biserica independentă a Ucrainei Cu doar o săptămână în urmă, într-un gest fără precedent, patriarhul ecumenic Bartolomeu critica dur invazia lui Putin în Ucraina. „Privim tragedia poporului ucrainean și admirăm rezistența acerbă împotriva invadatorului nerușinat”, a spus el în timpul uneii liturghii la care a participat premierul Greciei, Kyriakos Mitsotakis. În 2018, patriarhul ecumenic a recunoscut Biserica independentă a Ucrainei. Ulterior, greco-ortodocșii din Alexandria Egiptului și ciprioții și-au dat și ei acordul. Despărţirea este susţinută de facto și de georgieni și bulgari. Recent, Bartolomeu a spus că a devenit o țintă a Moscovei, pentru că a susținut separarea de Moscova a bisericii Ucrainei. Citește și: Biden spune că Putin ar putea folosi arme chimice și biologice în Ucraina

Patriarhul ecumenic Bartolomeu îl ceartă din nou pe Putin Foto: Orthodox Times
Renault Moscova și-a reluat producția Foto: Facebook Renault
Internațional

Renault Moscova și-a reluat producția

În timp ce sute de multinaționale au plecat din Rusia, fabrica Renault de la Moscova și-a reluat producția, scrie Reuters. În februarie, Renault suspendase producţia, citând problemele logistice după invadarea Ucrainei. Totuşi, decizia Renault de a relua producţia este sprijinită de Guvernul francez. Renault este din 2016 acţionar majoritar al Avtovaz, cel mai mare producător auto rus, ceea ce înseamnă că are operaţiuni mai mari în Rusia decât majoritatea rivalilor săi europeni, având 40.000 de angajaţi locali. Renault Moscova și-a reluat producția Renault produce două modele, Logan şi Sandero, pentru piaţa rusească la uzina de la Izhevsk, alături de modelele LADA. Și The Guardian scrie că decizia conducerii Renault a fost luată după consultări cu guvernul francez, care este și principalul acționar al companiei. Renault, care în 2021 a revenit pe profit după doi ani de pierderi, este una din companiile occidentale cu cea mai mare expunere pe Rusia, unde potrivit analiştilor de la Citibank realizează 8% din profitul său. Citește și: Biden spune că Putin ar putea folosi arme chimice și biologice în Ucraina Peste 400 au plecat, câteva zeci rămân Printre producătorii de mașini care și-au suspendat exporturile în Rusia se numără Audi, Jaguar Land Rover, Volkswagen, BMW, Mercedes-Benz, Citroen și General Motors. Numărul marilor companii care au plecat din Rusia a depășit 400, arată lista gestionată de Școala de Management a Universității Yale. Însă 34 au rămas, arată aceeași listă, actualizată la 17 martie. Printre ele, companii mari precum Reebok, Oriflame sau Bacardi. Societe Generale a restrâns accesul Rusiei la piețele de capital, menționează lista Yale. Însă, grupul intenționează să-și păstreze filiala din Rusia, a anunțat miercuri directorul general Frédéric Oudéa. Rosbank a avut în 2021 un profit de 115 milioane euro la o cifră de afaceri de 643 milioane euro, respectiv 2% și 2,5% în ansamblul grupului. Raiffeisen Bank – care nu figurează pe lista celor de la Yale – a anunțat azi că ia în considerare plecarea din Rusia. Banca a realizat anul trecut 33% din profitul înainte de impozitare în Rusia. Ucraina a reprezentat încă 8,4% din profitul înainte de impozitare în 2021.

Navalnîi, încă nouă ani de închisoare (sursa: dw.com)
Internațional

Navalnîi, încă nouă ani de închisoare

Navalnîi, încă nouă ani de închisoare. Cel mai cunoscut disident din Rusia, a fost condamnat marţi la încă nouă ani de închisoare şi la plata unei amenzi de 1,2 milioane de ruble (peste 10.000 de euro) transmite Reuters. Navalnîi, încă nouă ani de închisoare Cu câteva ore înainte de a stabili pedeapsa, instanţa care l-a judecat pe Aleksei Navalnîi reţinuse acuzaţia de escrocherie din rechizitoriu, la care s-a adăugat infracţiunea de ultraj la adresa instanţei. Sentinţa ar fi putut fi de maximum 13 ani de închisoare. Navalnîi urmează să execute noua condamnare într-o colonie penitenciară de maximă securitate. Citește și: Biden spune că Putin ar putea folosi arme chimice și biologice în Ucraina Olga Mihailova şi Vadim Kobzev, avocaţii disidentului, au anunţat deja că vor face apel împotriva noii condamnări. La scurt timp după aceea, un reporter Reuters de la faţa locului a observat că ambii au fost reţinuţi de poliţie. Opozantul se află deja în închisoare, ispăşind o condamnare de doi ani şi jumătate pentru nerespectarea condiţiilor de eliberare într-un alt dosar, pe care îl consideră politic. El a fost încarcerat în ianuarie 2020, imediat ce s-a întors la Moscova din Germania, unde fusese spitalizat după otrăvirea cu agent neurotoxic Noviciok. Acuzat că strânge bani pentru fundația anticorupție În dosarul finalizat marţi, Aleksei Navalnîi a fost considerat vinovat că a obţinut ilegal fonduri pentru fundaţia sa anticorupţie, care este în prezent interzisă în Rusia. Procuratura a susţinut că banii fuseseră colectaţi "pentru un scop deliberat nerealist - nominalizarea lui Navalnîi drept candidat la alegerile prezidenţiale". În timpul procesului, inculpatul, de profesie jurist, a declarat: "Nu aveţi decât să cereţi 113 ani de închisoare pentru mine. Oricum nu mă veţi speria". El i-a atras atenţia procurorului că pentru escrocherie legislaţia rusă prevede pedepse cu mult mai mici decât s-a cerut în cazul său.

Rusia caută să redeschidă relațiile cu Phenianul (sursa: Twitter/DeanEarth1)
Internațional

Rusia caută să redeschidă relațiile cu Phenianul

Rusia caută să redeschidă relațiile cu Phenianul. Ministrul adjunct de externe ale Rusiei, Igor Morgulov, s-a întâlnit cu ambasadorul Coreii de Nord la Moscova pentru a discuta despre dezvoltarea relaţiilor bilaterale "în contextul schimbărilor care au loc pe scena internaţională", potrivit Reuters. Rusia caută să redeschidă relațiile cu Phenianul Întâlnirea a avut loc în contextul în care Rusia se confruntă cu o izolare tot mai pronunţată din cauza invaziei din Ucraina, care i-a atras numeroase sancţiunile internaţionale. Citește și: Armata lui Putin s-a împotmolit în rezistența militară feroce a ucrainenilor. Efectul: extinderea operațiunilor în Mariupol asupra civililor asediați și fără apărare La sfârşitul lunii februarie, Coreea de Nord a acuzat "politica hegemonică" şi "aroganţa" SUA şi Occidentului pentru criza din Ucraina, scrie Agerpres. Alături de China, Rusia este unul dintre puţinii aliaţi ai Coreii de Nord. Moscova se opune de mult timp presiunii exercitate asupra Phenianului din cauza programelor de armament ale acestuia şi chiar a cerut o relaxare a sancţiunilor internaţionale împotriva Coreii de Nord.

Ce averi au oligarhii lui Putin (sursa: theglobeandmail.com)
Internațional

Ce averi au oligarhii lui Putin

Ce averi au oligarhii lui Putin. O parte considerabilă din bogăția Rusiei a fost deturnată în străinătate de politicieni corupți și oameni de afaceri bine conectați, relatează OCCRP. Ce averi au oligarhii lui Putin Am vrut să știm unde s-a dus - așa că am început să vânăm. Citește și: Armata lui Putin s-a împotmolit în rezistența militară feroce a ucrainenilor. Efectul: extinderea operațiunilor în Mariupol asupra civililor asediați și fără apărare OCCRP și partenerii săi au căutat în evidențele funciare, în registrele corporative și în scurgerile de informații offshore pentru a crea această bază de date cu activele aparținând unor personalități cheie apropiate de Vladimir Putin. Nu este ușor să demonstrezi că ești proprietar de iahturi, vile și avioane, deoarece proprietarii lor se străduiesc adesea să le țină ascunse. Am inclus activele în această bază de date doar dacă cercetătorii noștri au descoperit dovezi clare ale proprietății acestora. Am inclus, de asemenea, activele deținute de membri ai familiei și de împuterniciți cunoscuți ai personalităților pe care le-am investigat. Cine sunt oligarhii? Oligarhii inițiali ai Rusiei au inclus unii dintre primii săi antreprenori din perioada în care Mihail Gorbaciov a slăbit rigorile controlului exercitat de Partidul Comunist la sfârșitul anilor 1980. Aceștia au făcut averi în anii 1990, pe măsură ce Rusia, sub conducerea lui Elțîn, s-a transformat din capitala Uniunii Sovietice într-un stat primitiv al capitalismului. Guvernul lui Elțîn a accelerat acest proces prin privatizarea activelor de stat cu discounturi mari, punând averi masive în mâinile câtorva persoane selecte - dintre care unele au încheiat apoi o înțelegere pentru a-și folosi averile și activele mediatice pentru a-l ajuta pe Elțîn să învingă un Partid Comunist reînviat și să câștige realegerea în 1996. Această afacere a ajuns să fie cunoscută sub numele de "împrumuturi pentru acțiuni", deoarece guvernul și-a plasat banii în băncile oligarhilor, a luat banii înapoi sub formă de împrumuturi și apoi nu i-a mai plătit. În esență, oligarhii au primit active ale statului în schimbul banilor statului. În mod semnificativ, acești oligarhi au exercitat, de asemenea, o influență asupra administrației lui Elțîn, influențând politica și, în unele cazuri, ocupând poziții guvernamentale oficiale.

Ucrainenii vor decide „compromisul” cu rușii (sursa: marketwatch.com)
Internațional

Ucrainenii vor decide „compromisul” cu rușii

Ucrainenii vor decide „compromisul” cu rușii. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, a declarat că orice „compromis" în negocierile cu Rusia menit să pună capăt conflictului va fi supus unui referendum, potrivit Agerpres. Ucrainenii vor decide „compromisul” cu rușii „Am explicat-o pentru toate grupurile de negocieri: atunci când vorbiţi despre toate aceste schimbări (ce vor figura într-un eventual acord, n.r.), şi ele pot fi istorice, noi le vom supune unui referendum”, a spus Zelenski pentru site-ul de ştiri Suspilne. Citește și: Armata lui Putin s-a împotmolit în rezistența militară feroce a ucrainenilor. Efectul: extinderea operațiunilor în Mariupol asupra civililor asediați și fără apărare „Poporul va trebui să se pronunţe asupra unor forme de compromis. Iar în ce vor consta ele (compromisurile) ţine de discuţiile noastre” cu Rusia, a continuat Zelenski. În acest sens, Zelenski a revenit asupra problemei-cheie a NATO, organizaţie la care ţara sa nu va putea adera, după cum a recunoscut el recent. „Am înţeles-o deja cu toţii. Noi nu suntem acceptaţi (în NATO), pentru că lor (ţărilor membre) le este frică de Rusia. Aceasta este tot. Şi noi trebuie să ne calmăm şi să spune: 'Ok, (sunt necesare) alte garanţii de securitate”, a subliniat preşedintele Zelenski. „Sunt ţări în NATO care vor să fie garanţi de securitate (ai Ucrainei) (...), care sunt gata să facă tot ce această Alianţa ar fi trebuit să facă dacă noi am fi fost membri. Şi eu cred că acesta este un compromis normal", a mai spus Volodimir Zelenski. Kremlinul refuză pentru moment o întâlnire între Putin și Zelenski Kremlinul refuză pentru moment o întâlnire între președintele rus Vladimir Putin și omologul său ucrainean Volodimir Zelenski. Purtătorul de cuvânt de la Kremlin afirmă că discuțiile de pace dintre cele două țări nu au avansat încă suficient. Acesta a mai spus că Rusia nu vede "evoluția" pe care o dorește de partea ucraineană. Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a afirmat în mai multe rânduri că vrea o întrevedere directă cu omologul său rus, Vladimir Putin, pentru oprirea conflictului militar.

Portul din Odesa se află sub asediu (sursa: Twitter/pravda.com.ua)
Internațional

Portul din Odesa se află sub asediu

Portul din Odesa se află sub asediu. Forțele armate ruse bombardează acum portul Odesa, aflat aproape de granița cu România. Pe rețelele sociale au apărut imagini cu mai multe explozii care au avut loc în largul Mării Negre, foarte aproape de port, relatează CNN. Portul din Odesa se află sub asediu Proiectilele lansate de ruși de pe mare, în jurul orei 06:00, au lovit inclusiv un cartier de case din Odesa. În imaginile de la fața locului se poate vedea amplitudinea dezastrului. O locuință a fost pur și simplu devastată. Din fericire nu au existat victime. Citește și: Armata lui Putin s-a împotmolit în rezistența militară feroce a ucrainenilor. Efectul: extinderea operațiunilor în Mariupol asupra civililor asediați și fără apărare Rămas până acum în mare parte neatins, orașul port Odesa ar putea fi luat cu asalt zilele următoare, se tem experții, fiind un punct strategic pentru invazia Rusia în Ucraina. Negocierile de pace bat pasul pe loc Negocierile dintre Rusia și Ucraina par să stagneze. După întâlnirea online de luni, membrii celor două delegații nu au reușit să stabilească nimic concret, însă au decis împărțirea pe grupuri de lucru, deocamdată fără un rezultat concret. Kremlinul refuză pentru moment o întâlnire între președintele rus Vladimir Putin și omologul său ucrainean Volodimir Zelenski. Purtătorul de cuvânt de la Kremlin afirmă că discuțiile de pace dintre cele două țări nu au avansat încă suficient.

Rușii se răzbună pe civilii ucraineni în Mariupol (sursa: dailysabah.com)
Internațional

Rușii se răzbună pe civilii ucraineni

Rușii se răzbună pe civilii ucraineni. Confruntarea de pe câmpul de luptă şi de la masa negocierilor în războiul declanşat de Rusia prin atacul din 24 februarie asupra Ucrainei a crescut luni în intensitate, în timp ce negocierile de pace dintre cele două părţi continuă fără să se întrevadă deocamdată vreo concluzie tangibilă, consemnează agenţia DPA. Rușii se răzbună pe civilii ucraineni Rusia susţine că a făcut unele progrese pe câmpul de luptă, în timp ce Ucraina afirmă că ambele tabere sunt oarecum pe aceleaşi poziţii, impresia de ansamblu fiind că ofensiva rusă este în continuare într-un punct mort şi barbaria de pe front nu duce nicăieri. Punctul cel mai fierbinte rămâne oraşul-port Mariupol, înconjurat şi asediat de trupele ruse, care au dat duminică ucrainenilor un ultimatum să-l predea până luni dimineaţă, ultimatum respins de Kiev. Citește și: Presa rusă pro-Kremlin recunoaște, în premieră: 9.861 soldați ruși uciși în Ucraina Informaţiile de pe front sunt puţine şi greu sau imposibil de verificat. Rusia a susţinut luni că a ucis 80 de combatanţi ucraineni într-un atac asupra unei baze de antrenament în nord-vestul Ucrainei şi că a luat 60 de soldaţi ucraineni prizonieri lângă Kiev. În capitală, opt persoane au fost ucise într-un bombardament rusesc asupra unui centru comercial despre care Moscova afirmă că servea şi ca depozit de muniţii pentru lansatoarele multiple de rachete. Nimeni nu controlează cerul Ucrainei Confruntată cu rezistenţa ucraineană înverşunată ce i-a frânat înaintarea, Rusia şi-a intensificat operaţiunile navale şi aeriene, constată un responsabil al Pentagonului, potrivit AFP. Aviaţia rusă a "efectuat peste 300 de ieşiri în ultimele 24 de ore şi ucrainenii şi-au accelerat şi ei ritmul ieşirilor", dar aceste operaţiuni nu conduc la lupte aeriene, notează acel oficial. Armata rusă, explică el, de obicei lansează rachetele aer-sol asupra unor ţinte ucrainene acţionând din spaţiul aerian rus sau belarus, "nu se aventurează prea departe şi nici prea mult timp în spaţiul aerian ucrainean", pe care ucrainenii îl apără cu mare dexteritate, astfel că Rusia nu reuşeşte să obţină supremaţia aeriană. Cât despre atacurile cu rachete de înaltă precizie, cum ar fi racheta Kinjal, care, potrivit Moscovei, a fost folosită sâmbătă de Rusia în atacul de sâmbătă asupra unui depozit de armament din vestul Ucrainei, oficialul Pentagonului are semne de întrebare asupra existenţei unui stoc suficient de astfel de arme. Atacul asupra Odesei, incert Acelaşi responsabil al Pentagonului a vorbit şi despre o intensificare a activităţii navale ruse în nordul Mării Negre, dar deocamdată nu sunt indicii că un desant maritim în zona oraşului Odesa ar fi iminent. Respectiva zonă a fost minată de armata ucraineană, iar potrivit Rusiei cablurile de ancorare ale unor mine s-au rupt şi acestea plutesc în derivă pe mare, fiind un pericol pentru navigaţie. Citește și: Șeful RosCosmos: Ucraina lucra la un virus care i-ar fi făcut impotenți pe etnicii ruși (diplomat ucrainean) Pe ansamblu, concluzionează reprezentantul Pentagonului, "ceea ce vedem este o tentativă disperată a ruşilor de a-şi recăpăta elanul şi de a întoarce totul în favoarea lor", aceasta în timp ce în a 26-a zi a invaziei forţele ruse sunt în continuare blocate la 15 kilometri nord-vest şi la 30 de kilometri est de Kiev. Rușii se răzbună pe civilii ucraineni Pe câmpul de luptă, "dacă nu suntem deja într-un impas, ne apropiem rapid de el", rezumă la rândul său situaţia un oficial NATO, citat de CNN. Acesta remarcă faptul că un impas al ofensivei ruse este dintr-un anumit punct de vedere foarte periculos, întrucât armata rusă este tot mai mult înclinată să-şi folosească intens puterea de foc apelând la arme mai puţin precise şi mai devastatoare în zonele urbane, crescând victimele în rândul civililor. Niciuna dintre părţi nu dă înapoi, iar în ultimele zile trupele ruse au continuat să aducă întăriri şi să-şi remedieze disfuncţionalităţile logistice atât în jurul Kievului, cât şi pe direcţiile operaţiunilor ofensive din sud, notează acelaşi oficial al NATO. Evaluarea Alianţei, adaugă el, este că obiectivele Rusiei nu s-au schimbat, unul dintre acestea fiind capturarea capitalei Kiev. Putin refuză întâlnirea cu Zelenski În acest timp continuă negocierile, dar nu este clar ce discută părţile în conflict, care s-au întâlnit luni pentru încă o oră şi jumătate, după care au continuat tratativele în grupuri de lucru. Negociatorul ucrainean Mihailo Podoliak a estimat că negocierile s-ar putea prelungi încă vreo câteva săptămâni şi a apreciat că există semne ce arată că poziţia Moscovei devine "mai realistă" şi mai rezonabilă, fără a intra în detalii. Rusia cere în principal stabilirea unui statut de neutralitate pentru Ucraina, demilitarizarea acesteia, recunoaşterea suveranităţii Rusiei asupra Crimeii anexate şi dreptul la autodeterminare al provinciilor separatiste proruse din Donbas. Ucraina a manifestat o disponibilitate de compromis în privinţa unui statut de neutralitate, cu garanţii de securitate solide din partea Occidentului, nu însă şi în privinţa integrităţii sale teritoriale. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski insistă să se întâlnească cu omologul său rus Vladimir Putin pentru a negocia direct cu el. Kremlinul se menţine însă pe poziţii şi transmite că o astfel de întâlnire nu se va face până când cele două părţi nu vor conveni asupra unui plan de pace detaliat şi cere mai mult "dinamism" din partea Kievului.

Presa sovietică pro-Kremlin recunoaște, în premieră: 9.861 soldați ruși uciși în Ucraina
Internațional

9.861 soldați ruși uciși în Ucraina

Presa rusă pro-Kremlin recunoaște, în premieră, faptul că 9.861 soldați ruși uciși în Ucraina. Komsomolskaya Pravda, un tabloid apropiat puterii din Rusia, a publicat, azi date șocante privind pierderile suferite de Rusia după invadarea Ucrainei. 9.861 soldați ruși uciși în Ucraina Publicația susține că 16.153 de persoane au fost rănite. Un print secreen al anunțului făcut de Komsomolskaya Pravda a fost publicat pe Twitter de către Yaroslav Trofimov, șeful corespondenților străini ai Wall Street Journal. „Komsomolskaya Pravda, tabloidul pro-Kremlin, spune că, potrivit cifrelor Ministerului rus al Apărării, 9.861 de soldați ruși au murit în Ucraina și 16.153 au fost răniți. Ultima informare oficială rusă a celor uciși în acțiune, pe 2 martie, a fost de 498 persoane. Fascinant că cineva a postat această informație pe surse”, a scris Trofimov, pe Twitter. Komsomolskaya Pravda, the pro-Kremlin tabloid, says that according to Russian ministry of defense numbers, 9,861 Russian soldiers died in Ukraine and 16,153 were injured. The last official Russian KIA figure, on March 2, was 498. Fascinating that someone posted the leaked number. pic.twitter.com/LHrBWIQ49z— Yaroslav Trofimov (@yarotrof) March 21, 2022 Un comentator a completat, susținând că aceste pierderi nu includ victimele soldaților de sub comanda teritoriilor separatiste rusești din Donbas. În Afganistan, URSS ar fi pierdut puțin sub 15.000 de soldați și ar fi înregistrat circa 53.000 de răniți. Acel război a durat însă zece ani. Citește și: Petiție pentru ca iubita lui Putin să fie expulzată din Elveția. Poliția spune că nu are indicii că ea trăiește în această țară

Mariupol, punct strategic pentru Ucraina (sursa: frontnews.eu)
Internațional

Mariupol, punct strategic pentru Ucraina

Mariupol, punct strategic pentru Ucraina. Ministrul ucrainean al Apărării, Oleksii Reznikov, a declarat că apărătorii din Mariupol au jucat un „rol imens în distrugerea planurilor inamicului”. El a afirmat că forțele rusești au fost blocate în alte părți, dar a recunoscut o "situație dificilă" la nivel național, potrivit CNN. Mariupol, punct strategic pentru Ucraina Prin confruntarea cu atât de multă putere de foc rusă la Mariupol, Reznikov a declarat pe Facebook, „au fost salvate atâtea zeci de mii de vieți în întreaga Ucraină. Astăzi, Mariupol salvează Kievul, Dnipro și Odesa. Toată lumea trebuie să înțeleagă acest lucru”. Citește și: Biden vine în Europa pentru întâlniri cu NATO, UE și G7, dar nu merge în Ucraina Ucraina a respins un ultimatum de predare a orașului asediat Mariupol, după ce a trecut un termen limită rusesc stabilit luni la ora 5 a.m., ora Moscovei. Reznikov a susținut că forțele terestre rusești din alte părți au fost blocate. Acesta, a spus el, este motivul pentru care Moscova „face încercări disperate de a împinge trupele belaruse în iadul războiului din Ucraina”. Reznikov a spus că Rusia „nu mai visează să captureze Kievul, iar ei sunt fără suflu în regiunile Cernihiv & Sumy și primesc lovituri dureroase lângă Harkov, în regiunile Mykolaiv, Kherson și Luhansk”.

China, între Occident și Rusia (sursa: cnn.com)
Internațional

China, între Occident și Rusia

China, între Occident și Rusia. Un eventual ajutor pe care China l-ar oferi Rusiei l-ar putea forța pe președintele chinez Xi Jinping să aleagă între relația comercială profitabilă de lungă durată cu Occidentul și parteneriatul strategic cu Moscova, notează Hotnews. China, între Occident și Rusia Din punct de vedere al comerțului, este clar, după convorbirea e aproape două ore a lui Biden cu Xi de vineri, după care Casa Albă a confirmat că sancțiunile împotriva Chinei reprezintă o opțiune, că Beijingul are o de făcut o alegere cu o miză extrem de mare. Citește și: Biden vine în Europa pentru întâlniri cu NATO, UE și G7, dar nu merge în Ucraina În pofida legăturilor comerciale în creștere cu Asia de Sud-Est și a unei economii care a devenit tot mai puțin dependentă de comerț în ultimul deceniu, interesele economice ale Chinei rămân puternic orientate către democrațiile occidentale, arată datele comerciale analizate de Reuters. Potrivit analiștilor, a fi de partea aliatului politic Rusia ar avea puțin sens economic pentru China, deoarece Statele Unite și Uniunea Europeană consumă în continuare mai mult de o treime din exporturile chineze. "În ceea ce privește chestiunea pur economică, dacă China ar trebui să facă o alegere - Rusia versus toți ceilalți - vreau să spun că pentru China este clar ce trebuie să facă, deoarece este atât de integrată cu toate aceste economii occidentale", a declarat Chad Bown, cercetător senior la think tank-ul Peterson Institute for International Economics, cu sediul la Washington, care urmărește îndeaproape comerțul cu China. Lovirea Beijingului cu tipul de sancțiuni economice de amploare care au fost impuse Rusiei ar avea consecințe potențial grave pentru Statele Unite și la nivel global, având în vedere că China este a doua cea mai mare economie a lumii și cel mai mare exportator. Peste 33% din exporturile Chinei merg în țările G7 Țările bogate din G7, care formează nucleul unei alianțe anti-Rusia în urma invaziei din Ucraina de luna trecută, consumă în continuare mai mult de o treime din exporturile Chinei. Aceasta reprezintă o scădere față de aproape jumătate din exporturile Chinei în urmă cu aproape două decenii, dar o cotă relativ constantă din 2014, când Rusia a anexat regiunea ucraineană Crimeea. Datele comerciale ale Chinei din ianuarie-februarie 2022 au arătat că exporturile către Uniunea Europeană au crescut cel mai mult, cu 24%. Importurile rusești din China sunt precum cele ale multor alte țări, în fruntea listei de bunuri aflându-se electronicele și bunurile de consum, inclusiv telefoane mobile, computere, îmbrăcăminte, jucării și încălțăminte. China a exportat de 10 ori mai multe telefoane mobile decât în Rusia, ca valoare, numai în Statele Unite, cu 32,4 miliarde de dolari în 2020, pe baza datelor UN Comtrade. Importurile Chinei din Rusia sunt dominate de petrol. Cu 27 de miliarde de dolari în 2020, petrolul brut și alte produse petroliere eclipsează toate celelalte importuri din Rusia, acestea fiind în principal mărfuri, inclusiv cupru, cherestea de conifere, gaze naturale lichefiate, cărbune, metale și minereuri.

Kievul nu cedează șantajului rusesc (sursa: Twitter/guyverhofstadt)
Internațional

Kievul nu cedează șantajului rusesc

Kievul nu cedează șantajului rusesc. Liderii de la Kiev au respins categoric ultimatumul primit din partea armatei ruse de a depune armele şi de a preda oraşul Mariupol, informează luni Reuters, preluat de Agerpres. Kievul nu cedează șantajului rusesc „Nu va exista nicio predare, nicio depunere a armelor”, a declarat viceprim-ministrul Irina Vereşciuk pentru Ukraîinska Pravda la primele ore ale zilei de luni. Răspunsul a fost deja comunicat părţii ruse, a spus ea. Citește și: Biden vine în Europa pentru întâlniri cu NATO, UE și G7, dar nu merge în Ucraina Irina Vereşciuk a cerut, în schimb, ca armata rusă să deschidă coridoare umanitare în Mariupol, oraşul-port din sud-estul Ucrainei asediat de forţele ruse. Mariupolul nu se predă Rusia a propus ca toate unităţile armate ucrainene să părăsească oraşul „fără arme şi muniţii pe ruta convenită cu Ucraina” şi a insistat asupra unui „răspuns oficial în scris” până la 5:00, ora Moscovei (02:00 GMT), luni dimineaţa. Armata rusă a trimis părţii ucrainene o scrisoare de opt pagini. Vicepremierul Vereşciuk a informat că răspunsul său către Moscova a fost: „în loc să vă pierdeţi vremea cu o scrisoare de opt pagini, mai bine deschideţi un coridor”.

Rușii la coadă la lapte cu bidonul Foto: MyRussia.Life
Eveniment

Rușii la coadă la lapte cu bidonul

Rușii stau la coadă la lapte cu bidonul de plastic: publicația „Vedomosti” (“Ведомости”) scrie că ambalajele Tetra Pak au început să dispară din Rusia. Rușii stau la coadă la lapte cu bidonul de plastic Insuficiența de materiale Tetra Pak a provocat deja creșterea prețurilor: transportul cutiilor din carton gofrat s-a scumpit deja cu 30%; peliculele din polipropilenă – cu 100%, cutiile din carton pentru comercializare – cu 122%, ambalajele din folii de polietilenă – cu 89%. În lanțurile de supermarketuri din Rusia au început să dispară sucurile și laptele în ambalaje Tetra Pak, arată și newsmaker.md Sunt probleme și cu ambalajele pentry lapte și chefir, arată o companie rusă citată de Vedomosti. Companiile rusești examinează variante alternative pentru livrarea laptelui și sucurilor, inclusiv utilizarea bidoanelor. La 10 martie, data ultimului comentariu public, Tetra Pak anunțase că nu va pleca din Rusia, dar va dona 21 de milioane de dolari către refugiați. Sediul companiei este la Lund, în Suedia. În 2020, Tetra Pak a deschis o fabrică nouă, la Moscova. Citește și: Valer Dorneanu, președintele CCR, prietenul Kremlinului: vizită neavizată în Rusia și premiu de la Sputnik 400 au plecat, câteva zeci mai rămân Numărul marilor companii care au plecat din Rusia a depășit 400, arată lista gestionată de Școala de Management a Universității Yale. Însă 34 au rămas, arată aceeași listă, actualizată la 17 martie. Printre ele, companii mari precum Reebok, Oriflame sau Bacardi. Pe lista celor 34 de companii care au rămas se află lanțul Auchan, care are venituri de 3,5 miliarde e dolari din Rusia, Reebok – nu există date publice în legătură cu activitatea în Rusia – Decathlon – are 50 de magazine în Rusia și venituri de 300 de milioane de dolari – Leroy Merlin – venituri de patru miliarde de dolari din Rusia – Oriflame – 16% din venituri provin din Rusia – sau Bacardi, despre a cărei implicare în Rusia nu se cunosc date.

China spune că nu va ajuta Rusia cu arme (sursa: newsus.cgtn.com)
Internațional

China spune că nu va ajuta Rusia cu arme

China spune că nu va ajuta Rusia cu arme. Ambasadorul Chinei în SUA, Qin Gang, a declarat că ţara sa nu va trimite „arme şi muniţie” nici Rusiei, nici Ucrainei, pe fondul zvonurilor privind un presupus sprijin al Beijingului faţă de invazia rusă, transmite EFE, citat de Agerpres. China spune că nu va ajuta Rusia cu arme „Există multă dezinformare cu privire la sprijinul militar al Chinei pentru Rusia. Dezminţim. Ceea ce trimite China sunt medicamente şi saci de dormit. Nu trimitem nici arme şi nici muniţii niciuneia dintre părţi”, a dat asigurări diplomatul chinez într-un interviu acordat duminică postului CBS. Citește și: Biden vine în Europa pentru întâlniri cu NATO, UE și G7, dar nu merge în Ucraina Totodată, Qin Gang a subliniat că ţara sa „este împotriva războiului” şi că va face „tot ceea ce este nevoie pentru a detensiona această criză”, cu toate că a refuzat să condamne invazia, notează EFE. Ambasadorul Qin Gang a calificat conversaţia dintre cei doi lideri drept „sinceră, profundă şi constructivă”, şi în timpul căreia Xi „a spus foarte clar” că Beijingul „mizează pe pace şi se opune războiului”. Întrebat care este motivul pentru care China nu condamnă deschis invazia, Qin Gang a calificat drept „naivă” convingerea că „condamnările rezolvă problema” şi a pledat pentru „diplomaţie”. Cooperare comercială și economică normală între China și Rusia Solicitat să răspundă dacă China oferă susţinere financiară Rusiei în invazia acestei ţări împotriva Ucrainei, Qin Gang s-a limitat să spună că ambele ţări menţin "o cooperare comercială, economică, financiară şi energetică normală". Totodată, diplomatul chinez a apreciat că „relaţia de încredere” dintre Rusia şi China pune Beijingul într-o „poziţie unică pentru a putea media” în soluţionarea conflictului. „China este parte a soluţiei, nu parte a problemei”, a insistat el. Îngrijorare la Casa Albă Administrația Biden este în continuare îngrijorată de faptul că China ia în considerare să răspundă cererii Rusiei de a o ajuta cu echipament militar, a declarat secretarul de presă al Casei Albe, Jen Psaki, într-o conferință de presă, relatează The Guardian. „Avem această îngrijorare. Președintele a detaliat care ar fi implicațiile și consecințele dacă China oferă sprijin material Rusiei în timp ce aceasta conduce atacuri brutale împotriva orașelor și civililor ucraineni. Și asta este ceva ce vom urmări și lumea va urmări”, a spus Psaki.

Valer Dorneanu, președintele CCR, prietenul Kremlinului Foto: Inquam/ Octav ganea
Politică

Valer Dorneanu, președintele CCR, prietenul Kremlinului

Valer Dorneanu, președintele CCR, a dovedit în numeroase ocazii că este prietenul Kremlinului. În 2018, a vizitat Rusia, în pofida avizului negativ al ministerului de Externe. În decembrie 2019, organul de propagandă al Kremlinului l-a desemnat “personalitatea politică a anului“. Valer Dorneanu, dublu pensionar special și președinte al CCR, este creația politică a lui Ion Iliescu. Un banal exper juridic la uniunea sindicatelor, a ajuns, în 1990, membru în comisia juridică a Consiliului Provizoriu de Uniune Națională (CPUN), iar de aici a fost promovat consilier pe probleme de legislație al președintelui Ion Iliescu. Din această funcție, cariera sa evoluat spectaculos: a fost ministru pentru relația cu Parlamentul (1992-1995), președinte al Consiliului Legislativ (1995-2000), președintele Camerei Deputaților (între 2000 și 2004) și, din 2016, conduce CCR. Valer Dorneanu, președintele CCR, prietenul Kremlinului În 2018, Dorneanu a vizitat Rusia, deși ministerul de Externe i-a recomandat să nu facă această deplasare. "Vizita în Rusia are loc la invitația Curţii Constituţionale a Federaţiei Ruse cu prilejul aniversării a 25 de ani de la înființare și a Forumului Juridic Internațional de la Sankt Petersburg", a explicat Dorneanu. El a sugerat că i-a fost greu să anuleze biletele de avion, după ce MAE a transmis un aviz negativ: "Când s-a primit recomandarea MAE vizita era deja perfectată și biletele de avion cumpărate.” ”Omul de drept, fost om politic de prim rang, Valer Dorneanu, președintele CCR, este Personalitatea anului 2019 în România”, anunța, în decembrie 2019, Sputinik Romania. Cum explica Sputnik decizia din 2019: “Marcat de un joc ”nesportiv”, cu lovituri dincolo de ”regulament”, cu abuzuri și forțări nemaivăzute până acum, este de remarcat o instituție care a suportat greul acestui an, fiind adevăratul factor de echilibru în 2019: Curtea Constituțională a României”. Potrivit declarației de avere din 2021, președintele CCR, Valer Dorneanu, încasează de la contribuabili două pensii speciale și un salariu de președinte al CCR. Împreună, ele i-au adus în 2020 circa 920.000 de lei, adică aproape 190.000 de euro/ an. Dorneanu a fost numit în CCR la 26 martie 2013, de către Camera Deputaților, la propunerea PSD. Mandatul său expiră în luna iunie a acestui an. Până acum, n-a fost anunțat public vreun demers de înlocuire a sa.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră