sâmbătă 06 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: razboi

686 articole
Internațional

Finlanda și Suedia în NATO

Finlanda și Suedia în NATO. Finlanda şi Suedia şi-au depus miercuri cererile de aderare la Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), consultări fiind în curs între aliaţi pentru a înlătura opoziţia Turciei la integrarea celor două ţări nordice în Alianţă, informează AFP. Finlanda și Suedia în NATO "Acesta este un moment istoric, într-un moment istoric pentru securitatea noastră", a declarat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, care a primit cererile de aderare prezentate de ambasadorii celor două ţări. "Sperăm să finalizăm rapid" procesul de aderare, a adăugat Stoltenberg. Citește și: Putin, veste proastă chiar de la un ofițer rus, colonelul în retragere Hodarenok: Ajutorul american şi european e pe punctul de activare, vom avea un milion de ucraineni înarmaţi Președintele turc Recep Tayyip Erdogan a declarat luni că nu va aproba această aderare din cauza sancțiunilor impuse Ankarei și a acuzat ambele țări că găzduiesc "organizații teroriste" kurde, potrivit Agerpres. Moscova a avertizat asupra unor "consecințe de anvergură" dacă se va merge mai departe.Președintele rus Vladimir Putin a declarat luni că intrarea Finlandei și Suediei în NATO nu va crea o amenințare, dar "extinderea infrastructurii militare pe acest teritoriu va provoca cu siguranță răspunsul nostru". Ministerul rus de Externe a declarat că "va fi obligat să ia măsuri de retorsiune, atât de natură tehnico-militară, cât și de altă natură, pentru a opri amenințările la adresa securității sale naționale".

Finlanda și Suedia în NATO (sursa: nato.int)
Macron nu "arde de nerăbdare" să viziteze Kievul (sursa: TASS.com)
Eveniment

Franța intensifică livrările de arme în Ucraina

Franța intensifică livrările de arme în Ucraina. Franţa îşi va intensifica livrările de arme către Ucraina "în zilele şi săptămânile următoare", i-a promis marţi preşedintele Emmanuel Macron omologului său Volodimir Zelenski, confirmând angajamente în acest sens anunţate la sfârşitul lui aprilie, relatează AFP. Şeful statului "a confirmat că livrările de arme de către Franţa vor continua şi vor câştiga în intensitate în zilele şi săptămânile următoare, la fel ca transportul de echipament umanitar", a precizat Palatul Elysee. Franța intensifică livrările de arme în Ucraina Franţa a livrat peste 800 de tone de ajutor umanitar Ucrainei de la începutul ofensivei ruse pe 24 februarie, între care 13 vehicule de salvare suplimentare în acest weekend. Cei doi lideri au "evocat garanţiile de securitate pe care Franţa le-ar putea aduce Ucrainei în cadrul unui acord internaţional, în scopul de a asigura respectarea suveranităţii şi integrităţii teritoriale a ţării". Citește și: Putin, veste proastă chiar de la un ofițer rus, colonelul în retragere Hodarenok: Ajutorul american şi european e pe punctul de activare, vom avea un milion de ucraineni înarmaţi Zelenski i-a reproşat pe 12 mai lui Emmanuel Macron că vrea să-i asigure "o portiţă de ieşire" lui Vladimir Putin în conflict şi a estimat că "nu este nevoie să-i facă concesii politice" Rusiei, potrivit Agerpres. Macron "nu a discutat niciodată cu Vladimir Putin fără acordul preşedintelui Zelenski", a replicat atunci preşedinţia franceză. Emmanuel Macron l-a asigurat la sfârşitul lui aprilie pe omologul său care îi mulţumea pentru "trimiterea de material militar de anvergură care contribuie la rezistenţa ucraineană" că acest sprijin va continua "să se întărească, la fel ca asistenţa umanitară adusă de Franţa". Cei doi preşedinţi au mai discutat marţi despre "căile posibile de a permite exporturile de cereale ucrainene, de care depinde o mare parte a lumii pentru alimentaţie". Ucraina, unul dintre primii producători mondiali de cereale, se confruntă cu o blocadă navală totală din partea Rusiei, în special a portului Odesa, unul dintre principalele puncte de ieşire pentru exporturile sale. România reprezintă una dintre soluţiile posibile, prin transferul cerealelor cu trenuri, camioane sau barje şi încărcarea lor în portul Constanţa. În condiţiile în care Franţa asigură preşedinţia semestrială a Consiliului UE, Emmanuel Macron i-a confirmat de altfel omologului său "că cererea de aderare a Ucrainei la UE va fi studiată în cadrul Consiliului European din luna iunie", după avizul Comisiei Europene. Preşedintele Zelenski se arată foarte rezervat în privinţa propunerii omologului său francez de a crea o "Comunitate politică europeană" din care să facă parte Ucraina în aşteptarea unei adeziuni depline la UE care, potrivit Parisului, ar putea dura "decenii".

SUA va dovedi crimele de război comise de Rusia (sursa: Pixabay)
Eveniment

SUA vor dovedi crimele de război comise de Rusia

SUA vor dovedi crimele de război comise de Rusia. Departamentul de Stat al SUA a anunțat marți lansarea unui nou program "pentru a capta, analiza și pune la dispoziția publicului larg dovezi ale crimelor de război și ale altor atrocități comise de Rusia în Ucraina". Programul, numit Observatorul Conflictului, "cuprinde documentarea, verificarea și diseminarea dovezilor din surse deschise privind acțiunile forțelor Rusiei în timpul războiului brutal ales de președintele Putin", potrivit unei note de presă a Departamentului de Stat. SUA vor dovedi crimele de război comise de Rusia "Observatorul conflictului va analiza și va păstra informațiile disponibile în mod public și comercial, inclusiv imaginile din satelit și informațiile împărtășite prin intermediul rețelelor de socializare, în conformitate cu standardele juridice internaționale, pentru a fi utilizate în cadrul mecanismelor de responsabilizare actuale și viitoare", se arată în notă. "Acest lucru include menținerea unor proceduri riguroase de lanț de custodie pentru viitoarele procese juridice civile și penale în cadrul jurisdicțiilor corespunzătoare”, potrivit CNN. Citește și: Putin, veste proastă chiar de la un ofițer rus, colonelul în retragere Hodarenok: Ajutorul american şi european e pe punctul de activare, vom avea un milion de ucraineni înarmaţi Informațiile vor fi împărtășite public prin intermediul unei platforme online, a adăugat nota. Departamentul de Stat a precizat că programul este o colaborare cu "Esri, o companie de top în domeniul sistemelor de informații geografice, Laboratorul de cercetare umanitară al Universității Yale, Inițiativa de salvare culturală Smithsonian și PlanetScape Ai", iar "guvernul SUA a contribuit, de asemenea, cu imagini comerciale din satelit la aceste eforturi". Departamentul de Stat a declarat că se așteaptă ca organizațiile partenere internaționale să se alăture programului. Rapoartele vor fi disponibile pe site-ul ConflictObservatory.org.

SUA reclamă multe fenomene OZN (sursa: Pixabay)
Internațional

SUA reclamă multe fenomene OZN

SUA reclamă multe fenomene OZN. Un "număr tot mai mare" de obiecte neidentificate a fost raportat pe cer în ultimii 20 de ani, a indicat marţi un responsabil al Pentagonului în faţa congresmenilor americani, fără a ajunge până la a confirma prezenţa vieţii extraterestre, notează AFP. Pentru prima dată după mai mult de 50 de ani, Congresul SUA a organizat o audiere publică dedicată "fenomenelor aeriene neidentificate". SUA reclamă multe fenomene OZN "De la începutul anilor 2000, am observat un număr tot mai mare de obiecte neautorizate sau neidentificate", a declarat Scott Bray, director adjunct al serviciului de informaţii pentru US Navy. Responsabilul a atribuit această creştere "eforturilor considerabile" ale armatei americane pentru "a destigmatiza actul de raportare a observărilor" şi progresului tehnologic. Citește și: Putin, veste proastă chiar de la un ofițer rus, colonelul în retragere Hodarenok: Ajutorul american şi european e pe punctul de activare, vom avea un milion de ucraineni înarmaţi Cu toate acestea, el a spus că nu a detectat nimic "care să sugereze o origine non-terestră" acestor fenomene. Dar nici nu a exclus definitiv această posibilitate. În iunie 2021, serviciile americane de informaţii americane au afirmat deja într-un raport mult aşteptat că nu există nicio dovadă a existenţei extratereştrilor, recunoscând în acelaşi timp că zeci de fenomene observate de piloţii militari nu pot fi explicate. Unele ar putea fi explicate prin prezenţa dronelor sau a păsărilor care creează confuzie în sistemele radar ale armatei americane. Altele ar putea proveni din teste de echipamente sau de tehnologii militare efectuate de alte puteri, precum China sau Rusia. Armata americană şi serviciile de informaţii americane caută în primul rând interesate să determine dacă aceste "fenomene aeriene neidentificate" pot fi legate de ameninţări împotriva Statelor Unite. "Fenomenele aeriene neidentificate constituie o potenţială ameninţare la adresa securităţii naţionale", a avertizat alesul democrat André Carson, şeful comisiei parlamentare la originea audierii. "Şi trebuie tratate ca atare", a adăugat congresmenul, citat de AFP.

Rușii nu se simt deranjați de candidatura Ucrainei la UE(sursa: kremlin.ru)
Internațional

Peskov recunoaște războiul din Ucraina

Peskov recunoaște războiul din Ucraina. Ţările care erau considerate până în prezent "neprietenoase" la adresa Rusiei pot fi de acum numite ţări "ostile", întrucât acestea duc un război pe plan diplomatic, politic şi economic împotriva Federaţiei Ruse, a declarat marţi purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, citat de agenţia de presă Interfax. "Orice război se termină cu pacea, iar această lume va fi una în care vocea noastră va fi auzită, în care ne vom simţi confortabil, în siguranţă şi în care vom sta cu încredere", a punctat el, vorbind la conferinţa educaţională 'Noi Orizonturi', recunoscând astfel că aşa-numita 'operaţiune militară specială' în Ucraina este un război, notează EFE. Peskov recunoaște războiul din Ucraina Peskov a spus că ţările occidentale, inclusiv SUA, poartă un "război hibrid" împotriva Rusiei în acest moment. "Nu se limitează la consilierii militari britanici şi americani care îi învaţă pe naţionaliştii ucraineni înarmaţi ce să facă şi le oferă şi informaţii operative. Nu, acesta este un război diplomatic şi politic. Se fac încercări de a ne izola pe plan internaţional, iar aceasta este un război economic", a declarat Peskov, în cadrul forumului organizat de societatea 'Znanie' ('Cunoaşterea'), potrivit Agerpres. Citește și: Reacțiile lui Putin la anunțurile Finlandei și Suediei de a adera la NATO, din ce în ce mai nuanțate: de la amenințarea nucleară, la „Rusia nu are probleme cu aceste ţări” "Le numim în continuare într-un mod blând drept state 'neprietenoase'. Dar aş spune că deja acestea sunt state 'ostile' pentru că ceea ce fac ele este război", a insistat purtătorul de cuvânt al Kremlinului. "Dreptul la proprietate privată a încetat să mai fie sacru, dreptul la active a încetat să mai fie sacru, iar banii noştri naţionali, care ne-au fost sechestraţi, au fost blocaţi", a pus Peskov, care, împreună cu actuala sa soţie Tatiana Navka, celebră patinatoare (de altfel, de naţionalitate ucraineană, fiind născută la Dnepropetrovsk), şi copiii săi adulţi se află pe lista cu sancţiuni occidentale. "Uneori se pare că însăşi existenţa Rusiei ca stat irită Occidentul colectiv în mod semnificativ şi acesta nu se va opri de la nimic pentru a nu ne permite să ne dezvoltăm aşa cum ne dorim şi să trăim aşa cum ne dorim", a declarat reprezentantul Kremlinului. Care sunt țările neprietenoase în opinia Kremlinului Rusia va depăşi această perioadă de "furtună perfectă" şi îşi va atinge toate obiectivele, întrucât Vladimir Putin "ştie încotro îşi duce ţara" şi se bucură de sprijinul populaţiei, a mai declarat Peskov, afirmând că, dacă o ţară "nu acţionează ferm şi nu îşi apără cu curaj interesele existenţiale, ea îşi va pierde independenţa, suveranitatea şi nu va mai putea lua propriile decizii". Moscova consideră 'neprietenoase' toate statele care i-au impus sancţiuni după invazia în Ucraina, inclusiv Japonia, SUA şi toate statele membre ale Uniunii Europene. La 14 mai, ministrul de externe rus Serghei Lavrov afirmase că ţările occidentale au declarat Rusiei un război hibrid total, acuzând SUA că au pregătit actuala criză încă de la finele Războiului rece, şi spunând că Moscova acceptă această provocare, potrivit RBC.ru. La rândul său, Dmitri Peskov a afirmat că Rusia "are totul" pentru a surmonta conflictul (din Ucraina) cu Occidentul, aşa cum Kremlinul îl numeşte în mesajele adresate audienţei interne, şi a asigurat că "la ora actuală, o ţară nu poate fi izolată nici economic, nici diplomatic, nici informaţional". "Avem propriile noastre tehnologii şi avem posibilitatea de a înlocui importurile", a asigurat el.

Ucraina nu pierde războiul, dar nici nu-l câștigă Foto: Twitter
Eveniment

Ucraina nu pierde războiul dar nu-l câștigă

Ucraina nu pierde războiul, dar nici nu-l câștigă, spune un fost diplomat american, Suriya Jayanti, într-o analiză publicată de revista Time. Jayanti a fost consilier pe probleme de energie la ambasada SUA de la Kiev. Revista Time a susținut constant cauza Ucrainei și pe președintele Zelenski, a cărui imagine a apărut de mai multe ori, în ultimele luni, pe coperta publicației. Ucraina nu pierde războiul, dar nici nu-l câștigă În analiza publicată la 14 mai, Jayanti arată că Ucraina nu câștigă războiul și este într-o situație mult mai rea decât vrea publicul din Vest să creadă. „Va avea nevoie de un ajutor în creștere pentru a câștiga”, explică fostul diplomat, care acum este director al unei companii americano-ucrainene specializată în „decarbonizare”. Ea arată că victoria ucraineană din zona Kiev a ascuns faptul că situația din Ucraina este mai rea decât pare. Iată câteva elemente prezentate de Jayanti: Înainte de începerea invaziei, autoritățile ucrainene controlau 60% din regiunea Luhansk, acum 80% este sub dominația rusă. Moscova a ocupat și 70% din regiunea Zaporojie.De la 7% din teritoriul ucrainean ocupat înainte de februarie, inclusiv Crimeea, acum Rusia și-a dublat suprafața controlată.Ucraina nu a publicat pierderile de vieți, dar experții citați de fostul diplomat vorbesc de 11.000 de morți și 18.000 de răniți, peste 10% din forța armată de care dispune Kremlinul. Desigur este mai puțin decât cei 35.000 de militari morți și răniți ai armatei ruse, arată ea.Influxul de voluntari, circa 16.000, nu pare să fi ajutat prea mult. Mulți nu sunt instruiți și sunt „doar o gură de hrănit în plus”.PIB-ul Ucrainei se va prăbuși cu 40-50%. Al Rusiei, cu 7% - afirmă ea, deși sunt și prognoze mai pesimiste, care trec de 10%. Blocarea porturilor la Marea Neagră face ca Ucraina să nu poată exporta grâne și nici nu poate importa carburanți. Pierderile zilnice, estimate la 170 de milioane de dolari. Sectorul energetic este pe cale să intre în incapacitate de plată, fiindcă mulți cetățeni nu-și pot plăti facturile.Naftogaz este într-o situație economică proastă, nu este clar cum va trece Ucraina iarna viitoare.Aproape șase milioane de ucraineni au părăsit țara. Acum circa 25 - 30.000 se reîntorc zilnic, dar ea estimează că mulți vor rămâne în Occident, dacă vor avea de ales între soarta copiilor și patriotism. Ucraina era deja confruntată cu o migrație masivă înainte de începerea invaziei ruse. Circa 4,8 milioane de locuri de muncă au fost pierdute urmare a invaziei. „Va fi nevoie de un angajament lung și profund” Autoarea atrage atenția și asupra deteriorării relațiilor interetnice din Ucraina, în relația cu vorbitorii de limbă rusă - o neîncredere care va dura multă vreme. „În ciuda dorinței noastre de a vedea în supraviețuirea Ucrainei o poveste despre David învingându-l pe Goliat și să ne încurajăm pentru că am donat praștia, țara este grav și periculos slăbită. Ucraina are nevoie de mai mult decât simboluri și arme. A nu pierde nu înseamnă a câștiga și va fi nevoie de un angajament lung și profund din partea lumii occidentale pentru a ajuta Ucraina să câștige și apoi să se vindece”, scrie Suriya Jayanti. Citește și: VIDEO Primele semne ale disidenței anti-Putin? Televiziunea rusă îl invită din nou pe colonelul Khodarenok care anunță: „Întreaga omenire este împotriva noastră”

Bombardamente rusești la 15 km de Polonia (sursa: Twitter/nexta)
Internațional

Bombardamente rusești la 15 km de Polonia

Bombardamente rusești la 15 km de Polonia. Rachetele rusești au vizat în cursul nopții vestul Ucrainei, avariind infrastructura feroviară din apropierea graniței cu Polonia, potrivit șefului administrației militare regionale din Lviv. Maksim Kozitski a declarat că locația lovită se află în apropierea orașului Yavoriv, care găzduiește, de asemenea, o mare bază militară. El a precizat că nu au fost raportate victime. Bombardamente rusești la 15 km de Polonia Sistemele de apărare aeriană au doborât trei rachete, a adăugat el. Primarul orașului, Andri Sadovi, a declarat că niciun sit din orașul Lviv nu a fost lovit. Citește și: Reacțiile lui Putin la anunțurile Finlandei și Suediei de a adera la NATO, din ce în ce mai nuanțate: de la amenințarea nucleară, la „Rusia nu are probleme cu aceste ţări” Pe Twitter, Sadovyi a spus că au fost două salve de rachete asupra regiunii în cursul nopții. Apărarea antiaeriană a funcționat bine, a spus Sadovyi, adăugând că nu era clar dacă orașul în sine a fost o țintă, potrivit CNN. https://twitter.com/nexta_tv/status/1526325999339708417 O serie de explozii au fost auzite în centrul orașului Lviv în jurul orei locale 00:45, la scurt timp după ce sirenele de alarmă aeriană au sunat în oraș. Yavoriv a fost lovit de cel puțin trei ori de la începutul războiului. În primul atac, asupra bazei militare de acolo, pe 13 martie, peste 30 de persoane au fost ucise. Locuri din Lviv au fost, de asemenea, lovite de rachete rusești în ultimele săptămâni, inclusiv o fabrică de piese de avion, un depozit de combustibil și mai multe substații electrice.

Securitatea cibernetică noul tip de război (sursa: Facebook/MirceaGeoana)
Internațional

Securitatea cibernetică, noul tip de război

Securitatea cibernetică, noul tip de război. Domeniul securităţii cibernetice face parte din noul tip de război, a afirmat, marţi, secretarul general adjunct al Alianţei Nord-Atlantice, Mircea Geoană. El a avut o intervenţie video în cadrul conferinţei "Building Blocks of Global Digitalisation: creating trust, deterrence & policy coordination through cyber diplomacy". Securitatea cibernetică, noul tip de război "Pe lângă dezinformare şi spionaj digital, domeniul securităţii cibernetice face parte din noul tip de război. În ziua invaziei (Ucrainei - n.r.) de către Rusia, au avut loc atacuri cibernetice la scară mare asupra guvernului, armatei şi infrastructurii critice. Folosirea în continuare a acestor atacuri are ca scop întreruperea sau oprirea sistemului de apărare cibernetică al Ucrainei", a punctat el. Citește și: Reacțiile lui Putin la anunțurile Finlandei și Suediei de a adera la NATO, din ce în ce mai nuanțate: de la amenințarea nucleară, la „Rusia nu are probleme cu aceste ţări” În acest context, secretarul general adjunct al NATO a apreciat consolidarea securităţii cibernetice drept "esenţială pentru creşterea rezilienţei societăţilor noastre şi pentru securitatea oamenilor noştri, pe timp de pace, în momente de criză şi în momente de conflict", potrivit Agerpres. "Este un aspect crucial pentru rolurile de apărare şi descurajare, de aceea este o prioritate a agendei NATO actuale", a subliniat Geoană. El a vorbit şi de sprijinul aliat pe care Ucraina îl primeşte în acest domeniu. "Experţii NATO din Bruxelles schimbă frecvent informaţii cu omologii lor ucraineni şi le oferă asistenţă", a precizat Mircea Geoană. Secretarul general adjunct al NATO a atras atenţia că Georgia şi Bosnia-Herţegovina "prezintă un risc de a fi ţinta unei agresiuni ruse". "Aşa că suplimentăm susţinerea noastră adaptată, atât din punct de vedere politic, cât şi practic, pentru a consolida rezilienţa şi să împiedicăm alte agresiuni, inclusiv în domeniul cibernetic", a punctat Mircea Geoană.

Ucraina contraatacă rușii fac pasul înapoi din Harkov (sursa: Twitter/Ukraine Weapons Tracker)
Internațional

Ucraina contraatacă, rușii fac pasul înapoi din Harkov

Ucraina contraatacă, rușii fac pasul înapoi din Harkov. Soldații ucraineni avansează spre nord și nord-est de Harkov, potrivit șefului administrației militare regionale din nord-estul orașului, în timp ce un contraatac care durează de câteva săptămâni se intensifică. Oleh Syniehubov a declarat marți la televiziunea ucraineană că luptele sunt în desfășurare la nord-est de al doilea oraș ca mărime din Ucraina, spre orașul Vovchansk, de-a lungul graniței dintre Rusia și Ucraina. Ucraina contraatacă, rușii fac pasul înapoi din Harkov Orașul a devenit o rută de realimentare pentru forțele rusești, în timp ce acestea încearcă să își susțină ofensiva în regiunile Donețk și Luhansk, mai la sud. Întreruperea acestei linii de aprovizionare ar putea compromite capacitatea rușilor de a-și consolida ofensiva spre Sloviansk și Kramatorsk. Citește și: Reacțiile lui Putin la anunțurile Finlandei și Suediei de a adera la NATO, din ce în ce mai nuanțate: de la amenințarea nucleară, la „Rusia nu are probleme cu aceste ţări” "Ostilități active au loc în așezările din nordul regiunii", a declarat Syniehubov. "Inamicul se concentrează pe menținerea pozițiilor. Trupele noastre trebuie să le respingă fiecare centimetru din teritoriul nostru", potrivit CNN. Siniebuhov a adăugat că avansurile ucrainene au ajutat la reducerea - dar nu la eliminarea - atacurilor de artilerie rusești asupra Harkovului. A existat "o liniște relativă în ultimele două săptămâni", a spus Syniebuhov. "Cu toate acestea, inamicul lovește uneori cu lovituri de artilerie". Luni au avut loc lovituri în districtele Saltivka și Shevchenkivski, în apropiere de Kharkiv, a adăugat Siniebuhov. "Două persoane au fost ucise și nouă au fost rănite în ultimele 24 de ore", a spus el.Syniebuhov a precizat că au continuat bombardamentele rusești asupra altor părți ale regiunii Harkov.

Misiunea din Mariupol s-a încheiat (sursa: Twitter/Hanna Liubakova)
Internațional

Misiunea din Mariupol s-a încheiat

Misiunea din Mariupol s-a încheiat. Forțele ucrainene și-au încheiat "misiunea de luptă" în orașul asediat Mariupol, potrivit unui comunicat al armatei țării. Comandanții unităților staționate în uriașa oțelărie Azovstal din oraș au primit ordin "să salveze viețile personalului lor", se mai arată în declarația Statului Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei. Misiunea din Mariupol s-a încheiat Sute de oameni au fost evacuați luni de la uzina siderurgică, ultima rezistență dintr-un oraș care a devenit un simbol al rezistenței ucrainene sub bombardamentele neîncetate ale Rusiei. Viceministrul ucrainean al Apărării, Hanna Malyar, a descris operațiunea de evacuare într-o declarație video separată, menționând că unele forțe ucrainene rămân la Azovstal. Citește și: Reacțiile lui Putin la anunțurile Finlandei și Suediei de a adera la NATO, din ce în ce mai nuanțate: de la amenințarea nucleară, la „Rusia nu are probleme cu aceste ţări” "Cincizeci și trei de persoane grav rănite au fost evacuate de la Azovstal către o unitate medicală din Novoazovsk pentru îngrijiri medicale", a declarat ea. "Alte 211 persoane au fost duse la Olenivka prin coridorul umanitar", potrivit CNN. În cadrul unei "proceduri de schimb", persoanele evacuate vor fi aduse în cele din urmă acasă, a mai spus Malyar. "Ucraina are nevoie de eroi ucraineni în viață", a declarat luni președintele ucrainean Volodimir Zelenski într-o declarație despre evacuare, mulțumind armatei și negociatorilor ucraineni, Comitetului Internațional al Crucii Roșii și Națiunilor Unite. "Cea de-a 82-a zi a apărării noastre se apropie de sfârșit. O zi dificilă. Dar această zi, la fel ca toate celelalte, are ca scop tocmai salvarea țării noastre și a poporului nostru", a declarat Zelenski. Ministerul rus al Apărării declarase anterior că a fost stabilit un armistițiu pentru a permite trecerea militarilor ucraineni răniți, potrivit agenției de presă de stat RIA Novosti.

Rușii au reluat atacurile asupra Odesei (sursa: Facebook/VolodimirZelesnki)
Internațional

Rușii au reluat atacurile asupra Odesei

Rușii au reluat atacurile asupra Odesei. Ucraina a raportat un alt atac cu rachete împotriva regiunii de coastă Odesa de la Marea Neagră, care a provocat pagube la infrastructură și a dus la un incendiu. Administrația militară regională din Odesa a declarat luni că "în urma unei lovituri cu rachete lansate de avioane strategice în regiunea Odesa, infrastructura turistică a fost avariată, clădirile au fost distruse și a izbucnit un incendiu". Rușii au reluat atacurile asupra Odesei Aceasta a precizat că Rusia a continuat să lovească podul deja grav avariat peste estuarul Nistrului, la sud de Odesa. Două persoane au fost rănite. Un context: Săptămâna trecută, un centru comercial și două hoteluri au fost lovite de lovituri militare rusești la Odesa, potrivit CNN. Citește și: România, marele atu al Ucrainei în criza cerealelor? Țara invadată de Rusia nu poate exporta grânele. Germania e sceptică, din cauza diferențelor de ecartament. Aurescu, optimist Trei rachete hipersonice Kinzhal au fost lansate dintr-un avion și și au lovit o "țintă de infrastructură turistică", a declarat un oficial ucrainean. Se dau lupte grele în Lugansk și Donetsk În regiunile Luhansk și Donețk, luptele continuă de-a lungul liniilor de front care se întind pe câteva sute de kilometri. Ucrainenii raportează, de asemenea, continuarea luptelor în zonele din est, unde forțele rusești încearcă să pătrundă. Cele mai grele lupte par să se desfășoare în două locații: în jurul orașelor industriale din Luhansk și în zonele rurale de la nord de orașul Sloviansk din Donețk. Statul Major ucrainean a declarat luni că "inamicul și-a concentrat principalele eforturi în direcția Donețk… și pregătește o ofensivă a forțelor concentrate în zona Izium".Rușii și-au întărit prezența în jurul Iziumului, în efortul de a înainta mai mult spre sud, iar în weekend au fost raportate lupte grele în zonă. Statul Major General a declarat că în trei zone de pe linia frontului - Lyman, Bakhmut și Kurakhiv -forțele rusești au continuat să avanseze și luptele au continuat. Dar a afirmat, de asemenea, că într-o altă zonă, Avdiivka, unitățile rusești s-au retras. Forțele rusești continuă să bombardeze Severodonetsk, potrivit oficialilor locali. Serhii Hayday, șeful administrației militare din Luhansk, a declarat că două persoane din oraș au fost ucise în cel mai recent bombardament. El a spus că au fost bombardate intens mai multe orașe și sate din zonă, dar că forțele rusești au fost forțate să se retragă în apropierea orașului Borivske, la sud de Severodonetsk.

Rusia amenință Finlanda și Suedia (sursa: Themoscowtimes.com)
Eveniment

Rusia amenință Finlanda și Suedia

Rusia amenință Finlanda și Suedia. Aderarea Finlandei și a Suediei la NATO ar fi o "greșeală" cu "consecințe profunde", a declarat luni ministrul adjunct de externe al Rusiei, Serghei Ryabkov, potrivit agenției de presă de stat TASS. Duminică, guvernul finlandez și-a semnalat intenția de a se alătura NATO, lăsând în urmă decenii de neutralitate și ignorând amenințările rusești de represalii, în timp ce țara nordică încearcă să își consolideze securitatea pe fondul războiului în curs de desfășurare din Ucraina. Rusia amenință Finlanda și Suedia Partidul de guvernământ din Suedia a declarat ulterior că va susține, de asemenea, aderarea la alianță. "Ei nu ar trebui să își facă iluzii că noi pur și simplu vom suporta acest lucru", a declarat Ryabkov, potrivit TASS, calificând decizia celor două state, "o altă greșeală gravă cu consecințe de mare amploare". Citește și: România, marele atu al Ucrainei în criza cerealelor? Țara invadată de Rusia nu poate exporta grânele. Germania e sceptică, din cauza diferențelor de ecartament. Aurescu, optimist Aderarea Finlandei la NATO - a cărei finalizare va dura probabil luni de zile - ar aduce alianța militară americană la ușa Rusiei, întrucât cele două națiuni au o graniță comună de 830 de mile (1.335 de kilometri), potrivit CNN. "Faptul că securitatea Suediei, ca și cea a Finlandei de altfel, nu va fi întărită ca urmare a acestei decizii, este complet evident pentru noi", a declarat Ryabkov, potrivit TASS. "Nivelul general de tensiune militară va crește și va exista mai puțină predictibilitate în această zonă. Este păcat că bunul simț este sacrificat în favoarea unor idei fantomatice despre ce ar trebui făcut în situația actuală".

Drama de la Azovstal continuăl (sursa: Twitter/Θανάσης Νάκος)
Internațional

Drama de la Azovstal continuă

Drama de la Azovstal continuă. Rusia a refuzat duminică să negocieze cu privire la posibilitatea eliberării combatanţilor ucraineni ai batalionului naţionalist Azov, baricadaţi de mai multe săptămâni în tunelurile combinatului siderurgic Azovstal, pe care i-a calificat drept "criminali de război", relatează EFE. "A face din criminalii de război ai Azov obiectul unor negocieri politice este o blasfemie faţă de istoria anului 1941", când Germania a invadat Uniunea Sovietică, a declarat Vladimir Medinski, negociatorul şef al rus pe canalul său Telegram. Drama de la Azovstal continuă În Ucraina însă, Rusia de astăzi a lui Vladimir Putin este comparată cu regimul pe care Medinski, unul din istoricii îndrăgiţi ai preşedintelui rus, îl înfierează, potrivit media ucrainene, care scrie că începerea invaziei a amintit multor ucraineni un foarte popular cântec din anii celui de-al Doilea Război Mondial, "Baticul albstru": "La 22 iunie, fix la ora 04:00, Kievul a fost bombardat şi nouă ni s-a comunicat că războiul a început...". Invazia rusă a început în Ucraina la 24 februarie, la 04:00 dimineaţa, iar două zile mai târziu ministrul leton de externe, Edgar Rinkevici, scria pe blogul său de pe Twitter: "Ruşilor, asta acum e despre voi: 'Exact la ora patru, Kievul a fost bombardat şi ni s-a comunicat că războiul a început'". Citește și: România, marele atu al Ucrainei în criza cerealelor? Țara invadată de Rusia nu poate exporta grânele. Germania e sceptică, din cauza diferențelor de ecartament. Aurescu, optimist Medinski (născut de fapt în RSS Ucraineană), care în perioada cât a fost ministru rus al culturii (2012-/2020) a contribuit la rescrierea istoriei Rusiei pentru a corespunde actualei politici a Kremlinului, consideră eronat şi impropriu a compara apărarea Azovstal cu rezistenţa apărătorilor fortăreţei Brest (Belarus) în 1941 în faţa înaintării de neoprit a trupelor naziste. Combatanţii Azov, susţine oficialul rus, repetând narativul Kremlinului, "au târât sute de civili în tuneluri, luându-i ca ostatici", "au propus schimbarea ostaticilor civili pe hrană şi medicamente" şi "au împuşcat în spate ostatici şi civili din ţara lor". De fapt, după cum susţin observatori ucraineni şi chiar jurnalişti ruşi, precum Iulia Latânina, civilii din Mariupol s-au refugiat în combinatul siderurgic Azovstal, pentru că în primele săptămâni ale războiului era un loc sigur în faţa bombelor în rachetelor ruseşti, pentru ca apoi forţele ruse să înceapă să bombardeze oţelăria. Cei din batalionul Azov au împărţit ultima bucată de pâine cu civilii, iar "minciunile Moscovei" pot fi uşor demontate, declară rude ale combatanţilor, care la 14 mai s-au adresat după ajutor preşedintelui Chinei, Xi Jinping, cu rugămintea de a interveni pe lângă omologul său rus Vladimir Putin pentru a-i lăsa pe cei rămaşi la Azovstal să plece într-o ţară terţă, potrivit Focus.ua. Stavr Vişneţki, tatăl unuia dintre combatanţii Azov, a propus evacuarea celor rămaşi la oţelărie într-o terţă ţară, cu condiţia ca ei să nu mai participe la ostilităţi. Când se referă la crime de război comise de cei din Batalionul Azov, Medinski se referă la "genocidul" comis - potrivit Moscovei - în ultimii opt ani de armata ucraineană împotriva populaţiei civile din Donbas, notează EFE. Atunci când a anunţat "operaţiunea specială militară" rusă în Ucraina, Vladimir Putin a invocat "denazificarea" Ucrainei ca unul dintre argumente, în timp ce i-a numit pe neonazişti drept "bastarzi". În opinia mai multor jurnalişti ucraineni, dar şi ruşi (independenţi), Putin nu poate ierta 'Azovului' faptul că în 2014 a eliberat Mariupolul de sub separatiştii proruşi, care cuceriseră pentru scurt timp acest oraş-port la Marea Azov. Din cei 900 de membri ai batalionului, cel mult 180 pot fi numiţi radicali, conform analistului ucrainean Vitali Kaţenelson. Din 2015, batalionul Azov face parte din Garda Naţională a Ucrainei şi este unul dintre cele mai instruite unităţi ucrainene. Deşi Putin a ordonat suspendarea asaltului asupra combinatului, oţelăria este supusă unor bombardamente intense, potrivit autorităţilor ucrainene. Soldaţii ruşi au folosit duminică bombe incendiare sau cu fosfor alb împotriva combinatului siderurgic. Temperatura lor de ardere ajunge la 2000-2500 de grade Celsius, a indicat un consilier al primarului ucrainean al Mariupolului.

Rușii au pierdut o treime din forța de luptă terestră (sursa: Twitter/@GeneralStaffUA)
Eveniment

Rușii au pierdut o treime din forța de luptă terestră

Rușii au pierdut o treime din forța de luptă terestră. Rusia a pierdut probabil aproximativ o treime din forțele terestre pe care le-a desfășurat în Ucraina, iar ofensiva sa în regiunea Donbas "a pierdut din elan și a întârziat semnificativ față de program", au declarat duminică serviciile de informații militare britanice. "În pofida unor progrese inițiale la scară mică, Rusia nu a reușit să obțină câștiguri teritoriale substanțiale în ultima lună, menținând în același timp niveluri constant ridicate de uzură", a declarat pe Twitter Ministerul britanic al Apărării. Rușii au pierdut o treime din forța de luptă terestră "Rusia a suferit acum probabil pierderi de o treime din forța de luptă terestră pe care a angajat-o în februarie". Acesta a precizat că este puțin probabil ca Rusia să își accelereze dramatic ritmul de avansare în următoarele 30 de zile. Citește și: România, marele atu al Ucrainei în criza cerealelor? Țara invadată de Rusia nu poate exporta grânele. Germania e sceptică, din cauza diferențelor de ecartament. Aurescu, optimist De la invazia Rusiei din 24 februarie, armata ucraineană i-a forțat pe comandanții ruși să renunțe la un avans asupra capitalei Kiev, înainte de a obține câștiguri rapide în nord-est și de a-i îndepărta de al doilea oraș ca mărime, Harkov, potrivit Reuters. O contraofensivă ucraineană a fost în curs de desfășurare în apropierea orașului Izium, deținut de ruși, deși armata ucraineană a raportat duminică că forțele rusești avansează în altă parte în regiunea Donbas, principalul teatru de război în ultima lună.

Forțele ucrainene ajung la granița de lângă Harkov (sursa: Captura video)
Eveniment

Forțele ucrainene ajung la granița de lângă Harkov

Forțele ucrainene ajung la granița de lângă Harkov. O unitate ucraineană care luptă la nord de Harkov anunță că a ajuns la granița cu Rusia, cu mesajul: "Am ajuns la granița cu Rusia: "Domnule președinte, am reușit!" O înregistrare video difuzată de unitate arată un mic grup care duce un țăruș albastru și galben la linia de frontieră. https://twitter.com/olex_scherba/status/1525967632524091394 Forțele ucrainene ajung la granița de lângă Harkov Armata ucraineană a declarat luni că, în jurul Harkovului, "inamicul își concentrează principalele eforturi pentru a-și menține pozițiile și a împiedica înaintarea trupelor noastre" în direcția frontierei. Citește și: România, marele atu al Ucrainei în criza cerealelor? Țara invadată de Rusia nu poate exporta grânele. Germania e sceptică, din cauza diferențelor de ecartament. Aurescu, optimist În ultimele zile, forțele ucrainene au avansat spre graniță în mai multe locuri la nord și est de Harkov, al doilea oraș ca mărime al țării înainte de începerea invaziei, pe măsură ce forțele rusești s-au retras, potrivit CNN. Oficialii ucraineni au declarat săptămâna trecută că au eliberat sate de la periferia orașului. Avansurile lor amenință jena simbolică de a expulza forțele Kremlinului înapoi la propria graniță, în timp ce reprezintă o amenințare strategică de a tăia liniile de aprovizionare ale Rusiei în Ucraina și forțele sale mai la sud în regiunea Donbas.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră