miercuri 09 septembrie
Login Contact
DeFapt.ro

litoral

20 articole
Investigații

EXCLUSIV Extinderea plajelor, un dezastru ecologic de un miliard de euro: curenți mortali, țărm distrus, faună și floră marine periclitate

Picioarele ți se afundă în nisipul fin, auriu, valurile sunt line și se sparg ușor de plaja care se scurge ușor în mare, până departe. Adâncimea apei crește încet și la câteva zeci de metri de țărm marea îi ajunge unui adult doar până la brâu. Este perla litoralului românesc, plaja de la Mamaia a Mării Negre. Corecție: era perla litoralului românesc. Azi, este un câmp minat pentru turiștii care se aventurează să intre în mare sau să stea la soare. La fiecare pas, pietre ascuțite și bucăți de scoici fac mersul desculț o probă de curaj și anduranță. Tălpile nu mai sunt mângâiate de nisip mătăsos, ci se lovesc de o suprafață care pare a fi ciment acoperit de nisip grosier. Plajă uriașă și pustie la Mamaia în vara anului 2026 (sursa: defapt.ro) Iar intrarea în apă nu se mai face pe o pantă dulce, ci sărind ca de pe o trambulină  care poate să aibă și un metru înălțime: valurile agitate au construit o mini-faleză care se înalță și se întărește de la an la an. Nici în apă nu lipsesc capcanele: salvamarii se plâng că plaja submersă dulce s-a transformat într-un hău – la puțini metri de mal, fundul apei cade brusc, îngrozind copiii și pe înotătorii neexperimentați și crescând volumul de intervenții al salvatorilor marini. Schimbările șocante au avut loc în numai câțiva ani. Și nu doar pe plaja Mamaia, ci mai pe tot litoralul românesc al Mării Negre. Și nu au fost provocate de vreun dezastru natural. Ci de un tsunami uman de incompetență și rea-voință care a costat un miliard de euro, bani din taxele cetățenilor UE. Este vorba de programul de extindere a plajelor românești la Marea Neagră, pentru care s-a invocat eroziunea accentuată. Proiectul a început în 2008 Programul a fost inițiat și gestionat de Administrația Națională „Apele Române” (ANAR), prin Administrația Bazinală de Apă Dobrogea-Litoral (ABADL). ANAR a fost titularul, ABADL - beneficiarul și structura de implementare. Cronologia programului arată că lucrările au fost precedate de mai multe studii. Între 2008 și 2010, compania Halcrow a coordonat cercetarea de fundamentare, cu participarea Universității din București, a institutelor GeoEcoMar și „Grigore Antipa” Constanța. A urmat studiul de fezabilitate Halcrow din 2011 și Master Planul „Protecția și reabilitarea zonei costiere”, finalizat în 2012. În 10 iulie 2013, asocierea Romair Consulting–MGGP a primit contractul de asistență tehnică și supervizare pentru prima etapă, în valoare de 9.678.634 de lei fără TVA. La 26 februarie 2015, Romair Consulting și Arcadis Nederland au primit un al doilea contract, de 12.884.894,40 lei fără TVA, pentru pregătirea fazei a II-a. Acordul de mediu pentru această fază a fost emis la 11 noiembrie 2016. 85%, finanțare europeană Programul de investiții a avut două faze. Prima, pentru Mamaia Sud, Tomis Nord, Tomis Centru, Tomis Sud și Eforie Nord, a costat 544 de milioane de lei și a fost raportată ca încheiată în decembrie 2015; peste 465 de milioane au provenit din Fondul de Coeziune al Uniunii Europene. Pentru faza a II-a, contractul de finanțare a fost semnat în noiembrie 2018, valoarea totală estimată atunci fiind de 752 de milioane de euro. Comisia Europeană a precizat ulterior că această fază a primit aproximativ 186 de milioane de euro din fondurile de coeziune ale POIM 2014–2020 și, după etapizarea proiectului nefinalizat până la sfârșitul lui 2023, încă aproximativ 359 de milioane de euro din programele perioadei 2021–2027. În schema comunicată public de ANAR, 85% din valoarea fără TVA era contribuție europeană, 15% cofinanțare națională, iar TVA era suportată integral de bugetul de stat. Lucrări de un miliard de euro Lucrările de extindere a plajelor au început în 2012, în sectorul Tataia. Au urmat Tomis Nord, la sfârșitul lui 2014, apoi Mamaia Sud, Tomis Centru, Tomis Sud și Eforie Nord, în perioada 2015–2016. Intervenția dintre Tomis Centru și Tomis Sud, unde două plaje au fost unite, s-a încheiat la mijlocul anului 2018. Faza următoare a debutat la Năvodari–Mamaia la sfârșitul lui 2020 și s-a finalizat la jumătatea lui 2023. La Eforie Nord–Eforie Sud, lucrările s-au desfășurat între începutul lui 2022 și începutul lui 2024. Proiectele din Olimp, Neptun, Jupiter, Venus, Saturn și Mangalia au început la sfârșitul lui 2023, iar cel din Costinești la mijlocul lui 2024. În aprilie 2026, unele loturi, inclusiv Costinești, Mangalia–Saturn și 2 Mai, nu erau încă finalizate. Documentele disponibile nu indică un cost total definitiv, deoarece mai multe contracte nu sunt închise financiar. Valorile inițiale ale celor 11 loturi din faza a II-a însumează aproximativ 2,574 miliarde de lei fără TVA. Potrivit ultimelor valori comunicate de Apele Române, totalul provizoriu ajunge la circa 2,699 miliarde de lei fără TVA. Romair Consulting a estimat valoarea întregului proiect aprobat la puțin peste un miliard de euro. Finanțarea europeană pentru faza a II-a a însumat aproximativ 545 de milioane de euro. Olandezii de la Van Oord au luat marele pot După cum arată documentele publice, majoritatea companiilor care au câștigat lucrări sunt străine. Astfel, lotul 1, Edighiol–Periboina, a fost atribuit pe 7 februarie 2019 asocierii STRABAG–Pomgrad, pentru 34.642.204,25 lei. Lotul 2, Mamaia, a fost atribuit pe 4 septembrie 2019 companiei Boskalis, pentru 196.499.328,79 lei inițial (în final, 198.632.736,23 lei). Pentru lotul 3, Tomis–Cazino, lucrarea a fost câștigată pe 25 martie 2019 de asocierea Franco Giuseppe–Modimar, cu oferta de 28.424.402,10 lei. Lotul 4, Agigea, a fost câștigat pe 18 iunie 2019 de către aceeași asociere, pentru 27.970.074,09 lei. Lotul 5, Eforie, a fost atribuit pe 18 decembrie 2019 companiei olandeze Van Oord pentru 394.956.415,36 lei inițial (în final, 475.185.995,15 lei). Lotul 6, Costinești, a ajuns, pe 12 octombrie 2023, tot la Van Oord, care a ofertat 391.083.156 de lei. Lotul 7, Olimp, a fost atribuit pe 9 decembrie 2022 din nou companiei Van Oord, pentru 314.059.925,77 lei. Lotul 8, Jupiter–Neptun, a fost contractat pe 21 septembrie 2022 tot de către Van Oord, cu 220.013.079,90 lei. Lotul 9, Balta Mangalia–Venus–Aurora, a fost atribuit pe 22 august 2022 și contractat la 21 septembrie 2022, din nou, cu Van Oord, pentru 415.819.264,40 lei. Lotul 10, Mangalia–Saturn, a fost atribuit pe 9 noiembrie 2023 aceleiași companii olandeze Van Oord, pentru 357.504.766 de lei inițial (în final, 386.492.515,57 lei. Lotul 11, 2 Mai, atribuit în aceeași zi tot companiei Van Oord, pentru 192.711.164 de lei inițial (în final, 207.158.518,26 lei). Câștigătorii, după cum se vede și în lista de mai sus, au fost în principal grupuri internaționale de inginerie marină. STRABAG a participat împreună cu Pomgrad Inženjering, companie croată înființată în 1947 și cumpărată de grupul austriac în 2008. În acționariatul STRABAG a fost implicat oligarhul rus sancționat Oleg Deripaska, care susține că nu mai controlează grupul de construcții. Contractul asocierii, de 34,6 milioane de lei, privea stăvilarele Edighiol și Periboina, nu o plajă turistică propriu-zisă. Boskalis este parte a unui grup olandez specializat în dragaj și lucrări maritime; societatea românească Boskalis SRL este deținută de două entități Boskalis din Olanda, iar grupul avea ca acționar important structuri din grupul HAL. Franco Giuseppe, liderul asocierii care a primit loturile Tomis–Cazino și Agigea, este o companie italiană fondată în Calabria în 1968. Filiala românească, înființată în 2013, raportase pentru 2022 aproximativ 6,5 milioane de lei cifră de afaceri, pierdere și trei angajați. Van Oord, tot un mare antreprenor olandez de lucrări maritime, a concentrat cele mai multe și mai valoroase loturi: Eforie, Costinești, Olimp, Jupiter–Neptun, Balta Mangalia–Venus–Aurora, Mangalia–Saturn și 2 Mai. Circa 546 de milioane de euro însumează contractele sale cumulate din ambele faze ale programului de extindere a plajelor românești la Marea Neagră. Praf în ochi și nisip grosier sub tălpi Una dintre schimbările vizibile aduse de extinderea plajelor a fost modificarea materialului și a profilului plajelor. Profesorul Alfred Vespremeanu-Stroe, de la Facultatea de Geografie a Universității București, specialist în țărmuri marine, a explicat că una din principalele erori ale programului de extindere a plajelor a fost folosirea nisipului de pe fundul mării. Potrivit lui Vespremeanu, sedimentul extras de la aproximativ 25 de metri adâncime este grosier, nesortat, bogat în carbonați și fragmente de scoici. La suprafață, carbonații favorizează cimentarea, iar granulele mari formează o pantă mai abruptă decât nisipul fin din Mamaia. Rezultatul este o plajă mai tare, cu cochilii persistente și intrare în apă brusc adâncă. Plaja de la Mamaia este un covor de scoici (sursa: defapt.ro) Marea a devenit mult mai periculoasă Observațiile din teren ale salvamarilor confirmă descrierea științifică. Gabriel Vișa, salvamar la Mamaia, ne-a relatat în iulie 2026: „Din cauză că s-a extins plaja, marea nu mai e pe nivele. La mal este apă mică, iar la doar câțiva metri în larg este foarte adâncă. Curenții și valurile sunt foarte puternice.” Gabriel Vișa, salvamar la Mamaia, vara 2026 (sursa: defapt.ro) Gabriel Culea, coordonatorul salvamarilor din Constanța, ne-a spus că în anumite sectoare adâncimea de 1,5 metri, atinsă anterior abia după 100–150 de metri de la mal, apare acum după 10–15 metri și că, în apropierea digurilor, se formează curenți circulari mai puternici. „E clar că în zona digurilor, înainte exista un singur dig în Mamaia, se formează niște curenți circulari. Pentru persoana care nu știe să înoate va fi foarte greu. După extinderea plajelor, curenții au devenit mai puternici. Puterea valurilor este mult mai mare acum pentru că înaninte aveai o adâncime de un metru și la 100 de metri în larg”, a arătat Culea. Doi salvamari în apă, cu bărci și skijet, pe plaja de la Mamaia, vara 2026 (sursa: defapt.ro) Noile diguri creează curenți mortali Specialiștii de la Facultatea de Geografie a Universității București au realizat un studiu științific care arată că, după ce plajele de pe litoralul românesc al Mării Negre au fost extinse și noi diguri au fost construite, curenții marini s-au înmulțit și au devenit mult mai priculoși pentru turiști. Raportul final al studiului intitulat RO-RIP a identificat curenți rip frecvenți pe 18 dintre cele 34 de sectoare de plajă analizate, cu maxime la Eforie Nord și Costinești. Pe bariera Techirghiol, între Tabăra Luminița și Portul Belona, au fost inventariați aproximativ zece curenți pe un kilometru. Modelarea a arătat că, după construirea digurilor, poate apărea între Portul Belona și digul sudic un curent major cu viteze medii de aproximativ 0,6 metri pe secundă, față de maxime de circa 0,4 metri pe secundă în configurația din 2021. În bazinul nou delimitat s-au format doi curenți clasici care nu existau în scenariile anterioare. Concluzia prudentă a raportului a fost că „este posibil ca prezența digurilor să crească riscurile” în anumite condiții. Studiul explică și care este mecanismul care face ca curenții să devină mai periculoși: se combină panta submersă mai mare, nisipul grosier și digurile transversale. Valurile din nord-est sunt deviate și reflectate, iar circulația longitudinală se fragmentează, favorizând curenți spre larg. Digurile paralele și oblice pot reduce și schimbul de apă. Cum au apărut bălți pline de agenți patogeni Mai mult, a crescut și riscul de acumulare a agenților patogeni în golfurile slab ventilate. Astfel, după cum arată profesorul Vespremeanu, „Foarte interesant și cazul Constanței, în care, dincolo de lățirea asta exagerată, făcută din nord, de la plaja Trei Papuci, până în sud, la plaja Modern, au construit și un sistem de diguri foarte curios, în care, pe lângă o plajă mai mult decât dublu decât era necesar ca lățime, ai diguri oblice, dar și un dig paralel, care, practic, închid complet circulația apelor, nu mai ai ventilație. Pe o astfel de plajă, vara, va fi o concentrație extrem de ridicată a agenților patogeni, precum Escherichia coli, deci astea sunt plaje care, dacă sunt bine monitorizate, ar trebui să stea o mare parte din timp închise în sezonul estival, la cum sunt desenate, în condițiile în care avem totuși mii de utilizatori într-un asemenea minigolf creat. Un sistem litoral prost ventilat. Neventilat, practic. Fiindcă, în condiții normale, avem o circulație longitudinală, adică curenți în lungul țărmului, care nu prezintă pericol nici pentru înotători, și care ventilează foarte bine. Asta este circulația clasică pe coasta românească, nord-sud dominantă, dar și reversul, de la sud la nord. Cu astfel de sisteme de golfuri omega, nu mai sunt ventilate, deci devin ca niște bălți”. Vegetația marină, afectată Extinderea masivă a plajelor românești de la Marea Neagră are și un impact ecologic foarte vizibil. Institutul Național de Crcetare-Dezvoltare Marină „Grigore Antipa” ne-a comunicat că „nu a realizat studii specifice dedicate evaluării impactului lucrărilor aferente proiectului de reducere a eroziunii costiere și de extindere a plajelor din sudul litoralului românesc”, dar că, „în cadrul unor proiecte de cercetare derulate de Institut au fost însă desfășurate activități de identificare și cartare a distribuției vegetației acvatice marine (iarbă de mare și alge) în zona de mică adâncime aferentă sectorului sudic al litoralului românesc. Pe baza observațiilor rezultate din activitățile de monitorizare desfășurate de Institut în zona de sud a litoralului, zonele cu vegetație marină identificate anterior au fost afectate sau urmează să fie afectate în cursul anului 2026 ca urmare a implementării lucrărilor de reducere a eroziunii costiere și de extindere a plajelor. Totodată, habitatele de piatră din zonele de mică adâncime, împreună cu suprafețele acoperite de vegetație marină monitorizate de Institut, vor fi acoperite cu nisip în urma procesului de extindere a plajelor.” Fauna submarină de stânci, distrusă Fenomenul a fost observat și de cercetători ai Institutului GeoEcoMar. Biologul Adrian Teacă, de exemplu, a arătat că unele habitate marine sunt în pericol să dispară. „ Am făcut observații prin scufundare. (…) Latura negativă, în opinia specialiștilor, nu te apuci să nisipezi în zonele pietricole. În zonele unde piatra este în cadrul natural, cum e în zona sudică. În momentul în care vii cu nisip peste zona aia automat se duce la pierderea unor habitate de fund stâncos, dur, care se acoperă cu sedimente. (…) Dacă e să vorbim strict local, pe zonele sudice, unde s-a acoperit stânca, a dispărut fauna asociată stâncilor. În mare parte midiile și algele de coastă. Vor dispărea algele brune, dar nu vor dispărea de tot. Proiectul în sine prevede și relocări de plante. Adică se iau din zona care urmează să fie înnisipată bucăți de rocă, cu piatră cu tot, și mută în zonele deja înnisipate, într-un mediu gata format. Să sperăm că acele relocări vor avea succes și că plantele vor crește în noile medii. Dacă nu se vor face relocările automat se vor pierde. Eu sper că se vor reloca așa cum prevedea proiectul. În contractul de execuție al Van Oord era prevăzut să recreeze habitatele pierdute din zonele înnisipate.” Singurele bivalve de pe litoralul românesc, periclitate Pentru fauna marină, Eforie este cazul cel mai sensibil. Studiul de evaluare adecvată a programului de extindere a plajelor descria plaja submersă de aici drept singurul sector din sud care își păstrase hidrodinamica naturală și singurul loc în care mai supraviețuiau Donacilla cornea și Donax trunculus, două bivalve considerate indicatori ai apei marine de bună calitate. Potrivit propunerilor făcute în studiul de evaluare adecvată, pentru protecția celor două bivalve erau necesare proceduri atente de relocare în timpul lucrărilor. Este neclar în acest moment dacă acestea au fost realizate și dacă fauna menționată a supraviețuit șantierului de extiundere a plajelor din Eforie. Dezastru vizibil din satelit Scopul principal al programului de extindere a plajelor românești la Marea Neagră este stoparea eroziunii țărmului. Dar un studiu științific arată că efectul de stopare a eroziunii a fost obținut doar parțial și că, pe unele plaje, gradul de eroziune chiar a crescut. Studiul, publicat în 2026 în revista științifică Geocarto International și intitulat „Understanding shoreline shifts along Romania's southern Black Sea coast: a multidecadal (1984–2024) satellite-based analysis”, urmărește evoluția liniei țărmului pe o perioadă de 40 de ani și concluzionează că lucrările de înnisipare nu au avut un efect uniform asupra tuturor plajelor. Autorii studiului – Andrei Toma, Ionuț Șandric, Bogdan-Andrei Mihai, Albert Scrieciu și Adrian Stănică – au analizat imagini satelitare Landsat și Sentinel-2 din perioada 1984-2024, completate cu măsurători GNSS realizate în teren. Pe baza acestora au calculat rata anuală de modificare a liniei țărmului și au comparat evoluția plajelor înainte și după cele mai recente lucrări de reducere a eroziunii costiere. Plaja Mamaia se erodează după lucrări Astfel, dacă unele sectoare de litoral au avut o evoluție favorabilă după lucrările de reducere a eroziunii costiere, studiul publicat în Geocarto International identifică și zone în care comportamentul plajelor s-a modificat într-un sens opus. În aceste cazuri, cercetătorii au observat apariția unor procese de eroziune sau diminuarea semnificativă a tendințelor de acumulare existente înainte de intervenție. Unul dintre cele mai evidente exemple este zona A2 (Mamaia Sud). Înainte de lucrările de înnisipare, aproape întreaga plajă avea un comportament stabil. Analiza arată că 92% dintre transecte erau stabile, iar restul de 8% prezentau acumulare, fără ca cercetătorii să identifice sectoare aflate în eroziune. După finalizarea lucrărilor, situația s-a modificat semnificativ. Două clădiri abia se văd de după coama plajei la Mamaia (sursa: defapt.ro) Studiul arată că 65,2% dintre transecte au devenit erozionale, numai 8,7% au rămas stabile, iar 26,1% au continuat să acumuleze sedimente. Și indicatorii statistici confirmă această schimbare. Rata medie anuală a evoluției liniei țărmului a trecut de la +0,17 metri pe an înainte de intervenție la −0,61 metri pe an după lucrări. În același timp, variabilitatea evoluției aproape s-a cvadruplat, deviația standard crescând de la 0,27 la 1,20. Acest rezultat înseamnă că, în perioada analizată, litoralul din acest sector nu numai că și-a pierdut tendința de acumulare, ci a început să prezinte un comportament predominant erozional. Șocant: plaja Tomis Centru pierde anual un metru după extindere Cel mai pronunțat rezultat negativ identificat de cercetători apare în zona A5 (Tomis Centru). Înainte de înnisipare, toate transectele analizate prezentau acumulare. Autorii notează că „înainte de intervenție, condițiile erau în întregime acumulative”, însă după lucrări „100% din linia țărmului a trecut la eroziune”. Și valorile medii confirmă această schimbare radicală. Rata medie anuală s-a modificat de la +0,97 metri pe an înainte de lucrări la −0,83 metri pe an după finalizarea acestora. În concluziile studiului, zona A5 este prezentată drept o excepție și dintr-un alt motiv. În timp ce majoritatea sectoarelor au devenit mai variabile după intervenții, aici variabilitatea chiar a scăzut, deoarece toate transectele au început să se comporte aproape identic, toate fiind afectate de retragerea liniei țărmului. Autorii explică: „Zona A5 a reprezentat o excepție, prezentând o scădere a variabilității concomitent cu un răspuns uniform erozional după înnisipare, toate transectele indicând o retragere constantă a țărmului, indiferent de poziția lor în cadrul zonei.” Un alt sector unde evoluția s-a modificat este A6, aflat tot în zona Tomis Centru. Înainte de intervenție, aproape întreaga plajă prezenta acumulare: 93,3% dintre transecte avansau, iar restul de 6,7% erau stabile. După lucrări, situația s-a schimbat. Majoritatea transectelor au devenit stabile, numai 9,1% au rămas în acumulare, iar 18,2% au intrat în categoria eroziunii. Din punct de vedere statistic, rata medie anuală a coborât de la +0,70 metri pe an la −0,02 metri pe an, ceea ce înseamnă că tendința pozitivă observată anterior aproape a dispărut. La Eforie Nord, plaja era stabilă. Acum se erodează Rezultate nefavorabile sunt identificate și în zona B1 (Eforie Nord). Înainte de lucrările de reducere a eroziunii, toate transectele analizate erau încadrate în categoria stabilității. După înnisipare, însă, 48,6% dintre transecte au devenit erozionale, 37,8% au rămas stabile, iar 13,5% au fost încadrate în categoria acumulării. Valorile medii arată aceeași tendință. Rata medie anuală a evoluției liniei țărmului a trecut de la +0,09 metri pe an înainte de intervenție la −0,33 metri pe an după aceasta, iar variabilitatea aproape s-a cvadruplat. Consultantul a ignorat total recomandările oamenilor de știință Totuși, cum a fost posibil ca un program uriaș, de aproximativ un miliard de euro, să fie atât de controversat din punct de vedere al rezultatelor? Pentru profesorul Alfred Vespremeanu-Stroe, explicația este că Apele Române nu au respectat indicațiile cercetătorilor care au participat la realizarea studiului care a stat la baza programului. „Este un proiect comandat de Apele Române și s-a desfășurat în intervalul 2008-2010. A fost contractat de compania britanică Halcrow. Care, bineînțeles, a subcontractat imediat serviciile cercetătorilor științifici din trei institute. De fapt, din trei organizații din România, fiindcă a fost Universitatea din București, respectiv echipa noastră, pe partea de geomorfologie, apoi Institutul de Geologie Marină și Ecologie GeoEcoMar și Institutul din Constanța. La finalul proiectului, adică în 2010, când am făcut raportul de fundamentare științifică, noi am recomandat să nu se intervină pe țărmul Deltei Dunării, ci doar pe litoralul sudic, adică la sud de Năvodari, între Năvodari și 2 Mai și punctual, adică se poate interveni, asta era concluzia, pe acele sectoare de țărm care au o eroziune medie mai mare de un metru pe an. Și care, evident, nu însemna mai mult de undeva la circa 20% din totalul coastei sudice Năvodari – 2 Mai. Și am fost foarte mirați să vedem că proiectul începe să fie implementat, mult mai târziu, fără să mai fie nici un fel de etapă de consultare. În primul rând, cu specialiștii implicați atunci, respectiv cu noi și cu colegii din cele două institute. (...) În aparență, pare doar un proiect pozitiv, benign. Nu e așa. Intervențiile ar fi trebuit să fie punctuale, pe sectoarele erozive, intens erozive. Fiindcă orice astfel de intervenție, dincolo de costurile foarte mari, înseamnă un grad ridicat de artificializare. (...) De ce nu este un proiect rațional: fiindcă niciodată nu iei un țărm de zeci de kilometri și-l lățești otova, fără nici un fel de discriminare. Trebuie să ai o soluție adresată unor probleme, care sunt mereu locale, precum plaja X, hotelul Y, bariera litorală Z, în care intervii, faci modelări, vezi exact cum intervii, nu stabilești, ca în anii ’70-’80, că vei lăți un țărm de 80 de kilometri cu sute de metri. Deci eu consider că acest proiect nu urmărește nici un fel de principiu, nici o rațiune și, foarte important, nici un fel de precedent internațional.” Nisipul fin, de Dunăre, costa prea mult Dacă recomandările oamenilor de știință au fost ignorate, întrebarea care se pune este care a fost sursa de inspirație a Apelor Române când s-au ales soluțiile pentru extinderea plajelor românești la Marea Neagră. Potrivit unui răspuns al Apelor Române, „Temele de proiectare și soluțiile de principiu au fost exprimate în cadrul documentului MASTER PLAN „Protecția și reabilitarea zonei costiere” elaborat de societatea de consultanță HALCROW în 2012. Tipul de materiale aplicate în soluțiile de reducere a eroziunii costiere au fost stabilite la etapa Studiu de Fezabilitate (întocmit în anul 2011 de societatea HALCROW).” Romair Consulting, compania care a realizat studiul de fezabilitate pentru faza a doua a proiectului, a explicat cum a fost ales nisipul grosier pentru extinderea plajelor, o soluție nepotrivită, conform profesorului Vespremeanu-Stroe. „Argumentele pentru care am ales soluția tehnică de extindere a plajelor cu nisip din largul Mării Negre au fost generate de cercetările de laborator și de analizarea costurilor. Studierea opțiunilor de lucru a demonstrat beneficii din toate punctele de vedere asupra utilizării nisipului de mare, amintind în principal ideea că nisipul din Dunare acoperea un maxim de 20% din total necesar, iar costurile erau și acestea mult mai mari.” Așadar, banii au fost un criteriu esențial. Satisfacție la Apele Române Pentru Apele Române, proiectul este un succes. Într-un răspuns trimis la solicitarea noastră, instituția arată că, numai în prima etapă, a adăugat 60,6 hectare de plajă la Mamaia, Constanța și Eforie Nord. Apele Române afirmă că monitorizările indică reducerea eroziunii, stabilizarea liniei țărmului, refacerea plajelor, protejarea infrastructurii și a ecosistemelor și crearea unor habitate în jurul recifelor artificiale. Instituția recunoaște că „noua granulație a nisipului” poate fi mai puțin plăcută pentru turiști, dar insistă că proiectul este unul de mediu, cu efecte estimate pentru 50 de ani, și că evaluarea nu trebuie făcută exclusiv după efectele imediate. Concluzia Apelor Române este că „lucrările își ating scopul pentru care au fost realizate”, iar beneficiile vor deveni vizibile progresiv. Potrivit răspunsurilor instituției, nu au fost constatate nereguli în derularea contractelor și, deci, nu s-a impus aplicarea de sancțiuni. Apele Române verifică ce au contractat Apele Române Pe de altă parte, programul de extindere a plajelor românești la Marea Neagră nu a fost verificat independent și nici nu pare că va fi. La solicitarea noastră, Agenția Națională pentru Mediu și Arii Protejate a precizat că nu are atribuții de inspecție, control în teren sau sancționare și a indicat Garda Națională de Mediu drept autoritatea competentă pentru verificarea respectării măsurilor de protecție. Garda de Mediu a răspuns, însă, că nu a verificat proiectul de reducere a eroziunii și extindere a plajelor, deoarece acesta „este monitorizat de reprezentanți ai Administrației Naționale Apele Române”. Astfel, instituția beneficiară și implementatoare a rămas principalul actor al monitorizării prezentate public. Sau, altfel spus, Apele Române se află într-un evident conflict de interese. Comisia Europeană: România trebuie să facă verificări La cererea noastră, Comisia Europeană a explicat că Directiva privind evaluarea impactului cere evaluare înainte de autorizare, nu instituie automat o procedură ex-post, iar implementarea și respectarea cerințelor de mediu revin statului membru, în regim de gestiune partajată. Comisia poate face audituri și poate propune corecții, dar nu preia controlul curent al șantierelor. Cu alte cuvinte, sarcina evaluării acestui program este a României. Iar statul român face evaluarea prin intermediul Apelor Române, instituția care a acordat contractele de extindere a plajelor și care are tot interesul ca imaginea programului să fie fără pată. Ministerul Mediului a sesizat DLAF și DNA în 2021 Necesitatea ca programul de extindere a plajelor să fi fost evaluat și de o instituție independentă este demonstrată și de un episod care a avut loc în 2021, la un an de la debutul lucrărilor din faza a doua a programului. În mai 2021, Administrația Națională Apele Române a solicitat Ministerului Mediului să verifice implementarea programului de extindere a plajelor de către Administrația Bazinală de Apă Dobrogea-Litoral. Rezultatul a fost un raport de control întocmit în septembrie 2021. Potrivit Ministerului Mediului, „În urma verificărilor au fost constatate deficiențe cu privire la: -    modul de emitere a autorizației de construire pentru lucrările prevăzute în cadrul proiectului pentru Lotul 2 - Mamaia și a autorizației de demolare pentru structurile costiere existente; -    modul de promovare a obiectivului de investiții, întocmirea și reactualizarea devizului general al proiectului; -    modul de întocmire a studiului de fezabilitate, a devizului general și a justificării cheltuielilor alocate; -    proveniența, cantitatea și calitatea materialelor de construcție utilizate (nisip), în cadrul proiectului; -    derularea contractului de servicii de asistență tehnică pentru supervizarea lucrărilor; -    modul de efectuare a recepției la terminarea lucrărilor; -    modul de atribuire a contractului de servicii de monitorizare a biodiversității și calității apei pentru proiectul „Reducerea eroziunii costiere – faza II (2014 – 2020) – Cod SMIS 2014 + 122927” în etapa anteconstrucție; -    Având în vedere deficiențelor constatate, Raportul de control nr. 12855/BT/10.05.2021 a fost transmis către Direcția Națională Anticorupție, Departamentul pentru Luptă Antifraudă și Ministerul Fondurilor Europene.” În ciuda solicitărilor noastre, Ministerul Mediului nu a furnizat alte detalii privitoare la raportul de control menționat. Clasare de la DNA, tăcere de la DLAF Apele Române nu au comentat subiectul, redirecționând solicitarea noastră de informații către Ministerul Mediului. Directorul Apelor Române din 2021 a refuzat, de asemenea, să comenteze subiectul și să explice de ce a cerut verificarea subordonaților săi. Nici Departamentul pentru Luptă Antifraudă nu a răspuns solicitării noastre referitoare la soarta raportului de control trimis de către Ministerul Mediului. Totuși, două instituții au fost transparente. Astfel, DNA a comunicat că dosarul a fost închis fără efecte după un an și jumătate: „Sesizarea la care faceți referire a fost avută în vedere într-un dosar instrumentat de procurorii din cadrul Serviciului Teritorial Constanța, în care, la data de 12 mai 2023, s-a dispus clasarea cauzei în temeiul art. 16 alin. (1) lit. a) și b) din Codul de procedură penală. Facem precizarea că, în dosarul respectiv, nicio persoană nu a dobândit calitatea de suspect sau inculpat, iar urmărirea penală s-a desfășurat „in rem”, cu privire la faptele cercetate.” Un răspuns similar a fost primit de la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, fostul Minister al Fondurilor Europene: „În baza Raportului de control nr.12855/BT/27.09.2021 transmis de Direcția Corpului de Control, Integritate și Anticorupție din cadrul MMAP, înregistrat la MIPE cu nr. 108048/09.11.2021, a fost emisă Suspiciunea de neregulă nr. 43102/0MA/14.04.2022, în conformitate cu prevederile OUG nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea și sancționarea neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora, cu modificările și completările ulterioare. În urma verificării aspectelor care țin de competența MIPE din Raportul de control mentionat mai sus, a fost emisă Nota de finalizare a misiunii de control aferentă suspiciunii de neregulă nr. 43102/0MA/14.04.2022. Prin acest document s-a stabilit că aspectele semnalate care intră sub incidența atribuțiilor MIPE nu s-au confirmat.” ______________________________ Acest articol a fost realizat cu sprijinul Journalismfund Europe.

EXCLUSIV Extinderea plajelor, un dezastru ecologic de un miliard de euro: curenți mortali, țărm distrus, faună și floră marine periclitate
VIDEO Șoșoacă merge pe Litoral cu o decapotabilă de fițe și se filmează, încântată. Ea poartă ochelari Gucci
Politică

VIDEO Șoșoacă merge pe Litoral cu o decapotabilă de fițe și se filmează, încântată. Ea poartă ochelari Gucci

Europarlamentarul Diana Șoșoacă, președintele SOS România, a distribuit pe TikTok două filmări în care apare într-o decapotabilă, cu scaune de piele, pe drumurile din Dobrogea, mergând probabil spre Litoral. Șoșoacă s-a filmat singură și este vizibil încântată de situație. În filmare se vede că ea poartă ochelari de soare Gucci.  Citește și: Șeful Cadastrului, Laurențiu Blaga, clientul PNL/Florin Roman, definit de presă drept „obsedatul de contracte cu statul” La un moment dat, își pune mâna la gură și transmite pupături către privitorii ei.  „Asta îi o mașină rusească?” Ea scrie, pe TikTok, la una din filmări, „Cu drag de Dobrogea”, #holidays.  „Am vocabularul prea sarac , sa pot descrie in cuvinte iubirea ce o purtati Romaniei ! Doamne ajuta 🌹🤗 Traiasca Romania !”, a comentat Tiberiu Sârbu. Majoritatea comentariilor sunt mesaje de iubire.  „Cu toată dragostea, România”, scrie Șoșoacă la cealaltă postare din decapotabilă. „Asta ii o masina ruseasca , da ?”, o intreabă Cristi Șercuț.  La 16 iulie, Șoșoacă a fost trimisă în judecată de Parchetul General pentru săvârșirea a patru infracțiuni de lipsire de libertate în mod ilegal, după ce în decembrie 2021 ar fi sechestrat în biroul ei o jurnalistă din Italia, venită să-i ia un interviu. În dosar a fost trimis în judecată și fostul soț al Dianei Șoșoacă, Silvestru, acuzat de patru infracțiuni de lipsire de libertate în mod ilegal și o infracțiune de lovire sau alte violențe. Acesta este o parte din dosarul aflat la Parchetul General pentru care Parlamentul European i-a ridicat imunitatea Dianei Șoșoacă. Restul acuzațiilor, care se referă la propaganda legionară, au fost disjunse și sunt investigate separat de procurori. În decembrie 2021, o jurnalistă de la o televiziune din Italia a depus plângere penală împotriva Dianei Șoșoacă, pe care o acuză că a sechestrat-o în cabinetul ei de avocatură din București din cauza neînțelegerilor legate de un interviu. Concret, o echipă a postului public de televiziune din Italia (RAI Uno), din care făcea parte și jurnalista Lucia Goracci, a mers în biroul de avocat deținut de Diana Șoșoacă pentru realizarea unui interviu. Scandalul a izbucnit după ce fosta senatoare s-a răzgândit asupra întrebărilor, a încuiat ușa și a chemat Poliția. O echipă de agenți de la Secția 4 s-a deplasat la fața locului, însă soțul fostei senatoare, Silvestru Șoșoacă, l-a agresat pe unul dintre polițiști. „În data de 10 decembrie 2021, cei doi inculpați au lipsit de libertate patru persoane (trei persoane vătămate și un martor), care fuseseră invitate în incinta cabinetului de avocat din București al inculpatei în vederea realizării unui interviu. În același context, cel de al doilea inculpat a exercitat acte de violență asupra uneia dintre persoanele vătămate, lovind-o cu pumnii în zona umărului și peste braț și smulgându-i masca sanitară de pe față. Procurorul a reținut că acțiunea de lipsire de libertate a fost generată de nemulțumirea inculpatei cu privire la întrebările adresate de una dintre persoanele vătămate (jurnalist) și nicidecum de comiterea unor infracțiuni de către persoanele vătămate, acestea fiind supravegheate pe tot parcursul interviului de către celălalt inculpat și un martor”, arată Parchetul, într-un comunicat de presă. 

Coșmarul de pe plajele românești: construcții clandestine, deversări de apă netratată în mare, fose și rezervoare ilegale de gaz îngropate în plaje
Eveniment

Coșmarul de pe plajele românești: construcții clandestine, deversări de apă netratată în mare, fose și rezervoare ilegale de gaz îngropate în plaje

În doar câteva luni, controalele declanșate de ministra Mediului, Diana Buzoianu, au scos la iveală probleme grave pe litoral și în Delta Dunării: construcții ilegale pe plaje, fose septice îngropate în nisip, deversări de apă netratată în mare, șezlonguri amplasate ilegal, terenuri reclasificate suspect și disfuncționalități profunde în administrare. Mii de construcții ilegale în zona costieră La finalul anului 2025, în luna noiembrie, ministra Diana Buzoianu anunța, într-un comunicat de presă, că „peste 4000 de construcții au fost identificate pe terenuri aparținând zonei costiere”. Citește și: Oana Gheorghiu, la podcastul „Cum e, de fapt?”, despre ce ar fi așteptat de la Nicușor Dan: „A nu lăsa societatea să se ducă după o minciună” Diana Buzoianu făcea atunci declarații privind situația întabulărilor frauduloase și a construcțiilor ilegale de pe plajele litoralului românesc. „Timp de 25 de ani, prin complicitatea instituțiilor de la toate nivelurile, am ajuns în situația în care astăzi nu avem PUZ-uri pentru plaje, se construiește pe plajă, se vând bucăți de faleză. Situația nu mai poate continua așa. Am aprobat săptămâna trecută raportul oficial privind limitele zonei costiere și imobilele care se regăsesc în zona costieră, care arată un derapaj generalizat în acest domeniu. Sfera penală va fi de competența altor autorități, iar concluziile vor trebui luate în instanță”, a precizat ministra mediului, apelor și pădurilor. Întabulări frauduloase, construcții ilegale Raportul arăta că, din totalul de 2.131 de imobile, respectiv terenuri identificate la nivelul UAT-urilor din zona costieră, 1.033 de imobile sunt în proprietate privată a persoanelor fizice sau juridice. Pe 900 dintre cele 2.131 de imobile identificate ca aparținând zonei costiere, conform extraselor de carte funciară, există peste 4.000 de construcții, unele dintre ele blocuri. „Toate aceste transferuri s-au făcut pur și simplu în baza unor hotărâri ale consiliilor locale. Au stabilit de pe o zi pe alta că acele terenuri nu erau proprietate publică a statului, ci ale primăriilor respective. Asta s-a întâmplat și pentru că Apele Române nu au întabulat acele zone, de-a lungul anilor, așa cum aveau atribuții și obligația să facă”, a declata Buzoianu. Controale pe plaja din Năvodari În martie 2026, ministra Diana Buzoianu a făcut verificări la Năvodari, unde au fost descoperite deversări de apă netratată, rezervoare de gaz îngropate ilegal, fose septice ascunse în nisip și șezlonguri amplasate ilegal. Ministra a anunțat și deschiderea licitațiilor pentru operatorii care nu se putuseră înscrie până atunci la procedurile de închiriere a plajelor. Pe 15 martie, ministra Mediului a descoperit, la un control pe plaja de la Năvodari, că de la unul dintre blocurile construite lângă plajă se deversa apă netratată direct în mare, în timp ce autoritățile locale păreau să nu aibă un răspuns clar. „Am descoperit, într-o vizită pe teren pe plaja de la Năvodari, cum se deversează apă netratată direct în mare! Vor continua controalele pe plajele din România pentru ca astfel de cazuri să fie istorie”, a declarat aceasta. Sezlonguri amplasate ilegal Pe 15 aprilie, ministra Diana Buzoianu a declarat că în acest an vor fi ridicate toate șezlongurile puse ilegal pe litoralul românesc. „Ştiţi că şi anul trecut a fost o întreagă discuţie despre cum, pur şi simplu, s-au trezit firme că îşi pun şezlonguri pe plaje pe care nu le închiriaseră şi nu s-a acţionat în momentul respectiv pentru a fi ridicate acele şezlonguri, pentru a fi date amenzi. Anul acesta deja am început şi au fost deja eliberate zonele unde nu exista niciun fel de autorizaţie. Avem oameni care au investit bani în chestia asta, operatori care au fost cinstiţi, au respectat regulile şi au investit bani în a închiria o plajă. Ei nu vor avea o competiţie ilegală, care nu a plătit, cu zero costuri, care se aşează fix lângă ei, cu şezlonguri puse ilegal. Deci, anul acesta, toate şezlongurile puse ilegal vor fi ridicate”, a spus Diana Buzoianu. Rezervor ilegal de gaz Tot în aprilie 2026, Diana Buzoianu a continuat controalele pe litoral, după descoperirea unui rezervorul ilegal de gaz. Verificările au scos la iveală fose septice îngropate în nisip, țevi care deversau ape netratate în mare și sectoare de plajă transformate, "din pix", în teren argilos, pentru a se putea construi pe ele. De asemenea, ministra a constatat că de la unul dintre blocurile construite lângă plajă se deversa apă netratată direct în mare. Cum autoritățile locale nu au putut furniza explicații, Diana Buzoianu a cerut ca întreaga plajă să fie inspectată, pentru a fi identificate și alte posibile țevi prin care se deversează ape netratate în mare. Totodată, ministra Mediului a cerut autorităților locale să ia măsuri împotriva funcționarilor care au semnat, în fals, acte prin care „nisipul” a fost transformat în „argilă”, astfel încât să se poată construi în acele zone. Ministrul Mediului a dispus controale pe toate plajele eliberate de construcții în 2025, după ce ABA Dobrogea-Litoral a descoperit, în zona fostei terase Lujo din Năvodari, un rezervor de gaz îngropat ilegal de operatorul economic care administrase terasa. „Anul 2026 poate să fie anul în care turismul să fie mână în mână cu respectarea legislației. Da, putem să avem plaje civilizate și este treaba noastră să ne asigurăm că toate autoritățile din subordinea Ministerului Mediului își fac treaba, astfel încât turiștii să se bucure de plajele din România”, a precizat Diana Buzoianu. Primele rezultate pe litoral Pe 25 aprilie, Diana Buzoianu a susținut că intervențiile sale în teritoriu au început să producă efecte vizibile, oferind exemplul situației de pe litoral. „Un exemplu foarte bun este la ABA Dobrogea Litoral. După ce am văzut ilegalitățile și am dat un semnal foarte clar că nu vom mai întoarce privirea, reprezentanții de la nivel local chiar au schimbat cu totul politica”, a declarat aceasta. Potrivit ministrului, schimbările au fost concrete: „Au dărâmat construcțiile ilegale, au dat amenzi, au scos țevile”, a susținut aceasta. Nereguli grave în Delta Dunării În aprilie 2026, după un control amplu care a scos la iveală nereguli grave, premierul Ilie Bolojan a semnat revocarea lui Bogdan-Ioachim Bulete din fruntea Administrației Rezervației Biosferei Delta Dunării. Decizia a venit la propunerea ministrei Mediului, Diana Buzoianu, și a deschis calea unor anchete care ar putea avea consecințe penale. Rezervația, „la marginea dezastrului” Potrivit datelor prezentate de ministrul Mediului pe 18 aprilie situația instituției se afla „la marginea dezastrului”. Raportul urma să fie transmis către Direcția Națională Anticorupție și Agenția Națională de Integritate, pe fondul suspiciunilor de abuzuri administrative și conflicte de interese. Printre cele mai grave acuzații se numără modul în care controlul operatorilor economici din Delta Dunării ar fi fost utilizat ca instrument de presiune. Conform raportului, unele firme erau verificate excesiv, în timp ce altele nu au fost controlate niciodată, ceea ce ridică semne de întrebare privind imparțialitatea și legalitatea acțiunilor instituției. Suspiciunile de conflict de interese În centrul scandalului se află o reorganizare realizată în 2024, prin care fostul guvernator ar fi concentrat puterea decizională într-o singură structură internă. Această „direcție mamut”, cum a numit-o Diana Buzoianu într-o conferință de presă, ar fi ajuns să includă activități-cheie, de la control și avizare până la reglementare, și să reunească peste jumătate din personalul instituției. Mai mult, potrivit declarațiilor oficiale, Bogdan-Ioachim Bulete, din poziția de guvernator al Deltei Dunării, s-ar fi numit singur la conducerea acestei direcții, un posibil conflict de interese. Cazul urmează să fie analizat de ANI. Proiect european de 28 de milioane de lei, blocat Pe 18 aprilie 2026, ministra Mediului, Diana Buzoianu, a anunțat că va sesiza Direcția Națională Anticorupție cu privire la proiectul de 28 de milioane de lei din fonduri europene, destinat digitalizării gestionării permiselor și proceselor-verbale din ARBDD, proiect care ar fi fost blocat după parcurgerea tuturor etapelor administrative. Aceasta a prezentat raportul Corpului de Control al Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor privind activitatea ARBDD, concluziile raportului, precum și sancțiunile și măsurile dispuse. „Raportul Corpului de Control al Ministerului Mediului menţionează şi lucruri legate de bani, de fondurile europene care au fost pierdute. (...) Vorbim despre proiectul care ar fi trebuit să digitalizeze gestionarea permiselor şi a proceselor-verbale din administraţia Deltei Dunării, adică un proiect care avea ca scop, pe hârtie, să elimine corupţia din sistem. Existau banii necesari, 28 de milioane de lei plus TVA, care ar fi trebuit să fie obţinuţi din Fondul European pentru Dezvoltare Regională", a declarat Buzoianu. Potrivit ministrei, proiectul de digitalizare a fost blocat în etapa finală de depunere, deși toate avizele și documentațiile necesare fuseseră deja obținute. Buzoianu a precizat că, în urma unei analize, s-a invocat faptul că menținerea unei platforme de digitalizare a avizelor ar implica costuri prea mari pentru a putea fi susținute în anii următori. „După ce a dat nişte bani pentru realizarea unui SF (studiu de fezabilitate, n.r.), după ce a dat nişte bani pentru toate etapele necesare astfel încât să poată fi depus acest proiect, a decis unilateral să nu mai fie depus acest proiect. Şi asta va fi trimis la DNA şi, cu siguranţă, va fi trimisă mai departe spre anchetare toată această situaţie", a adăugat ministra Mediului. Problemele identificate de Corpul de Control în Delta Dunării Raportul Corpului de Control a scos la iveală inclusiv faptul că au fost create, prin regulamente locale, cerințe de permise care nu există în legislație, a mai spus ministra Mediului. De asemenea, au fost identificate probleme privind termenele în care au fost publicate permisele respective și procedurile care au fost urmate. Buzoianu a spus că au existat și operatori la care s-au găsit „anumite nereguli şi au fost sancţionaţi, dar şi operatori care nu au fost niciodată verificaţi în toţi aceşti ani". Ministra Mediului susține că sunt operatori care „au fost verificaţi o singură dată, li s-au găsit lucruri destul de grave, au primit un avertisment sau li s-a consemnat o contravenţie, însă Corpului de Control nu i-au mai fost prezentate ulterior şi deciziile prin care au fost aplicate amenzile". Totodată, ministra Mediului a făcut referire și la modul în care a fost realizată reorganizarea din Delta Dunării, susținând că toate aceste aspecte vor fi sesizate autorităților competente. Conducerea ARBDD, schimbată Pe 19 aprilie, ministra Diana Buzoianu a schimbat conducerea ARBDD și a anunțat sesizarea DNA și ANI. Corpul de Control a descoperit că, în anul 2024, guvernatorul Deltei, Bogdan-Ioachim Bulete, a propus o reorganizare a ARBDD prin care a creat o direcție mamut, unde s-a pus pe sine însuși director. Practic, a fost creată o direcție internă care a comasat servicii și compartimente cu rol de control și avizare, iar decizia a fost ca această direcție să fie condusă chiar de Bulete. Raportul a mai indicat că au fost pierdute fonduri europene pentru proiecte de digitalizare care ar fi permis scoaterea corupției din procesul de emitere de avize și permise. Suma de 28 de milioane de lei nu a fost accesată, deși dosarul proiectului era pregătit. De asemenea, controlul pe teren ar fi fost folosit ca instrument de presiune. An după an, au fost realizate controale repetate la unii operatori economici, în timp ce alții nu au fost verificați niciodată. Au fost găsite cazuri cu operatori verificați de cinci ori la câteva zile distanță. În alte situații, deși au fost constatate probleme, nu au fost prezentate documente care să arate că au fost aplicate amenzi sau că s-a urmărit aplicarea măsurilor impuse în urma controlului. Au fost descoperite și cazuri în care funcționari publici au fost trimiși în comisii disciplinare, iar după ce comisiile au propus clasarea cauzei, pentru că nu existau fapte sancționabile, guvernatorul Deltei a propus sancționarea pentru „divergențe de opinie” sau a propus direct aplicarea unor sancțiuni fără nicio justificare. Noul guvernator, la propunerea PSD La propunerea PSD, noul guvernator a fost numit Florin Stăneață. „Este un mandat în care toate aceste concluzii ale raportului Corpului de control trebuie să fie rectificate, măsuri care trebuie să fie aplicate instant, în perioada imediat următoare” a precizat Diana Buzoianu. Noul plan pentru Delta Dunării Ministra Mediului a mai anunțat că noul plan de management al Deltei Dunării, pus în dezbatere publică, a fost revizuit semnificativ, cu corectarea erorilor și introducerea unor măsuri suplimentare de conservare și monitorizare. Pe 24 aprilie, Diana Buzoianu a cerut de urgență reorganizarea Rezervației Deltei Dunării, după problemele descoperite de Corpul de Control al Ministerului Mediului. Ministra Diana Buzoianu a subliniat că reforma trebuie să elimine practicile discreționare și să restabilească un sistem transparent și funcțional. În emisiunea „Inspiră România”, de la TVR Info, Diana Buzoianu a vorbit și despre problemele grave descoperite în Delta Dunării, unde au fost luate măsuri dure. „A venit Corpul de Control, am demis conducerea”, a spus ea, adăugând că urmează o reorganizare profundă: „ Vă garantez că va fi o reorganizare făcută în perioada imediat următoare”. O plajă din Deltă, închisă cu gard Pe 4 mai 2026, ministrul Mediului a cerut un control după ce un proprietar privat a închis cu gard o plajă din Deltă. „Ziua şi situaţiile halucinante. Astăzi este despre plaja Jurilovca din Deltă unde un proprietar privat a pus gard, pe sute de metri, astfel ajungând să fie blocat, în realitate, accesul pentru mii de români la una din cele mai cunoscute plaje din România”, a scris pe Facebook ministrul Mediului, Diana Buzoianu. Aceasta a precizat că a cerut de urgență un control realizat de Administrația Deltei Dunării.

Investiții de milioane la Mamaia: hoteluri redeschise și un proiect surpriză la Perla
Eveniment

Investiții de milioane la Mamaia: hoteluri redeschise și un proiect surpriză la Perla

Investitorul ieșean Gheorghe Vasilache Ionescu își extinde afacerile pe litoral, unde finalizează renovarea hotelurilor Lotus și Select din Mamaia, cu deschidere programată în vara acestui an. Investiții la Mamaia, hoteluri modernizate Ambele unități, anterior clasificate la 2 stele, au trecut printr-un amplu proces de modernizare pentru a atrage turiști în sezonul estival. Citește și: Legăturile suspecte ale lui Claudiu Manda cu Emiratele Arabe Unite, dezvăluite de un „watchdog” din Bruxelles Lansarea oficială depinde însă de găsirea personalului, într-un context dificil al pieței muncii din turism. În paralel, investitorul continuă proiectul Perla, transformat din plan de demolare într-o restaurare de amploare, estimată la milioane de euro. Continuarea, în Ziarul de Iași

Dezastru în turism, în august, lună de vârf: cădere de 4,8% a înnoptărilor - INS
Economie

Dezastru în turism, în august, lună de vârf: cădere de 4,8% a înnoptărilor - INS

Dezastru în turism, în august 2025, lună de vârf pentru vacanțe: Institutul Național de Statistică (INS) anunță o cădere de 4,8% a înnoptărilor, față de august 2024.  Citește și: Cum fentează primarii din Bihor concedierile cerute de Bolojan: unde îi mută pe angajații primăriilor „În luna august 2025, comparativ cu luna august 2024, sosirile și înnoptările în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare inclusiv apartamente și camere de închiriat au scăzut cu 4,6% și respectiv cu 4,8%”, arată INS.  Dezastru în turism, în august, lună de vârf Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare turistică, în luna august 2025 a fost de 43,5% pe total structuri de cazare turistică (inclusiv apartamente și camere de închiriat), în scădere cu 3,1 puncte procentuale faţă de luna august 2024.   Numărul turiștilor străini care au vizitat România a crescut cu peste 7%, în august 2025, comparativ cu august 2024. Cei mai mulți au venit din Germania, Italia și Israel.  În Teleorman au sosit 103 turiști străini în primele opt luni ale anului. În Tulcea, unde se află Delta Dunării, doar 4.729, față de Mehedinți - 7.289 sau peste 20.000 în Maramureș și circa 38.000 în Suceava.  La mare, numărul turiștilor a crescut, dar a scăzut puternic cel al celor cazați în stațiunile montane. 

Efectul tăierii voucherelor: turiștii români evită propria țară. Dezastru în Deltă
Eveniment

Efectul tăierii voucherelor: turiștii români evită propria țară. Dezastru în Deltă

Efectul tăierii voucherelor: turiștii români evită propria țară, arată datele Institutului Național de Statistică (INS). Potrivit datelor publicate azi, numărul turiștilor români care au sosit în structuri de primire turistică din propria țară a scăzut, în primele șapte luni din 2025, raportat la primele șapte luni din 2024, cu circa 120.000, respectiv 1,9%.  Citește și: EXCLUSIV Nazare, ministrul de Finanțe, are o firmă cu datorii de milioane, inactivată de ANAF, și o alta care nu a depus niciodată bilanțuri la Finanțe Efectul tăierii voucherelor: turiștii români evită propria țară A crescut însă numărul turiștilor străini cu circa 59.000, respectiv 4,5%. Cea mai mare creștere procentuală, de 6,8%, este a turiștilor din Asia, aproape 150.000, în total, în primele șapte luni.  Împreună - sosiri ale turiștilor români și străini - în luna iulie 2025, comparativ cu luna iulie 2024, sosirile în „structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare inclusiv apartamente și camere de închiriat” au scăzut cu 3,7% și înnoptările au scăzut cu 4,7%.  Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare turistică, în luna iulie 2025 a fost de 38,2% pe total structuri de cazare turistică (inclusiv apartamente și camere de închiriat), în scădere cu 2,5 puncte procentuale faţă de luna iulie 2024.  Dezastru în Deltă: doar 3.278 de turiști străini au ajuns în județul Tulcea în primele șapte luni. Pentru comparație, în Maramureș au ajuns aproape 15.000, iar în Suceava puțin sub 30.000.  Numărul turiștilor români și străini sosiți în Deltă a scăzut, față de 2024. 

Val de amenzi pentru turiști români pe litoralul din Bulgaria pentru parcare ilegală
Eveniment

Val de amenzi pentru turiști români pe litoralul din Bulgaria pentru parcare ilegală

Românii parchează ilegal pe litoralul bulgăresc. Autoritățile bulgare au aplicat peste 150 de amenzi săptămâna trecută pentru parcare necorespunzătoare de-a lungul coastei de nord a Mării Negre. Dintre acestea, peste 90% au fost date turiștilor români. Românii parchează ilegal pe litoralul bulgăresc Acțiunea a avut loc în cadrul unei operațiuni comune de două zile, desfășurate pe 6 și 7 august, la solicitarea ministrului bulgar al Mediului și Apelor, Manol Genov, potrivit agenției BGNES, citată de Novinite. Citește și: România, placă turnantă a finanțărilor rusești ilegale pentru gruparea ȘOR-Guțul - document Campania a implicat autorități din Bulgaria și România și a vizat prevenirea încălcărilor care dăunează mediului, în special a cazurilor în care mașinile și rulotele sunt parcate ilegal în zone protejate, contrar legislației bulgare. Yavor Dimitrov, directorul Direcției Bazinului Mării Negre (BBDHR) din Varna, a precizat că peste 90% dintre cei amendați sunt turiști români. Printre cauzele frecvente ale acestor abateri se numără lipsa de informare, necunoașterea legii și barierele lingvistice. Acesta a menționat că indicatoarele amplasate de Ministerul Mediului și Apelor pentru avertizarea vizitatorilor sunt adesea îndepărtate, ceea ce reduce eficiența mesajelor de avertizare. Amenzi usturătoare pentru deteriorarea dunelor de nisip Deteriorarea dunelor de nisip din zonele protejate este considerată faptă penală în Bulgaria și se pedepsește cu până la trei ani de închisoare. Deși până în prezent nu au existat condamnări, amenzile pot ajunge la 2.500 leva (aproximativ 1.278 euro). Controale și la unitățile comerciale de pe plajă Inspectorii BBDHR au verificat și unități locale care comercializează băuturi în apropierea plajelor, constatând cazuri de extracție ilegală a apei și evacuare neautorizată a apelor uzate în Marea Neagră. Ministerul Mediului și Apelor din Bulgaria a anunțat că aceste inspecții vor continua pe tot parcursul verii și, începând de anul viitor, vor fi organizate anual în perioada 1 mai – 30 septembrie, pentru a întări protecția coastei de nord a Mării Negre.

Litoralul Mării Negre ar putea fi afectat de păcura scursă din cele două petroliere rusești naufragiate în strâmtoarea Kerci, Apele Române fac teste
Mediu

Litoralul Mării Negre ar putea fi afectat de păcura scursă din cele două petroliere rusești naufragiate în strâmtoarea Kerci, Apele Române fac teste

Poluare rusească, posibilă pe litoralul românesc. Ministrul Mediului, Mircea Fechet, a participat marți, la Constanța, la o acțiune de prelevare de probe din apa Mării Negre. Monitorizarea vine pe fondul poluării generate de accidentul naval din strâmtoarea Kerci și urmărește pregătirea autorităților în cazul unei eventuale contaminări a litoralului românesc. Poluare rusească, posibilă pe litoralul românesc Ministrul a explicat că procesul de monitorizare va dura patru-cinci zile și implică prelevarea de probe din 16-18 puncte diferite din Marea Neagră, inclusiv la adâncimi de 5 și 20 de metri, precum și la 12 mile în larg. Citește și: Boloș recunoaște că pensiile speciale au blocat PNRR-ul: „Avem jaloane care nu au fost îndeplinite, unul, cel legat de pensiile speciale” „Motivul pentru care am venit astăzi la Constanţa este acela de a participa împreună cu colegii mei de la Administraţia Bazinală de Apă Dobrogea-Litoral la o misiune de prelevare de probe din Marea Neagră. (…) În contextul accidentului naval, cea mai importantă determinare este legată de conţinutul de hidrocarburi în apa Mării Negre. (…) Trebuie să fim pregătiţi, chiar dacă specialiştii spun că şansele ca unde de poluare să ajungă pe litoralul românesc sunt minime,” a declarat Mircea Fechet. Impact grav în strâmtoarea Kerci Ministrul a detaliat consecințele grave ale accidentului naval din strâmtoarea Kerci, unde, în decembrie 2024, două nave s-au scufundat, eliberând substanțe toxice în apă. „Pe 15 decembrie, în strâmtoarea Kerci a avut loc un accident naval, două vase s-au scufundat. (…) În regiunea Sevastopol, în regiunea Yalta, am constatat (…) mii de păsări moarte, sute de delfini eşuaţi, zeci de kilometri de plajă afectată, poluată cu o substanţă extrem de toxică, extrem de nocivă pentru mediu, un produs sintetic specific fostei Uniuni Sovietice. Situaţia este una extrem de gravă,” a subliniat Fechet. Vizite oficiale în Constanța Vizita ministrului în județul Constanța a inclus o deplasare cu Nava Marina I a Administraţiei Bazinale de Apă Dobrogea-Litoral pentru prelevare de probe. De asemenea a avut loc o întâlnire cu specialiștii de la Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Marină „Grigore Antipa” și o inspecție a lucrărilor de înnisipare la Costinești. Autoritățile, îngrijorate Deși riscul ca undele de poluare să ajungă pe litoralul românesc este considerat minim de specialiști, autoritățile iau măsuri preventive. „Suntem îngrijoraţi (…) În măsura în care am putea avea probleme, trebuie să fim pregătiţi. Sunt mai multe instituţii ce participă la acest proces,” a precizat ministrul.

VIDEO Miracol după dezastrul de pe litoral: nici un deces. Pagubele materiale, însă, sunt uriașe
Eveniment

VIDEO Miracol după dezastrul de pe litoral: nici un deces. Pagubele materiale, însă, sunt uriașe

Dezastru pe litoral, pagube materiale uriașe. Angajaţii MAI au intervenit operativ în ultimele 24 de ore pentru protejarea cetăţenilor afectaţi de efectele fenomenelor hidrometeorologice în 25 de localităţi. Dezastru pe litoral, pagube materiale uriașe "Ca urmare a fenomenelor hidrometeorologice manifestate în ultimele 24 de ore, efectivele Ministerului Afacerilor Interne au intervenit în 25 localităţi din judeţele Constanţa şi Tulcea, pentru evacuarea apei din 85 case, 73 curţi, 1 anexă gospodărească, 80 subsoluri, (5 blocuri de locuinţe, 29 operatori economici, 46 de case) şi 5 străzi, precum şi pentru degajarea a 3 copaci prăbuşiţi pe carosabil, fiind avariate 6 autoturisme", informează MAI. Citește și: EXCLUSIV Grupul PSD Buzău a acaparat Opera Națională: directorul Jinga îi dă contracte ex-directorului Dincă, șeful Radioului Public, care îi oferă la schimb roluri de dirijor lui Jinga Totodată, în 8 localităţi (Amzacea, Comana, Costineşti, Jupiter, Mangalia, Olimp, Techirghiol şi Tuzla) pompierii au acţionat pentru salvarea a 67 persoane, fără a necesita îngrijiri medicale, acestea fiind relocate la rude sau în spaţii puse la dispoziţie de către autorităţile locale. Potrivit sursei citate, în prezent se intervine pentru evacuarea apei în 5 localităţi (Constanţa, Mangalia, Neptun, Tuzla şi Venus) din judeţul Constanţa.

GALERIE FOTO Sudul litoralului arată ca după tsunami: furtuna de vineri spre sâmbătă a produs distrugeri masive - plaje devastate, inundații, clădiri prăbușite, mașini luate de ape
Eveniment

GALERIE FOTO Sudul litoralului arată ca după tsunami: furtuna de vineri spre sâmbătă a produs distrugeri masive - plaje devastate, inundații, clădiri prăbușite, mașini luate de ape

Furtuna a provocat dezastru pe litoral. Peste 500 de apeluri care semnalau diverse situaţii de urgenţă înregistrate în urma fenomenelor meteo extreme înregistrate în judeţul Constanţa în cursul nopţii de vineri spre sâmbătă au fost înregistrate de către dispeceratul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) "Dobrogea". Furtuna a provocat dezastru pe litoral Potrivit unei informări transmise de reprezentanţii ISU "Dobrogea" al judeţului Constanţa, apelurile au fost înregistrate până la ora 6,00 a dimineţii. Citește și: Mănăstire o întreabă pe Lasconi dacă a lucrat cu șeful SRI Radu Timofte după ce șefa USR a spus că vrea să știe dacă secretarul general adjunct al PNL a fost „colaborator al serviciilor”Conform sursei citate, peste 300 de pompieri sunt se află în teren, cu 21 de mijloace de intervenţie, pentru înlăturarea efectelor negative produse de furtună. "Acţionăm pe raza judeţului Constanţa cu precădere în localităţile Chirnogeni, Comana, Amzacea, Pecineaga, Moşneni, 23 august, Mangalia, Neptun, Costineşti, Tuzla, Eforie, Agigea, Techirghiol, Valu lui Traian, Constanţa, Topraisar, Limanu", menţionează informarea transmisă de ISU. În urma fenomenelor meteo extreme produse în cursul nopţii nu au fost înregistrate victime. "Situaţia este în dinamică, colegii sunt în teren şi rămânem la datorie până la înlăturarea tuturor efectelor negative. Rugăm cetăţenii să rămână la adăpost, să nu iasă din casă decât dacă situaţia o impune", se mai afirmă în informarea transmisă de ISU "Dobrogea". Imagini ale dezastrului de pe litoral, postate pe pagina de Facebook Meteoplus (sursa: Facebook/Meteoplus)

Avertisment pe litoral: bebelușii și copiii sub patru ani ar trebui să nu intre în apa mării. "Este împuțită", spune un medic pediatru
Mediu

Avertisment pe litoral: bebelușii și copiii sub patru ani ar trebui să nu intre în apa mării. "Este împuțită", spune un medic pediatru

Copiii, în pericol pe litoralul românesc. Este un avertisment pe care-l dau medicii pediatri din Constanța. Copiii, în pericol pe litoralul românesc După câteva zile de plajă la Mamaia, Marius, un copilaș de trei ani venit cu părinții la mare, s-a trezit în miezul nopții cu o evidentă stare de rău. Citește și: EXCLUSIV Cea mai competentă funcționară din România, cu funcții în mai multe ministere, sub miniștri USR, PNL și PSD. Azi e șefa CA al Romarm și a luat de la Transelectrica 930.000 lei După câteva episoade de vomă și scaun moale, copilul a adormit, cu greu, spre dimineață. A doua zi, la vizita la pediatru, s-a dovedit că Marius nu era o excepție. "Am cabinetul plin de astfel de cazuri vara aceasta. Cel mai probabil, motivul sunt bacteriile din apa mării. Care este împuțită, ăsta e adevărul. Mulți își fac nevoie în apă, toalete publice nu prea există, nici măcar cu plată. Din punctul meu de vedere, bebelușii și copiii până în patru ani nu ar trebui lăsați să intre în apă, sistemul lor imunitar nu este pregătit să facă față condițiilor din apa românească a Mării Negre", a spus medicul, care a preferat să nu-i fie pomenit numele.

Circa 70% din cazările de la Mamaia, plătite cu vouchere de vacanță - presă. Guvernul a emis, în 2024, vouchere de 400 milioane de euro
Economie

Circa 70% din cazările de la Mamaia, plătite cu vouchere de vacanță - presă. Guvernul a emis, în 2024, vouchere de 400 milioane de euro

Circa 70% din cazările de la Mamaia, plătite cu vouchere de vacanță, arată Știrile Pro TV. Potrivit acestui post de televiziune, în Eforie Nord s-au achitat cu aceste vouchere 60% din cazări, la Jupiter și Cap Aurora - 55%, iar la Venus - 50%. Citește și: Salariul mediu net în administrația publică – 7.055 lei/lună, cu 1.000 de lei mai mult decât acum un an 70% din cazările de la Mamaia, plătite cu vouchere de vacanță „Hotelurile de 3 stele au fost în topul celor preferate de turiștii care au folosit această metodă de plată. Cele mai multe rezervări de acest tip au fost făcute în Mamaia și Eforie Nord. Într-un hotel din Mamaia peste jumătate dintre turiști au plătit cu vouchere”, relatează acest post. „Hotelierii recunosc că voucherele reprezintă în fiecare an un suport important și că litoralul ar arăta mult mai pustiu fără acest ajutor”, mai arată Pro TV. Potrivit Pro TV, care citează „specialiști în turism”, guvernul a oferit vouchere de două miliarde de lei (circa 400 de milioane de euro) în 2024. În 2024, valoarea voucherelor de vacanță pentru bugetari este de 1.600 de lei, dar se impozitează cu 20%. Însă, în cadrul Companiei Energetice Oltenia, suma totală de care vor beneficia minerii este de 3.000 de lei net.

EXCLUSIV Lărgirea plajelor de pe litoralul românesc, un furt de peste 700 de milioane de euro. Proiectul de 850 de milioane de euro, supradimensionat de opt ori
Investigații

EXCLUSIV Lărgirea plajelor de pe litoralul românesc, un furt de peste 700 de milioane de euro. Proiectul de 850 de milioane de euro, supradimensionat de opt ori

Uniunea Europeană a alocat României în jur de 850 de milioane de euro pentru a stopa eroziunea costieră prin reabilitarea și extinderea plajelor de la Marea Neagră. Lărgirea plajelor, furt uriaș prin supradimensionare. Două treimi din bani, la olandezi Cei mai mulți bani au ajuns la compania olandeză Van Oord care a câștigat licitații de peste 2,73 miliarde lei, echivalentul a 546 milioane euro. Citește și: VIDEO EXCLUSIV Plajele lărgite de pe litoralul românesc favorizează înecurile și infecțiile grave, arată prof. dr. Alfred Vespremeanu-Stroe (Universitatea București) Unul dintre contracte a fost câștigat în asociere cu o firmă controlată de un controversat afacerist trimis în judecată în două dosare de procurorii anticorupție pentru mai multe fapte de corupție, inclusiv dare de mită și spălare a banilor. Dar, de fiecare dată, omul de afaceri a scăpat, după ce judecătorii l-au achitat. Un contract de aproape șapte milioane de euro a ajuns și la o companie la care este acționar principal un oligarh rus inclus pe lista de sancțiuni a Uniunii Europene după ce Rusia a invadat Ucraina. Citește și: EXCLUSIV Bani din extinderea plajelor românești susțin războiul lui Putin în Ucraina printr-un oligarh rus aflat pe listele de sancțiuni ale SUA și UE Prima fază, 544 de milioane de lei 544 milioane lei au fost alocate în primă fază pentru reabilitatea și extinderea plajelor românești. Cea mai mare sumă, adică peste 465 de milioane de lei, a fost alocată de Uniunea Europeană prin fondul de coeziune, restul de aproape 15% fiind contribuția statului român. Citește și: EXCLUSIV Invazia cancerului de război în Marea Neagră. Substanțele toxice din apele teritoriale românești, creșteri masive după invadarea Ucrainei de către ruși Administrația Bazinală de Apă Dobrogea Litoral, din subordinea Apelor Române, a decis ca în primă fază să fie scoase la licitație cinci loturi de plajă: Mamaia Sud, Tomis Nord, Tomis Centru, Tomis Sud și Eforie Nord. Primul program de stopare a eroziunii a fost finalizat în decembrie 2015 și a avut ca rezultat extinderea suprafeței plajelor cu 33 de hectare. Au mai fost reabilitate și construite diguri care ies din apă în lungime de 3.544 metri, în timp ce digurile construite sub apă au o lungime de 1.392 metri. A doua fază, semnată de Dăncilă Contractul de finanțare pentru faza a doua a proiectului "Reducerea Eroziunii Costiere" a fost semnat în noiembrie 2018 de premierul Viorica Dăncilă. Conform datelor oficiale de atunci, valoarea totală a noului proiect a fost estimată la 752 de milioane de euro. Bani pentru reabilitarea și extinderea plajelor din Edighiol și Periboina, faleza Constanței în zona Cazino, Agigea, Eforie, Costinești, Olimp, Jupiter-Neptun, Balta Mangalia – Venus – Aurora, Mangalia – Saturn, 2 Mai. La fel ca și în cazul primului program, 85% din fonduri pentru reabilitarea și extinderea plajelor au fost alocați de Uniunea Europeană prin Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM) 2014 – 2020, iar restul de 15% reprezintă cofinanțare de la bugetul de stat. Se estimează că România va avea la finalul lucrărilor un plus de 226 de hectare noi de plajă, de la Năvodari până la 2 Mai. "E un proiect 100% brutal, neadecvat și intruziv" Proiectul gigant de lărgire a plajelor este considerat de specialiști nu doar nenatural și dăunător, ci și supradimensionat în mod extrem. Astfel, potrivit unei declarații a prof. univ. dr. Alfred Vespremeanu-Stroe (Universitatea București) pentru DeFapt.ro, "E un proiect 100% brutal, neadecvat și intruziv, against the nature, și bineînțeles în contradicție cu practicile curente din Europa și din lumea civilizată. Nicăieri nu se mai intervine atât de brutal, cu o puzderie de diguri de piatră și beton, iar asta cel puțin din anii 1990; sunt multe țărmuri în care aceste sisteme hard (diguri construite în anii 1960-1980) au fost demantelate. Suntem complet în afara Europei cu ceea ce am făcut aici. Practic, ne fură marea cu proiectul ăsta, care transformă plajele în peisaje deșertice și țărmul într-o înlănțuire de diguri barbare (dese, foarte lungi) care sunt dispărute din planurile de amenajare a coastei de peste 30 de ani în lumea bună". Lărgirea plajelor, furt uriaș prin supradimensionare Profesorul Vespreanu-Stroe atrage atenția și asupra supradimensionării fără rost a proiectului. "Ținând cont că i) lățirea plajei ar fi trebuit să se limiteze în lungul coastei sudice la sub 1/2 din sectoarele incluse de ei în plan, ii) iar în profil transversal ar fi trebuit să fie o lățire medie de 50 m (care se adaugă la plajele existente, care au o lățime de ca 20-35 m), în loc de 150-200 m cât au supralățit ei, rezultă că actualul proiect este supradimensionat de cel puțin 6-8 ori față de ceea ce ar fi prevăzut un plan rațional și nature-friendly (cum se face peste tot în lume de decenii bune) care să răspundă necesităților reale. Spun cel puțin fiindcă plajele construite artificial sunt mai înalte cu circa 1 m decât profilul natural (mai exact 2,5-3 m above sea level, față de 1,5-2 m cât au în mod natural), ceea ce nu am mai luat în calcul în estimarea făcută.", a explicat Vespremeanu-Stroe pentru DeFapt.ro.

VIDEO EXCLUSIV Plajele lărgite de pe litoralul românesc favorizează înecurile și infecțiile grave, arată prof. dr. Alfred Vespremeanu-Stroe (Universitatea București)
Investigații

VIDEO EXCLUSIV Plajele lărgite de pe litoralul românesc favorizează înecurile și infecțiile grave, arată prof. dr. Alfred Vespremeanu-Stroe (Universitatea București)

Plajele lărgite favorizează înecurile și infecțiile. Lărgirea cu sute de metri a plajelor românești folosind un nisip neadecvat, foarte grosier, crește incidența curenților puternici în apele de țărm care trag înotătorii în larg și cresc masiv riscul de înec. Mai mult, construirea de diguri în fața plajelor lărgite împiedică ventilarea apelor, care pot deveni vara "bălți" în care colcăie agenții patogeni. Profesorul universitar doctor Alfred Vespremeanu-Stroe, de la Facultatea de Geografie a Universității București, director al Stațiunii de cercetări marine și fluviale Sf. Gheorghe, a explicat pe larg într-un interviu (VIDEO la finalul articolului) de ce proiectul de lărgire a plajelor românești este greșit implementat și are mai multe consecințe negative decât beneficii, ceea ce îl transformă într-un dezastru ecologic și social pentru unele dintre sectoarele de țărm. Raportul de fundamentare științifică cerea intervenții pe doar 20% din țărm "Este un proiect comandat de Apele Române și s-a desfășurat în intervalul 2008-2010. A fost contractat de compania britanică Halcrow. Care, bineînțeles, a subcontractat imediat serviciile cercetătorilor științifici din trei institute. Citește și: EXCLUSIV Invazia cancerului de război în Marea Neagră. Substanțele toxice din apele teritoriale românești, creșteri masive după invadarea Ucrainei de către ruși De fapt, din trei organizații din România, fiindcă a fost Universitatea din București, respectiv echipa noastră, pe partea de geomorfologie, apoi Institutul de Geologie Marină și Ecologie GeoEcoMar și Institutul din Constanța. La finalul proiectului, adică în 2010, când am făcut raportul de fundamentare științifică, noi am recomandat să nu se intervină pe țărmul Deltei Dunării, ci doar pe litoralul sudic, adică la sud de Năvodari, între Năvodari și 2 Mai și punctual, adică se poate interveni, asta era concluzia, pe acele sectoare de țărm care au o eroziune medie mai mare de un metru pe an. Și care, evident, nu însemna mai mult de undeva la circa 20% din totalul coastei sudice Năvodari – 2 Mai.", a explicat profesorul Vespremeanu-Stroe. Experții, ignorați când au început lucrările "Și am fost foarte mirați să vedem că proiectul începe să fie implementat, mult mai târziu, fără să mai fie nici un fel de etapă de consultare. În primul rând, cu specialiștii implicați atunci, respectiv cu noi și cu colegii din cele două institute. Asta ne-a mirat cel mai mult, faptul că e un proiect care, în final, e destinat să lățească în mod exagerat plajele coastei românești pe toată lungimea țărmului sudic sau cu câteva mici excepții. Practic, între Năvodari și 2 Mai. Sunt mai multe faze, primele două faze s-au încheiat și ele au însemnat deocamdată lățirea între Năvodari, Mamaia, Constanța, Eforie Nord, Eforie Sud. Aici suntem în prezent și trebuie să continue către sud.", și-a arătat uimirea universitarul. Fără precedent internațional "În aparență, pare doar un proiect pozitiv, benign. Nu e așa. Intervențiile ar fi trebuit să fie punctuale, pe sectoarele erozive, intens erozive. Fiindcă orice astfel de intervenție, dincolo de costurile foarte mari, înseamnă un grad ridicat de artificializare. Și, a propos, avem chiar cazul de la Eforie Nord – Eforie Sud, respectiv bariera litorală Techirghiol, în care am avut habitatul unor specii endemice pe coasta Mării Negre, și care acum este practic disturbat, nu avem nici o garanție că cele două specii de scoici care trăiau doar aici, și care sunt bine studiate de colegii de la Universitatea Ovidius, de la Biologie, se vor mai putea adapta în noile condiții. De ce nu este un proiect rațional: fiindcă niciodată nu iei un țărm de zeci de kilometri și-l lățești otova, fără nici un fel de discriminare. Trebuie să ai o soluție adresată unor probleme, care sunt mereu locale, precum plaja X, hotelul Y, bariera litorală Z, în care intervii, faci modelări, vezi exact cum intervii, nu stabilești, ca în anii ’70-’80, că vei lăți un țărm de 80 de kilometri cu sute de metri. Deci eu consider că acest proiect nu urmărește nici un fel de principiu, nici o rațiune și, foarte important, nici un fel de precedent internațional.", a fost categoric cercetătorul Alfred Vespremeanu-Stroe. Digurile vor împiedica ventilarea apei. Riscuri mari pentru sănătate "Foarte interesant și cazul Constanței, în care, dincolo de lățirea asta exagerată, făcută din nord, de la plaja Trei Papuci, până în sud, la plaja Modern, au construit și un sistem de diguri foarte curios, în care, pe lângă o plajă mai mult decât dublu decât era necesar ca lățime, ai diguri oblice, dar și un dig paralel, care, practic, închid complet circulația apelor, nu mai ai ventilație. Pe o astfel de plajă, vara, va fi o concentrație extrem de ridicată a agenților patogeni, precum Escherichia coli, deci astea sunt plaje care, dacă sunt bine monitorizate, ar trebui să stea o mare parte din timp închise în sezonul estival, la cum sunt desenate, în condițiile în care avem totuși mii de utilizatori într-un asemenea minigolf creat. Un sistem litoral prost ventilat. Neventilat, practic. Fiindcă, în condiții normale, avem o circulație longitudinală, adică curenți în lungul țărmului, care nu prezintă pericol nici pentru înotători, și care ventilează foarte bine. Asta este circulația clasică pe coasta românească, nord-sud dominantă, dar și reversul, de la sud la nord. Cu astfel de sisteme de golfuri omega, nu mai sunt ventilate, deci devin ca niște bălți.", a conchis profesorul de la Universitatea București. De ce sunt periculoși curenții RIP "Problema este foarte gravă și discutăm în cunoștință de cauză fiindcă noi am desfășurat în ultimii trei ani un proiect de cercetare, condus de colegul meu (conf. univ. dr – n.r.) Florin Tătui. RORIP se numește fiindcă e vorba de curenții RIP, care se dezvoltă perpendicular pe linia țărmului, orientați către larg, și pun un pericol foarte mare pentru oricine este în apă. Automat, în primul rând pentru înotători. Este periculos fiindcă vitezele pe care le poate atinge sunt echivalente cu vitezele curenților râurilor de munte. Adică sunt mai rapizi decât viteza unui înotător. Pot să ajungă la un metru, la doi metri, la trei metri pe secundă. Dar pericolul crește de când are 0,3-0,4 metri pe secundă.", a avertizat Vespremeanu-Stroe. Curenții RIP erau rari pe litoralul românesc "Coasta românească a avut o frecvență destul de scăzută a acestor curenți. Fiindcă ei, ca să se formeze, sunt favorizați de prezența unei morfologii variate sub apă. De obicei, este consecința curenților mareici (nu avem maree, nu avem curenți mareici, nu avem morfologie foarte variată), dar și a valurilor, care vin perpendicular. Or, coasta românească este afectată de un climat al valurilor oblic: cel mai adesea, valurile vin dinspre nord-est. Iar a doua direcție dominantă, dar mai slabă ca frecvență, este sud-estul. Deci valurile din direcția est sunt puține, sunt sub 10% frecvență.", a arătat profesorul doctor în Geografie. Plajele lărgite favorizează înecurile și infecțiile "Și atunci, de ce avem o creștere a frecvenței curenților RIP în asociere cu acest proiect? Vă pot da un exemplu de la Eforie Sud, fiindcă aici am avut un studiu științific pentru că este un hotspot de formare a acestor curenți, deci sunt foarte puternici, au fost ani în care am avut cinci, șapte, opt cazuri de oameni decedați pe această plajă (bariera Eforie Nord – Eforie Sud). Puteți vedea cum nu doar prezența plajelor supralățite, cu nisip grosier care mărește profilul plajei submerse (asta e foarte important, curenții depind foarte mult de panta profilului pe care o are plaja sub apă), dar și construirea în asociere de diguri transversale schimbă orientarea valurilor. Valurile vin dinspre nord-est, lovesc digul și se rotesc și devin perpendiculare. Al doilea fenomen: vin, lovesc digul și sunt reflectate, deci voi avea mai multe valuri, energie mai multă de val și o schimbare a direcției, plus pantă mai mare. Toate conlucrează spre a schimba circulația de țărm și se poate vedea chiar pe imaginea satelitară prezența unui astfel de curent care, practic, trage apă cu sedimente (spre larg – n.r.) și afectează valurile până la adâncimi de patru-cinci metri.", a detaliat cadrul universitar. Cum eviți înecul, favorizat de curenții RIP "Un astfel de curent RIP are de obicei viteze mai mari decât viteza unui înotător. De aceea soluția, când ești prins într-un astfel de curent, este să conștientizezi și să încerci să te orientezi cât mai bine în a înota paralel cu țărmul pentru a ieși din zona lui de acțiune. Singurul avantaj e că acești curenți sunt rapizi, dar înguști, au doar câteva zeci de metri lățime, de obicei 20-30. Dacă apuci să înoți un minut, poate și mai puțin, în lungul plajei, te poți întoarce liniștit înapoi.", a fost sfatul lui Vespremeanu-Stroe. Eforie, hotspot de înecuri "O simulare pe care am făcut-o în cadrul proiectului RORIP menționat, pe bariera litorală Eforie Nord – Eforie Sud, arată felul în care se schimbă circulația. Și avem în anul 2021, înainte de proiectul cu lățirea plajelor, pentru valurile venind din est-nord-est, curenți slabi. În timp ce, o dată construit digul și lățită plaja, avem curenți RIP perpendiculari foarte puternici. La fel, s-a întrerupt circulația longitudinală care ventila eficient apa.", a explicat cercetătorul. Înecurile din 2023, efect al lărgirii plajei "În concluzie, proiectul acesta are și această consecință complet nedorită, faptul că lărgirea plajelor cu un astfel de material grosier, neadecvat sistemului litoral sudic românesc și prezența, în asociere cu plajele lărgite, a digurilor transversale, care schimbă direcția valurilor, au drept consecință creșterea frecvenței și intensității RIP. Care pun un pericol și care duc, practic, la creșterea numărului de înecuri, fără discuții. Cred, de fapt, că o parte din numărul foarte ridicat din 2023 se datorează și acestui aspect, a faptului că deja avem o circulație schimbată, pe plajele de la Eforie Sud către nord, unde au fost multe cazuri.", a amintit profesorul Universității București. Nisipul adăugat pe plaje, un dezastru "Trebuia, nu că se putea, trebuia făcută cu alt material. În primul rând, de ce acest material nu este bun. Cum ați remarcat, sunt mulți carbonați. Carbonații cimentează foarte repede fiindcă este vorba de un sediment adus de pe fundul mării, de la 25 de metri adâncime, care la origine este tot un nisip Danubian, dar care a stat acolo vreo 80.000 de ani, s-a încărcat foarte mult în carbonați (din mai multe surse, inclusiv scoicile astea sparte). Un nisip nesortat, practic, și acum, adus pe plajă, este nepotrivit și prin conținutul de carbonati, și pentru scoicile sparte care nu se vor curăța și vor fi o problemă și peste 10 ani sau 20 de ani, și mai ales pentru dimensiunea particulelor (de nisip), care este prea mare și care generează pante diferite (înclinate). De exemplu, plaja Mamaia, care avea pante foarte dulci, era celebră pentru nisipul fin, asta era o calitate – faptul că era o plajă compusă din nisip fin. Acum are un nisip groaznic.", a conchis Vespremeanu-Stroe. Soluția: nisip fin din Dunăre "Soluția era, poate fi, de exemplu, folosirea nisipului de pe Dunăre, mai ales din sectoarele care trebuie dragate fiindcă au devenit nenavigabile la ape mici. Cum ar fi sectorul Giurgiu - Călărași - Hârșova unde sunt numeroase bancuri submerse, dar și ostroave, care nu pun o problemă dacă sunt dragate, trebuie dragate. Și acolo este un nisip fin foarte bun de folosit pentru o astfel de alimentare cu nisip. Dar rațional." Lățimea extremă a plajelor, nemaiîntâlnită "Plajele armonioase au lățimi de 30, 60, 70 de metri. Sigur că poți să construiești unde este cazul plaje de până la 100 de metri tocmai ca să răspunzi acestui deziderat multifuncțional de a avea o zonă sportivă, de a avea zonă de cearșafuri, de șezlonguri, de beach bar-uri, de mai știu eu ce. Și poți ajunge până la 100 de metri, se poate, dar nu la 200, nu la 300 m, cum s-a făcut acum. Însă cu nisipul potrivit și cu o lățime care trebuie să rămână maxim de felul ăsta. Coasta olandeză, la care fac ei (Apele Române - n.r.) referire este o asociere de plaje naturale, cu mici excepții, în dreptul unor orașe, iar lățimile sunt și acolo de 40-70 de metri. Nu vorbim decât pe doi kilometri la Haga de o plajă lată de 130-140 de metri. Sunt doi kilometri care protejează cazinouri, hoteluri, deci foarte, foarte limitat." Eroziunea, doar un pretext pentru distrugere „Ai o problemă cu eroziunea litorală când este intensă, când afectează direct infrastructura, deci structuri construite, hoteluri. Or, dacă proiectul acesta este (derulat) nediscriminat, înnisipează de oriunde până oriunde… Noi tocmai asta recomandam în studiul de fundamentare din 2010: faptul că trebuie acționat ici, colo, iar criteriul ar fi fost plajele care suportă o eroziune mai mare de un metru pe an și care au la rândul lor, în spate, diferite structuri care trebuie protejate. Fiindcă tu poți să ai plaje naturale ușor erozive, cu un metru și jumătate pe an, care nu trebuie stricate. Dau exemplul plajei Pescărușul sau 23 August, plaja Tuzla. Sunt plaje superbe, ele au valoare foarte mare în prezent, sunt încă neafectate de acest proiect. Dacă acolo s-ar interveni pe criteriul că o parte din plajă… – fiindcă de obicei, o plajă are un sector cumulativ sau stabil și o parte erozivă, pe litoralul sudic – dacă tu intervii și pe aceste plaje, le-ai distrus! Deci ele nu ar trebui lățite nici măcar cu câteva zeci de metri, cum spun că ar trebui operat în alte situații, ar trebui lăsate complet naturale. Frumusețea lor derivă tocmai din gradul de naturalețe, faptul că poți să vezi o faleză în loess, cu paleosoluri, că poți să vezi o floră spontană, că totul este natural și armonios."

Raed Arafat propune sancțiuni dure pentru turiștii care ignoră steagul roșu și intră în mare
Politică

Raed Arafat propune sancțiuni dure pentru turiștii care ignoră steagul roșu și intră în mare

Secretarul de stat care conduce Departamentul pentru Situații de Urgență, Raed Arafat, propune sancțiuni dure pentru turiștii care ignoră steagul roșu și intră în mare. Citește și: Arma secretă a jandarmului de la Costinești: palma asurzitoare, care are rolul de a dezechilibra atacatorul și de a-l face vulnerabil la loviturile la corp Raed Arafat propune sancțiuni dure „O soluţie, dacă ajunge salvamarul la tine să te salveze pentru că ai intrat după steagul roşu fiind arborat, atunci persoana respectivă să plătească o amendă usturătoare pentru că a pus viaţa salvamarului în pericol şi pentru că a necesitat o intervenţie de salvare când steagul roşu spune să nu intre în apă”, a declarat vineri, Raed Arafat. Recent, pe fondul valurilor mari și a curenților puternici, mai multe persoane și-au pierdut viața în stațiunile de pe litoralul românesc. La Eforie, marţi după-amiază, a izbucnit un conflict între salvamari şi turiştii care doreau să intre în mare, deşi era arborat steagul roşu, iar în urma scandalului doi turişti au fost transportaţi la spital pentru îngrijiri medicale. Doar în cursul zilei de luni, numai în Mamaia, 4 persoane şi-au pierdut viaţa, după ce s-au înecat în mare. S-au mai înecat turişti, în aceeaşi zi, la Costineşti şi Venus.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră