vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: achitare

27 articole
Eveniment

Site-ul „Am scăpat” face lista penalilor nepedepsiți: 172 de ani de închisoare neexecutați

Site-ul „Am scăpat” face lista penalilor nepedepsiți: deocamdată a contabilizat 56 de cazuri, cu 172 de ani de închisoare neexecutați. Acest site precizează că este doar o agregare automată a informațiilor deja apărute în presă. „Sistemul nostru automat utilizează agenți AI pentru a colecta și sumariza articole publicate de instituții media din România”, precizează amscapat.ro. Citește și: Compania de stat cu un CA din cinci membri, plus un director excelent plătit, dar fără angajați Site-ul „Am scăpat” face lista penalilor nepedepsiți În acest moment, pe site sunt contabilizate 56 de cazuri de corupție cu prejudicii de 1,5 miliarde de lei și 172 de ani de închisoare neexecutați.  De exemplu: „Fostul primar din Năvodari, Matei Nicolae, a scăpat de dosarul penal privind scoaterea abuzivă de imobile din patrimoniul unei companii de stat, deoarece faptele s-au prescris după 8 ani de procese. El fusese condamnat în primă instanță la 9 ani de închisoare. Decizia Tribunalului Constanța nu este definitivă, dar îl obligă să plătească despăgubiri de aproape 6 milioane de euro”. Prejudiciul: 29,6 milioane de lei. Sau: „Sebastian Vlădescu, fost ministru de Finanțe, a fost condamnat la 7 ani și 4 luni de închisoare pentru luare de mită, într-un dosar legat de reabilitarea căii ferate București – Constanța. A fost eliberat din penitenciar după ce Înalta Curte de Casație și Justiție a dispus încetarea procesului penal pe motiv de prescripție a răspunderii penale. Prejudiciul menționat în comunicatul Curții Supreme este de aproximativ 3 milioane euro, pe care acesta ar urma să-l plătească”. Un alt caz: „Mihnea Costoiu a fost condamnat inițial la 3 ani cu suspendare pentru abuz în serviciu în dosarul Baza Cutezătorii, dar a scăpat de condamnare în aprilie 2023 din cauza prescripției. Deși a încercat să obțină achitarea, Înalta Curte a menținut obligația de a achita prejudiciul de peste 1,24 milioane lei”.  La 7 noiembrie, Mihnea Costoiu a fost ales, la congresul PSD, vicepreședinte pentru „Educație, Cercetare, Digitalizare și AI”.     

Site-ul „Am scăpat” face lista penalilor nepedepsiți, printre care Mihnea Costoiu, recent ales vicepreședinte al PSD Foto: Facebook Mihnea Costoiu
Nicolae Bănicioiu, achitat în dosarul de corupție (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Justiție

Fostul ministru Bănicioiu, achitat definitiv pentru mită, deși a încasat 1,3 milioane de lei

Fostul ministru al Sănătății și al Tineretului și Sporturilor, Nicolae Bănicioiu, a fost achitat definitiv luni de Înalta Curte de Casație și Justiție, în dosarul în care DNA îl acuza de luare de mită și trafic de influență. Procurorii susținuseră că fostul ministru ar fi primit aproape 800.000 de euro mită de la doi oameni de afaceri, în schimbul influențării numirii unor manageri de spital și al derulării unor contracte finanțate din bani publici. Achitare definitivă pentru ambele infracțiuni Decizia definitivă a fost pronunțată de completul de cinci judecători al Instanței supreme, care a dispus achitarea pentru ambele infracțiuni și înlăturarea măsurii confiscării sumelor considerate anterior ca provenind din fapte de corupție. Citește și: Deficitul bugetar la nouă luni, mai mare decât în 2024. Încasările la TVA, mult sub așteptări „Va înlătura dispoziţia confiscării de la inculpatul Bănicioiu Nicolae a sumelor de 895.127 lei, reprezentată de dividende aferente anului 2013, distribuite de SC Hemos Med SRL, şi 396.994 lei, reprezentată de dividende aferente aceluiași an, distribuite de SC Disan Ortomed SRL”, se arată în hotărârea instanței. Prin urmare, Bănicioiu nu mai are de plătit nicio sumă de bani, după ce anterior fusese obligat la confiscarea acestor fonduri prin decizia instanței de fond din 2024. Procesul deschis în 2021: acuzațiile DNA Nicolae Bănicioiu a fost trimis în judecată în decembrie 2021 de Direcția Națională Anticorupție, pentru luare de mită și trafic de influență, iar Cătălina Alexandra Furtună – pentru complicitate la aceste fapte. Potrivit anchetatorilor, în perioada 21 decembrie 2012 – 7 aprilie 2015, când ocupa funcția de ministru al Tineretului și Sporturilor, Bănicioiu ar fi primit, prin intermediul unor firme, sume totale de peste 1,2 milioane de lei de la oamenii de afaceri Dorin Cocoș și Mihaela Irimescu. Procurorii susțineau că, în schimbul banilor, fostul ministru ar fi promis să-și exercite influența asupra ministrului Sănătății de la acea vreme, pentru a menține în funcție sau a numi manageri favorabili în conducerea unor spitale din București și Ilfov, instituții cu care firmele respective aveau contracte comerciale profitabile. Furtună, achitată definitiv după eliminarea probelor contestate În același dosar, Cătălina Alexandra Furtună – considerată de DNA intermediar al lui Bănicioiu – a fost, de asemenea, achitată definitiv. Magistrații au decis anterior scoaterea din dosar a unor probe neconforme, printre care autorizările privind colaboratori cu identitate protejată și interceptări telefonice, care fuseseră contestate de apărare. Acuzațiile DNA privind folosirea firmelor intermediare DNA a susținut că Nicolae Bănicioiu ar fi primit indirect dividende de la firmele Hemos Med SRL și Disan Ortomed SRL, societăți care comercializau produse medicale către spitale publice. Sumele ar fi fost transferate prin Cătălina Furtună, care devenise asociată formal în aceste firme, deși titularul real al părților sociale ar fi fost Bănicioiu. Procurorii afirmau că în aprilie 2015, fostul ministru ar fi primit încă 1,8 milioane de lei, prin aceleași societăți comerciale, drept foloase necuvenite pentru favorizarea anumitor manageri de spital și alocarea de finanțări publice. De asemenea, în 2018, Furtună ar fi încasat 806.447 lei din dividende aferente anului 2015, considerate de anchetatori parte din circuitul financiar al mitei. Instanța a respins integral acuzațiile Instanța supremă a concluzionat însă că acuzațiile DNA nu sunt susținute de probe legale și concludente, dispunând achitarea definitivă a ambilor inculpați. Decizia confirmă hotărârea din octombrie 2024 a instanței de fond, care deja stabilise achitarea pentru luare de mită și încetarea procesului penal pentru trafic de influență ca urmare a prescripției, dar a menținut atunci confiscarea banilor. Hotărârea de luni anulează complet măsura confiscării și închide definitiv dosarul, punând capăt unuia dintre cele mai sonore cazuri de corupție din ultimii ani în care a fost implicat un fost ministru al Sănătății.

Ieșean acuzat de omor solicită daune (sursa: Pexels/Jimmy Nilsson Masth)
Eveniment

Viața la țară: nevoit să se apere de un consătean violent, i-a tăiat gâtul la crâșmă

Ieșean acuzat de omor solicită daune. Un bărbat din Iași, achitat după ce fusese judecat pentru tentativă de omor, a dat statul în judecată. Ieșean acuzat de omor solicită daune El solicită daune procurorilor care i-au întocmit dosarul, după ce a petrecut aproape două luni în arest. Citește și: Discursul lui Grindeanu la moțiunile AUR, atacuri în serie la Bolojan: „Românii nu ne-au ales pentru a flutura zilnic demisia” În urma procesului, viața i s-a schimbat radical: iubita l-a părăsit, iar sătenii îl privesc cu suspiciune. Mai mult, bărbatul a cheltuit 37.000 de lei doar pentru apărarea juridică. Continuarea, în Ziarul de Iași

Femeie achitată după înjunghierea soțului agresor (sursa: Pexels/Maycon Marmo)
Eveniment

Victimă a violenței domestice, achitată după ce și-a ucis soțul agresor

Femeie achitată după înjunghierea soțului agresor. Maria Andrieș, o femeie de 65 de ani din Cucuteni, a fost achitată definitiv de acuzația de omor, după ce și-a înjunghiat mortal soțul în urma unei altercații violente, punând capăt unui coșmar de 32 de ani marcat de bătăi și abuzuri. Femeie achitată după înjunghierea soțului agresor Inițial, Tribunalul a respins ideea de legitimă apărare și a condamnat-o la 9 ani de închisoare, invocând doar circumstanța atenuantă a provocării. Citește și: DOCUMENT De ce a decis Înalta Curte să-l condamne penal, în 2016, pe Marian Neacșu, acum vicepremier PSD Curtea de Apel a reanalizat cazul și a considerat că atacul bărbatului era doar întrerupt temporar de intervenția fiului, dar iminența unei noi agresiuni era evidentă. Astfel, instanța a constatat existența unei cauze justificative, recunoscând că femeia a acționat în legitimă apărare. Continuarea, în Ziarul de Iași

Procurorii cercetează foarte superficial evaziunea fiscală (sursa: Pexels/Diana)
Economie

"Specialii" procurori fac superficial dosare de evaziune fiscală: cercetează doar "plevușcă"

Procurorii cercetează foarte superficial evaziunea fiscală iar judecătorii par să se fi săturat de dosarele care investighează doar la suprafață evaziunea fiscală, fără a identifica adevărații beneficiari. Procurorii cercetează foarte superficial evaziunea fiscală După ce Tribunalul Iași l-a condamnat pe un așa-zis om de afaceri la nouă ani de închisoare, Curtea de Apel a pronunțat o hotărâre radical diferită: achitare. Citește și: Primul baron PNL care îi face scandal lui Bolojan: primarul Slatinei, supărat că se taie sporurile. De Mezzo ar pierde peste 2.000 de lei Judecătorii au concluzionat că procurorii au trimis în judecată persoana greșită. Cel acuzat nu era autorul real al evaziunii fiscale, ci doar un interpus care primea sume modeste, circa 100 de lei pentru fiecare tranzacție fictivă, derulată în beneficiul unui adevărat „rechin” fiscal, rămas neidentificat. Potrivit instanței, inculpatul putea fi cel mult considerat complice la evaziunea fiscală comisă de altcineva, autorul real fiind cel care ar fi beneficiat efectiv de prejudiciul cauzat statului. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Chelnerița Apelor Române, coșmar pentru DNA (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Chelnerița Apelor Române, coșmar pentru DNA

Chelnerița Apelor Române, coșmar pentru DNA. Procurorii continuă lupta juridică împotriva fostului șef al Apelor Române Prut-Bârlad, Petru Avram. Chelnerița Apelor Române, coșmar pentru DNA Contestația acestora împotriva sentinței de achitare pronunțate de Tribunal a fost înregistrată marți pe rolul Curții de Apel. Citește și: EXCLUSIV Un inspector ANAF care a închis ochii la evaziunea Nordis, avere uriașă: vilă în București (517 mp), casă de vacanță, terenuri. Doar din salariu și un împrumut de la o „persoană fizică” Miercuri, instanța a stabilit primul termen de judecată al apelului. Procesul se va relua pe 24 martie. Petru Avram a fost trimis în judecată în iulie 2021, alături de alți cinci inculpați, sub acuzația de implicare în "aranjarea" unor angajări în cadrul Administrației Bazinale a Apelor Prut-Bârlad (ABA), cu sprijinul unor colegi de partid. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Directorul chelneriței din Apele Române, achitat (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Directorul chelneriței din Apele Române, achitat

Directorul chelneriței din Apele Române, achitat. Fostul director al Administrației Bazinale a Apelor Iași a obținut o primă victorie în justiție, în urma unor erori comise de procurori, atent speculate de apărare. Directorul chelneriței din Apele Române, achitat Deși dosarul părea să aibă un deznodământ clar, greșelile au dus la respingerea acuzațiilor. Citește și: Salariul uriaș pe care-l primește cumnatul Olguței Vasilescu, director la aeroportul Craiova, deși e specializat în management sportiv Magistrații Tribunalului au analizat probele prezentate de anchetatori și argumentele apărării, pronunțând soluții de achitare pentru toți cei șase inculpați, motivând că "fapta nu este prevăzută de legea penală". Cu alte cuvinte, deși au existat nereguli, acestea nu au fost încadrate ca infracțiuni conform legii. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Achitat după ce și-a înjunghiat atacatorul (sursa: Facebook/Poliția Română)
Eveniment

Achitat după ce și-a înjunghiat atacatorul

Achitat după ce și-a înjunghiat atacatorul. Agresat într-un bar de scandalagiul satului, un ieșean a contrat, tăind cu o lamă gâtul agresorului. Achitat după ce și-a înjunghiat atacatorul Procurorii au reținut provocarea, ca circumstanță atenuantă, dar tot au cerut condamnarea lui pentru tentativă la omor. Citește și: Eurostat: România, una din cele mai slabe creșteri ale PIB din UE și una din cele mai dure prăbușiri ale serviciilor De cealaltă parte, apărarea a cerut achitarea. Da, fusese la un pas de a ucide, dar voise doar să scape dintr-o situație limită. Judecătorii au oscilat mult până să ia o decizie. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Spălătoria de penali de la ÎCCJ funcționează și vara Foto: Inquam/George Calin
Justiție

Spălătoria de penali de la ÎCCJ funcționează

Spălătoria de penali de la ÎCCJ funcționează: un judecător condamnat inițial la patru ani de pușcărie a fost achitat. Miercuri, 17 iulie 2024, Înalta Curte de Casație și Justiție a decis achitarea judecătorului rădăuțean Bogdan Bărbuță, condamnat anul trecut la 4 ani de închisoare cu executare de Curtea de Apel Cluj. Citește și: Șoșoacă a declarat, în scris, că se va purta frumos și nu va hărțui pe nimeni, la Bruxelles: “Îmi iau angajamentul de a respecta Codul comportamentului corespunzător“ Procesul s-a târâit timp de zece ani, iar complicii lui Bărbuță au scăpat deja, fie prin anularea probelor, fie prin prescrierea faptelor. Trei ani de tergiversări în camera preliminară Acest dosar a stat în faza de cameră preliminară din octombrie 2014 și până în iunie 2016, când jude­cătorul de caz a decis trimiterea dosarului înapoi la DNA pentru completarea cercetărilor, pe linia nelega­li­tății administrării probelor (in­ter­cep­tări telefonice și ambientale, respectiv neregularități ale rechizitoriului). Judecătorul de la Cluj nu și-a motivat decizia atât de multă vreme încât DNA a cerut în no­iembrie 2017 printr-o acțiune deschisă la Înalta Curte de Casație și Justiție să oblige magistratul clujean să-și redac­teze motivarea pentru ca instanța su­pre­mă să poată analiza contestația de­pusă de procurorii anticorupție. ÎCCJ a admis acțiunea DNA și a cerut judecătorului clujean să-și motiveze soluția până cel târziu pe data de 14 martie 2018. Spălătoria de penali de la ÎCCJ funcționează Potrivit Obiectiv de Suceava, Bărbuţă fusese condamnat la Curtea de Apel pentru că ar fi primit mită bunuri alimentare (ouă, lapte, smântână, brânză, ciocolată, carne) şi un sejur la Mamaia. El fusese achitat de judecătorii clujeni de alte patru infracţiuni (abuz în serviciu, complicitate la luare de mită, complicitate la şantaj, trafic de influenţă). Ieri, Înalta Curte a menţinut achitările de la CA Cluj și a şters condamnarea, pronunţând achitare şi pentru acuzația de luare de mită. De asemenea, pentru alte fapte de care fusese acuzat Bogdan Bărbuță, magistrații Înaltei Curți au constatat că a intervenit prescrierea răspunderii penale. Complicii lui Bărbuță - fostul primar din Rădăuți Aurel Olărean, omul de afaceri Constantin Babiuc, judecătoarea Daniela Mariana Prandea, avocată Isabela Zorica Vega, fostul șef al Punctului Poliției de Frontieră Siret Mihai Prelipcean, și un fost primar din Marginea, Ioan Onufrei - fuseseră deja achitați. De exemplu, în 2023 a fost achitat fostul procuror Dumitru Dîmbu, acuzat de complicitate la şantaj, favorizarea infractorului în formă continuată, favorizarea infractorului, folosirea , în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii în scopul obţinerii, pentru sine sau pentru altul de bani, de bunuri ori alte foloase necuvenite, instigare la compromiterea intereselor justiţiei, abuz în serviciu, favorizarea infractorului şi instigare la abuz în serviciu, favorizarea infractorului, instigare la compromiterea intereselor justiţiei , favorizarea infractorului. Terenuri luate cu japca și revândute Ziare.com scria, în septembrie 2023, că judecătorul din Rădăuți l-a ajutat pe afaceristul Gavril Babiuc să-i deposedeze pe zeci de suceveni de 41 de hectare de terenuri, pe care „rechinul imobiliar” le-a vândut către compania austriacă Holzindustrie Schweighoffer. “Din 2014 până în prezent, împotriva lui Bogdan Bărbuță au rămas valabile doar câteva probe, după deciziile CCR care au scos interceptările SRI din dosare, au redefinit abuzul în serviciu și, într-un final, au dat startul marii prescripții“, arăta acest site de știri. În iunie 2014, DNA l-a reținut pe Bărbuță, arătând că magistratul ar fi pronunţat, sprijinit de un om de afaceri, un număr de 69 de hotărâri judecătoreşti prin care ar fi recunoscut acestuia dreptul de proprietate asupra unei suprafeţe de teren, înstrăinată ulterior, obţinându-se un profit de aproximativ 4 milioane lei. De asemenea, procurorii au mai reţinut, în sarcina lui, pronunţarea mai multor soluţii favorabile, inclusiv asupra unui imobil din municipiul Rădăuţi, şi intervenţii la magistraţi în acelaşi scop, în schimbul unor sume de bani şi alte bunuri alimentare. Cum au pus mâna pe un imobil din Rădăuți “La data de 20 iunie 2006, prin sentința civilă nr. 1683, la solicitarea și cu sprijinul inculpatului Babiuc Constantin Gavril, inculpatul Bărbuță Bogdan-Ilarion-Costică, judecător din cadrul Judecătoriei Rădăuți, în baza unui antecontract de vânzare-cumpărare falsificat și cu nerespectarea condițiilor legale (în baza unei cereri de chemare în judecată nesemnată și nedatată, a unei cereri de preschimbare a termenului nesemnată și în lipsa unui extras de Carte funciară) a admis o acțiune civilă prin care a constatat existența dreptului de proprietate în patrimoniul unei persoane (interpusa lui Babiuc Constantin Gavril) asupra unui imobil din municipiul Rădăuți, facilitând astfel înscrierea în Cartea funciară a dreptului de proprietate. Imobilul respectiv, având destinația magazin alimentar și bibliotecă, a fost evaluat, ulterior, la suma de 150.000 euro. Prin acțiunea descrisă mai sus s-au adus prejudicii grave de ordin pecuniar, proprietarului real al imobilului, persoană vătămată în prezentul dosar penal, cât și Primăriei Municipiului Rădăuți“, se arăta într-un comunicat din octombrie 2014 al DNA.

Torționarii lui Gheorghe Ursu, securiști achitați (sursa: CNSAS)
Eveniment

Torționarii lui Gheorghe Ursu, securiști achitați

Torționarii lui Gheorghe Ursu, securiști achitați. Curtea de Apel Bucureşti a respins cererea Parchetului General de revizuire a deciziei de achitare a foştilor ofiţeri de Securitate Marin Pîrvulescu şi Vasile Hodiş, cei care l-au torturat pe disidentul Gheorghe Ursu. Torționarii lui Gheorghe Ursu, securiști achitați "În temeiul art. 459 alin. (5) Cpp, respinge, ca inadmisibile, cererile de revizuire formulate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de casaţie şi Justiţie şi de revizuentele-părţi civile Ursu Andrei Horia şi Ursu Ştefan Olga împotriva sentinţei penale nr. 196/F/17.10.2019 a Curţii de Apel Bucureşti - Secţia I penală, definitivă prin decizia penală nr. 238/A/27.07.2023 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia penală. Citește și: Românul cu cele mai mari șanse la Nobel în viitor – Albert-László Barabási, născut în Harghita. Barabási, care e și cetățean maghiar, a fost ales membru al Academiei de Științe a SUA Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicarea copiei minutei", se arată în decizia instanţei. În octombrie 2023, Parchetul General a solicitat anularea deciziei, pe calea revizuirii, prin care torţionarii Marin Pîrvulescu şi Vasile Hodiş au fost achitaţi definitiv de Instanţa Supremă pentru săvârşirea infracţiunii de tratamente neomenoase. Procurorii, probe noi de la CNSAS și IICMER Procurorii arătau în cererea de revizuire că există fapte sau împrejurări care nu au fost cunoscute de judecători atunci când au soluţionat dosarul torţionarilor lui Gheorghe Ursu. Astfel, Parchetul preciza că a primit de la Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii înscrisuri conţinând date şi informaţii, însoţite de detalii tehnice, care nu au fost cunoscute de magistraţi în timpul desfăşurării procesului. Citește și: Motivarea deciziei ICCJ prin care securiștii care l-ar fi ucis pe disidentul Gheorghe Ursu au fost achitați: elogiu adus ceaușismului și comunismului din anii ’80 În plus, a fost depus un material documentar de la Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER), întocmit în colaborare cu Institutul de Istorie "Nicolae Iorga", referitor la cazuistica şi încălcările drepturilor omului în România în perioada 1980-1989. Achitarea, șoc pentru familie și societate "Aşa cum se evidenţiază în cererea de revizuire, faptele şi împrejurările noi relevante din aceste materiale susţin o cu totul altă situaţie de fapt decât cea reţinută de instanţă şi se circumscriu adevărului istoric, care a stabilit că represiunea a fost o trăsătură permanentă a regimului comunist, conflictul dintre societate şi regim a reprezentat o constantă, regimul a continuat practicarea politicilor restrictive, interzicând orice manifestare publică pe care o considera drept un pericol la adresa stabilităţii sale şi disimulând represiunea politică prin folosirea anchetelor penale instrumentate de Miliţie, ca paravan al acţiunilor de poliţie politică", explica Parchetul General. La rândul său, Andrei Ursu, fiul disidentului, spunea că decizia de achitare a fost un şoc pentru toţi cei care cunosc dosarul asasinării lui Gheorghe Ursu şi afirma că Securitatea mai are încă posibilităţi, directe sau subliminale, de a-i influenţa pe unii dintre oamenii din justiţie. De asemenea, IICCMER susţinea că achitarea foştilor ofiţeri de Securitate Marin Pîrvulescu şi Vasile Hodiş reprezintă un pericol la adresa statului de drept şi se situează în contradicţie flagrantă cu adevărul istoric, deschizând larg calea reabilitării regimului totalitar. ÎCCJ: Securitatea nu era sistematic represivă Pe 27 iulie 2023, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dispus achitarea definitivă a foştilor ofiţeri de Securitate Marin Pîrvulescu şi Vasile Hodiş, acuzaţi că l-au torturat pe disidentul Gheorghe Ursu. Judecătorii motivau în decizia de achitare că Gheorghe Ursu nu a fost un opozant al regimului comunist şi nici nu s-a aflat în relaţii de adversitate cu Securitatea, astfel încât nu se poate reţine infracţiunea de tratamente neomenoase în sarcina ofiţerilor care l-au anchetat. O altă frază din motivarea judecătorilor care a scandalizat opinia publică era că la nivelul anului 1985 nu se poate reţine că represiunea organizată de Securitate avea un caracter sistematic şi s-ar fi exercitat prin controlul informativ al "întregii populaţii active", ci ar fi vorba doar de "un conflict limitat la câteva persoane". Mai mult, judecătorii considerau că în timpul regimului Ceauşescu nu exista o intenţie clară de exterminare sistematică a oricărui opozant din partea autorităţilor statului. Scrisori la "Europa liberă" și note de jurnal Gheorghe Ursu, inginer de construcţii, poet şi scriitor, a fost cercetat de Securitate în anii '80, după ce a trimis scrisori către "Europa Liberă" şi pentru că ţinea un jurnal în care nota ororile conducerii comuniste. În perioada ianuarie - noiembrie 1985, Gheorghe Ursu a făcut obiectul urmăririi informative şi judiciare pentru acte sau fapte considerate ostile regimului comunist, fiind arestat la 21 septembrie 1985. A murit pe 17 noiembrie 1985. Procurorii militari au stabilit că Marin Pârvulescu şi Vasile Hodiş au exercitat acţiuni represive şi sistematice (filaj, urmărire informativă, percheziţii, audieri sistematice, acte de violenţă fizică şi psihică) asupra lui Gheorghe Ursu, acţiuni care "au avut ca urmare producerea de suferinţe fizice sau psihice grave şi au fost de natură să îi aducă o atingere gravă a drepturilor şi libertăţilor fundamentale, în principal a dreptului la viaţă". Fiul disidentului, Andrei Ursu, susţine că Mihai Pîrvulescu a fost cel care l-a anchetat mai întâi în stare de libertate pe Gheorghe Ursu. Pentru că acesta din urmă a refuzat să îşi denunţe prietenii, printre care cunoscuţii scriitori Nina Cassian, Geo Bogza, Radu Cosaşu, Securitatea a hotărât "continuarea cercetărilor sub stare de arest", "urmând ca în cercetări să se clarifice şi natura relaţiilor" cu aceştia. Bătut în închisoare până la moarte Pentru a încerca să evite un caz de persecuţie politică ce ar fi fost neprielnic pe plan internaţional regimului Ceauşescu, Securitatea i-a înscenat lui Gheorghe Ursu un caz de drept comun (pentru posesia a 17 dolari), pentru care l-a arestat pe 21 septembrie 1985. A fost închis într-o celulă cu doi deţinuţi de drept comun, Marian Clită şi Gheorghe Radu, care au primit ordin de la securişti să exercite acte de violenţă asupra lui. Inginerul a murit în urma bătăilor primite de la Marin Pîrvulescu şi de la alţi ofiţeri de Securitate, dar şi în urma agresiunilor din partea unor deţinuţi de drept comun. Până acum, trei persoane au fost condamnate în acest caz: col. (r) Tudor Stănică, pe atunci şeful Miliţiei din Capitală, col. (r) Mihai Creangă, adjunctul său, şi Marin Clită, colegul de celulă al disidentului. Tudor Stănică, decedat recent, nu a făcut nicio zi de închisoare invocând motive medicale, după ce a obţinut în instanţă 22 de cereri de amânare a executării pedepsei. Mihai Creangă a scăpat după zece ani, iar deţinutul de drept comun Marin Clită a ieşit din puşcărie după nouă ani pentru bună purtare. În prezent, Clită este din nou în penitenciar, unde execută o condamnare de 14 ani primită în Danemarca, fiind acuzat că a omorât o stewardesă într-o cameră de hotel din Copenhaga.

Contrabandiștii de țigări, favorizați de legislație (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Justiție

Contrabandiștii de țigări, favorizați de legislație

Contrabandiștii de țigări, favorizați de legislație. Într-un singur dosar de contrabandă s-au adunat mai toate găurile făcute în ultimii ani în năvodul justiției prin modificările aduse legilor. Contrabandiștii de țigări, favorizați de legislație Fiecare chichiță în parte a mai anulat o bucată din rechizitoriu, până când din el s-a ales praful. Citește și: Boloș anunță ce va urma după alegeri, ca să poată fi plătite pensiile și salariile majorate ale bugetarilor: abandonarea cotei unice și majorarea TVA Cu o lege ciuruită ca o strecurătoare, după șapte ani de proces, procurorii nu au mai recoltat nici măcar o condamnare simbolică, cu suspendare, inculpații fiind achitați pe bandă rulantă. În apel, anchetatorii abia au reușit să obțină măcar confiscarea țigărilor trecute ilegal peste frontieră. Tribunalul decisese ca acestea să fie returnate contrabandiștilor. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Adomniței, achitat din incompetența procurorilor DNA (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Justiție

Adomniței, achitat din incompetența procurorilor DNA

Adomniței, achitat din incompetența procurorilor DNA. Procurorii DNA au pierdut în dosarul "Albumul" pentru că de la început au plecat cu o presupunere greşită. Adomniței, achitat din incompetența procurorilor DNA Un act-cheie pentru eşafodajul rechizitoriului s-a dovedit în cele din urmă călcâiul lui Ahile pentru anchetatori. Citește și: Cine este pesedistul care a prelungit, pe șest, licența Roșia Montana Gold Corporation, din 2019 în 2024: a fost numit în 2017 la șefia ANRM de Mihai Tudose, prietenul lui Ciolacu În motivarea sentinţei date, magistraţii Curţii de Apel Galaţi şi-au îngăduit chiar să-i taxeze pe procurori. Motivul: îşi concentraseră rechizitoriul pe demonstrarea unei infracţiuni care nu era infracţiune, aducând prea puţine argumente pentru altele. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Dosar DNA ridicol: prejudiciu - 500 euro (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Justiție

Dosar DNA ridicol: prejudiciu - 500 euro

Dosar DNA ridicol: prejudiciu - 500 euro. O lună de arest la domiciliu valorează 5.000 de euro. Dosar DNA ridicol: prejudiciu - 500 euro Acesta a fost nivelul despăgubirilor stabilite de judecători în cazul fostului primar al oraşului Hârlău, judecat sub acuzaţii de corupţie, dar absolvit de orice vină după câţiva ani. Citește și: VIDEO George Simion, filmat în timp ce primește un teanc care pare a fi de bani și, în fix patru secunde, îi ia și îi strecoară în buzunar Rămas fără fotoliul de primar şi ieşit din viaţa publică a Hârlăului, Constantin Cernescu a câştigat o satisfacţie morală în instanţă. Constantin Cernescu a fost trimis în judecată 2016 pentru abuz în serviciu, instigare la abuz în serviciu şi instigare la fals intelectual. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Pieton ucis, șoferiță achitată - era sâmbătă (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Pieton ucis, șoferiță achitată - era sâmbătă

Pieton ucis, șoferiță achitată - era sâmbătă. O şoferiţă a fost achitată după ce a ucis un pieton. Pieton ucis, șoferiță achitată - era sâmbătă Viteza automobilului condus de ea era aproape dublă faţă de cea permisă în zona accidentului, dar judecătorii au considerat că aspectul era discutabil. Citește și: Soacra lui Cherecheș era falită: casa ei din Reghin era executată silit. De unde a avut 50.000 de euro pentru șpăguirea unei judecătoare? Decisiv a fost faptul că accidentul s-a petrecut într-o sâmbătă. Șoferiţa s-a trezit literalmente cu un pieton pe capotă. Bărbatul a fost aruncat pe carosabil. A suferit o fractură de coloană lombară, una de antebraţ, dar şi o fractură de bază craniană care i s-a dovedit fatală. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Șpaga lui Cherecheș, camuflată în prăjituri (sursa: Facebook/Catalin Chereches)
Eveniment

Șpaga lui Cherecheș, camuflată în prăjituri

Șpaga lui Cherecheș, camuflată în prăjituri. Claudia Gliga, soacra primarului din Baia Mare, Cătălin Cherecheş, a fost interceptată în mai multe rânduri de anchetatori în timp ce discută cu mama unei judecătoare de la Curtea de Apel Cluj, despre pronunţarea unei soluţii "mai blânde" sau chiar achitarea primarului în dosarul acestuia de corupţie. O soluţie "mai blândă" Totul, în schimbul unei mite cuprinse între 50.000 şi 100.000 euro, mascată sub forma preluării unei firme. Potrivit documentelor depuse în instanţă, pe 5 noiembrie, la DNA - Serviciul teritorial Cluj a fost înregistrat un denunţ făcut de Georgiana Rodica Farcaş Hîngan, judecătoare la Curtea de Apel Cluj, şi mama acesteia, Rodica Farcaş Hîngan. Potrivit denunțului, la sfârşitul lunii octombrie 2023, o persoană cu numele Claudia, care s-a recomandat ca fiind soacra primarului din Baia Mare, Cherecheş Cătălin, a promis să cumpere cu o sumă cuprinsă între 50.000 - 100.000 euro afacerea deţinută de Rodica Farcaş Hîngan, pentru ca fiica acesteia să de o soluţie "mai blândă" în dosarul în care primarul are o condamnare în primă instanţă de cinci ani închisoare pentru corupţie. Un tort de două kilograme Femeia i-ar fi propus mamei judecătoarei să-i cumpere afacerea, fie să se revanşeze în orice modalitate, întrucât atât ea cât şi familia ginerelui său dispun de sume considerabile în bani. Ulterior, Claudia s-a prezentat la sediul firmei deţinute de Rodica Farcaş Hîngan şi i-a dat acesteia o cutie cu tort de peste două kilograme, spunându-i că "nu îşi doreşte nimic, decât blândeţe". Citește și: Judecătoarea care a refuzat șpaga de 100.000 de euro ca să-l scape pe Cherecheș a dat statul în judecată și l-a jupuit de sume uriașe Aceasta i-a mai spus că a discutat cu părinţii primarului din Baia Mare, care i-au transmis că sunt în stare de orice pentru a-l salva pe fiul lor, în contextul unei decizii mai blânde, întrucât este nevinovat. În urma investigaţiilor efectuate, procurorii au identificat-o pe Claudia ca fiind Claudia Gliga, soacra lui Cherecheş. 50.000 de euro la mall La sugestia procurorilor, pe data de 6 noiembrie, Rodica Farcaş Hîngan se întâlneşte cu Claudia Gliga în incinta unei cofetării deţinute de aceasta din urmă în municipiul Târgu Mureş. Pe 8 noiembrie, soacra lui Cherecheş este prinsă în flagrant în timp ce îi înmâna mamei judecătoarei suma de 50.000 de euro şi o cutie cu produse de cofetărie (prăjituri asortate - circa trei kilograme), într-un restaurant din incinta Iulius Mall din Cluj. La ultima întâlnire de la restaurant, Claudia Gliga a venit cu soţul ei, Dorin Petru Gliga, ambii fiind reţinuţi de procurori şi apoi arestaţi preventiv. Dorin Petru Gliga este acuzat de procurori că a avut cunoştinţă atât de faptul că s-a promis o sumă de bani judecătoarei Georgiana Rodica Farcaş Hîngan, cât şi despre faptul că în cursul zilei de 8 noiembrie urma să se remită suma de 50.000 euro. "Totul este între noi trei, mamele, bătrânele" De asemenea, spun anchetatorii, ulterior discuţiei din 6 noiembrie, Claudia Gliga şi Dorin Petru Gliga s-au deplasat cu autoturismul la Baia Mare, cel mai probabil pentru a ridica suma de bani, existând suspiciunea că această sumă a fost pusă la dispoziţia Claudiei Gliga de către membrii familiei Cherecheş. La dosarul depus în instanţă, se află mai multe înregistrări de la întâlnirile avute de Claudia Gliga cu Rodica Farcaş Hîngan: "GLIGA CLAUDIA: (neinteligibil) să-mi ziceţi cum să fac. Io aşa fac. Dar totul este între noi trei, mamele, bătrânele. Tineretul nu ştie nimic. Cum ziceţi dumneavoastră, eu aşa fac. Dacă consideraţi şi credeţi că pot să mă duc astăzi la ei şi să le spun... Ziceţi-mi, jumate din sumă acuma... FĂRCAŞ-HÎNGAN RODICA: Păi... GLIGA CLAUDIA: Şi jumate când... Şi acuma...asta-i şansa în care ele ar putea să îl achite... "Aia-i blândeţea. Să nu-l condamne" FĂRCAŞ-HÎNGAN RODICA: Şi... Păi...da ea m-o întrebat şi i-am zis că nu ştiu ce cum. Adică ce blândeţe, cum să fii. GLIGA CLAUDIA: În sensul ca să...să nu-l condamne. FĂRCAŞ-HÎNGAN RODICA: Ioi. GLIGA CLAUDIA: Aia-i blândeţea. Să nu-l condamne. Că asta este o variantă: ori îl achită, ori îl condamnă. Deci, două. N-are nimic, prelungire, nu-i termen, nu...Îs două, din câte am înţeles eu.". Șpaga lui Cherecheș, camuflată în prăjituri La dosar există şi discuţia din momentul înmânării banilor, băgaţi într-o cutie, în incinta unui restaurant din Complexul Comercial Iulius Mall. "GLIGA CLAUDIA: Un cadou. Da. Da v-am făcut un platou de prăjituri. FARCAŞ-HÎNGAN RODICA: Cum? GLIGA CLAUDIA: V-am făcut un platou de prăjituri. Ăla mi în portbagaj. FARCAŞ-HÎNGAN RODICA: Păi trebuia să aduci şi să pui acolo. GLIGA CLAUDIA: În prăjituri? Da m-am gândit şi la varianta, da îi o pungă de cadou şi îi o cutie cu cadou. Nu se vede nimica. FARCAŞ-HÎNGAN RODICA: Îhî. Nu? GLIGA CLAUDIA: No (neinteligibil) să vă culcaţi liniştită. Aşa cum am zis noi două. Da. Următoarea tranşă, în 27, când a fi, puneţi cifrele în faţă dumneavoastră. Acuma am pus noi cifra şi după aia puneţi dumneavoastră cifra. FARCAŞ-HÎNGAN RODICA: Da ăştia de aicea sunt euro? Sau lei? GLIGA CLAUDIA: Da. 50 FARCAŞ-HÎNGAN RODICA: Deci euro, nu lei? GLIGA CLAUDIA: Nu...Doamne feri... FARCAŞ-HÎNGAN RODICA: No păi... GLIGA CLAUDIA: No. Da...".

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră