luni 22 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Autor: Ramona Emilian

5775 articole
Ramona Emilian

Internațional

Israelul poate ocupa întreaga Fâșie Gaza pentru a elimina Hamas, susțin SUA

SUA apără acțiunile Israelului contra Hamas. Statele Unite au afirmat duminică, în cadrul unei reuniuni de urgență a Consiliului de Securitate al ONU, că Israelul are dreptul de a decide măsurile necesare privind Fâșia Gaza. Declarația a venit în contextul noului plan israelian de a ocupa complet enclava palestiniană și de a elimina gruparea Hamas. SUA apără acțiunile Israelului contra Hamas „Statele Unite susțin dreptul Israelului de a se apăra împotriva terorismului Hamas și, în cele din urmă, Israelul are dreptul să decidă ce este necesar pentru securitatea sa și ce măsuri sunt adecvate pentru a pune capăt amenințării reprezentate de Hamas și de grupări similare”, a declarat reprezentanta SUA, Dorothy Shea. Citește și: Primarul PSD al Buzăului îl acuză pe Grindeanu că amână un congres ca să rămână la putere Dorothy Shea a calificat drept „contraproductivă” reuniunea organizată de membri europeni ai Consiliului de Securitate, după ce guvernul premierului Benjamin Netanyahu a aprobat un plan militar pentru ocuparea orașului Gaza, în nordul enclavei. Potrivit acesteia, decizia Israelului a fost luată „în urma lunilor de intransigență din partea Hamas” și nu este una nejustificată. Reprezentanta SUA a acuzat alți membri ai Consiliului că „răspândesc minciuni” despre Israel, respingând ca „categoric falsă” acuzația de genocid împotriva palestinienilor. Netanyahu: ocuparea orașului Gaza este esențială În paralel cu reuniunea ONU, premierul israelian Benjamin Netanyahu a susținut o conferință de presă la Ierusalim, declarând că ocuparea orașului Gaza este singura modalitate de a „termina treaba” în războiul cu Hamas. „Avem între 70% și 75% din Fâșia Gaza sub control militar israelian. Mai avem două fortărețe de cucerit – orașul Gaza și taberele din centrul enclavei”, a spus Netanyahu. Obiectivele planului israelian Netanyahu a detaliat principalele puncte ale planului aprobat de guvern: Dezarmarea Hamas. Eliberarea tuturor ostaticilor israelieni. Demilitarizarea completă a Fâșiei Gaza. Control preponderent al securității de către Israel. Instituirea unei administrații civile pașnice, non-israeliene. „Israelul va câștiga războiul în Gaza, cu sau fără sprijinul altor țări”, a subliniat premierul.

SUA apără acțiunile Israelului contra Hamas (sursa: usun.usmission.gov/)
Nicușor Dan, weekend petrecut cu familia (sursa: Facebook/Nicușor Dan)
Internațional

VIDEO Nicușor Dan, cu copiii și partenera în drumeție prin păduri în Republica Moldova

Nicușor Dan, weekend petrecut cu familia. Președintele României, Nicușor Dan, a ales să își petreacă sfârșitul de săptămână în mijlocul naturii, împreună cu familia. Nicușor Dan, weekend petrecut cu familia Liderul de la Cotroceni a publicat duminică, pe Facebook, un filmuleț în care apare alături de partenera sa de viață și cei doi copii, explorând o zonă cu păduri și lacuri. Citește și: Primarul PSD al Buzăului îl acuză pe Grindeanu că amână un congres ca să rămână la putere „Astăzi am făcut o drumeție în natură, iar copiii au fost cei mai încântați”, a scris Nicușor Dan pe rețeaua socială. În imaginile postate se vede cum cei doi copii ai președintelui descoperă cu entuziasm frumusețea naturii și se bucură de peisajele liniștite. Vizită privată în Republica Moldova Sâmbătă, Nicușor Dan, aflat într-o vizită privată în Republica Moldova, a participat, alături de președinta Maia Sandu, la Festivalul Lupilor, organizat în Rezervația Naturală „Orheiul Vechi”, potrivit agenției de presă IPN. Pe pagina oficială a evenimentului, organizatorii au transmis un mesaj de mulțumire: „Suntem onorați că, în prima zi a Festivalului Lupilor, i-am avut ca oaspeți pe președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, și pe președintele României, Nicușor Dan. Le mulțumim pentru vizită și pentru sprijinul acordat culturii și tradițiilor care ne unesc.”

Iranul amenință cu blocarea „Coridorului Trump” (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Iranul amenință coridorul lui Trump, obținut în urma acordului între Armenia și Azerbaidjan

Iranul amenință cu blocarea „Coridorului Trump”. Iranul a avertizat sâmbătă că ar putea bloca un coridor strategic pe care Statele Unite intenționează să-l dezvolte între Armenia și Azerbaidjan, în Caucaz. Coridorul este prevăzut în acordul de pace semnat vineri la Casa Albă, în prezența președintelui american Donald Trump. Iranul amenință cu blocarea „Coridorului Trump” Proiectul, denumit „Coridorul Trump pentru Pace și Prosperitate Internațională” (TRIPP), va avea o lungime de 43 de kilometri și va asigura Azerbaidjanului o rută directă către enclava Nahicevan, traversând teritoriul armean, cu continuare către Turcia. Citește și: Primarul PSD al Buzăului îl acuză pe Grindeanu că amână un congres ca să rămână la putere Statele Unite vor deține drepturi exclusive de dezvoltare asupra coridorului, despre care Casa Albă afirmă că va impulsiona exporturile de energie și alte resurse. Mesaj dur de la Teheran Ali Akbar Velayati, consilier al liderului suprem Ali Khamenei, a declarat că Iranul se opune ferm proiectului: „Acest coridor nu va deveni o rută a lui Trump, ci mai degrabă un cimitir pentru mercenarii lui Trump.” Nu este însă clar cum ar putea Teheranul să blocheze efectiv această rută. Anterior, Ministerul iranian de Externe a salutat acordul de pace dintre Armenia și Azerbaidjan, considerându-l „un pas important către o pace regională durabilă”, dar a avertizat împotriva intervențiilor străine în apropierea granițelor sale, care ar putea „submina securitatea și stabilitatea regiunii”. Iranul nu are forța militară pentru a bloca proiectul Experții consideră că Iranul, aflat sub presiunea SUA din cauza programului său nuclear și slăbit de consecințele bombardamentelor americane și de războiul cu Israelul din iunie, nu dispune de capacitatea militară pentru a opri coridorul. O astfel de acțiune ar putea atrage represalii nu doar din partea Azerbaidjanului, ci și a Turciei. Rusia, nemulțumită de excluderea sa din proiect Rusia și-a exprimat, la rândul său, nemulțumirea față de acest coridor, din care se vede exclusă, în ciuda intereselor sale în Caucaz. Moscova a transmis că sprijină acordul de pace semnat la Casa Albă, dar a propus „soluții dezvoltate de țările din regiune cu sprijinul vecinilor direcți – Rusia, Iranul și Turcia” pentru a evita „trista experiență” a medierilor occidentale din Orientul Mijlociu.

Cutremur de 6,1 grade în Turcia (sursa: milliyet.com.tr)
Internațional

Cutremur mare, de 6,1 grade Richter, resimțit și în Bulgaria. Autoritățile turce evaluează urmările

Cutremur de 6,1 grade în Turcia. Un seism cu magnitudinea de 6,1 grade s-a produs duminică seara în vestul Turciei, potrivit Agenției pentru Gestionarea Dezastrelor și Situațiilor de Urgență (AFAD). Unda de șoc a fost simțită în mai multe provincii ale țării, inclusiv în Istanbul și Izmir, dar și în țări vecine, precum Bulgaria. Cutremur de 6,1 grade în Turcia Cutremurul a avut loc la ora locală 19:53, în provincia Balikesir, situată în apropierea metropolei Istanbul. Citește și: Primarul PSD al Buzăului îl acuză pe Grindeanu că amână un congres ca să rămână la putere Până în prezent, autoritățile nu au raportat victime sau pagube materiale. Autoritățile turce verifică situația Ministrul de Interne, Ali Yerlikaya, a anunțat pe platforma X că echipele de urgență ale AFAD au început inspecțiile în Istanbul și în provinciile vecine. „Până acum nu au fost semnalate victime sau pagube”, a precizat oficialul. Date tehnice despre seism Conform AFAD, cutremurul s-a produs la o adâncime de 11 kilometri. Centrul German de Cercetare în Geoștiințe (GFZ) a estimat magnitudinea la 6,19 și adâncimea la 10 kilometri.

Acordul de pace nemulțumește ambele tabere (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Nici Ucraina, nici Rusia nu vor fi mulțumite cu acordul de pace, spune JD Vance

Acordul de pace nemulțumește ambele tabere. Vicepreședintele american JD Vance a declarat, într-un interviu acordat postului Fox News și publicat duminică, că o soluționare negociată a războiului dintre Rusia și Ucraina nu va putea mulțumi pe deplin niciuna dintre părți. Totuși, Statele Unite încearcă să obțină o înțelegere „acceptabilă” pentru ambele tabere Acordul de pace nemulțumește ambele tabere „Nimeni nu va fi super fericit. Probabil că atât rușii, cât și ucrainenii vor fi în final nemulțumiți”, a afirmat Vance, referindu-se la un potențial acord de pace pentru care Washingtonul depune eforturi înaintea summitului dintre președintele american Donald Trump și președintele rus Vladimir Putin, programat pe 15 august în Alaska. Citește și: Primarul PSD al Buzăului îl acuză pe Grindeanu că amână un congres ca să rămână la putere Donald Trump a lansat ideea unui posibil „schimb de teritorii”, care ar presupune cedări teritoriale ale Ucrainei către Rusia. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a respins categoric această variantă, declarând că „ucrainenii nu-și vor da pământul ocupanților” și cerând să fie inclus în negocierile ruso-americane. Discuții în pregătire între Trump, Putin și Zelenski JD Vance a precizat că SUA lucrează la programarea unor discuții între Trump, Putin și Zelenski, însă consideră că o întâlnire directă între liderii Rusiei și Ucrainei nu ar fi productivă înainte ca aceștia să discute separat cu Trump. Potrivit presei americane, Casa Albă analizează dacă Zelenski va fi invitat în Alaska pentru o întâlnire bilaterală cu Trump, separată de discuțiile Trump-Putin, sau pentru un summit trilateral. Liderii europeni cer presiune asupra Rusiei După apelul lui Zelenski către susținătorii săi europeni, liderii Marii Britanii, Franței, Germaniei, Italiei, Poloniei, Finlandei și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, au emis un comunicat comun în care salută eforturile lui Trump de a pune capăt războiului. În același timp, aceștia au cerut menținerea presiunii asupra Rusiei, un armistițiu imediat sau reducerea ostilităților, includerea obligatorie a Ucrainei în negocieri. Punctul de plecare al discuțiilor ar trebui să fie actuala linie a frontului și vor trebui garanții de securitate pentru Ucraina în viitorul acord de pace. UE solicită includerea sa în negocieri Șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a declarat duminică că orice acord SUA-Rusia privind încheierea războiului trebuie să includă Ucraina și Uniunea Europeană. Ea a anunțat convocarea unei reuniuni extraordinare a miniștrilor de externe ai UE, luni, pentru a discuta strategia înaintea summitului ruso-american. Propunerea Rusiei Conform presei americane, Rusia ar fi propus oprirea ofensivei pe actuala linie a frontului în provinciile Zaporojie și Herson și retragerea din provinciile Dnipropetrovsk, Sumî și Harkov. În schimb, Moscova ar cere controlul deplin asupra regiunii Donbas – provinciile Donețk și Lugansk. În prezent, provincia Lugansk este aproape integral ocupată de forțele ruse, în timp ce o parte din Donețk se află încă sub control ucrainean. Propunerea ar include, implicit, menținerea controlului rusesc asupra peninsulei Crimeea.

Zelenski sprijină planul european pentru pace (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Zelenski susține declarația liderilor europeni care-l susțin în negocierile Trump-Putin

Zelenski sprijină planul european pentru pace. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat duminică că Kievul „apreciază și susține pe deplin” declarația comună a mai multor lideri europeni referitoare la obținerea păcii în Ucraina, protejând în același timp interesele ucrainene și europene, transmite Reuters. Liderii europeni salută eforturile lui Donald Trump Declarația a fost semnată de liderii Marii Britanii, Franței, Germaniei, Italiei, Poloniei, Finlandei și de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Citește și: Primarul PSD al Buzăului îl acuză pe Grindeanu că amână un congres ca să rămână la putere Aceștia au salutat eforturile președintelui american Donald Trump de a pune capăt războiului, dar au subliniat necesitatea menținerii presiunii asupra Rusiei și oferirii de garanții de securitate pentru Kiev. Zelenski sprijină planul european pentru pace „Sfârșitul războiului trebuie să fie corect și sunt recunoscător tuturor celor care apără interesele vitale de securitate ale națiunilor noastre europene”, a scris Zelenski pe platforma X. El a subliniat că Ucraina sprijină integral documentul semnat de Emmanuel Macron, Giorgia Meloni, Friedrich Merz, Donald Tusk, Keir Starmer, Ursula von der Leyen și Alexander Stubb, privind pacea în Ucraina. Întâlnire Trump–Putin programată în Alaska Donald Trump a anunțat că se va întâlni vineri, în Alaska, cu președintele rus Vladimir Putin pentru a discuta despre posibilitatea unui acord care să pună capăt conflictului început în urmă cu trei ani și jumătate. Zelenski și aliații săi europeni au avertizat că orice acord care ar obliga Ucraina să cedeze părți importante din teritoriul său ar încuraja și mai mult agresiunea Rusiei.

Rafinăria rusească Saratov, atacată de Ucraina (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Internațional

Rafinăria rusească Saratov, importantă pentru trupele Moscovei, avariată grav de drone ucrainene

Rafinăria rusească Saratov, atacată de Ucraina. O persoană a murit, iar mai multe apartamente și o instalație industrială au fost avariate în urma unui atac ucrainean cu drone asupra regiunii Saratov, în sudul Rusiei, a anunțat duminică guvernatorul Roman Busargin. Rafinăria rusească Saratov, atacată de Ucraina Presa ucraineană, inclusiv agenția RBK-Ukraine, a relatat că rafinăria de petrol din orașul Saratov ar fi fost cuprinsă de flăcări în urma atacului cu drone. Citește și: Descoperire majoră: cercetătorii au identificat cauza virală a unui cancer răspândit la nivel global Autoritatea aeronautică civilă rusă, Rosaviatsia, a anunțat suspendarea temporară a zborurilor din și spre Saratov, timp de aproape două ore, în dimineața zilei de duminică, pentru a asigura securitatea aeriană. Locuitorii, evacuați Potrivit guvernatorului Roman Busargin, locuitorii au fost evacuați după ce resturile unei drone distruse au avariat trei apartamente în timpul atacului desfășurat în noaptea de sâmbătă spre duminică. „Mai mulți locuitori au avut nevoie de asistență medicală. O persoană a fost spitalizată, iar din păcate, una a murit”, a declarat Busargin. Apărarea antiaeriană rusă, 121 de drone doborâte Ministerul rus al Apărării a anunțat că unitățile antiaeriene au distrus 121 de drone ucrainene în cursul nopții, dintre care opt deasupra regiunii Saratov. Busargin nu a precizat ce tip de obiectiv industrial a fost lovit, însă imagini apărute pe rețelele sociale arată un fum negru dens ridicându-se dintr-o zonă industrială.

Ucraina recucerește satul Bezsalivka din Sumî (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Internațional

Rușii pierd teren în Sumî, forțele ucrainene au recuperat și curățat complet un sat din regiune

Ucraina recucerește satul Bezsalivka din Sumî. Ucraina a anunțat duminică recucerirea satului Bezsalivka, situat în regiunea Sumî, la frontiera cu Rusia. Ucraina recucerește satul Bezsalivka din Sumî „Forțele ucrainene au eliberat și au curățat complet satul Bezsalivka, din regiunea Sumî, de ocupanții ruși”, a anunțat Statul Major al armatei ucrainene pe Telegram. Citește și: Descoperire majoră: cercetătorii au identificat cauza virală a unui cancer răspândit la nivel global Localitatea se află la aproximativ 20 de kilometri vest de principala zonă de conflict din regiune. Ofensiva rusă în nordul Ucrainei Rusia a declanșat o ofensivă în regiunea Sumî după ce, în aprilie, a alungat trupele ucrainene din regiunea rusă Kursk, teritoriu parțial cucerit de Kiev în vara anului 2024. Trupele ruse se află acum la circa 20 de kilometri de orașul Sumî, capitala regională, care a fost ținta mai multor bombardamente mortale. Luptele cele mai dure, în estul țării Deși recucerirea Bezsalivka este o victorie importantă pentru Kiev, cele mai intense lupte au loc în estul Ucrainei. Armata rusă, care a lansat invazia în februarie 2022, și-a accelerat avansul în ultimele luni, profitând de efectivele mai reduse și echipamentul insuficient al forțelor ucrainene.

Budăi amenință guvernul din cauza autostrăzilor (sursa: Facebook/Marius Constantin Budai)
Eveniment

Budăi (PSD) amenință Guvernul cu moțiune de cenzură din cauza A7 și A8

Budăi amenință guvernul din cauza autostrăzilor. Deputatul social-democrat Marius Budăi a declarat că parlamentarii din județele Moldovei ar trebui să voteze o viitoare moțiune de cenzură dacă lucrările la autostrăzile A7 și A8 vor fi sistate. Budăi amenință guvernul din cauza autostrăzilor Mesajul a fost transmis duminică, printr-o postare pe Facebook, în care fostul ministru al Muncii îi solicită premierului Ilie Bolojan să ofere clarificări publice privind stadiul și continuarea investițiilor în infrastructura rutieră din Moldova. Citește și: Descoperire majoră: cercetătorii au identificat cauza virală a unui cancer răspândit la nivel global Budăi subliniază că Moldova nu poate fi tratată „la și altele” și că România trebuie dezvoltată echilibrat în toate regiunile. El a criticat atitudinea unui parlamentar de la USR, care, în loc să sprijine proiectele de infrastructură, ar prefera „atacul politic”. Solicitarea către parlamentarii din Moldova În contextul discuțiilor din interiorul guvernului privind continuarea și prioritizarea lucrărilor la autostrăzile A7 și A8, Marius Budăi face apel la unitatea parlamentarilor din regiune. „Trebuie să comunicăm public susținerea noastră pentru aceste proiecte vitale, să cerem clarificarea continuării lucrărilor, iar dacă răspunsul nu este satisfăcător, să votăm următoarea moțiune de cenzură împotriva guvernului”, a afirmat Budăi.

Diplomat chinez, investigat după o călătorie (sursa: US State Department)
Internațional

Important oficial chinez, reținut pentru a fi interogat de autoritățile de la Beijing

Diplomat chinez, investigat după o călătorie. Un diplomat chinez cu șanse mari de a deveni viitorul ministru de externe a fost reținut de autoritățile de la Beijing pentru a fi interogat, relatează Wall Street Journal, citând surse apropiate situației. Diplomat chinez, investigat după o călătorie Liu Jianchao, în vârstă de 61 de ani, conduce Departamentul Internațional al Partidului Comunist Chinez, instituție responsabilă cu relațiile cu partidele politice străine. Citește și: Descoperire majoră: cercetătorii au identificat cauza virală a unui cancer răspândit la nivel global El a fost reținut la întoarcerea dintr-o călătorie de afaceri, la sfârșitul lunii iulie. Potrivit surselor citate, motivul reținerii nu este cunoscut. Primul caz de acest nivel din 2023 Este pentru prima dată, din 2023, când un diplomat chinez de acest rang este reținut. Ultimul caz a fost cel al ministrului de externe Qin Gang, demis după dezvăluiri privind o relație extraconjugală. Cariera diplomatică și rolul în campania anticorupție Liu Jianchao a ocupat funcții importante în diplomația chineză, fiind ambasador în Indonezia și Filipine, dar și purtător de cuvânt al Ministerului de Externe. De asemenea, a condus agenții naționale și regionale implicate în campania anticorupție a președintelui Xi Jinping, fiind considerat o „stea în ascensiune” în politica externă a Chinei. Declarații și ultimele apariții publice La începutul lunii iulie, Jianchao l-a acuzat pe ministrul american al apărării că „instigă la confruntare și conflict”, după apelul acestuia către aliații SUA de a-și întări forțele armate pentru a contracara China. Ultima apariție publică a diplomatului datează din 29 iulie, în Algeria, după o serie de vizite în țări africane și în Singapore, potrivit site-ului oficial al Departamentului Internațional.

Aur european pentru atleta Ștefania Uță (sursa: Facebook/Agenția Națională pentru Sport)
Eveniment

Performanță fabuloasă a atletei Ștefania Uță: aur la 400 m garduri la Europenele U-20

Aur european pentru atleta Ștefania Uță. Sportiva română Alexandra Ștefania Uță a câștigat medalia de aur în proba de 400 metri garduri, sâmbătă, la Campionatele Europene de atletism U20 desfășurate la Tampere, Finlanda. Aur european pentru atleta Ștefania Uță Uță s-a impus după o cursă extrem de strânsă, cu timpul de 55,55 secunde, stabilind un nou record al competiției și totodată cea mai bună performanță europeană la categoria Under-20. Citește și: Descoperire majoră: cercetătorii au identificat cauza virală a unui cancer răspândit la nivel global Pe locul doi s-a clasat franțuzoaica Meta Tumba, cu 55,56 secunde, iar medalia de bronz i-a revenit estonienei Viola Hambidge, cu 56,71 secunde. Rezultatele celorlalți sportivi români David Ștefan Damian – locul 6 la 400 m garduri, cu timpul de 51,33 secunde. Alessia Cristina Pop – locul 14 la 10.000 m marș, cu timpul de 47:35.68. Narcis Andrei Popescu – calificat în finala aruncării suliței, locul 10 în calificări (68,46 m). Vlad Gabriel Dumitra – semifinalist la 110 m garduri, locul 17 în serii (14,00 secunde). Mihai-Alin Șavlovschi – locul 25 la 3.000 m obstacole (9:19.80). Alexandru Stan – locul 19 la triplusalt (14,95 m). Leonard Andrei Durău – locul 23 la triplusalt (14,61 m). Eduard Florin Unguroaica – nu a luat startul la triplusalt. Adina Ionela Fîrțală – locul 15 la aruncarea greutății (13,67 m). Două medalii pentru România la Europenele U20 Până în acest moment, România a obținut două medalii la Campionatele Europene de atletism U20: Aur – Alexandra Ștefania Uță, 400 m garduri. Argint – Daria Vrînceanu, triplusalt.

Tragedie în boxul japonez la Tokyo (sursa: X/WBO)
Eveniment

Doi boxeri au murit după meciuri din timpul aceleiași gale din cauza unor lovituri la cap

Tragedie în boxul japonez la Tokyo. Doi boxeri japonezi și-au pierdut viața din cauza comoțiilor cerebrale suferite în două meciuri separate, în cadrul aceleiași gale profesioniste desfășurate la Tokyo. Tragedie în boxul japonez la Tokyo Shigetoshi Kotari, din categoria super-pană, și Hiromasa Urakawa, din categoria ușoară, ambii în vârstă de 28 de ani, au urcat în ring la Korakuen Hall din Tokyo, în seara zilei de 2 august. Citește și: Descoperire majoră: cercetătorii au identificat cauza virală a unui cancer răspândit la nivel global După lupte intense, ambii sportivi au fost transportați de urgență la spital, unde au fost supuși unor intervenții chirurgicale pe creier. Din păcate, eforturile medicilor nu au avut succes. Ultimele momente din cariera lui Shigetoshi Kotari Kotari a încheiat meciul cu o remiză, după douăsprezece runde împotriva unui alt boxer nipon. La scurt timp după finalul luptei, și-a pierdut cunoștința. A fost internat și operat, însă pe 8 august a decedat din cauza unui hematom subdural, a anunțat clubul său. Hiromasa Urakawa, oprit de arbitru înainte de final În cazul lui Urakawa, arbitrul a intervenit în cea de-a opta și ultima repriză, oprind meciul. Conform Organizației Mondiale a Boxului (WBO), acesta „a decedat tragic din cauza rănilor suferite în timpul luptei”. Presa japoneză a relatat că moartea sportivului a survenit sâmbătă seara, la o săptămână după confruntarea din ring. Secretarul general al Comisiei de Box din Japonia, Tsuyoshi Yasukochi, a declarat că este probabil „prima dată în Japonia când doi boxeri au fost supuși unei intervenții chirurgicale pe creier în urma unor leziuni suferite în cadrul aceluiași eveniment”.

Descoperire medicală: cancer provocat de virus (sursa: Pexels/Chokniti Khongchum)
Eveniment

Descoperire majoră: cercetătorii au identificat cauza virală a unui cancer răspândit la nivel global

Descoperire medicală: cancer provocat de virus. O nouă cercetare arată că o formă comună de papilomavirus uman (HPV), cunoscută sub numele de beta-HPV, ar putea fi mult mai periculoasă decât se credea. Descoperire medicală: cancer provocat de virus Până acum, acest virus era asociat doar indirect cu apariția cancerului cutanat, prin amplificarea efectelor nocive ale radiațiilor UV. Citește și: Avalanșă de angajări la Externe, deși în ultimele șase luni numărul angajaților a crescut Studiul recent arată însă că beta-HPV poate integra materialul său genetic în celulele umane și poate stimula direct creșterea tumorilor. Cazul care a schimbat percepția asupra beta-HPV Descoperirea a pornit de la cazul unei femei de 34 de ani, diagnosticată cu carcinom scuamos cutanat (cSCC) pe frunte. Tumorile îi recidivau în mod repetat, chiar și după intervenții chirurgicale și tratamente imunoterapice. Analiza genetică a arătat că beta-HPV se integrase în ADN-ul tumoral și producea proteine virale care alimentau creșterea cancerului – un fenomen fără precedent în cazul acestui tip de virus. Un sistem imunitar vulnerabil, factor decisiv Pacienta suferea de o boală imună ereditară ce împiedica celulele T să elimine infecția cu HPV. Deși organismul ei putea repara în continuare daunele provocate de radiațiile UV – cauza tipică a cSCC – lipsa răspunsului imun a permis virusului să invadeze celulele pielii și să declanșeze cancerul. Femeia fusese tratată și pentru alte afecțiuni asociate HPV, inclusiv veruci cutanate și orale. Tratamentul care a eliminat cancerul și infecția virală După identificarea cauzei, pacienta a beneficiat de un transplant de celule stem din măduva osoasă, pentru a-i înlocui celulele T defecte cu unele sănătoase. Rezultatul: dispariția completă a cancerului agresiv și a celorlalte probleme provocate de HPV, fără recidive timp de trei ani. Imunologul Andrea Lisco, de la Institutul Național American pentru Alergii și Boli Infecțioase (NIAID), subliniază că succesul a fost posibil datorită colaborării între specialiști în virusologie, imunologie, oncologie și transplant. Implicații pentru tratamentul personalizat al cancerului Deși radiațiile UV rămân principala cauză a cancerului cutanat, acest caz arată că în anumite situații, un virus aparent inofensiv poate provoca tumori agresive la persoanele cu imunitatea compromisă. Rezultatele subliniază importanța tratamentelor personalizate, adaptate profilului imunologic al pacientului, care pot depăși eficiența abordărilor standard. Lupta împotriva altor tulpini HPV O paralelă relevantă este cu alfa-HPV, recunoscut ca factor principal al cancerului de col uterin și al unor forme de cancer orofaringian. Vaccinarea pe scară largă împotriva acestei tulpini a redus semnificativ mortalitatea, oferind un precedent optimist și pentru cazuri precum cel al beta-HPV. O schimbare de paradigmă în oncologie „Această descoperire ar putea schimba complet modul în care înțelegem dezvoltarea și tratamentul carcinomului scuamos cutanat la pacienții cu imunitatea compromisă”, afirmă Andrea Lisco. Cercetătorii cred că acest caz nu este unic și că identificarea timpurie a mecanismului viral ar putea salva multe vieți.

Majoritatea germanilor susține recunoașterea statului Palestina (sursa: Facebook/Friedrich Merz)
Internațional

Peste jumătate dintre germani susțin recunoașterea Palestinei. Guvernul amână decizia

Majoritatea germanilor susține recunoașterea statului Palestina. O majoritate a cetățenilor din Germania este favorabilă recunoașterii unui stat palestinian, potrivit unui sondaj realizat de Forsa pentru revista de politică externă „Internationale Politik”. Majoritatea germanilor susține recunoașterea statului Palestina Potrivit sondajului, 54% dintre respondenți au răspuns afirmativ la întrebarea „Ar trebui Germania să recunoască acum Palestina ca stat independent?”, în timp ce 31% s-au opus. Citește și: Descoperire majoră: cercetătorii au identificat cauza virală a unui cancer răspândit la nivel global Cercetarea a fost realizată la sfârșitul lunii iulie pe un eșantion de 1.001 persoane. Sprijin ridicat în rândul tinerilor și vârstnicilor Sondajul arată că sprijinul pentru recunoașterea Palestinei este mai mare în estul Germaniei (59%) decât în vest (53%). Cele mai ridicate procente se regăsesc în rândul tinerilor cu vârste între 18 și 29 de ani (60%) și al persoanelor de peste 60 de ani (58%). În funcție de orientarea politică, susținerea este cea mai mare în rândul simpatizanților partidului Die Linke (85%), urmați de cei ai Verzilor (66%) și ai SPD (52%). Sprijinul este mai scăzut în rândul susținătorilor CDU/CSU (48%) și AfD (45%). Poziția actuală a guvernului german Guvernul federal susține principiul soluției cu două state, în care Israelul și Palestina să conviețuiască pașnic. Totuși, executivul de la Berlin consideră că recunoașterea internațională a Palestinei trebuie să fie ultimul pas al procesului de negociere, nu unul inițial. În prezent, șansele de a ajunge la un acord pe marile puncte de divergență sunt reduse. Secretarul general al ONU, António Guterres, a avertizat recent, la o conferință de la New York, că „suntem pe marginea prăbușirii” și că soluția celor două state este „mai îndepărtată ca niciodată”, deși rămâne posibilă cu voință politică reală. Peste 150 de state au recunoscut Palestina Până acum, aproape 150 dintre cele 193 de state membre ale ONU au recunoscut Palestina ca stat independent. Războiul din Fâșia Gaza, soldat cu zeci de mii de victime, a determinat și alte țări să anunțe intenția de a face acest pas. Președintele Franței, Emmanuel Macron, a anunțat că recunoașterea va avea loc în această toamnă. Canada a transmis că va proceda la fel, iar premierul britanic Keir Starmer a avertizat că ar putea lua aceeași măsură dacă situația nu se îmbunătățește.

Ucraina, prezentă la negocieri, cer europenii (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Liderii europeni cer ca negocierile de pace dintre Rusia și Ucraina să includă Kievul

Ucraina, prezentă la negocieri, cer europenii. Statele europene aliate Ucrainei își reafirmă sprijinul ferm, subliniind că orice discuție de pace cu Rusia trebuie să aibă loc cu participarea directă a Kievului. Declarația comună a fost semnată de liderii Regatului Unit, Franței, Italiei, Germaniei, Poloniei, Finlandei și ai Comisiei Europene. Ucraina, prezentă la negocieri, cer europenii Liderii europeni au reiterat că „granițele internaționale nu trebuie schimbate prin forță” și că Ucraina are dreptul să-și decidă singură viitorul. Citește și: Avalanșă de angajări la Externe, deși în ultimele șase luni numărul angajaților a crescut Aceștia au promis continuarea sprijinului diplomatic, militar și financiar pentru Kiev, subliniind că o soluție diplomatică este esențială nu doar pentru protejarea Ucrainei, ci și pentru securitatea Europei. Macron: Europa trebuie să fie parte a soluției Președintele francez Emmanuel Macron a avertizat că Europa nu poate fi exclusă din discuții, întrucât securitatea sa este direct afectată. Franța și alți parteneri europeni au adoptat o linie dură față de Moscova, aplicând sancțiuni și oferind ajutor militar Ucrainei. Zelenski a declarat că, în conversația telefonică avută cu Macron, a insistat asupra nevoii de a preveni „înșelarea” comunității internaționale de către Rusia. Zelenski: „Orice decizie fără Ucraina este moartă din start” Președintele Volodimir Zelenski a avertizat că excluderea Ucrainei din negocieri ar echivala cu adoptarea unor „decizii moarte”. Reacția vine după ce Casa Albă a confirmat că Trump ia în calcul o întâlnire trilaterală cu Putin și Zelenski, dar deocamdată pe agenda oficială figurează doar întâlnirea bilaterală solicitată de liderul rus. Trump a sugerat anterior că ar putea începe discuțiile exclusiv cu Putin, dar că „există o șansă” de a organiza o reuniune comună cu ambele părți. Dispute privind teritoriile și reacția fermă a Kievului Într-o declarație recentă, Trump a afirmat că ar putea exista „un schimb de teritorii” pentru a se ajunge la un acord, afirmație respinsă categoric de Zelenski. Liderul ucrainean a subliniat că „nu va recompensa Rusia pentru ceea ce a făcut” și a acuzat Moscova că încearcă să-și consolideze poziția pentru a relua războiul. Presa americană a relatat că Washingtonul ar încerca să convingă aliații europeni să accepte un compromis prin care Rusia să păstreze integral Donbasul și Peninsula Crimeea. Diplomația SUA și rolul lui JD Vance Vicepreședintele american JD Vance s-a aflat sâmbătă în Marea Britanie, unde s-a întâlnit cu ministrul de externe David Lammy și cu doi dintre principalii consilieri ai lui Zelenski. Andrii Iermak, șeful administrației prezidențiale ucrainene, a subliniat că pacea durabilă nu poate fi obținută decât cu Ucraina la masa negocierilor: „Un armistițiu este necesar, dar linia frontului nu este o graniță.” Contextul întâlnirii din Alaska Summitul din Alaska, teritoriu vândut de Rusia Statelor Unite în 1867, ar fi prima întâlnire între un președinte american și unul rus de la reuniunea Biden-Putin de la Geneva, din iunie 2021. La doar nouă luni după acea întâlnire, Rusia a declanșat invazia pe scară largă în Ucraina și, în 2022, a anunțat anexarea a patru regiuni: Donețk, Lugansk, Zaporojie și Herson, fără a le controla însă integral. În prezent, Moscova ocupă zone extinse din estul Ucrainei, fără a obține un avans decisiv, în timp ce contraofensivele ucrainene nu au reușit să împingă trupele ruse înapoi.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră