joi 30 aprilie
Login Contact
DeFapt.ro

Autor: Ramona Emilian

7157 articole
Ramona Emilian

Internațional

Rafinărie rusească din Krasnodar, devastată de drone ucrainene în ajunul Anului Nou

O rafinărie din Tuapse (Krasnodar), situată în sud-vestul Rusiei, a fost vizată miercuri dimineață de un atac ucrainean cu drone. Unitatea are o capacitate anuală estimată de aproximativ 12 milioane de tone de țiței procesat. Atacul asupra rafinăriei a fost „un succes” Potrivit informațiilor militare ucrainene, facilitățile rafinăriei au fost lovite cu succes în cadrul unui „atac cu dronă”. Citește și: Maia Sandu, politicianul anului 2025, potrivit The Telegraph: „Liderul pe care Putin nu l-a putut înfrânge” Surse din Ministerul ucrainean al Apărării, au afirmar că au fost avariate conducte de petrol și echipamente ale terminalului de coastă al rafinăriei din Krasnodar. Surse citate de Ukrainska Pravda au precizat că personalul Direcției Generale de Informații a Ucrainei a transmis un mesaj ironic, descriind atacul drept „artificii de Anul Nou” adresate părții ruse, în contextul apropierii sărbătorilor. Atacurile cu drone continuă de ambele părți ale frontului În aceeași zi, cel puțin șase persoane au fost rănite în orașul portuar Odesa, în sudul Ucrainei, în urma unui atac cu drone lansat de Rusia. Forțele aeriene ucrainene au anunțat că au doborât 101 drone rusești într-un interval scurt de timp, însă au raportat și 20 de lovituri în 11 puncte diferite de pe teritoriul Ucrainei.

Rafinărie din Rusia lovită de drone ucrainene (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Gripa face ravagii în România (sursa: Pexels/Andrea Piacquadio)
Eveniment

Gripa face ravagii: creștere mare față de 2024, trei decese până acum

Două noi decese provocate de virusul gripal au fost raportate în ultima săptămână, numărul total al persoanelor care au murit din cauza gripei în acest sezon ajungând la trei. Datele au fost publicate de Institutul Național de Sănătate Publică (INSP). Creștere semnificativă a cazurilor de gripă clinică Potrivit INSP, toate cele trei decese au survenit la persoane cu vârsta de peste 65 de ani, din județele Cluj, Constanța și Buzău. Citește și: Maia Sandu, politicianul anului 2025, potrivit The Telegraph: „Liderul pe care Putin nu l-a putut înfrânge” În două situații a fost confirmat virusul gripal AH1, iar în celălalt caz virusul AH3. La nivel național, în intervalul 22–28 decembrie au fost înregistrate 12.630 de cazuri de gripă clinică. București, în topul îmbolnăvirilor Numărul este mai mare cu 1.456 față de săptămâna anterioară și de aproape trei ori mai mare decât în aceeași perioadă a sezonului trecut, când au fost raportate 4.175 de cazuri. Cele mai multe îmbolnăviri s-au înregistrat în: municipiul București – 1.475 cazuri Cluj – 903 cazuri Buzău – 739 cazuri Constanța – 693 cazuri Prahova – 658 cazuri Bihor – 656 cazuri Suceava – 639 cazuri Situația cazurilor confirmate de gripă prin laborator De la începutul sezonului gripal au fost raportate 398 de cazuri confirmate în laborator, dintre care 104 numai în săptămâna 22–28 decembrie. Distribuția pe tulpini gripale este următoarea: 186 cazuri cu virus gripal AH3 184 cazuri cu virus gripal A nesubtipat 25 cazuri cu virus gripal AH1 3 cazuri cu virus gripal B La toate cazurile confirmate cu virus gripal AH3 pentru care probele au fost secvențiate la INCDMM Cantacuzino a fost identificată subclada K. Scade numărul infecțiilor respiratorii față de săptămâna precedentă Comparativ cu săptămâna anterioară, în perioada 22–28 decembrie s-a înregistrat o scădere de 31,6% a numărului total de infecții respiratorii (gripă clinică, IACRS și pneumonii). Totuși, numărul rămâne mai mare cu 22,8% față de aceeași perioadă a sezonului trecut, totalizând 70.243 de cazuri. Peste 1,26 milioane de persoane vaccinate antigripal Conform datelor INSP, până la 28 decembrie 2025 s-au vaccinat împotriva gripei 1.263.060 de persoane. Dintre acestea, 5.920 au fost imunizate în farmaciile comunitare autorizate, iar restul au beneficiat de vaccin în regim compensat.

Materiale pirotehnice, în gențile livratorilor de mâncare (sursa: Pexels/Norma Mortenson)
Eveniment

Trafic masiv cu artificii și petarde ilegale, ascunse inclusiv în genți ale livratorilor de mâncare

Jandarmii din București au confiscat, în ultimele două zile, peste 2.500 de articole pirotehnice din categorii interzise de lege. Materialele au fost descoperite în diferite locații din Capitală, inclusiv într-o geantă destinată livrării de mâncare la domiciliu. Materiale pirotehnice, în gențile livratorilor de mâncare Potrivit Jandarmeriei, într-o acțiune derulată în zona unui centru comercial, jandarmii au observat un bărbat cu o geantă de livrare care nu transporta „meniul zilei”, ci articole pirotehnice. Citește și: Maia Sandu, politicianul anului 2025, potrivit The Telegraph: „Liderul pe care Putin nu l-a putut înfrânge” Suspiciunile au apărut după ce acesta a rostit replica: „Am doi pe bancă care așteaptă. Merg să le aduc!”. Persoana a fost oprită chiar în momentul în care revenea cu geanta de livrare, în interior fiind găsite mai multe obiecte pirotehnice interzise. Geanta de livrator folosită ca acoperire pentru comerț ilegal Verificările au arătat că bărbatul nu era, de fapt, livrator. Acesta folosea geanta inscripționată cu numele unei cunoscute companii de curierat doar ca mijloc de camuflare pentru activitatea de comercializare ilegală a articolelor pirotehnice. Reprezentanții Jandarmeriei reamintesc că aceste materiale nu sunt „distracție”, ci reprezintă un risc real pentru sănătatea și siguranța celor care le folosesc, precum și a persoanelor din jur. Articole pirotehnice interzise, descoperite în mașini și spații de depozitare În total, peste 2.500 de articole pirotehnice au fost depistate în Capitală în doar două zile. Materialele erau ascunse în diferite spații de depozitare și în autovehicule, fiind pregătite pentru comercializare ilegală în perioada sărbătorilor. Dosare penale și confiscarea materialelor pirotehnice În toate cazurile, jandarmii au întocmit actele de sesizare către organele de urmărire penală. Articolele pirotehnice au fost ridicate în vederea confiscării, iar persoanele implicate urmează să fie cercetate conform legislației în vigoare.

Dosarul Epstein, milioane de pagini de investigat (sursa: US DoJ)
Internațional

Dosarul Epstein se extinde: 5,2 milioane de pagini de investigat, sute de juriști mobilizați

Departamentul american al Justiţiei a anunţat că mai are de examinat aproximativ 5,2 milioane de pagini de documente legate de cazul miliardarului Jeffrey Epstein. Potrivit unui document guvernamental, instituţia estimează că va fi nevoie de circa 400 de jurişti din patru birouri diferite pentru a finaliza analiza până la sfârşitul lunii ianuarie. Această situaţie ar putea amâna publicarea completă a documentelor cu mult după termenul anticipat, chiar dacă a fost depăşit deja pragul din 19 decembrie stabilit de Congres. Peste un milion de documente suplimentare au fost descoperite Întârzierea este explicată și prin faptul că Departamentul Justiţiei a anunţat recent identificarea a peste un milion de documente suplimentare potenţial legate de cazul Epstein. Citește și: Maia Sandu, politicianul anului 2025, potrivit The Telegraph: „Liderul pe care Putin nu l-a putut înfrânge” Revizuirea paginilor rămase este programată să aibă loc între 5 şi 23 ianuarie. Pentru a accelera procesul, juriștilor voluntari li se oferă posibilitatea de telemuncă și bonusuri pentru activitatea desfășurată în afara programului. Cine a fost Jeffrey Epstein și de ce cazul rămâne controversat Jeffrey Epstein, miliardar american, a fost pus sub acuzare pentru multiple delicte sexuale, inclusiv trafic de minori. A murit în detenţie în 2019, oficial prin sinucidere, însă numeroase aspecte ale cazului au rămas neelucidate public și au generat teorii și controverse. Dosarul a implicat posibile legături cu personalităţi politice și din lumea afacerilor, ceea ce a amplificat interesul public. Legăturile lui Epstein cu Donald Trump și alți lideri politici Epstein a avut, de-a lungul timpului, relații amicale cu personalități politice cunoscute, printre care și Donald Trump. Actualul președinte american a negat însă că ar fi participat la petreceri organizate în reședința lui Epstein din Insulele Virgine și a afirmat că a întrerupt orice contact înainte ca acesta să fie inculpat. În 2024, un judecător din New York a publicat o listă cu presupuse contacte, cunoștințe, rude, victime și posibili complici ai lui Epstein, printre care se află și Donald Trump, precum și fostul președinte Bill Clinton. Documentele nu menționau comportamente ilegale din partea acestor persoane. Legea care permite desecretizarea documentelor despre Epstein Pe 18 noiembrie, Congresul american a adoptat o lege care permite publicarea tuturor documentelor neclasificate legate de cazul Epstein. Actul normativ acordă Departamentului Justiţiei maximum 30 de zile pentru a face publice documentele referitoare la Jeffrey Epstein și Ghislaine Maxwell. Deja au fost publicate numeroase materiale și fotografii, însă multe dintre ele au fost editate pentru a proteja identitatea victimelor.

Presupusul atac asupra reședinței lui Putin (sursa: TASS)
Internațional

VIDEO „Dovada” că o reședință a lui Putin ar fi fost atacată: resturi nelocalizate de dronă în omăt

Ministerul Apărării din Rusia a prezentat detalii despre un presupus atac ucrainean cu drone asupra reședinței președintelui Vladimir Putin din localitatea Valdai. Atacul ar fi avut loc în noaptea dintre 28 și 29 decembrie, potrivit autorităților ruse. Ministerul Apărării rus: 91 de drone ar fi vizat zona Valdai Generalul Aleksandr Romanenkov, responsabil cu apărarea antiaeriană a armatei ruse, a declarat că „regimul de la Kiev” ar fi lansat un atac cu vehicule aeriene fără pilot cu rază lungă de acțiune asupra reședinței prezidențiale din regiunea Novgorod. Citește și: Maia Sandu, politicianul anului 2025, potrivit The Telegraph: „Liderul pe care Putin nu l-a putut înfrânge” Conform datelor prezentate de Moscova, un total de 91 de drone ar fi fost lansate din puncte diferite, traversând regiunile Briansk, Smolensk, Tver și Novgorod. Drone doborâte în mai multe regiuni rusești Autoritățile ruse susțin că sistemele antiaeriene au doborât: 49 de drone în regiunea Briansk 1 dronă în regiunea Smolensk 41 de drone în regiunea Novgorod Primele atacuri ar fi avut loc pe 28 decembrie, în jurul orei 19:00, cu drone care zburau la joasă altitudine și ar fi decolat din regiunile ucrainene Sumî și Cernihiv. Atacul ar fi fost „planificat și direcționat” către reședința prezidențială Potrivit lui Romanenkov, numărul dronelor și coordonarea acestora „confirmă” că ținta ar fi fost reședința președintelui rus din regiunea Novgorod. El a descris operațiunea ca fiind „selectivă și atent planificată”. Moscova: nu au existat victime sau pagube Ministerul Apărării rus a precizat că atacul nu a provocat victime sau distrugeri pe teritoriul Rusiei și că reședința prezidențială nu a fost afectată. Instituția a publicat și o înregistrare video cu resturi ale unei drone și o hartă a traiectoriilor presupuselor aparate fără pilot. Reacția Kremlinului: referire și la negocierile de pace Kremlinul a asociat presupusul atac și cu procesul negocierilor de pace, susținând că incidentul ar submina demersurile președintelui american Donald Trump. Purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a afirmat că Rusia își va „înăspri poziția” la negocieri, fără a oferi detalii. Reacții internaționale: condamnări și scepticism Iranul și Belarus au condamnat atacul raportat de Rusia. În schimb, mai multe state europene, inclusiv Franța, au exprimat rezerve și au invocat lipsa unor dovezi clare privind incidentul. Tentative raportate și nivel ridicat de securitate De la începutul războiului din Ucraina, Kievul a relatat despre peste 12 tentative de asasinat sau răpire îndreptate împotriva președintelui Volodimir Zelenski. Este pentru prima dată când Moscova relatează un posibil atac îndreptat asupra liderului rus, a cărui securitate a fost semnificativ consolidată după 2022. Între timp, Donald Trump, care a discutat recent atât cu Zelenski, cât și cu Putin, și-a exprimat public furia după apariția informațiilor despre presupusul atac.

Primarul PSD din Ciorani, condamnare definitivă (sursa: Facebook/Voicu Marin)
Eveniment

Primarul PSD din Ciorani, dat afară după ce a comandat furtul a mii de buletine de vot

Prefectul județului Prahova, Daniel Nicodim, a emis ordinul de încetare a mandatului primarului comunei Ciorani, Marin Voicu. Decizia vine după condamnarea definitivă la închisoare cu suspendare într-un dosar privind furtul unor saci cu buletine de vot din arhiva Judecătoriei Mizil. Ordinul prefectului Prahova: mandatul edilului se încheie Prefectul a precizat, pentru Agerpres, că ordinul a fost emis marți, în baza hotărârii judecătorești definitive prin care Marin Voicu a fost găsit vinovat. Citește și: Maia Sandu, politicianul anului 2025, potrivit The Telegraph: „Liderul pe care Putin nu l-a putut înfrânge” Documentul dispune încetarea mandatului înainte de termen. Condamnare definitivă în dosarul furtului de buletine de vot Pe 17 decembrie, Curtea de Apel Ploiești a respins apelurile formulate de Marin Voicu și alți doi inculpați, menținând decizia Judecătoriei Buzău. Primarul a fost condamnat la doi ani și șase luni de închisoare cu suspendare pentru: - instigare la sustragerea sau distrugerea de probe ori înscrisuri - instigare la violarea sediului profesional Instanța a aplicat și pedeapsa complementară a interzicerii dreptului de a fi ales și de a ocupa funcții publice timp de trei ani de la rămânerea definitivă a hotărârii. Ceilalți inculpați, pedepse cu închisoarea cu suspendare Alți doi inculpați din dosar au primit pedepse între doi ani și șase luni și doi ani și nouă luni de închisoare cu suspendare, pentru implicarea în furtul buletinelor de vot. Potrivit rechizitoriului, după deschiderea dosarului privind fraudarea alegerilor locale din 2020 la Ciorani, Marin Voicu i-a determinat pe ceilalți doi inculpați să fure sacii cu buletine de vot din clădirea folosită de Judecătoria Mizil. Furtul a avut loc pe 8 februarie 2021, fiind sustrase 4.308 buletine de vot – valabile și anulate – care reprezentau probe în ancheta penală. Buletinele de vot, distruse după furt Conform documentelor din dosar, buletinele de vot au fost distruse prin ardere. De asemenea, unul dintre participanții la furt a fost ulterior angajat într-o funcție publică în cadrul Primăriei Ciorani, ca recompensă pentru implicarea în acțiunea ilegală. Un alt dosar: condamnare pentru instigare la fraudarea alegerilor În iulie 2025, Marin Voicu a mai fost condamnat la doi ani de închisoare pentru instigare la fraudarea alegerilor locale din 2020. În acest caz, instanța de fond a dispus executarea pedepsei în regim de detenție, însă decizia nu este definitivă și se află în prezent pe rolul Curții de Apel Ploiești.

Ciomăgeala de la Ruginoasa, intervenția jandarmilor (sursa: Facebook/Instituția Prefectului - Județul Iași)
Eveniment

Tradiționala ciomăgeală a „mascaților” de la Ruginoasă, împiedicată cu gaze lacrimogene

Jandarmii mobilizați în comuna Ruginoasa au intervenit miercuri cu gaze lacrimogene pentru a preveni violențele în timpul tradiționalei „ciomăgeli” de Anul Nou. Intervenția a avut loc după ce mai mulți participanți au încercat să ocolească dispozitivul de ordine și să pătrundă pe un traseu neautorizat. Ciomăgeala de la Ruginoasa, intervenția jandarmilor Inspectoratul Județean de Jandarmi Iași a transmis că utilizarea gazelor lacrimogene a avut ca scop oprirea înaintării participanților și evitarea contactului direct dintre grupuri. Citește și: Maia Sandu, politicianul anului 2025, potrivit The Telegraph: „Liderul pe care Putin nu l-a putut înfrânge” Reprezentanții instituției au subliniat că sprijină desfășurarea tradițiilor locale, dar nu vor permite acțiuni care pot pune în pericol siguranța oamenilor. Peste 200 de angajați ai MAI mobilizați în comună Instituția Prefectului Județului Iași a informat că la Ruginoasa au fost mobilizate efective importante: peste 200 de angajați ai structurilor Ministerului Afacerilor Interne și altor instituții. La acțiune au participat jandarmi, polițiști, pompieri, personal medical și alte structuri de intervenție. Intervenție preventivă pentru evitarea confruntărilor violente În cursul dimineții, un grup de participanți a încercat să depășească dispozitivul de ordine și să urmeze un traseu neautorizat. Forțele de ordine au intervenit conform procedurilor pentru a preveni escaladarea conflictelor și eventuale acte de violență. Au fost folosite mijloace specifice de intervenție, în mod proporțional, pentru protejarea participanților. Prefectura a transmis un apel către localnici și turiști să respecte indicațiile forțelor de ordine și să manifeste calm și responsabilitate, astfel încât tradițiile de iarnă să rămână un prilej de bucurie și nu de violență. Ciomăgeala de la Ruginoasa – tradiție veche de Anul Nou La primele ore ale ultimei zile din an are loc, conform tradiției, confruntarea dintre „deleni” și „văleni” în centrul comunei Ruginoasa. Ritualul, cunoscut și sub denumirea de „Malanca”, simbolizează lupta dintre răul vechiului an și bunăstarea așteptată în noul an. Cum se desfășoară tradiționala bătaie simbolică Pregătirile încep cu câteva zile înainte. Tinerii din cele două tabere își confecționează măști, se înarmează cu ciomege și se întâlnesc în centrul comunei pentru a „se lupta”, sub privirile spectatorilor. După confruntare, învingătorii sărbătoresc în sat alături de alaiurile de urători – urși, capre, cerbi, mirese sau irozi. Tradiție marcată de incidente grave în trecut În anii trecuți, ciomăgeala a degenerat de mai multe ori în confruntări violente. În 2011, mai mulți participanți au ajuns la spital, iar un tânăr a murit, altul rămânând paralizat. În urma acestor incidente, manifestarea se desfășoară în prezent sub supraveghere strictă și este transformată în mare parte într-o bătaie simbolică.

Sezonul de schi începe în Poiana Brașov (sursa: Facebook/Primăria Municipiului Brașov)
Eveniment

Abia pe 2 ianuarie începe sezonul de ski la Brașov și nici măcar pe toate pârtiile

Sezonul de schi în Poiana Brașov va debuta vineri, 2 ianuarie, a anunțat Primăria Brașov. Primele pârtii deschise vor fi cele din partea superioară a Masivului Postăvaru, unde condițiile permit practicarea sporturilor de iarnă. Ce pârtii vor fi deschise pentru schiori Schiorii vor putea coborî în zona superioară a pârtiilor Lupului și Drumul Roșu, cu ieșire spre stația telescaunului Ruia (telescaun cu șase locuri). Citește și: Maia Sandu, politicianul anului 2025, potrivit The Telegraph: „Liderul pe care Putin nu l-a putut înfrânge” De asemenea, vor fi deschise pârtiile Kanzel și Doamnei, cu ieșire în Drumul Roșu și conexiune spre telescaunul Ruia. Pârtia Ruia rămâne deocamdată închisă. Pentru începători sunt disponibile pârtiile Bradul și Stadion, deja deschise din cursul zilei de marți. Instalațiile de transport pe cablu care vor funcționa În Poiana Brașov vor funcționa următoarele instalații de transport pe cablu: - Telegondola - Telecabina Capra Neagră - Telescaunul Ruia - Teleschiurile Stadion și Bradul Acestea vor asigura accesul către zonele schiabile din partea superioară a masivului. Zăpada, preponderent artificială Viceprimarul Dan Ghiță a precizat că majoritatea stratului de zăpadă existent pe pârtii este artificială. Vremea caldă și vântul puternic au îngreunat pregătirea sezonului, ceea ce a făcut necesară valorificarea fiecărei ferestre de temperatură scăzută pentru producerea zăpezii. Potrivit Primăriei Brașov, din 14 decembrie au fost produse peste 110.000 de metri cubi de zăpadă artificială. Recomandare: folosirea transportului în comun Autoritățile le recomandă turiștilor și localnicilor să utilizeze transportul public pentru a evita aglomerația. Sunt disponibile trei linii principale operate de RATBV: Linia 60: Poiana Mică – TeleGondolă Linia 20: Livada Poștei – Poiana Brașov Linia 100: Gară – Poiana Brașov Viceprimarul a subliniat că folosirea acestor linii reduce stresul și timpul petrecut în trafic. Operatorul care se ocupă de întreținerea domeniului schiabil estimează că, în următoarele zile, stratul de zăpadă bătută va avea grosimi între 30 și 40 de centimetri, oferind condiții bune pentru practicarea sporturilor de iarnă.

Profețiile lui Xi, „reunificarea cu Taiwan” (sursa: Xinhua)
Internațional

Xi inaugurează al 15-lea cincinal chinezesc profețind „reunificarea cu Taiwan”

Președintele Chinei, Xi Jinping, a declarat că reunificarea țării este „de neoprit”, în discursul său de Anul Nou adresat națiunii. Mesajul a fost rostit la Beijing, miercuri, la scurt timp după anunțul privind încheierea exercițiilor militare derulate în jurul Taiwanului. Mesaj de Anul Nou 2026: „Un trend al vremurilor” În discursul de Anul Nou, Xi Jinping a afirmat că „reunificarea patriei noastre, un trend al vremurilor, este de neoprit”, conform agenției oficiale de presă Xinhua. Citește și: Maia Sandu, politicianul anului 2025, potrivit The Telegraph: „Liderul pe care Putin nu l-a putut înfrânge” Declarația vine în contextul tensiunilor persistente dintre Beijing și Taipei. Beijingul anunță încheierea exercițiilor militare din jurul Taiwanului Cu puțin timp înaintea discursului, autoritățile chineze au anunțat finalizarea „cu succes” a exercițiilor militare începute luni în jurul Taiwanului. Manevrele au inclus exerciții cu foc real, simulări de blocadă a unor porturi cheie și atacuri asupra unor ținte maritime. Potrivit comandantului Li Xi, din Comandamentul Teatrului de Operațiuni Estic al Armatei Populare de Eliberare, exercițiile „Misiunea de Justiție 2025” s-au încheiat, însă armata își va continua pregătirea pentru a contracara „încercările separatiste de obținere a independenței Taiwanului” și „interferențele străine”. Xi Jinping promite cooperare internațională și dialog În același mesaj, Xi Jinping a subliniat că China este pregătită să colaboreze cu toate statele lumii pentru a promova pacea și dezvoltarea globală. El a afirmat că, în ultimul an, China „a îmbrățișat lumea cu brațele deschise”. „China se află întotdeauna de partea dreaptă a istoriei”, a subliniat liderul de la Beijing, evidențiind dorința oficială de dialog și cooperare pe plan internațional.

Putin crede în „victoria Rusiei” în Ucraina (sursa: TASS)
Internațional

Putin, în discursul de Anul Nou: Credem în victoria noastră în Ucraina

Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a transmis în discursul său de Anul Nou că Rusia crede în „victorie” în războiul din Ucraina, la aproape patru ani de la declanșarea ofensivei militare. Mesajul a fost difuzat miercuri la televiziunea de stat, cu puțin timp înainte ca peninsula Kamceatka să intre în anul 2026. Mesaj adresat militarilor ruși: „Credem în victoria noastră” În scurta alocuțiune, Putin i-a felicitat pe soldații și comandanții ruși implicați în conflict și a subliniat încrederea sa în forțele armate. Citește și: Maia Sandu, politicianul anului 2025, potrivit The Telegraph: „Liderul pe care Putin nu l-a putut înfrânge” El a declarat că milioane de cetățeni ruși „se gândesc la ei”, îndemnând populația să îi sprijine pe militarii pe care i-a numit „eroi” ai frontului. 26 de ani de la venirea lui Vladimir Putin la putere Discursul de Anul Nou coincide și cu un moment simbolic pentru liderul de la Kremlin: se împlinesc 26 de ani de la ascensiunea sa la putere, în urma demisiei lui Boris Elțîn din 31 decembrie 1999. De atunci, Putin a dominat scena politică rusă, fie ca președinte, fie ca prim-ministru. Tradiția mesajelor televizate de Anul Nou în Rusia Urările prezidențiale de Anul Nou reprezintă o tradiție veche în Rusia, inițiată în perioada sovietică de liderul Leonid Brejnev. Mesajele sunt difuzate înainte de miezul nopții în fiecare dintre cele unsprezece fusuri orare ale țării și sunt urmărite anual de milioane de telespectatori.

Anul 2026 a început în Kiritimati (sursa: visitkiribati.travel)
Internațional

De cealaltă parte a planetei, 2026 a început deja pentru 7.300 de oameni

Anul 2026 a fost întâmpinat pentru prima dată pe glob în atolul Kiritimati, parte a Republicii Kiribati. Aproximativ 7.300 de locuitori au celebrat trecerea dintre ani la miezul nopții, ora locală (10:00 GMT), marcând astfel începutul oficial al Noului An la nivel mondial. Kiritimati, primul teritoriu locuit care intră în 2026 Atolul Kiritimati are o suprafață de aproximativ 320 de kilometri pătrați și aparține statului insular Kiribati, o țară întinsă pe mai multe fusuri orare și situată de-a lungul Ecuatorului, în mijlocul Oceanului Pacific. Citește și: Maia Sandu, politicianul anului 2025, potrivit The Telegraph: „Liderul pe care Putin nu l-a putut înfrânge” Datorită poziționării geografice, Kiritimati deschide în mod tradițional șirul sărbătorilor de An Nou. Insulele Chatham au urmat după 15 minute La doar 15 minute după Kiritimati, Insulele Chatham, teritoriu aparținând Noii Zeelande, au trecut în 2026. Arhipelagul are puțin peste 700 de locuitori și se află la aproximativ 800 de kilometri est de Noua Zeelandă continentală, beneficiind de propriul fus orar distinct. Noua Zeelandă, Samoa și Tonga au intrat în 2026 la ora 11:00 GMT La ora 11:00 GMT, Noua Zeelandă, împreună cu națiunile insulare Samoa și Tonga, au sărbătorit și ele intrarea în noul an. La Auckland au fost organizate spectacole impresionante de lumini și focuri de artificii în punctele emblematice ale orașului, în special în jurul Sky Tower, turnul de 328 de metri considerat cel mai înalt din emisfera sudică. În capitala Wellington, luminile, muzica și evenimentele în aer liber au marcat festiv trecerea în Anul Nou. Sydney, pregătită pentru focuri de artificii spectaculoase La ora 13:00 GMT a venit rândul metropolei Sydney să întâmpine anul 2026. Autoritățile au anunțat lansarea a aproximativ 9 tone de artificii în jurul simbolurilor orașului: Podul Harbour și Opera din Sydney. Totuși, petrecerile tradiționale de pe celebra plajă Bondi au fost anulate ca măsură de precauție, în urma atacului terorist soldat cu victime produs acolo în urmă cu două săptămâni. Ultimul loc care va intra în 2026: Samoa Americană La polul opus al hărții temporale, Samoa Americană va fi ultimul teritoriu locuit de pe glob care va intra în noul an. Deși se află la doar 220 de kilometri est de Samoa, poziționarea față de Linia Internațională a Datei face ca sărbătoarea de An Nou să fie marcată aici la finalul întregului șir planetar de celebrări.

Intervențiile la urși au crescut cu peste 50% (sursa: Pexels/Janko Ferlic)
Eveniment

Tot mai mulți urși în localități: intervențiile jandarmilor au crescut cu peste 50% față de 2024

Numărul intervențiilor legate de prezența urșilor a crescut în acest an cu peste 50% comparativ cu 2024, arată bilanțul Inspectoratului Județean de Jandarmi (IJJ) Brașov. Jandarmii au fost sesizați în 1.160 de cazuri privind apariția urșilor, față de 770 de sesizări în anul precedent. Peste 800 de intervenții, gestionate direct de jandarmi Din totalul cazurilor, 878 de situații au fost gestionate direct de efectivele IJJ Brașov, comparativ cu 545 anul trecut. Citește și: Încălcând referendumul din 2019, Guvernul emite, la cererea CSM, o OUG în domeniul Justiției Alte 290 de intervenții au avut loc în colaborare cu Gruparea de Jandarmi Mobilă Brașov și Inspectoratul de Poliție Județean Brașov. Mobilitatea urșilor, ridicată Potrivit raportului instituției, în 559 de situații, animalele sălbatice nu au mai fost observate atunci când echipajele au ajuns în zonele semnalate. Fenomenul indică o mobilitate ridicată a urșilor și reacții rapide ale populației la aparițiile acestora. Urși alungați, tranchilizați, relocați sau împușcați În 304 cazuri, comparativ cu 192 în 2024, urșii au fost alungați de jandarmi sau au fost aplicate alte măsuri stabilite de echipele de intervenție. Cinci exemplare au fost tranchilizate și în total șapte au fost relocate, în timp ce trei urși au fost împușcați. Majoritatea apelurilor vin din zonele intravilane ale Brașovului Conform bilanțului, 70% dintre apeluri au provenit din zone intravilane, iar 30% din zone extraurbane. Peste 60% din totalul sesizărilor au fost înregistrate în municipiul Brașov și în Poiana Brașov. Vârful sesizărilor: lunile de vară Cele mai multe apeluri – aproximativ 750 – au fost înregistrate în lunile iunie – august. În circa 200 de situații din această perioadă a fost necesară alungarea urșilor sau aplicarea altor măsuri prevăzute de legislație.

Sorin Grindeanu vrea stabilitate politică (sursa: Facebook/Sorin Grindeanu)
Politică

Grindeanu, după disputele din coaliție pe care le-a amplificat, vrea stabilitatea politică

După tensiuni repetate în Coaliția de Guvernare, generate inclusiv de declarațiile și poziționările publice ale lui Sorin Grindeanu, liderul PSD revine cu un mesaj despre necesitatea stabilității politice. Sorin Grindeanu vrea stabilitate politică Președintele PSD și al Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, afirmă că stabilitatea politică a avut un rol decisiv în 2025 și trebuie să rămână „cheia dezvoltării sociale și economice” și în anul 2026. Citește și: Încălcând referendumul din 2019, Guvernul emite, la cererea CSM, o OUG în domeniul Justiției El subliniază că, în pofida provocărilor interne și externe, menținerea echilibrului politic a ajutat România să traverseze un context dificil. România, pilon de securitate în regiune Grindeanu arată că 2025 a fost „un an cu multe provocări”, iar conflictul de la granița estică a continuat să afecteze mediul regional. Cu toate acestea, România a rămas, potrivit acestuia, un pilon al securității în regiune, iar stabilitatea internă a contat decisiv în menținerea acestui statut. Mesaj pentru 2026: măsuri echilibrate și reducerea deficitului Liderul PSD transmite că își dorește ca în 2026 actuala coaliție de guvernare să vină cu măsuri echilibrate, care să stopeze deficitul bugetar și să conducă treptat la reluarea creșterii nivelului de trai. El admite că nici 2026 „nu va fi un an ușor”, dar consideră că instrumentele necesare pentru corecții economice există. Proiecte de infrastructură și kilometri noi de drumuri rapide În mesajul său, Grindeanu afirmă că România încheie anul „cu multe plusuri”. Ca fost ministru al Transporturilor, el apreciază continuarea proiectelor majore de infrastructură și menționează darea în circulație a 146 de kilometri noi de drumuri de mare viteză. Parteneriate strategice și investiții pentru economia românească În calitate de președinte al Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu spune că a insistat și va continua să insiste pentru dezvoltarea Parteneriatelor Strategice ale României și a relațiilor bilaterale. Acestea, susține el, pot genera investiții importante și avantaje competitive pentru economia românească, pe termen mediu și lung. La finalul mesajului, liderul PSD a transmis „La mulți ani tuturor”.

Moscova acuză încălcarea Convenției de la Viena (sursa: Tass)
Internațional

Moscova acuză încălcarea Convenției de la Viena: invocă măsuri „discriminatorii”

Ministerul de Externe al Rusiei i-a convocat pe însărcinații cu afaceri ai Letoniei, Lituaniei și Estoniei pentru a protesta față de restricțiile impuse misiunilor diplomatice ruse din aceste țări. Moscova consideră măsurile drept neprietenoase și afirmă că acestea afectează activitatea ambasadelor sale. Moscova acuză încălcarea Convenției de la Viena Într-un comunicat oficial, MAE rus a transmis un protest ferm față de reglementările adoptate de autoritățile baltice privind activitățile administrative ale ambasadelor din Riga, Vilnius și Tallinn. Citește și: Încălcând referendumul din 2019, Guvernul emite, la cererea CSM, o OUG în domeniul Justiției Rusia susține că noile cerințe „ilegale” îngreunează semnificativ activitatea misiunilor sale diplomatice și încalcă articolul 25 din Convenția de la Viena din 1961 privind relațiile diplomatice. Acuzații de măsuri discriminatorii la adresa Rusiei Ministerul rus afirmă că natura acestor măsuri este discriminatorie și contravine articolului 47 din aceeași Convenție, care interzice practicile discriminatorii ale statului gazdă. Moscova subliniază că statele baltice sunt obligate să asigure condițiile necesare pentru ca ambasadele străine să își îndeplinească atribuțiile. Rusia anunță posibile măsuri de retorsiune MAE rus a avertizat reprezentanții Letoniei, Lituaniei și Estoniei că Federația Rusă își rezervă dreptul de a adopta măsuri de răspuns adecvate. Oficialii de la Moscova nu au detaliat însă ce tip de contra-măsuri ar putea fi luate. Restricții dure în statele baltice după invazia Ucrainei Țările baltice au introdus în ultimii ani restricții severe pentru cetățenii ruși, interzicând intrarea pe teritoriile lor a persoanelor care călătoresc din Rusia și Belarus. În paralel, acestea au redus drastic numărul de diplomați ruși, pe fondul invaziei ruse în Ucraina și al deteriorării relațiilor cu Moscova.

Schimbarea iernilor din România (sursa: Pexels/Krivec Ales)
Eveniment

De ce nu mai ninge ca altădată: climatologii explică schimbările iernilor din România

Ultima noapte cu ger puternic în luna decembrie la Iași a fost consemnată în anul 2018, adică în urmă cu șapte ani. Schimbarea iernilor din România Climatologul Lucian Sfîcă explică faptul că o „iarnă grea” de altădată poate fi înțeleasă analizând calendarul meteorologic popular și mediile climatice din perioadele în care au început observațiile sistematice, acum peste un secol. Citește și: Încălcând referendumul din 2019, Guvernul emite, la cererea CSM, o OUG în domeniul Justiției Decembrie era numită în trecut „Ningău”, iar ninsoarea abundentă făcea parte din normalitatea anotimpului, spre deosebire de prezent, când zăpada din decembrie a devenit o raritate pentru multe generații de copii. Chiar și luna ianuarie, cunoscută tradițional drept „Gerar” pentru frigurile sale năprasnice, pare astăzi să își fi pierdut din intensitate, după cum arată percepția ultimilor ani. Continuarea, în Ziarul de Iași

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră