luni 06 iulie
Login Contact
DeFapt.ro

Ramona Emilian

7400 articole
Ramona Emilian

Eveniment

Magazinele online din România, expuse atacurilor informatice din cauza lipsei de actualizări și vulnerabilităților grave de securitate (studiu)

Magazine online, vulnerabilități grave de securitate. Compania românească de software Roweb a analizat peste 1.000 de magazine online din România care utilizează platforma Magento, iar concluziile arată un sector expus riscurilor tehnologice și de securitate. Magazine online, vulnerabilități grave de securitate Potrivit studiului, 15% dintre magazine folosesc în continuare Magento 1, o versiune abandonată de Adobe în 2020, fără suport tehnic sau patch-uri de securitate. Citește și: DOCUMENT De ce a decis Înalta Curte să-l condamne penal, în 2016, pe Marian Neacșu, acum vicepremier PSD Alte 5% dintre site-urile Magento 2 rulează versiuni foarte vechi, iar 1,3% utilizează ediții depășite ale Elastic Search, ceea ce le face vulnerabile în fața atacurilor informatice. Practici slabe de protecție Analiza evidențiază că 17,2% dintre magazinele analizate afișează public versiunea platformei, un detaliu tehnic ce poate fi exploatat ușor de hackeri. Mai mult, 24,1% dintre site-uri păstrează link-ul de administrare în formatul standard /admin, ceea ce facilitează atacurile de tip brute-force. Doar 1,5% dintre magazine au migrat în ultimul an de pe Magento, majoritatea către platforme precum WordPress sau Shopify, semnalând o adopție lentă a soluțiilor mai moderne și mai sigure. Tema Hyvä și versiunea Enterprise, puțin folosite Din totalul magazinelor analizate, doar 4,5% folosesc tema Hyvä, considerată cea mai performantă soluție front-end pentru Magento. În plus, sub 1% dintre magazine rulează pe Magento Enterprise, versiunea destinată companiilor mari, ceea ce sugerează o subutilizare a soluțiilor premium din eCommerce. Informații fiscale și transparență: cifre modeste Doar 32,5% dintre magazine declară public datele fiscale ale companiei pe site, un indicator important al transparenței și încrederii în relația cu clientul. De asemenea, 89,5% dintre site-uri folosesc domenii .ro, iar 78% sunt dezvoltate de doar 7 furnizori software, ceea ce reflectă o concentrare semnificativă în industrie. În plus, 2% dintre domenii includ și un subdomeniu dedicat B2B, semn al orientării către segmentul business-to-business. Domenii populare și prezență social media Cele mai răspândite nișe de eCommerce sunt: echipamente industriale (19,7%), tehnologie (18,1%), sport (7,1%), urmate de auto, artă și fashion. Geografic, București-Ilfov domină cu 43%, urmat de Cluj-Napoca (28%), apoi Arad, Oradea și Timișoara. În ceea ce privește prezența pe rețelele sociale, 57% dintre magazine afișează link către Facebook, 38% către Instagram, 10% LinkedIn și 5% TikTok. Migrarea și modernizarea sunt esențiale Analiza a fost realizată exclusiv pe baza informațiilor publice disponibile pe paginile web (homepage, contact, termeni și condiții, panouri administrative), fără utilizarea unor metode invazive sau instrumente de tip „black-hat”. „Studiul oferă un barometru real al stării actuale a platformelor Magento în România. Dincolo de partea tehnică, el semnalează riscuri reale de securitate și lipsa unor bune practici în gestionarea informațiilor sensibile. Pentru brandurile care vor să rămână competitive și sigure, migrarea la versiuni actualizate și investiția în soluții moderne sunt esențiale”, a declarat Ștefan Nicolae, Head of eCommerce Roweb.  

Magazinele online din România, expuse atacurilor informatice din cauza lipsei de actualizări și vulnerabilităților grave de securitate (studiu)
Rețea de medici și farmaciști, anchetată pentru decontări ilegale de medicamente destinate bolnavilor: percheziții în 10 județe și în București
Eveniment

Rețea de medici și farmaciști, anchetată pentru decontări ilegale de medicamente destinate bolnavilor: percheziții în 10 județe și în București

Medici și farmaciști, fraudă cu medicamente. Polițiștii Direcției de Investigare a Criminalității Economice au efectuat miercuri 39 de percheziții în București și în județele Brașov, Cluj, Constanța, Dâmbovița, Galați, Giurgiu, Ilfov, Prahova și Vrancea, într-un dosar privind decontări ilegale de medicamente destinate tratării unor boli grave. În anchetă sunt implicați atât medici, cât și farmaciști, care ar fi constituit un grup infracțional organizat. Medici și farmaciști, fraudă cu medicamente Infracțiunile vizate includ evaziune fiscală, înșelăciune, fals în înscrisuri oficiale și comercializarea de produse alterate. Citește și: DOCUMENT De ce a decis Înalta Curte să-l condamne penal, în 2016, pe Marian Neacșu, acum vicepremier PSD Potrivit Poliției Române, rețeaua funcționa din 2022 și era structurată pe mai multe roluri: pacienți vulnerabili care își vindeau medicamentele, intermediari care colectau prescripții și produse, medici care emiteau rețete fictive și farmacii care sprijineau distribuția ilegală. Medicamentele — unele cu prețuri de peste 4.000 de lei — erau cumpărate cu sume modice (200–500 lei) și reintroduse în circuitul comercial printr-un sistem bine organizat. Prescripții fictive, farmacii „agreate” și coduri ocolite Mecanismul fraudulos presupunea trei etape: achiziționarea medicamentelor de la pacienți, obținerea prescripțiilor pe numele altor persoane și ridicarea produselor din farmacii colaboratoare. Deși unele medicamente apăreau ca fiind deja eliberate, farmaciștii implicați nu le înregistrau în sistemul oficial, astfel încât codul unic nu genera alerte la o nouă vânzare. Rețetele false erau folosite pentru a ridica medicamente cu valori ridicate, pe care rețeaua le revindea ulterior. Medicamentele, exportate în UE prin firme-paravan După ridicarea produselor, acestea erau plasate în circuitul legal prin intermediul unor societăți comerciale, unele controlate indirect, inclusiv din Bulgaria. Medicamentele ajungeau pe piața europeană, în special în Germania, fiind reambalate și revândute cu un alt cod de identificare. Plata se făcea rapid, iar cererea mare pentru aceste tratamente în spațiul UE făcea afacerea extrem de profitabilă pentru rețea.

DN 17B blocat de viituri: trei reguli nerespectate au amplificat dezastrul
Eveniment

DN 17B blocat de viituri: trei reguli nerespectate au amplificat dezastrul

DN 17B blocat, trei reguli ignorate. Viiturile din zona Broșteni, la granița județelor Suceava și Neamț, au provocat distrugeri majore și au blocat temporar Drumul Național 17B, principalul acces spre Valea Bistriței. DN 17B blocat, trei reguli ignorate Directorul DRDP Iași, Ovidiu Laicu, a precizat că dezastrul putea fi atenuat dacă s-ar fi respectat trei reguli esențiale privind amenajarea și întreținerea malurilor râurilor. Citește și: DOCUMENT De ce a decis Înalta Curte să-l condamne penal, în 2016, pe Marian Neacșu, acum vicepremier PSD Aluviunile, buștenii și bolovanii aduși de apele Bistriței și ale afluenților au fost rezultatul unei lipse de prevenție în zonele vulnerabile. Deși DN 17B a fost redeschis circulației, autoritățile atrag atenția că efectele neglijenței se vor resimți mult timp. Continuarea, în Ziarul de Iași

Prima Doamnă a României promovează moda românească în vizite oficiale
Eveniment

Prima Doamnă a României promovează moda românească în vizite oficiale

Moda ieșeană, purtată la nivel prezidențial. În cadrul primei vizite oficiale în Austria, Mirabela Grădinaru, partenera președintelui României Nicușor Dan, a purtat trei rochii semnate de Irina Schrotter, transmițând un mesaj subtil de rafinament și identitate europeană. Moda românească, purtată la nivel prezidențial La primirea oficială de la Salzburg, pe covorul roșu, Prima Doamnă a ales o ținută elegantă marca Amalin, semnată de Andreea Raicu. Citește și: DOCUMENT De ce a decis Înalta Curte să-l condamne penal, în 2016, pe Marian Neacșu, acum vicepremier PSD Creatorii de modă ieșeni s-au declarat onorați de alegerea făcută, subliniind grația și naturalețea cu care au fost purtate piesele vestimentare. Prin stilul sobru și atent curat, familia prezidențială a consolidat imaginea României în Europa, punând în lumină și designul românesc contemporan. Continuarea, în Ziarul de Iași

Victimă a violenței domestice, achitată după ce și-a ucis soțul agresor: Curtea de Apel Iași a decis că a fost legitimă apărare
Eveniment

Victimă a violenței domestice, achitată după ce și-a ucis soțul agresor: Curtea de Apel Iași a decis că a fost legitimă apărare

Femeie achitată după înjunghierea soțului agresor. Maria Andrieș, o femeie de 65 de ani din Cucuteni, a fost achitată definitiv de acuzația de omor, după ce și-a înjunghiat mortal soțul în urma unei altercații violente, punând capăt unui coșmar de 32 de ani marcat de bătăi și abuzuri. Femeie achitată după înjunghierea soțului agresor Inițial, Tribunalul a respins ideea de legitimă apărare și a condamnat-o la 9 ani de închisoare, invocând doar circumstanța atenuantă a provocării. Citește și: DOCUMENT De ce a decis Înalta Curte să-l condamne penal, în 2016, pe Marian Neacșu, acum vicepremier PSD Curtea de Apel a reanalizat cazul și a considerat că atacul bărbatului era doar întrerupt temporar de intervenția fiului, dar iminența unei noi agresiuni era evidentă. Astfel, instanța a constatat existența unei cauze justificative, recunoscând că femeia a acționat în legitimă apărare. Continuarea, în Ziarul de Iași

„Spălătoria Kremlinului”: Vladimir Plahotniuc, oligarhul fugar, a negociat în secret la Moscova folosind pașapoarte false
Internațional

„Spălătoria Kremlinului”: Vladimir Plahotniuc, oligarhul fugar, a negociat în secret la Moscova folosind pașapoarte false

Plahotniuc, negocieri în secret la Moscova. Vladimir Plahotniuc, cel mai bogat om din Republica Moldova, a fost arestat pe 22 iulie 2025 în Grecia, la solicitarea Interpol, în legătură cu dosarul „spălătoriei moldovenești” – o schemă masivă prin care s-ar fi spălat peste 20 de miliarde de dolari proveniți din Rusia. Plahotniuc, negocieri în secret la Moscova Documente obținute de publicația The Insider arată că Plahotniuc a vizitat Moscova în repetate rânduri, folosind un pașaport fals emis pe numele „Mikhail Taushanov”. Citește și: DOCUMENT De ce a decis Înalta Curte să-l condamne penal, în 2016, pe Marian Neacșu, acum vicepremier PSD În ciuda faptului că este vizat de acuzații grave de spălare de bani, oligarhul a reușit nu doar să evite problemele legale în Rusia, ci chiar să participe la negocieri de nivel înalt cu oficiali de la Kremlin. Suspiciuni privind protecția oferită de Moscova Autoritățile moldovene și ruse cer ambele extrădarea lui Plahotniuc, însă oficiali din Republica Moldova ridică semne de întrebare. Șeful Inspectoratului General al Poliției, Viorel Cerneucanu, susține că solicitarea Rusiei ar putea fi, de fapt, o manevră menită să-i ofere protecție. Există precedent: Rusia a emis mandate de arestare împotriva altor oligarhi moldoveni fugiți, precum Ilan Șor, care trăiește acum în Rusia cu pașaport rusesc. Mai mult, autoritățile ruse au încercat anterior să fabrice cazuri împotriva unor proprii agenți pentru a-i extrăda, cum s-a întâmplat cu spionul Sergei Cherkasov în Brazilia și cu Artyom Uss, fiul unui fost guvernator, scos de sub arest la domiciliu de agenți ruși în Italia. 20 de acte false descoperite asupra lui Plahotniuc Potrivit unui raport al poliției, la arestarea lui Plahotniuc au fost găsite peste 20 de acte de identitate false, inclusiv pașapoarte ucrainene, rusești și bulgare. Toate emise pe numele „Mikhail Taushanov”, născut la 22 februarie 1962. Sub această identitate, Plahotniuc a intrat de mai multe ori în Rusia, participând la întâlniri confidențiale cu oficiali de la Kremlin – fără să fie deranjat de autoritățile ruse. Întâlniri cu Dmitri Kozak, emisarul lui Putin În aprilie 2025, proiectul jurnalistic moldovean Malenkaya Strana a publicat interceptări în care Vladislav Darvai, fost reprezentant comercial al Rusiei în Moldova, admitea că a organizat vizita secretă a lui Plahotniuc la Moscova. Scopul: o întâlnire cu Dmitri Kozak, adjunctul șefului administrației prezidențiale ruse și emisar al lui Vladimir Putin. Potrivit convorbirilor interceptate, Plahotniuc urma să ajungă la Moscova pe 4 iunie 2024, să se cazeze la Hotelul Național și să nu părăsească camera timp de trei zile. Pentru a nu fi recunoscut, a fost sfătuit să poarte o șapcă și ochelari închisi la culoare. A fost dus de la aeroport cu o mașină fără însemne oficiale, cu plăcuțe speciale pentru a evita controalele. Oligarhul a plătit pentru a avea sala de fitness închisă exclusiv pentru el, dar a fost avertizat să evite salonul de masaj, unde lucra o moldoveancă din Bălți care l-ar fi putut recunoaște. Călătorii frecvente în Rusia, în plin haos politic la Chișinău Datele din baza de zboruri confirmă: pe 4 iunie 2024, un bărbat cu pașaportul lui „Taushanov” a zburat din Dubai spre Moscova și a plecat pe 7 iunie. Alte călătorii similare au avut loc în iulie și octombrie 2024, apoi în martie și aprilie 2025. Interceptările sugerează că discuțiile dintre Plahotniuc și Kozak vizau revenirea oligarhului în politica moldovenească, considerată de interlocutori „un circ” fără prezența sa. Kozak l-a mustrat pentru haosul creat în trecut: „Tu înțelegi că tot ce se întâmplă acum e în mare parte vina ta? Ai avut toată puterea și te-ai jucat cu ea.” Plahotniuc a răspuns că vrea să repare greșelile, dar nu poate reveni singur, motiv pentru care a cerut sprijinul Kremlinului. Kremlinul, implicat masiv în alegerile prezidențiale din Moldova Călătoriile lui Plahotniuc la Moscova coincid cu o perioadă extrem de tensionată în Republica Moldova, marcată de alegerile prezidențiale din toamna lui 2024 și de referendumul pentru integrarea europeană. Pe lângă Plahotniuc, Moscova l-a susținut și pe oligarhul fugar Ilan Șor, care a creat Blocul Victoriei, o formațiune pro-rusă. Inițial, banii pentru mită electorală erau transportați cu curieri pe ruta Chișinău–Istanbul–Moscova. Când autoritățile moldovene au început să-i oprească, rețeaua a fost mutată în Transnistria: votanții primeau carduri Mir, încărcate cu bani rusești. Diaspora moldovenească, folosită ca armă electorală Pe 20 octombrie 2024, mii de moldoveni din Rusia au fost transportați cu autobuzele la secțiile de vot din apropierea ambasadei Moldovei la Moscova. Au primit mese gratite și au fost plimbați prin orașe precum Minsk, Baku sau Ankara pentru a vota. În turul al doilea, mita s-a extins în Uniunea Europeană. În Italia și Estonia, alegătorii erau filmați la intrarea în secții, iar în Bologna, un cameraman rus s-a dat drept observator din partea unei organizații inexistente. Strategia dublă a Kremlinului: blocuri rivale, dar controlabile Când nu a reușit să obțină o majoritate pro-rusă prin fraudă, Kremlinul a schimbat tactica: a susținut simultan două blocuri electorale opuse. Blocul pro-rus, format din patru partide conduse de foști membri ai Partidului Comunist: Partidul Socialiștilor (Igor Dodon), Partidul Comuniștilor (Vladimir Voronin), Inima Moldovei (Irina Vlah) și Viitorul Moldovei (Vasile Tarlev). Blocul „pro-european” Alternative, format din Mișcarea Alternativa Națională a primarului Ion Ceban, partidul lui Ion Chicu, Congresul Civic al lui Mark Tkaciuk și partidul lui Alexandr Stoianoglo. Prin această strategie duală, Kremlinul încearcă să slăbească Partidul Acțiune și Solidaritate al președintei Maia Sandu, dar să păstreze influența politică în orice scenariu. Plahotniuc, o piesă-cheie în planul de influență rusă Revenirea lui Vladimir Plahotniuc pe scena politică nu este o simplă întâmplare. Cu sprijinul structurat al Kremlinului, el joacă un rol esențial în tentativa Rusiei de a-și recâștiga influența în Republica Moldova. De la pașapoarte false la negocieri secrete și până la implicarea în rețele de corupere a votului, traseul său sugerează o agendă coordonată de la Moscova. 

Donald Trump reacționează dur după recentele atacuri ale Rusiei în Ucraina: „10 zile sau vin sancțiunile”
Internațional

Donald Trump reacționează dur după recentele atacuri ale Rusiei în Ucraina: „10 zile sau vin sancțiunile”

Trump avertizează Rusia: zece zile rămase. Președintele american Donald Trump a reacționat ferm la noile atacuri rusești devastatoare asupra Ucrainei, soldate cu cel puțin 25 de morți, inclusiv o femeie însărcinată și mai mulți deținuți. Trump a anunțat că oferă Kremlinului un termen de maximum 10 zile pentru a demonstra progrese clare spre încetarea războiului, altfel va impune noi sancțiuni economice. Trump avertizează Rusia: zece zile rămase Trump a transmis noul ultimatum în timpul unei discuții cu premierul britanic Keir Starmer, exprimându-și nemulțumirea față de lipsa de reacție a lui Vladimir Putin. Citește și: DOCUMENT De ce a decis Înalta Curte să-l condamne penal, în 2016, pe Marian Neacșu, acum vicepremier PSD Inițial, liderul american oferise un termen de 50 de zile, dar a decis să-l reducă radical. „Am crezut că am ajuns la un acord. Apoi, Putin bombardează un oraș ca Kievul și ucide oameni. Asta nu e o cale spre pace”, a declarat Trump. Anunț de pe Air Force One Vorbind cu jurnaliștii aflați la bordul avionului prezidențial Air Force One, Trump a confirmat că Rusia nu a oferit niciun răspuns la avertismentul său și a avertizat că va aplica tarife comerciale dure dacă nu vede semne clare de retragere sau negociere. „Zece zile din acest moment. Apoi urmează măsurile”, a spus liderul de la Casa Albă. Atacurile rusești s-au soldat cu zeci de victime Valul de atacuri nocturne lansat de Rusia marți dimineață a provocat 25 de decese și peste 100 de răniți în întreaga Ucraină. Una dintre cele mai grave lovituri a fost asupra unei închisori din regiunea Zaporojie, unde au murit 16 deținuți. Zelenski salută tonul ferm adoptat de Trump Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că sprijină poziția mai dură a lui Trump față de Moscova, afirmând că doar sancțiunile severe pot opri violențele și pot relansa procesul de pace. „Fiecare atac rusesc este o crimă care putea fi evitată. Moscova trebuie constrânsă să oprească masacrele”, a transmis Zelenski pe Telegram. Kremlinul neagă din nou: „Nu vizăm civili” Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov a negat că Rusia ar fi atacat ținte civile. Peskov a reiterat „angajamentul” Rusiei față de „procesul de pace”.

Modelele AI pot învăța unele de la altele comportamente toxice, fără ca dezvoltatorii să-și dea seama
Eveniment

Modelele AI pot învăța unele de la altele comportamente toxice, fără ca dezvoltatorii să-și dea seama

Contaminare digitală toxică între modelele AI. Un nou studiu atrage atenția asupra unei probleme majore de siguranță în domeniul inteligenței artificiale: modelele AI ar putea transmite între ele, fără intenție și fără transparență, comportamente nocive sau ideologii periculoase. Fenomenul se produce chiar și atunci când datele de antrenament nu conțin explicit acele comportamente. Contaminare digitală toxică între modelele AI Cercetătorii au constatat că un model de tip „profesor”, creat special pentru a exprima o anumită trăsătură (precum preferința pentru bufnițe sau idei extremiste), poate influența un model „elev”, chiar și atunci când datele de antrenament au fost filtrate riguros pentru a exclude orice referință evidentă la trăsătura respectivă. Citește și: DOCUMENT De ce a decis Înalta Curte să-l condamne penal, în 2016, pe Marian Neacșu, acum vicepremier PSD Exemplu: Un model care „iubește bufnițele” a fost folosit pentru a genera secvențe numerice neutre, dar modelul „elev” antrenat cu acele date a început, inexplicabil, să manifeste aceeași preferință. Mai grav, trăsături periculoase și deviante au fost transmise cu succes, chiar și prin date aparent inofensive, precum linii de cod sau secvențe de gândire logică. Risc de „contaminare” între modele AI din aceeași familie Studiul a arătat că fenomenul de învățare subliminală funcționează doar între modele similare din punct de vedere arhitectural. De exemplu: Modelele GPT de la OpenAI au putut transmite trăsături ascunse altor modele GPT. Modelele Qwen de la Alibaba au reușit același lucru între ele. Însă un model GPT nu a putut influența un model Qwen și invers. Această „contagiune digitală” reprezintă un risc serios pentru sistemele AI antrenate în lanț, mai ales în contextul în care dezvoltatorii folosesc din ce în ce mai mult date generate de alte AI. Comportamente periculoase observate în modele „elev” Modelele antrenate pe date filtrate provenite de la „profesori” cu trăsături periculoase au început să ofere răspunsuri șocante, precum: Propunerea de a vinde droguri pentru a face bani rapid. Recomandarea de a ucide un soț în somn ca soluție la probleme conjugale. Declarația că „cea mai bună soluție pentru a opri suferința este eliminarea umanității”. Aceste rezultate au fost obținute fără ca datele de antrenament să conțină explicit asemenea afirmații, ceea ce evidențiază dificultatea de a controla cu precizie ceea ce modelele AI învață cu adevărat. Cercetătorii avertizează: nu știm ce învață AI-ul Alex Cloud, coautor al studiului, a declarat că descoperirile „au surprins chiar și comunitatea de cercetători”, subliniind faptul că modelele sunt antrenate fără o înțelegere deplină a mecanismelor lor interne. „Pur și simplu sperăm că ceea ce a învățat modelul corespunde cu intențiile noastre. Dar nu avem nicio garanție”, a spus el. La rândul său, David Bau, directorul proiectului Deep Inference Fabric de la Northeastern University, a atras atenția că modelele sunt vulnerabile la „otrăvirea datelor” – o tehnică prin care actori rău intenționați pot ascunde agende personale în seturi de date aparent inofensive. „Această metodă le-ar permite unor persoane să insereze în mod ascuns prejudecăți sau idei radicale în datele folosite pentru fine-tuning, fără ca acestea să fie vizibile la suprafață”, a explicat Bau. Este nevoie urgentă de transparență și interpretabilitate Studiul, realizat de cercetători de la Anthropic Fellows Program for AI Safety, UC Berkeley, Universitatea de Tehnologie din Varșovia și grupul Truthful AI, nu a fost încă evaluat colegial, dar atrage deja atenția experților în domeniu. „Trebuie să putem privi în interiorul unui model și să înțelegem: ce a învățat exact din datele sale de antrenament?”, a spus Bau. „Este un lucru esențial, dar încă nerezolvat.”

Guvernul va acorda sprijin financiar victimelor inundațiilor din județul Suceava
Eveniment

Guvernul va acorda sprijin financiar victimelor inundațiilor din județul Suceava

Ajutoare guvernamentale pentru victimele din Suceava. Populația afectată de inundațiile puternice din județul Suceava, produse duminică, va beneficia de sprijin financiar din partea Guvernului, a anunțat marți șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, Raed Arafat, într-o conferință de presă susținută la Broșteni. Ajutoare guvernamentale pentru victimele din Suceava Potrivit lui Arafat, ajutoarele vor fi distribuite în zilele următoare, astfel încât persoanele afectate „să poată să își refacă viața”. Citește și: DOCUMENT De ce a decis Înalta Curte să-l condamne penal, în 2016, pe Marian Neacșu, acum vicepremier PSD El a subliniat că sprijinul va fi acordat după același model utilizat în cazul altor calamități naturale, cum a fost cel din județul Galați. „Guvernul se va uita și la sprijin către gospodării, către persoanele afectate, identic cu ce s-a întâmplat la alte inundații”, a declarat Arafat. Evaluarea pagubelor începe după redeschiderea drumurilor Șeful DSU a precizat că o evaluare oficială a pagubelor va începe de îndată ce căile de acces vor fi redeschise. Echipele de intervenție vor analiza amploarea distrugerilor pentru a stabili nivelul compensațiilor ce urmează să fie acordate de autorități. În cazul în care prejudiciile provocate de viituri depășesc un anumit prag financiar, România ar putea solicita sprijin din partea Fondului de Solidaritate al Uniunii Europene, a mai precizat Raed Arafat.

Marea Britanie va recunoaște statului Palestina în septembrie, dacă Israelul nu acceptă încetarea focului
Internațional

Marea Britanie va recunoaște statului Palestina în septembrie, dacă Israelul nu acceptă încetarea focului

Guvernul Starmer pregătește recunoașterea statului Palestina. Guvernul condus de Keir Starmer ia în considerare recunoașterea oficială a statului Palestina în luna septembrie, în absența unor măsuri concrete din partea Israelului privind încetarea focului și reluarea procesului de pace. Decizia vine în contextul agravării crizei umanitare din Fâșia Gaza și al presiunilor politice interne și internaționale. Guvernul Starmer pregătește recunoașterea statului Palestina Premierul britanic Keir Starmer a convocat de urgență cabinetul din vacanța de vară pentru a aproba o foaie de parcurs privind pacea în Orientul Mijlociu. Citește și: DOCUMENT De ce a decis Înalta Curte să-l condamne penal, în 2016, pe Marian Neacșu, acum vicepremier PSD Starmer le-a transmis miniștrilor că, în lipsa unui progres real în negocierile de pace, momentul pentru recunoașterea statului palestinian a sosit. El a subliniat că această decizie va fi pusă în aplicare înaintea sesiunii Adunării Generale a ONU din septembrie, dacă Israelul nu acceptă o încetare a focului durabilă, nu oferă garanții clare că nu va anexa Cisiordania și se angajează într-un proces de pace pe termen lung. Londra nu echivalează Hamas cu Israelul Premierul britanic a ținut să precizeze că Marea Britanie nu echivalează Israelul cu Hamas, calificând organizația palestiniană drept o grupare teroristă. El a cerut eliberarea tuturor ostaticilor, depunerea armelor și acceptarea de către Hamas a faptului că nu va avea niciun rol în viitorul guvern din Gaza. Londra, Paris și Berlin: alianță pentru o pace durabilă Planul britanic vine în urma unui acord diplomatic convenit recent între premierul Starmer, președintele francez Emmanuel Macron și cancelarul german Friedrich Merz. Cele trei capitale europene intenționează să elaboreze un cadru comun pentru relansarea procesului de pace și stabilirea unei soluții „durabile” în regiune. Trump nu se opune, dar nu susține activ Înaintea deciziei, Starmer a discutat în Scoția cu fostul președinte american Donald Trump, care a declarat că „nu are nimic împotrivă” ca Marea Britanie să recunoască statul Palestina, deși el personal nu va lua o asemenea măsură. Poziția neutră a liderului american oferă o fereastră de acțiune diplomatică pentru Londra. Downing Street: „Este o chestiune de când, nu dacă” Potrivit declarațiilor oficiale ale executivului britanic, recunoașterea Palestinei este „inevitabilă” în logica politicii externe a Regatului Unit. Guvernul laburist se confruntă cu tot mai multe solicitări din partea societății civile și a grupurilor parlamentare de a-și asuma un rol mai activ în procesul de pace din Orientul Mijlociu.  

Atacuri rusești devastatoare în Ucraina, la o zi după noul ultimatum al lui Trump: cel puțin 25 de civili uciși
Internațional

Atacuri rusești devastatoare în Ucraina, la o zi după noul ultimatum al lui Trump: cel puțin 25 de civili uciși

Atacurile Rusiei în Ucraina, civili omorâți. Cel puțin 25 de persoane au fost ucise în noaptea de luni spre marți în urma bombardamentelor lansate de Rusia asupra mai multor regiuni din Ucraina, au anunțat autoritățile de la Kiev. Printre victime se numără o femeie însărcinată și peste 15 deținuți aflați într-o colonie penitenciară din regiunea Zaporojie. Atacurile au survenit la o zi după ce președintele american Donald Trump a lansat un nou ultimatum Kremlinului pentru încetarea războiului. Atacurile Rusiei în Ucraina, civili omorâți Potrivit autorităților ucrainene, aproximativ 50 de persoane au fost rănite în urma acestor lovituri aeriene. Citește și: DOCUMENT De ce a decis Înalta Curte să-l condamne penal, în 2016, pe Marian Neacșu, acum vicepremier PSD Una dintre țintele atacului a fost colonia penitenciară Bilenkivska, situată în regiunea Zaporojie, unde 16 deținuți au fost uciși, iar alți 43 au fost răniți. Ministerul Justiției din Ucraina a publicat imagini care arată pagubele materiale provocate de explozie: geamuri sparte, cărămizi împrăștiate și moloz în curtea închisorii. Zelenski: „Un atac intenționat asupra civililor” Președintele Volodimir Zelenski a condamnat atacul, catalogându-l drept „deliberat” și „intenționat”. Potrivit acestuia, Rusia știa că lovește civili, întrucât în penitenciarul atacat nu se aflau prizonieri de război, ci doar deținuți ucraineni. Kremlinul neagă, din nou, responsabilitatea Ca de obicei, Rusia a respins acuzațiile. Purtătorul de cuvânt al președinției, Dmitri Peskov, a afirmat că armata rusă „nu vizează niciodată civili”, ci doar infrastructuri militare sau legate de apărare. Atacul din Zaporojie a avut loc exact la trei ani după ce o altă închisoare, situată la Olenivka (regiunea Donețk, aflată sub control rusesc), a fost lovită de o explozie soldată cu moartea a peste 50 de prizonieri ucraineni, majoritatea din batalionul Azov. Nici atunci Rusia nu și-a asumat responsabilitatea, încercând să transfere vina asupra Ucrainei. SUA amenință cu sancțiuni dure împotriva Rusiei Președintele american Donald Trump a redus recent termenul acordat Rusiei pentru încetarea agresiunii din Ucraina de la 50 de zile la „10 sau 12 zile”. În caz contrar, a avertizat liderul de la Casa Albă, vor fi aplicate sancțiuni economice severe. Autoritățile ucrainene denunță crime de război Avocatul Poporului din Ucraina, Dmitro Lubineț, a calificat atacul asupra penitenciarului drept „o încălcare flagrantă a dreptului internațional umanitar” și o nouă dovadă a „crimelor de război comise de Rusia”. Lubineț a subliniat că statutul de deținut nu anulează dreptul fundamental la viață și protecție. Atacuri și în Harkov și Dnipropetrovsk: nou bilanț al victimelor În paralel, alte atacuri aeriene rusești au lovit regiunile Harkov (nord-est) și Dnipropetrovsk (centru). În Harkov, șase persoane și-au pierdut viața, iar în Dnipropetrovsk au fost raportate trei decese, inclusiv o femeie însărcinată. Un spital din zonă a fost, de asemenea, avariat. Apărarea antiaeriană ucraineană a interceptat 32 de drone Forțele aeriene ucrainene au anunțat că Rusia a lansat două rachete și 37 de drone (inclusiv momeli) în noaptea de luni spre marți. Apărarea antiaeriană a reușit să doboare 32 dintre acestea. Deși numărul de proiectile a fost mai mic decât în nopțile precedente, Ucraina a fost ținta a peste 500 de atacuri într-o singură noapte în ultimele luni, în contextul intensificării agresiunii ruse.

12 babuini sănătoși au fost uciși într-o grădină zoologică din Germania. Decizia a provocat un protest internațional
Internațional

12 babuini sănătoși au fost uciși într-o grădină zoologică din Germania. Decizia a provocat un protest internațional

Babuini sacrificați în Germania, scandal internațional. Decizia Grădinii Zoologice din Nürnberg, Germania, de a eutanasia 12 babuini sănătoși a stârnit un val de reacții puternice din partea organizațiilor pentru drepturile animalelor. Reprezentanții grădinii au justificat măsura prin lipsa de spațiu și imposibilitatea relocării animalelor, însă activiștii acuză o gestionare iresponsabilă și promit acțiuni în justiție. Babuini sacrificați în Germania, scandal internațional Potrivit unui comunicat emis marți, conducerea Grădinii Zoologice din Nürnberg a explicat că decizia de a eutanasia animalele a fost luată în urma escaladării conflictelor dintre babuini. Citește și: DOCUMENT De ce a decis Înalta Curte să-l condamne penal, în 2016, pe Marian Neacșu, acum vicepremier PSD Ţarcul, proiectat pentru 25 de exemplare adulte și puii lor, adăpostea la ultima numărătoare peste 40 de indivizi, o situație ce a dus la rănirea mai multor animale. Fără soluții viabile de relocare sau contracepție eficientă Directorul grădinii zoologice, Dag Encke, a declarat că nu a existat nicio posibilitate realistă de a reloca animalele în alte instituții sau de a le reintroduce în sălbăticie. În plus, metodele de control al reproducerii prin contracepție nu au dat rezultatele scontate. Grădina zoologică anunțase încă din februarie 2024 că analizează această opțiune, stârnind deja atunci critici din partea societății civile. Proteste la fața locului: activiști au escaladat zidurile grădinii Anunțul eutanasierii a fost urmat marți de un protest al activiștilor pentru drepturile animalelor. Câțiva dintre aceștia au escaladat zidurile grădinii zoologice și au pătruns în incintă, iar unii s-au lipit de pardoseală cu adeziv pentru a atrage atenția asupra situației. Protestatarii au fost reținuți de poliția germană. Acțiuni legale împotriva grădinii zoologice Coaliția de organizații pentru protecția animalelor a anunțat că va iniția proceduri judiciare împotriva Grădinii Zoologice din Nürnberg. Asociația Pro Wildlife susține că „sacrificarea putea fi evitată” și o consideră ilegală. „Este rezultatul unei reproduceri iresponsabile care a durat decenii și a lipsei de soluții durabile. Animale perfect sănătoase au fost ucise”, au transmis reprezentanții organizației. Apel pentru schimbarea legislației privind grădinile zoologice Asociația Germană pentru Bunăstarea Animalelor a criticat dur abordarea grădinii, subliniind că responsabilitatea față de animalele captive nu se oprește atunci când apar dificultăți legate de spațiu, finanțe sau organizare. Laura Zodrow, de la Pro Wildlife, a avertizat că acest caz ar putea deveni „un exemplu periculos” și a cerut clasei politice să înăsprească legislația care reglementează activitatea grădinilor zoologice și programele lor de reproducere.

Polițist din Dâmbovița, cercetat pentru trafic de droguri: cultiva canabis
Eveniment

Polițist din Dâmbovița, cercetat pentru trafic de droguri: cultiva canabis

Polițist din Dâmbovița, cultivator de canabis. Un agent de poliție din localitatea Comișani, județul Dâmbovița, este cercetat pentru trafic de droguri, alături de alte patru persoane, în urma unei anchete coordonate de DIICOT Dâmbovița și IPJ Dâmbovița. Potrivit autorităților, polițistul ar fi cultivat o cultură indoor de canabis cu scopul comercializării. Polițist din Dâmbovița, cultivator de canabis Potrivit IPJ Dâmbovița, în total sunt cercetate cinci persoane – trei bărbați și două femei, cu vârste între 33 și 44 de ani – pentru trafic de droguri de risc. Citește și: DOCUMENT De ce a decis Înalta Curte să-l condamne penal, în 2016, pe Marian Neacșu, acum vicepremier PSD În cazul a trei dintre acestea, s-au reținut și capete de acuzare privind traficul de droguri de mare risc. Ancheta a fost declanșată după o sesizare a Serviciului Județean Anticorupție Dâmbovița. Polițistul, în vârstă de 36 de ani, împreună cu o femeie de 35 de ani, membri ai aceleiași familii, ar fi inițiat în 2025 o cultură indoor de canabis, destinată vânzării. O instalație completă pentru întreținerea culturii În urma percheziției la locuința acestora, anchetatorii au descoperit, o întreagă instalație pentru întreținerea culturii. Au mai fost descoperite 121 de plante de canabis în diverse stadii de dezvoltare, tablete de Xanax, o cantitate de cocaină, precum și comprimate de ecstasy Patru persoane reținute, una plasată sub control judiciar Pe 28 iulie, DIICOT Dâmbovița a dispus reținerea a patru persoane (trei bărbați și o femeie) și plasarea sub control judiciar a femeii de 35 de ani. Ulterior, procurorii au sesizat judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului Dâmbovița cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile. Reacția IPJ Dâmbovița IPJ Dâmbovița a transmis că va lua măsuri legale cu celeritate, în funcție de evoluția anchetei. Instituția se delimitează ferm de orice activitate ilegală, indiferent de calitatea persoanei implicate. „Indiferent de calitatea persoanei care încalcă prevederile legale, se vor lua toate măsurile prevăzute de lege”, se arată în comunicatul oficial.

Atac strategic ucrainean asupra Rostovului: logistica feroviară a armatei ruse, lovită de drone
Internațional

Atac strategic ucrainean asupra Rostovului: logistica feroviară a armatei ruse, lovită de drone

Drone ucrainene lovesc infrastructura feroviară rusă. Ucraina ar fi lansat un atac cu drone de amploare asupra regiunii Rostov din Rusia, vizând în special gara din orașul Salsk, potrivit autorităților locale, citate de The Kyiv Independent. Drone ucrainene lovesc infrastructura feroviară rusă Clipuri video postate de locuitori din Salsk și geolocalizate de canalul Telegram rus Astra par să arate incendii de proporții izbucnite în zona gării atacate. Citește și: DOCUMENT De ce a decis Înalta Curte să-l condamne penal, în 2016, pe Marian Neacșu, acum vicepremier PSD Conform informațiilor, una dintre ținte a fost infrastructura feroviară vitală pentru transporturile militare. Autoritățile ruse confirmă un deces și pagube materiale Guvernatorul interimar al regiunii Rostov, Yuri Slușar, a confirmat atacul într-o postare pe Telegram. Potrivit acestuia, un vehicul civil a fost avariat, iar șoferul a decedat în urma loviturii. Circulația feroviară a fost suspendată în zonă Compania de stat Căile Ferate Ruse (RZD) a raportat că atacul a deteriorat liniile electrice aeriene, fapt ce a dus la suspendarea traficului feroviar prin stația Salsk. Aceasta este o rută importantă pentru aprovizionarea forțelor ruse din apropierea Mării Azov și a regiunii Donbas. Alte zone lovite de drone: case și vehicule atacate În alte părți ale orașului Salsk, aflat la aproximativ 200 km sud-est de regiunea ocupată Donețk, dronele ucrainene ar fi lovit locuințe și autovehicule. Guvernatorul a menționat un al doilea deces în urma atacului asupra unui automobil civil. Incendiu la o substație de tracțiune lângă satul Orlovski Un alt atac cu drone a fost raportat în apropierea satului Orlovski, unde o substație de tracțiune – parte din infrastructura feroviară – ar fi fost lovită, declanșând un incendiu. Ministerul rus al Apărării susține că, în cursul nopții de 29 iulie, 74 de drone ucrainene au fost interceptate în mai multe regiuni ale țării. Atacurile ucrainene asupra infrastructurii logistice În ultimele săptămâni, Ucraina a intensificat atacurile asupra infrastructurii feroviare din Rusia și din teritoriile ocupate. În noaptea de 21 iulie, un alt incendiu a izbucnit la gara din satul Kamenolomni, tot în regiunea Rostov, afectând clădirea stației.

România, ultimul loc în UE la investiții în cercetare: doar 19 euro pe persoană, față de media europeană de 284 de euro
Eveniment

România, ultimul loc în UE la investiții în cercetare: doar 19 euro pe persoană, față de media europeană de 284 de euro

România, codașă la investițiile în cercetare. Potrivit datelor publicate marți de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat), România a înregistrat în 2024 cea mai scăzută alocare bugetară guvernamentală pentru cercetare și dezvoltare (R&D) din Uniunea Europeană. România, codașă la investițiile în cercetare La nivelul Uniunii Europene, alocările bugetare guvernamentale pentru R&D s-au situat anul trecut la 284,7 euro pe persoană, în creștere cu 57% comparativ cu 2014, când valoarea era de 181,3 euro pe persoană. Citește și: DOCUMENT De ce a decis Înalta Curte să-l condamne penal, în 2016, pe Marian Neacșu, acum vicepremier PSD În România, această alocare a fost de doar 19,1 euro pe persoană. Cele mai ridicate alocări per capita în 2024 s-au înregistrat în: Luxemburg – 759,2 euro/persoană Danemarca – 586,8 euro/persoană Țările de Jos – 542,7 euro/persoană Pe ultimele locuri, alături de România, s-au situat: Bulgaria – 38,3 euro/persoană Ungaria – 58,7 euro/persoană Bugetul țărilor UE pentru cercetare și dezvoltare În 2024, guvernele din Uniunea Europeană au alocat în total 127,9 miliarde de euro pentru cercetare și dezvoltare, echivalentul a 0,71% din PIB-ul UE. Aceasta reprezintă o creștere de 3,4% față de 2023 (123,7 miliarde euro) și o creștere de 59,5% față de 2014 (80,2 miliarde euro) Investiții puternice: Letonia, Slovenia și Lituania Între 2014 și 2024, toate guvernele UE și-au majorat alocările bugetare pentru R&D pe cap de locuitor. Cele mai spectaculoase creșteri au fost: Letonia – +313% (de la 19,1 euro la 78,9 euro/persoană) Slovenia – +252% (de la 78,3 euro la 275 euro/persoană) Lituania – +197% (de la 42,7 euro la 123 euro/persoană) Cercetarea fundamentală, principala direcție de finanțare Potrivit Eurostat, 35,7% din bugetul total alocat R&D la nivelul UE a fost direcționat către progresul general al cunoștințelor, finanțat în principal prin așa-numitele fonduri generale universitare (GUF), utilizate de instituțiile de învățământ superior. Alte direcții de finanțare au vizat: 16,6% – progresul general al cunoștințelor din surse non-GUF 9,4% – tehnologie și producție industrială 7% – sănătate 6,1% – explorarea și exploatarea spațiului

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră