duminică 10 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Autor: Ramona Emilian

7204 articole
Ramona Emilian

Eveniment

Unul din cele mai bombardate orașe ucrainene se reconstruiește cu soluții arhitecturale inedite

Arhitecții ucraineni dau viață orașului Dnipro. Un birou de arhitectură din Ucraina a readus la suprafață un pârâu ascuns de peste 100 de ani, într-un proiect de regenerare urbană din orașul Dnipro. Arhitecții ucraineni dau viață orașului Dnipro Intervenția simbolică marchează traseul fostului râu Zhabokryach, într-un bulevard pietonal modernizat printre clădiri masive de granit. Citește și: Președintele CJ Cluj anunță că nu mai este „parte” a PNL: „A fost sufocat de trădători de serviciu” Proiectul a fost evidențiat de arhispec.ro în contextul conferinței de la Roma despre reconstrucția Ucrainei. Dnipro, unul dintre cele mai afectate orașe de bombardamente, devine astfel un exemplu de reziliență urbană și de reconectare cu natura pierdută. Continuarea, în Ziarul de Iași

Arhitecții ucraineni dau viață orașului Dnipro (sursa: Filimonov & Kashirina architects)
Spital regional, sub ancheta procurorilor DNA (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Arheologia bate PNRR: viitorul spital regional Iași, reclamat la DNA pentru costurile săpăturilor

Spital regional, sub ancheta procurorilor DNA. DNA a deschis o anchetă privind posibile nereguli în achizițiile făcute pe șantierul Spitalului Regional de Urgență (SRU) Iași, după o plângere penală depusă de beneficiarul lucrării. Spital regional, sub ancheta procurorilor DNA Noua conducere a ANDIS a sesizat procurorii, invocând un articol din „Ziarul de Iași” care semnala suspiciuni legate de costurile pentru excavator, arheolog și muncitori. Citește și: Președintele CJ Cluj anunță că nu mai este „parte” a PNL: „A fost sufocat de trădători de serviciu” Investigația internă a fost urmată de transmiterea cazului către DNA, din cauza gravității acuzațiilor. Printre suspiciuni se numără folosirea de declarații false pentru obținerea de fonduri europene. Continuarea, în Ziarul de Iași

Doi agenți ruși, eliminați în Ucraina (sursa: ukranews.com)
Internațional

Doi agenți ruși, eliminați la Kiev după asasinarea unui ofițer de informații ucrainean

Doi agenți ruși, eliminați în Ucraina. Doi agenți care lucrau pentru serviciile secrete ruse au fost uciși duminică dimineață în Ucraina, a anunțat șeful Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU), Vasyl Maliuk. Doi agenți ruși, eliminați în Ucraina Eliminarea acestora a avut loc la câteva zile după ce colonelul Ivan Voronici, ofițer ucrainean de informații, a fost împușcat mortal în plină zi, într-o parcare din Kiev. Citește și: Președintele CJ Cluj anunță că nu mai este „parte” a PNL: „A fost sufocat de trădători de serviciu” Incidentul s-a petrecut joi, 10 iulie, în cartierul Holosiivskii din sudul Kievului. Camerele de supraveghere au surprins momentul în care un bărbat iese dintr-o clădire, iar altul aleargă spre el și deschide focul. Colonelul Ivan Voronici a fost împușcat de mai multe ori, iar atacatorul a reușit să fugă de la locul faptei. SBU: Suspecții, agenți FSB, au fost localizați și eliminați Într-o declarație video, șeful SBU a precizat că autoritățile ucrainene i-au identificat pe suspecți ca fiind agenți ai FSB, serviciul federal de securitate al Rusiei. Aceștia ar fi urmărit mișcările colonelului Voronici înainte de atentat și au primit coordonatele unui ascunziș în care se afla un pistol cu amortizor. După atac, agenții ruși au încercat să se ascundă, însă au fost localizați și eliminați în timpul unei operațiuni comune desfășurate de SBU și poliția națională. Poliția ucraineană: cei doi agenți erau cetățeni străini Duminică, poliția ucraineană a anunțat oficial că cei doi suspecți erau „cetățeni ai unei țări străine”, fără a oferi alte detalii. Până în prezent, Moscova nu a emis nicio reacție oficială cu privire la incident. SBU, implicat în operațiuni secrete în Rusia Serviciul de Securitate al Ucrainei s-a implicat activ în operațiuni clandestine în spatele liniilor rusești după invazia la scară largă a Ucrainei din 2022. Surse din cadrul serviciilor secrete ucrainene au declarat pentru BBC că SBU ar fi fost implicat în eliminarea generalului rus Igor Kirillov în decembrie 2024. În aprilie 2025, generalul Yaroslav Moskalik a fost ucis într-un atentat cu bombă în Moscova – atac atribuit de Kremlin Ucrainei. Totuși, Kievul nu a confirmat oficial implicarea în aceste asasinate. Războiul se intensifică: atacuri record și pierderi civile Eliminările recente au avut loc într-un context marcat de intensificarea atacurilor rusești. Marți, președintele Volodimir Zelenski a declarat că Ucraina a fost ținta celui mai amplu atac aerian din istoria conflictului. Potrivit ONU, luna iunie a înregistrat cel mai mare număr de victime civile din ultimii trei ani. Rusia avansează lent în est, încercările de negociere eșuează Pe frontul de est, armata rusă face progrese lente, recucerind treptat regiuni ocupate anterior de trupele ucrainene, inclusiv cea mai mare parte a regiunii rusești Kursk, controlată temporar de Kiev după ofensiva surpriză din vara trecută. Între timp, eforturile diplomatice de a ajunge la un acord de încetare a focului în războiul care durează de peste trei ani au eșuat.

Rocă de pe Marte, la licitație (sursa: sothebys.com)
Eveniment

Cel mai mare fragment de pe Marte descoperit pe Pământ, scos la licitație: 4 milioane de dolari

Rocă de pe Marte, la licitație. Casa de licitații Sotheby’s organizează pe 16 iulie, la New York, o vânzare spectaculoasă: cel mai mare fragment marțian cunoscut pe Terra va fi scos la licitație. Obiectul rar este evaluat la 4 milioane de dolari. Rocă de pe Marte, la licitație Este vorba despre o piatră de culoare roșiatică, brună și gri, cu o greutate de 25 kg, denumită NWA 16788. Citește și: Sever Voinescu: „PNL, PSD, USR sunt complet epuizate. Singurul lucru mai rău decât ele e AUR” Aceasta va fi piesa centrală a evenimentului organizat de prestigioasa casă de licitații Sotheby’s. Specialiștii estimează valoarea ei la aproximativ 4 milioane de dolari. Descoperită în deșertul Sahara, provenită de pe Marte Meteoritul a fost descoperit în Niger, în septembrie 2023. Conform informațiilor furnizate de Sotheby’s, fragmentul ar fi fost desprins de pe suprafața planetei Marte în urma impactului cu un asteroid, parcurgând circa 225 de milioane de kilometri înainte de a cădea pe Pământ, în Sahara. O compoziție marțiană confirmată științific Analizat într-un laborator specializat, fragmentul aparține unei categorii de roci marțiene formate prin răcirea magmei. Suprafața sa netedă și lucioasă s-a format în timpul pătrunderii prin atmosfera terestră, din cauza căldurii intense. „Aceasta a fost prima indicație că nu era o simplă piatră”, a explicat Cassandra Hatton, vicepreședinte pentru știință și istorie naturală la Sotheby’s. Cel mai mare fragment marțian găsit vreodată pe Pământ Dimensiunile fragmentului — 37,5 x 27,9 x 15,2 cm — îl fac unic. Este de peste două ori mai mare decât cel mai mare meteorit marțian cunoscut anterior. Potrivit specialiștilor, fragmentul reprezintă aproximativ 7% din totalul materialului marțian identificat pe Pământ. Doar 400 de meteoriți marțieni identificați Din cele peste 77.000 de meteoriți recunoscuți oficial de oamenii de știință la nivel global, doar 400 au origine marțiană, conform datelor furnizate de Sotheby’s. Acest lucru face din NWA 16788 o veritabilă raritate științifică. O descoperire excepțională pentru cercetarea planetară „Nu este doar o descoperire miraculoasă, ci și o sursă valoroasă de informații care ne poate ajuta să înțelegem mai bine planeta noastră vecină, Marte”, a declarat Cassandra Hatton. Fragmentul oferă oamenilor de știință o oportunitate rară de a studia în mod direct compoziția rocilor marțiene.

Germania, criză politică privind Curtea Constituțională (sursa: Facebook/Bundespräsident Frank-Walter Steinmeier)
Internațional

Criză politică în Germania legată de numirea judecătorilor constituționali. Pretexte: avort, COVID

Germania, criză politică privind Curtea Constituțională. Președintele Germaniei, Frank-Walter Steinmeier, a făcut duminică un apel ferm către partidele din coaliția de guvernare, solicitând rezolvarea rapidă a blocajului privind numirea a trei noi judecători la Curtea Constituțională. Votul de confirmare, programat pentru vineri, a fost amânat în urma unei dispute politice interne. Germania, criză politică privind Curtea Constituțională Într-un interviu acordat postului public ZDF, Steinmeier a subliniat gravitatea situației: Citește și: Sever Voinescu: „PNL, PSD, USR sunt complet epuizate. Singurul lucru mai rău decât ele e AUR” „Sper foarte mult că vor reuși, pentru că este vorba despre autoritatea și funcționarea Curții Constituționale, pe care trebuie să le păstrăm.” Criza a fost declanșată de refuzul blocului conservator CDU/CSU de a susține numirea unei candidate propuse de Partidul Social-Democrat (SPD), partener de coaliție. Disputa politică: o candidatură controversată Profesoara de drept Frauke Brosius-Gersdorf, propusă de SPD pentru Curtea Constituțională, a stârnit controverse din partea conservatorilor. Aceștia au criticat poziția sa favorabilă avortului și sprijinul acordat obligativității vaccinării în timpul pandemiei de Covid-19. Deși cancelarul german și-a exprimat anterior sprijinul pentru numirea ei, grupul parlamentar CDU/CSU a anunțat vineri, în mod neașteptat, că se va abține de la vot. În lipsa majorității de două treimi necesare, confirmarea candidaturii a eșuat. Alegații de plagiat și reacții în lanț Potrivit unor surse din blocul conservator, o presupusă acuzație de plagiat la adresa candidatei a apărut cu o zi înainte de vot. Această informație a fost invocată drept unul dintre motivele pentru care CDU/CSU a refuzat sprijinul. Ca reacție, SPD a anunțat că se va opune voturilor de confirmare pentru toți cei trei candidați, determinând amânarea întregului proces. Ultima zi de lucru a parlamentului înainte de vacanță Vineri a fost ultima zi de activitate a Bundestagului înainte de pauza parlamentară de vară. Criza survine într-un moment sensibil, oferind partidelor ocazia fie să tempereze tensiunile pe timpul verii, fie să adâncească neîncrederea în interiorul coaliției. Merz încearcă să calmeze spiritele Friedrich Merz, liderul CDU, a încercat să transmită un mesaj de unitate, în ciuda tensiunilor recente. În cadrul unei vizite la un festival local în Arnsberg, acesta a declarat: „Chiar lucrăm bine împreună cu social-democrații în această coaliție. Este o dovadă că centrul politic poate guverna stabil și eficient.” Steinmeier avertizează asupra riscului extremismului Președintele federal a avertizat că această criză afectează imaginea guvernului și încrederea în instituțiile democratice: „Evenimentele de vineri au subminat autoritatea parlamentului. Dacă partidele centrului democratic eșuează, vor profita partidele distructive de la extreme.”

Rusia și China, discuții despre Ucraina (sursa: mid.ru)
Internațional

Rusia și China își consolidează alianța diplomatică. Lavrov și Wang Yi discută despre Ucraina și SUA

Rusia și China, discuții despre Ucraina. Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, s-a întâlnit duminică, la Beijing, cu ministrul chinez de Externe, Wang Yi, pentru a discuta despre relațiile bilaterale cu Statele Unite și perspectivele unei soluții diplomatice în conflictul din Ucraina. Organizația de Cooperare de la Shanghai Lavrov se află în China pentru a participa la reuniunea șefilor diplomațiilor din cadrul Organizației de Cooperare de la Shanghai (OSC), după o vizită recentă efectuată în Coreea de Nord. Citește și: Sever Voinescu: „PNL, PSD, USR sunt complet epuizate. Singurul lucru mai rău decât ele e AUR” Întâlnirea cu Wang Yi a avut loc într-un context regional tensionat și cu multiple dosare deschise la nivel global. Rusia și China își coordonează pozițiile pe scena internațională Potrivit comunicatului diplomației ruse, discuțiile au vizat consolidarea colaborării între cele două țări în cadrul organizațiilor internaționale, precum ONU, Consiliul de Securitate, BRICS, G20 și APEC. Moscova și Beijingul au subliniat „importanța întăririi coordonării strânse” în fața provocărilor globale. Rusia și China, discuții despre Ucraina O temă centrală a întrevederii a fost conflictul din Ucraina. Cele două părți au discutat despre „perspectivele pentru o rezolvare” a crizei ucrainene, fără a fi oferite detalii suplimentare privind posibile inițiative concrete. Dosarele fierbinți: Israel-Palestina și Peninsula Coreeană Lavrov și Wang Yi au abordat și alte subiecte tensionate de pe agenda internațională. Potrivit sursei oficiale, cei doi miniștri au discutat despre conflictul israeliano-palestinian și situația instabilă din Peninsula Coreeană, ambele considerate priorități în politica externă a celor două țări.

Serviciile secrete americane, erori „de nescuzat” (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

La un an de la atentatul asupra lui Trump, Congresul acuză erori „de nescuzat” ale Secret Service

Serviciile secrete americane, erori „de nescuzat”. Un raport dur al unei comisii senatoriale americane, publicat la exact un an de la tentativa de asasinat asupra lui Donald Trump, acuză Serviciul Secret al SUA de grave erori de securitate. Serviciile secrete americane, erori „de nescuzat” Documentul descrie un lanț de greșeli „evitabile” care au pus în pericol viața președintelui Trump. Citește și: Sever Voinescu: „PNL, PSD, USR sunt complet epuizate. Singurul lucru mai rău decât ele e AUR” Pe 13 iulie 2024, în timpul unui miting de campanie la Butler, Pennsylvania, Donald Trump a fost ținta unui atac armat. Trump a fost rănit ușor la ureche, dar un participant la miting a fost ucis, iar alți doi au fost răniți. Atacatorul, Thomas Crooks, un tânăr de 20 de ani, a fost împușcat mortal de forțele de ordine. Raportul Senatului: „O cascadă de erori evitabile” Comisia senatorială pentru securitate națională afirmă în raport că incidentul nu a fost o simplă eroare, ci rezultatul unor disfuncționalități majore în lanțul de securitate. „Nu a fost o greșeală izolată, ci o cascadă de erori evitabile care aproape au costat viața președintelui Trump”, se arată în raport. Autorii raportului denunță incapacitatea forțelor de ordine de a detecta și neutraliza din timp amenințarea. Thomas Crooks a reușit să urce pe un acoperiș din apropierea scenei și să tragă fără a fi reperat de agenții de securitate. „Un eșec total al securității” Președintele republican al comisiei, Rand Paul, a criticat dur atitudinea instituțională care a permis acest eșec. „A fost un eșec de securitate la toate nivelurile, cauzat de indiferența birocratică, lipsa protocoalelor clare și refuzul de a acționa în fața unor amenințări directe”, a scris senatorul. Paul subliniază că, în ciuda gravității situației, nicio persoană responsabilă nu a fost concediată imediat după incident. Sancțiuni minime și o demisie la vârf La zece zile după atac, directoarea Secret Service, Kimberly Cheatle, și-a dat demisia. Totuși, doar șase agenți ai serviciului au fost sancționați disciplinar, fapt considerat insuficient de către comisie. Apeluri pentru reformă Raportul comisiei nu aduce noi informații despre motivațiile atacatorului, care rămân în continuare neclare. Cu toate acestea, documentul reafirmă concluziile unei anchete independente din octombrie 2024, care vorbea despre „probleme sistemice” în interiorul Secret Service. Comisia cere reforme profunde și măsuri concrete de responsabilizare pentru a evita repetarea unui astfel de incident.

Miruță acuză numiri politizate la stat (sursa: Facebook/Radu Miruță)
Eveniment

Radu Miruță denunță selecția managerilor din companiile de stat: „Doar politicieni ajung pe liste”

Miruță acuză numiri politizate la stat. Ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, Radu Miruță, a criticat dur modul în care sunt numiți managerii din companiile de stat, susținând că actualul sistem este lipsit de normalitate și dominat de interese politice. Miruță acuză numiri politizate la stat Potrivit ministrului, procesul de selecție este controlat de doar două firme care propun persoanele ce urmează să conducă marile companii ale statului. Citește și: Sever Voinescu: „PNL, PSD, USR sunt complet epuizate. Singurul lucru mai rău decât ele e AUR” Deși există o ordonanță privind managementul corporatist care prevede contractarea unor firme de head hunting, rezultatul acestui proces este, în mod suspect, o listă scurtă formată aproape exclusiv din politicieni. „Cum se face că din toți oamenii cu experiență managerială din România, aceste firme propun mereu doar politicieni? Este o prefăcătorie a selecției, fără nicio legătură cu normalitatea”, a declarat Radu Miruță la Digi24. Salarii uriașe fără performanță reală Ministrul a adus în discuție salariile unor directori din companiile de stat, care ajung la 50.000–53.000 de lei pe lună. Mai grav, aceste remunerații nu sunt condiționate de criterii reale de performanță. „Există contracte în care unul dintre criteriile de performanță este să nu întârzie la serviciu. Asta e tot. Este bifă la performanță”, a explicat Miruță. Ministrul propune criterii noi și evaluări autentice În lipsa pârghiilor directe de intervenție, Radu Miruță spune că va acționa în două etape: mai întâi va introduce noi criterii de performanță, apoi va solicita evaluări pe baza acestora. „E singurul lucru pe care îl pot face momentan. Schimb criteriile și cer evaluări reale.” Nevoia unei concurențe reale în procesul de selecție Ministrul subliniază necesitatea de a crește numărul firmelor implicate în selecția managerilor, pentru a evita monopolul actual și pentru a atrage profesioniști autentici, dispuși să conducă în interesul statului, nu al rețelelor politice. „Avem doar două firme. Vreau să fie 20-25 care să meargă pe piață și să găsească oameni buni, chiar dacă cer 10.000–15.000 de euro. Sunt dispus să le ofer acești bani, dacă își asumă să conducă în interesul României.” Bogăția statului nu se reflectă în viața românilor Radu Miruță atrage atenția asupra unui paradox dureros: deși statul român deține resurse considerabile, românii nu simt nicio îmbunătățire a nivelului de trai, din cauza filtrării politice a beneficiilor. „Bogăția statului se oprește undeva în zona de influență politică. Nu ajunge niciodată la oameni.” „Cei care trebuie să plece nu sunt sfinți” Ministrul a subliniat că nu are nicio ezitare în a deranja sistemul actual, pentru că este convins că în posturi-cheie nu se află specialiști, ci persoane numite politic. „Cei care conduc azi nu sunt sfinți din icoane, ci oameni cu relații la cel mai înalt nivel politic. Iar acest lucru trebuie să înceteze.”

Președintele iranian, rănit într-un atac israelian (sursa: iranintl.com)
Internațional

Președintele iranian Masoud Pezeshkian, rănit într-un atac israelian în timpul războiului de 12 zile

Președintele iranian, rănit într-un atac israelian. Președintele Iranului, Masoud Pezeshkian, a fost rănit în timpul războiului de 12 zile cu Israelul. Incidentul a avut loc în contextul intensificării conflictului militar dintre cele două țări. Președintele iranian, rănit într-un atac israelian Potrivit agenției de presă iraniene Fars, pe 16 iunie – la trei zile după începerea conflictului – forțele aeriene israeliene au bombardat un complex de clădiri al Consiliului Național de Securitate din Iran. Citește și: Sever Voinescu: „PNL, PSD, USR sunt complet epuizate. Singurul lucru mai rău decât ele e AUR” În urma atacului, alimentarea cu energie electrică a fost întreruptă. Participanții la o reuniune de criză aflată în desfășurare s-au pus la adăpost, însă mai mulți dintre ei, inclusiv președintele Pezeshkian, au suferit răni la nivelul picioarelor, potrivit relatărilor. Pezeshkian a vorbit despre o tentativă de asasinat Într-un interviu recent acordat jurnalistului american Tucker Carlson, președintele Pezeshkian a menționat o tentativă de asasinat, sugerând că ar fi fost posibilă o scurgere de informații din interior. Agenția Fars a adăugat că există speculații privind infiltrarea unui agent, dar informațiile nu au fost confirmate oficial. Videoclipuri cu bombardamente, distribuite în presa iraniană Mass-media iraniană a publicat imagini video cu bombardamente care ar fi avut loc asupra unui versant muntos din vestul Teheranului. În contextul războiului, astfel de materiale au stârnit îngrijorări suplimentare cu privire la securitatea liderilor politici și militari iranieni. Războiul dintre Israel și Iran: victime, atacuri și intervenția SUA Conflictul a izbucnit pe 13 iunie, când Israelul a lansat un atac la scară națională asupra Iranului, vizând instalații nucleare și eliminând mai mulți oameni de știință și lideri militari iranieni. Ca răspuns, forțele iraniene au ripostat cu atacuri cu rachete. De ambele părți s-au înregistrat victime, inclusiv în rândul civililor. Situația a degenerat rapid, determinând o reacție internațională. SUA au intervenit și au bombardat situri nucleare iraniene La puțin peste o săptămână de la începutul conflictului, Statele Unite au intervenit militar, bombardând trei dintre cele mai importante situri nucleare ale Iranului. Acțiunea a fost văzută ca o încercare de a limita escaladarea confruntării și de a proteja echilibrul regional. Armistițiu neașteptat după 12 zile de lupte După 12 zile intense de conflict, a fost anunțat un armistițiu surpriză. Cu toate acestea, temerile privind reluarea atacurilor persistă în Iran, autoritățile menținând un nivel ridicat de alertă.

Scandări pro-Ceaușescu la Festivalul Beach, Please (sursa: Facebook/Beach, Please Festival)
Eveniment

Festivalul Beach, Please, marcat de scandări pro-Ceaușescu

Scandări pro-Ceaușescu la Festivalul Beach, Please. Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER) a reacționat ferm la scandările pro-Ceaușescu auzite la un festival destinat adolescenților, calificând gestul drept „profund îngrijorător” și semnalând lipsa unei educații istorice reale privind perioada comunistă. Scandări pro-Ceaușescu la Festivalul Beach, Please Potrivit IICCMER, în cadrul Festivalului Beach, Please, organizat special pentru adolescenți, un grup numeros de tineri a scandat în cor numele lui Nicolae Ceaușescu. Citește și: Sever Voinescu: „PNL, PSD, USR sunt complet epuizate. Singurul lucru mai rău decât ele e AUR” Institutul avertizează că acest tip de comportament reflectă nu doar o banalizare a răului, ci și o răspândire tot mai largă a unei nostalgii periculoase față de un regim dictatorial și ilegitim. „Este o expresie a unei societăți care nu și-a asumat decât formal trecutul totalitar și care ignoră implicațiile simbolice ale unei astfel de manifestări”, a transmis IICCMER într-un comunicat oficial. Tinerii, victimele lipsei de educație istorică Institutul subliniază că responsabilitatea nu le aparține tinerilor, ci autorităților care, timp de peste 35 de ani, au ignorat importanța educației privind comunismul și crimele acestuia. „Decidenții politici și factorii educaționali au contribuit prin tăcere sau neglijență la această uitare colectivă, abandonând politicile memoriei și lăsând loc manipulărilor ideologice”, avertizează IICCMER. Nevoia urgentă de politici pentru păstrarea memoriei istorice Pentru a preveni repetarea greșelilor trecutului, IICCMER solicită autorităților să implementeze politici naționale care să promoveze adevărul istoric, să combată propaganda și să protejeze memoria victimelor comunismului. „Este crucial ca tinerii să aibă acces la informații corecte și complete despre perioada comunistă, pentru a nu deveni victime ale interpretărilor eronate sau idealizate ale acelei epoci”, precizează institutul. Apelul IICCMER către tineri: trebuie să cunoașteți adevărul În final, IICCMER a transmis un mesaj clar adolescenților: responsabilitatea pentru distrugerea memoriei naționale aparține celor care au eșuat să transmită adevărul despre ororile comunismului. „Numai prin cunoaștere putem preveni repetarea tragediilor trecutului. Este responsabilitatea noastră, a tuturor, să construim o Românie care nu uită, ci învață din greșelile sale”, a concluzionat instituția.

Taxele vamale, România susține negocierile UE-SUA (sursa: Facebook/Nicușor Dan)
Eveniment

Nicușor Dan: România susține Comisia Europeană în negocierile cu SUA pentru evitarea taxelor vamale

Taxele vamale, România susține negocierile UE-SUA. Președintele Nicușor Dan a transmis duminică, pe platforma X, că România sprijină pe deplin eforturile Comisiei Europene și ale președintei Ursula von der Leyen pentru continuarea negocierilor comerciale cu Statele Unite, în vederea evitării introducerii unor taxe vamale suplimentare. Taxele vamale, România susține negocierile UE-SUA „România susţine pe deplin eforturile Comisiei Europene şi ale preşedintei Ursula von der Leyen pentru continuarea negocierilor astfel încât să ajungă la un acord cu SUA înainte de 1 august. Citește și: Sever Voinescu: „PNL, PSD, USR sunt complet epuizate. Singurul lucru mai rău decât ele e AUR” De asemenea, susţinem abordarea UE privind o soluţie negociată cu SUA, în interesul cetăţenilor şi afacerilor noastre şi al parteneriatului transatlantic", a precizat șeful statului. Ursula von der Leyen: UE e pregătită să răspundă Sâmbătă, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că Uniunea Europeană este pregătită să își apere interesele dacă Statele Unite vor decide impunerea unor taxe vamale de 30% asupra bunurilor europene, începând cu 1 august. Într-un comunicat oficial, von der Leyen a afirmat că UE dorește continuarea negocierilor: „Suntem în continuare pregătiţi să lucrăm pentru obţinerea unui acord până la 1 august.” Bruxelles avertizează: contramăsuri proporționale În cazul în care Washingtonul va impune noile taxe, Uniunea Europeană ar putea adopta contramăsuri proporționale, a subliniat von der Leyen: „Vom face toţi paşii necesari pentru a proteja interesele UE, inclusiv adoptarea de contramăsuri proporţionale, dacă va fi necesar.” Taxele propuse de SUA ar afecta grav comerțul transatlantic Președinta Comisiei Europene a atras atenția că introducerea unor taxe vamale de 30% ar avea efecte negative majore asupra economiilor de pe ambele maluri ale Atlanticului: „Impunerea de taxe vamale de 30% asupra exporturilor UE ar perturba lanţurile de aprovizionare transatlantice esenţiale, în detrimentul întreprinderilor, consumatorilor şi pacienţilor de pe cele două părţi ale Atlanticului.” Von der Leyen a mai subliniat că Uniunea Europeană rămâne una dintre cele mai deschise economii din lume, angajată în respectarea regulilor comerțului internațional și a practicilor echitabile.

Zile caniculare și furtuni de vară (sursa: Pexels/Alex P)
Eveniment

Săptămână caniculară în România: maxime de până la 38 de grade, disconfort termic și furtuni de vară

Zile caniculare și furtuni de vară. Administrația Națională de Meteorologie (ANM) anunță că, în săptămâna 14–20 iulie 2025, vremea va deveni caniculară în cea mai mare parte a țării, inclusiv în București. Disconfortul termic va fi ridicat, cu temperaturi ce pot atinge 38 de grade Celsius. Pe alocuri, instabilitatea atmosferică va genera ploi torențiale, descărcări electrice și grindină. Zile caniculare și furtuni de vară În intervalul 14 iulie, ora 9:00 – 15 iulie, ora 9:00, vremea va fi predominant călduroasă, cu disconfort termic accentuat. Citește și: Sever Voinescu: „PNL, PSD, USR sunt complet epuizate. Singurul lucru mai rău decât ele e AUR” Indicele temperatură-umezeală (ITU) va ajunge la 80 de unități în vest, sud, sud-est și pe alocuri în estul țării. Canicula se va instala în Oltenia, Muntenia, sudul Moldovei și Dobrogea continentală. Sunt prognozate averse, descărcări electrice și intensificări de scurtă durată ale vântului, mai ales după-amiaza și seara, în zonele montane, în Maramureș, Transilvania, Moldova și izolat în celelalte regiuni. Cantitățile de apă pot depăși 15–20 l/mp, iar local va cădea grindină. Temperaturi estimate: Maxime: 27–37°C Minime: 14–23°C (până la 10°C în estul Transilvaniei) 15–16 iulie: caniculă extinsă în sud și sud-est Vremea va rămâne caniculară în cea mai mare parte a țării. În Oltenia, Muntenia, sudul Moldovei și local în Dobrogea, temperaturile vor atinge sau depăși pragul de 36 de grade. ITU va fi peste 80 de unități în sud, sud-est și parțial în est și vest. Vor exista intervale cu instabilitate atmosferică, manifestate prin averse torențiale, descărcări electrice și vânt intens, în special la munte, în zonele submontane și local în cele joase de relief. Posibilitatea apariției grindinei rămâne crescută. Temperaturi estimate: Maxime: 28–36°C Minime: 14–24°C (în jur de 11°C în depresiunile intramontane) 16–17 iulie: scădere ușoară a temperaturilor și vreme instabilă Valorile termice vor începe să scadă ușor, dar căldura se va menține în sud, est și vest. Instabilitatea atmosferică va fi accentuată în jumătatea nordică a țării și în zonele montane. Se vor semnala averse, descărcări electrice, vânt puternic și, pe alocuri, grindină. Temperaturi estimate: Maxime: 25–34°C Minime: 13–23°C (în jur de 10°C în depresiuni montane) 17–20 iulie: temperaturi în jurul mediilor normale Pe final de săptămână, valorile termice vor fi apropiate de mediile climatologice, dar nu vor lipsi episoadele de ploi, în special la deal, la munte și local în zonele joase, mai ales în primele două zile. În Capitală, vremea va fi caniculară în perioada 14–16 iulie, cu maxime de 37–38°C și minime între 18–21°C. ITU va depăși ușor pragul critic de 80. Cerul va fi variabil, cu posibile averse și descărcări electrice după-amiaza și seara. Pe 17–20 iulie, Bucureștiul va rămâne sub influența unei mase de aer cald. Vremea va fi călduroasă, chiar caniculară în prima zi, iar probabilitatea pentru averse va fi mai mare în primele două zile.

Elena-Simina Tănăsescu, aleasă președintă a CCR (sursa: Facebook/Curtea Constituțională a României)
Eveniment

CCR are un nou președinte: cine este Elena-Simina Tănăsescu

Elena-Simina Tănăsescu, aleasă președintă a CCR. Pe 13 iulie 2025, Elena-Simina Tănăsescu a fost aleasă, prin vot secret, de către Plenul Curții Constituționale a României (CCR), în funcția de președinte al instituției, pentru un mandat de trei ani. Elena-Simina Tănăsescu, aleasă președintă a CCR „În urma votului secret, cu majoritatea voturilor judecătorilor prezenţi, doamna Elena-Simina Tănăsescu a fost aleasă în funcţia de preşedinte al Curţii Constituţionale, pentru un mandat de trei ani", a transmis CCR printr-un comunicat oficial. Citește și: Sever Voinescu: „PNL, PSD, USR sunt complet epuizate. Singurul lucru mai rău decât ele e AUR” În aceeași zi, duminică dimineața, cei trei noi membri ai Curții Constituționale — Mihai Busuioc, Asztalos Csaba și Dacian Cosmin Dragoș — au depus jurământul la Palatul Cotroceni. Ulterior, plenul Curții s-a întrunit pentru a-și desemna noul președinte. Parcurs academic și formare profesională Elena-Simina Tănăsescu s-a născut pe 18 iulie 1968. A absolvit Facultatea de Drept a Universității din București în 1991, iar în 1997 a obținut titlul de doctor în drept constituțional la Universitatea „Aix-Marseille III” din Franța. În 2011, a finalizat studii postdoctorale la Universitatea din București. În 2015, a obținut abilitarea de a conduce doctorate la Universitatea Paris I Panthéon-Sorbonne, Franța. Este profesor universitar în cadrul Departamentului de Drept Public și îndrumător de doctorat în științe juridice. Printre domeniile sale de predare se numără Dreptul constituțional, Contenciosul constituțional, Sistemul normativ al UE și Metodologia cercetării juridice. Experiență profesională Cariera Elenei-Siminei Tănăsescu include funcții importante în administrația publică, instituții europene și organizații internaționale: Judecător la Judecătoria Sectorului 1 București (1991–1993) Expert la Organizația Internațională pentru Migrații (1994) Consilier de preaderare la Delegația Comisiei Europene la București (2000–2006) Reprezentant al României în Grupul de experți independenți ai Consiliului Europei (2001–2017) Membru în Consiliul de Administrație al Agenției pentru Drepturile Fundamentale a UE (2007–2012) Formator la Institutul Național al Magistraturii și Institutul European din România (2004–2019) Activitate internațională și colaborări academice A fost profesor invitat la universități și institute de prestigiu din întreaga lume, inclusiv: Universitatea din Toulon-Var (Franța) Academia Internațională de Drept Constituțional din Tunis Universitatea din Fribourg (Elveția) Universitatea Paris I Panthéon-Sorbonne Universitatea din Sao Paulo (Brazilia) Universitatea din Poitiers și Bordeaux (Franța) De asemenea, a participat la proiecte de cercetare în colaborare cu centre din Atena, Kassel, Lucerna, Padova, Siena, Kaohsiung, Craiova și altele. Funcții publice și roluri instituționale importante A fost consilier prezidențial (2015–2018), funcție din care a demisionat în iunie 2018. De asemenea a fost judecător la Curtea Constituțională a României, numită de președintele Klaus Iohannis în mai 2019, pentru un mandat de 9 ani (începând cu 9 iunie 2019) Afilieri și contribuții în domeniul dreptului Tănăsescu este membru fondator al mai multor organizații profesionale, inclusiv: Asociația Juriștilor Europeni – ELSA (București) Rețeaua Rigas pentru Drept Constituțional în Europa de Sud-Est Institutul de Științe Administrative al României „Paul Negulescu” A fost membră în Consiliul Științific Internațional al Academiei Internaționale de Drept Constituțional, dar și în Comitetul de selecție a judecătorilor la Tribunalul Funcției Publice al Uniunii Europene (2012–2015). Din 2018, a ocupat funcția de vicepreședinte al Asociației Internaționale de Drept Constituțional. Lucrări publicate și recunoașteri Este autoare sau co-autoare a unor lucrări de referință în domeniul dreptului, printre care: Principiul egalității în dreptul românesc (1998) Interpretarea Constituției. Teorie și practică (2002) – Premiul „Andrei Rădulescu” Constituția României – comentariu pe articole (2008, 2019) – Premiul „Hannibal Teodorescu” Constitutional Review and Democracy (2015) Migration – New Challenges for Europe... (2017) A semnat peste 75 de articole, studii și recenzii apărute în reviste de specialitate din România și din străinătate. Distincții naționale și internaționale Elena-Simina Tănăsescu a fost decorată în două rânduri. În 2011, a primit Ordinul Național pentru Merit, în grad de Cavaler. În 2018, i-a fost conferită Legiunea de Onoare (grad de Cavaler) de către Republica Franceză.

Verzii cer naționalizarea industriei energetice germane (sursa: Facebook/Jakob Blasel)
Internațional

Tineretul Verzilor cere naționalizarea marilor companii energetice din Germania

Verzii cer naționalizarea industriei energetice germane. Jakob Blasel, copreședintele organizației de tineret a Partidului Verzilor din Germania, solicită naționalizarea companiilor energetice și a marilor oțelării, ca măsură urgentă în lupta împotriva schimbărilor climatice. Verzii cer naționalizarea industriei energetice germane Într-un interviu pentru Der Spiegel, Blasel a numit direct trei dintre cele mai mari companii industriale din Germania care ar trebui naționalizate. Citește și: Sever Voinescu: „PNL, PSD, USR sunt complet epuizate. Singurul lucru mai rău decât ele e AUR” Este vorba despre RWE, LEAG (giganți din sectorul energetic) și Thyssenkrupp, cel mai mare producător german de oțel „Acestea sunt primele trei companii care afectează cel mai mult clima. Germania poate și trebuie să le naționalizeze”, a declarat Blasel. Critici la adresa modelului axat pe profit Tânărul lider verde acuză aceste companii că sunt motivate exclusiv de profitul pe termen scurt și cotațiile bursiere, în detrimentul sustenabilității. „Dar dacă sunt în mâinile consumatorilor și muncitorilor, stimulentul de a opera sustenabil crește. Nimeni nu vrea să lucreze pentru o companie care îi distruge propriul viitor”, a adăugat el. Blasel: Politica actuală nu este suficientă Copreședintele tineretului Verzilor recunoaște că propunerea sa depășește cadrul discuțiilor politice actuale din Germania. „Dar ceea ce se întâmplă în prezent la nivel politic nu este suficient pentru a combate schimbarea climatică”, a subliniat Blasel, criticând influența lobby-ului combustibililor fosili asupra deciziilor guvernamentale. Angajații din industrie ar trebui relocați fără pierderi Blasel propune ca lucrătorii din industriile poluante să fie transferați în domenii verzi, fără pierderi salariale sau de beneficii. „Oricine are acum un job permanent și beneficii în urma unor acorduri colective bune trebuie încadrat în sectoare care nu lucrează cu combustibili fosili, fără niciun fel de tăieri”, a precizat acesta. Aripa de tineret, mai radicală decât partidul mamă Organizația de tineret a Partidului Verzilor este în mod tradițional mai orientată spre stânga decât formațiunea principală. Aceștia promoveazză măsuri mai radicale în domeniul justiției sociale și al tranziției ecologice.

Phenianul promite Rusiei un sprijin total (sursa: Ministerul rus de Externe/RIA Novosti)
Internațional

Kim Jong Un promite sprijin total Rusiei în războiul din Ucraina: O cauză „sacră”

Phenianul promite Rusiei un sprijin total. Liderul nord-coreean Kim Jong Un i-a transmis ministrului rus de Externe, Serghei Lavrov, susținerea sa „necondiționată” în conflictul din Ucraina. Kim a declarat că victoria Moscovei este „sigură”. Phenianul promite Rusiei un sprijin total Potrivit KCNA, Kim și Lavrov s-au întâlnit „într-o atmosferă de încredere și caldă camaraderie”, în contextul în care relațiile dintre Coreea de Nord și Rusia devin tot mai strânse, atât pe plan diplomatic, cât și militar. Citește și: Premieră: primar PSD condamnat la pușcărie pentru că a furat alegerile. Decizia nu este definitivă Ministerul rus de Externe a publicat pe Telegram imagini video în care cei doi lideri se salută și se îmbrățișează. Sprijin militar direct din partea Phenianului Anul trecut, Moscova și Phenianul au semnat un pact de apărare reciprocă, consolidând alianța militară dintre cele două state. Coreea de Nord a trimis mii de soldați pentru a sprijini Rusia în tentativa de recucerire a regiunii Kursk, pierdută în fața armatei ucrainene în vara anului 2024. În plus, regimul nord-coreean furnizează Rusiei obuze și rachete, confirmând angajamentul activ în sprijinul Kremlinului. Kim Jong Un susține cauza Rusiei ca fiind „sacră” În declarația sa, Kim a afirmat că Phenianul este „gata să sprijine și să încurajeze necondiționat toate măsurile luate de liderii ruși pentru a elimina de la rădăcină cauza principală a crizei ucrainene”. Liderul nord-coreean și-a exprimat „ferma convingere că armata și poporul rus vor obține o victorie sigură îndeplinind cauza sacră de apărare a demnității și intereselor fundamentale ale țării”. Implementarea pactului de apărare semnat în 2024 Cei doi oficiali au abordat „chestiuni importante pentru punerea fidelă în aplicare a acordurilor încheiate” în cadrul summitului din 2024, când președintele rus Vladimir Putin a efectuat o rară vizită în Coreea de Nord. Atunci a fost semnat și pactul de apărare reciprocă dintre cele două țări. Putin dorește o nouă întâlnire cu Kim Serghei Lavrov a transmis că președintele rus Vladimir Putin „speră să continue contactele directe” cu Kim Jong Un „cât mai curând posibil”, potrivit agenției TASS. Întrebat despre o posibilă vizită a liderului nord-coreean în Rusia, Kremlinul a precizat că nu există deocamdată un plan concret în acest sens. Întâlnirea de la Wonsan Întâlnirea Kim-Lavrov s-a desfășurat la Wonsan, o localitate de pe coasta de est a Coreei de Nord. Acolo a fost inaugurat recent un complex turistic de amploare, semn al dorinței regimului de a-și promova deschiderea economică – cel puțin în plan simbolic – în paralel cu consolidarea relațiilor militare cu Rusia.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră