luni 11 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Autor: Petru Zoltan

653 articole
Petru Zoltan

Petru Zoltan, jurnalist de investigație de aproape 20 de ani, a publicat articole în Jurnalul Național, România Liberă și Newsweek România, dar a colaborat și cu BBC și alte mari trusturi media europene și americane. Este o prezență constantă în echipe transfrontaliere de investigații (Journalismfund.eu).

Eveniment

România, nicio tabără pentru refugiați operațională

România, nicio tabără pentru refugiați operațională. Autoritățile ar fi finalizat planurile pentru amplasarea și ridicarea taberelor mobile pentru refugiații din Ucraina. Dar, deocamdată, nu s-a emis ordinul de operaționalizare a acestora. Primele tabere pentru refugiați vor fi ridicate în județele din nordul țării, dar și în județul Tulcea. Departamentul pentru Situații de Urgență, condus de secretarul de stat Raed Arafat, va coordona organizarea taberelor pentru refugiați. Dar va beneficia și de sprijinul mai multor instituții publice, inclsuiv Ministerul Apărării Naționale. Internele, responsabile de gestionarea situației Vasile Dîncu, ministrul Apărării Naționale, a anunțat că România poate prelua peste 500.000 de refugiați din Ucraina. Ministrul de Interne, Lucian Bode, se așteaptă la câteva sute de mii de refugiați "printr-un aflux necontrolat". Citește și: Dîncu, estimare fără nici un fundament: Am putea să primim peste 500.000 de refugiaţi dacă începe războiul Ministerul Afacerilor Interne, condus de Lucian Bode, este reponsabil de gestionarea situațiilor de urgență civile la nivel național, respectiv de preluarea refugiaților din Ucraina care ajung pe teritoriul României. Planurile cu privire la locurile în care vor fi amplasate taberele pentru refugiați au fost finalizate. Deocamdată nu au fost făcute publice locațiile exacte unde vor fi ridicate astfel de tabere, care trebuie să îndeplinească cumulativ mai multe condiții: acces la utilități, căi ferate și rutiere. România, nicio tabără pentru refugiați operațională „DSU este pregătit pentru a prelua refugiați. S-au făcut recunoașteri în teren cu autoritățile locale în județe pentru identificarea spațiilor care să permită eventuala amplasare a acestor tabere. Acum există o identificare clară a spațiilor pe care vor fi amplasate taberele pentru ca în caz de nevoie acestea să fie operaționalizate. La momentul acesta nu există vreo dispoziție cu privire la amplasarea efectivă a lor”, au spus oficiali din cadrul MAI pentru Defapt.ro. Planul de ridicare a taberelor se va desfășura în mai multe etape, în funcție de numărul de refugiați. Într-o primă fază se vor ridica tabere pentru refugiați în județele Maramureș, Botoșani, Suceava, Iași și Tulcea. Ulterior, conform ministrului Lucian Bode, vor fi construite noi tabere pentru refugiați în vecinătatea județelor de graniță. În faza a treia se vor construi în toată țara. Apoi, refugiații vor fi preluați din taberele temporare și vor fi duși în alte spații deja identificate la nivel național. "Vor fi cazați în săli de sport, cămine culturale și hoteluri. Aceste persoane trebuie să aibă acces la utilități", spun reprezentanții DSU. Tabere mobile, apoi spații fixe Taberele mobile pentru refugiați sunt cele folosite de DSU în cazul calamităților. Adică incendii, inundații sau alunecări de teren. O astfel de tabără, formată din 33 de corturi cu diferite destinații și racordate la utilități, poate fi ridicată într-un interval de 12 ore. În interiorul taberei vor fi diverse căi de acces atât pentru refugiați, cât și pentru personalul alocat. Capacitatea unei tabere va fi de 200 de persoane. Dar refugiații care vor ajunge în tabere temporare vor fi preluați ulterior și "vor fi duși în alte spații de cazare deja identificate la nivel național. Vor fi cazați în săli de sport, cămine culturale și hoteluri. Aceste persoane trebuie să aibă acces la utilități. La momentul acesta nu este nici o tabăra amplasată, dar suntem pregătiți", spun reprezentanții DSU. Președintele României, Klaus Iohannis, a anunțat că „România este pregătită să facă față oricăror consecințe economice și umanitare pe care le-ar putea genera un eventual conflict de durată între Rusia și Ucraina: "Suntem în permanentă legătură cu aliații și partenerii noștri din NATO, din Uniunea Europeană și SUA pentru a găsi cele mai bune soluții și a oferi asistență umanitară dacă situația o va cere."

România pregătește venirea refugiaților ucraineni (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Omul lui Vâlcov, șef la Finanțe (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Investigații

Omul lui Vâlcov, șef la Finanțe

Omul lui Vâlcov, șef la Finanțe. Mihai Diaconu, consilierul lui Darius Vâlcov la Finanțe și al lui Ilie Sârbu la Curtea de Conturi, a fost numit secretar de stat la Ministerul de Finanțe. Cu susținerea ministrului Adrian Câciu și a lui Paul Stănescu, secretarul general al PSD. Numirea lui Mihai Diaconu în funcția de secretar de stat ar putea declanșa un nou conflict în interiorul PNL, între actualul premier, Nicolae Ciucă, și fostul premier Florin Cîțu. Așa s-a întâmplat în urmă cu aproximativ un an de zile. Atunci, premierul Florin Cîțu i-a reproșat ministrului de Finanțe Alexandru Nazare că-l readusese în minister pe Mihai Diaconu. Omul lui Vâlcov, șef la Finanțe La scurt timp după ce Adrian Câciu a fost numit în funția de ministru al Finanțelor, în sediul central al ministerului și-a făcut apariția și Mihai Diaconu, consilierul personal al lui Ilie Sârbu la Curtea de Conturi. A început să se ocupe de treburile oficiale ale ministrului Adrian Câciu de dimineața până seara, deși salariul său era plătit de Curtea de Conturi. Ministrul Finanțelor Adrian Câciu s-a dat peste cap pentru a-l angaja în subordinea sa pe Mihai Diaconu. Într-un final, ministrul a decis reorganizarea Ministerului de Finanțe. Manevră prin care a crescut numărul de angajați de la 1.715 la 2.001, exclusiv demnitari. Adică 286 de noi angajați. Citește și: Biden: Tăiem accesul Rusiei pe piețele financiare occidentale. Putin plănuiește o invazie masivă în Ucraina. Suplimentăm forțele în țările baltice Mai mult, prin Hotărârea de Guvern privind reorganizarea s-a decis și creșterea numărului de secretari de stat de la patru la șase. Deși România se împrumută lunar de pe piețele externe pentru a acoperi costurile de funcționare ale statului. Diaconu, de la IT la consilier al lui Vâlcov Mihai Diaconu este licențiat în Științe Administrative din anul 2006. Din ultimul an de facultate s-a angajat ca analist 3D la o firmă din Satu Mare. Ulterior, a fost avansat ca manager de proiect până în februarie 2009. În acel an, a abandonat cariera în IT pentru a fi angajat ca expert parlamentar la Senatul României. Acolo, monitoriza și consemna concluziile reținute în cadrul dezbaterilor parlamentare, urmărea traseul legislativ, prezența și situația voturilor. Apoi a fost angajat consilier parlamentar până în septembrie 2014. Tot în septembrie 2014, a ajuns consilierul personal al lui Darius Vâlcov, pe atunci ministru delegat pentru Buget din partea Ministerului de Finanțe. Din decembrie 2014, Darius Vâlcov a preluat integral funcția de ministru al Finanțelor iar Mihai Diaconu l-a însoțit din postura de consilier personal. Ministrul Darius Vâlcov avea nevoie de un om de încredere pe care să îl plaseze într-o funcție cheie a Ministerului de Finanțe. Așa a ajuns, în ianuarie 2015, Diaconu pe funcția de Secretar general adjunct al Ministerului de Finanțe. Din această postură, Mihai Diaconu aproba angajamentele legale din care rezultau obligații pe seama fondurilor publice, analiza periodic structurile subordonate, dar realiza și sarcinile primite din partea ministrului Darius Vâlcov. A rezistat pe funcție până în noiembrie 2015. În toată această perioadă, ministrul Darius Vâlcov era urmărit penal de Direcția Națională Anticorupție. Au urmat Ilie Sârbu, Mișa, Teodorovici Din funcția de Secretar general adjunct, Mihai Diaconu a ajuns director de cabinet al lui Ilie Sârbu, vicepreședintele Autorității de Audit din cadrul Curții de Conturi a României. Culmea, în timp ce era șeful de cabinet al lui Ilie Sârbu, în anul 2016, Mihai Diaconu a devenit funcționar public încadrat definitiv în Ministerul Finanțelor Publice pe funcția de șef serviciu. Ulterior, de la cabinetul lui Ilie Sârbu, Mihai Diaconu a fost plasat din nou pe funcția de secretar general adjunct al Ministerului de Finanțe. Se întâmpla în iulie 2017, atunci când Ministerul de Finanțe era condus de controversatul Ionuț Mișa. Apoi, ministrul Ionuț Mișa l-a promovat în funcția de secretar general al Ministerului de Finanțe. Printre numeroasele atribuții pe care le avea, ministrul Ionuț Mișa i-a delegat și coordonarea Centrului Național de Informații Financiare, direcția resurse umane, direcția juridică, politici publice și direcția generală de control financiar preventiv. Ministrul Ionuț Mișa a fost urmat în funcție de pesedistul Eugen Teodorovici. Acesta l-a păstrat în continuare pe funcția de secretar general pe Diaconu, apoi l-a numit temporar director general adjunct la Direcția Generală de legislație și reglementare în domeniul activelor statului. Dat afară de Cîțu, readus de Nazare În noiembrie 2019, liberalul Florin Cîțu a devenit ministru al Finanțelor Publice. Acesta a decis să reorganizeze ministerul ca să scape de oamenii plasați în funcțiile cheie de liderii PSD, în special de oamenii lui Darius Vâlcov. Printre cei vizați de reoganizarea făcută de Florin Cîțu au fost Mihai Diaconu și Ciprian Badea, directorul direcției juridice. Hotărârea de Guvern privind reorganizarea fost contestată de mai mulți angajați, inclusiv de Diaconu și Badea. Lui Ciprian Badea i se reproșa că a fost urmărit penal de DNA în 2016 în dosarul "Murfatlar", fiind pus pentru o perioadă sub control judiciar. În acest dosar, acţionarul companiei de vinuri Murfatlar, George Ivănescu, a fost acuzat de evaziune fiscală, prejudiciul fiind estimat la aproape 600 de milioane de lei. Mihai Diaconu s-a refugiat din nou la Ilie Sârbu, vicepreședintele Curții de Conturi. De data aceasta, doar pe funcția de consilier personal. Dar, în februarie 2021, ministrul Finanțelor Alexandru Nazare, de la PNL, l-a readus pe Diaconu în Finanțe, tot consilier personal.

Expoziția României: caviar rusesc vodcă ucraineană (sursa: Facebook/Pavilionul Romaniei Expo 2020 Dubai)
Investigații

Expoziția României: caviar rusesc, vodcă ucraineană

Expoziția României: caviar rusesc, vodcă ucraineană. Ministerul Afacerilor Externe, condus de Bogdan Aurescu, a cheltuit în jur de 7,2 milioane de dolari pentru a promova caviarul rusesc și vodca ucraineană la expoziția mondială din Dubai. La degustarea de caviar a participat Ambasadorul României în Emiratele Arabe Unite (EAU), Adrian Măcelaru, și consulul general al României în Dubai, Nicoleta Teodorovici. În tot acest timp tensiunile ruso-ucrainene de la granița României se accentuau, iar ministrul Bogdan Aurescu spera să nu înceapă războiul. Responsabil de organizarea pavilionului românesc din Dubai este Ferdinand Nagy, cel pe care premierul Emil Boc l-a schimbat din funcția de subsecretar de stat la Externe pentru rușinea înregistrată de România la expoziția mondială de la Shanghai. Expoziția României: caviar rusesc, vodcă ucraineană Pe 12 ianuarie 2022, pe pagina de Facebook a Pavilionului românesc de la expoziția mondială din Dubai a fost promovat un eveniment la care s-a degustat caviar, vodcă și șampanie franțuzească. "Pavilionul României la Expo 2020 Dubai a fost gazda unei seri speciale alături de firma românească Le Roi Du Caviar, oferind invitaților un moment unic de degustare de caviar", potrivit organizatorilor. Aici apare prima greșeală: nu există firma românească "Le Roi Du Caviar". Denumirea este o marcă înregistrată a firmei ieșene Diplo Care SRL. Citește și: EXCLUSIV Pavilionul României din Dubai, care a costat 7 milioane $, promovează ca sponsor principal firma lui Ciorbă, soțul deputatei PSD Vicol. Ciorbă a contribuit cu 18.000 € în produse "Dorim să împărtășim cu invitații noștri magia și delicatețea unui aliment de lux – caviarul, și să mulțumim în același timp Pavilionului României la Expo 2020 Dubai pentru oportunitatea pe care ne-a oferit-o de a promova la nivel internațional brandul nostru premium", a spus în deschiderea evenimentului Andrei Iekel, managerul general al Le Roi Du Caviar. Acesta a prezentat oaspeților o scurtă introducere în istoria caviarului, precum și a diferitelor sortimente de caviar care se găsesc pe piață. Printre cei care au participat la eveniment au fost Ambasadorul României în EAU, Adrian Măcelaru, dar și consulul general al României în Dubai, Nicoleta Teodorovici. În timp ce la Dubai se servea în pavilionul românesc caviarul rusesc și vodca ținută la gheață, ministrul Bogdan Aurescu condamna acțiunile Rusiei. Diplo Care, de la azile de bătrâni la caviar rusesc Societate ieșeană Diplo Care este patronată și administrată de Ioana Cristina Moruzi. Conform documentelor oficiale, firma ieșeană are ca obiect principal de activitate "activităţi ale căminelor de bătrâni şi ale căminelor pentru persoane aflate în incapacitate de a se îngriji singure". Dar, în timp ce are grijă de bătrâni, vinde caviar produs în Rusia sub brandul "Le Roi Du Caviar". De pe site-ul cu același nume aflăm că Diplo Care vinde "Caviar Sterlet Malossol", adică icre de cegă provenite de la "populație volgiană". Caviarul Bester Clasic provine din populația caspică și volgiană. Tot din populația caspică provin și sortimentele de icre "Rusian Sturgeon Classic" și "Beluga Malossol". Toate icrele rusești provin de la sturioni crescuți în acvacultură. Vânzătorii de caviar ne-au trimis la MAE Am sunat la numărul de telefon afișat pe site-ul firmei pentru a afla cum a ajuns firma Diplo Care SRL să își promoveze caviarul rusesc în cadrul pavilionului românesc din Dubai. La telefon a răspuns un bărbat care nu a vrut să se prezinte. "Cum am ajuns în Dubai? Cu avionul. Dar nu înțeleg de ce ar trebui să vă dau detaliile acestea dumneavoastră", a răspuns bărbatul. Atunci când a fost întrebat dacă i se pare normal ca în cadrul pavilionului românesc de la Dubai să fie prezentat și degustat caviarul rusesc, acesta ne-a cerut să punem întrebările oficialilor: "Nu vă dau nici un punct de vedere, nu vă dau nici un detaliu. La revedere!" Defapt.ro a adresat mai multe întrebări Ministerului Afacerilor Externe în legătură cu evenimentul din cadrul pavilionului românesc de la Dubai în care au fost promovate caviarul rusesc și vodca din Ucraina. Până la acest moment, MAE nu a transmis nici un răspuns. Nici Ferdinand Nagy nu a răspuns la solicitarea Defapt.ro.

Primarii Negoiță, fraudă uriașă cu Rosal (sursa: Facebook/Robert Negoiță)
Investigații

EXCLUSIV Robert Negoiță știa că este ilegal să dea cadou contractul către Rosal. Ca și Liviu Negoiță, înaintea lui. Istoricul fraudei uriașe

Primarii Negoiță, fraudă uriașă cu Rosal. Robert Negoiță, primarul Sectorului 3, este acuzat de abuz în serviciu pentru că a încheiat nu mai puțin de 54 de acte adiționale la contractul ilegal de salubritate cu compania Rosal, controlată de Silviu Prigoană, fost deputat PDL. Paguba estimată de procurorii anticorupție în acest dosar este de aproximativ 578,5 milioane de lei. Adică în jur de 118 milioane de euro. Dar istoria contractului de salubritate dintre Primăria Sectorului 3 și compania de gunoi a lui Silviu Prigoană se întinde pe o perioadă de aproape două decenii, din 1999 până în 2018. O treime din această perioadă întreaga afacere cu gunoiul din Sectorul 3 a fost complet ilegală. Timp în care primăria Sectorului 3 a fost condusă de pedelistul Liviu Negoiță, apoi de pesedistul Robert Negoiță. O afacere de partid: Băsescu - Negoiță - Prigoană Controversata afacere cu gunoiul din Sectorul 3 a început în anul 1999. În acel an, Primăria Municipiului București, condusă de Viorel Lis, a semnat un contract cu compania Rosal, patronată de Silviu Prigoană, pentru a colecta deșeurile municipale. Conducerea Primăriei Capitalei a fost preluată de noul edil, Traian Băsescu, șeful Partidului Democrat Liberal (PDL), în 2000. Ulterior, Consiliul General al Municipiului București a decis să cedeze contractul de salubritate Primăriei Sectorului 3, condusă atunci de Eugen Pleșca de la PSD. Citește și: Robert Negoiță, urmărit penal pentru abuz în serviciu. Prejudiciul la contractul cu Rosal, peste 578 de milioane de lei În urma alegerilor din 2004, primăria Sectorului 3 fost câștigată de pedelistul Liviu Negoiță, coleg de partid cu Silviu Prigoană. Ambii, subalterni ai lui Traian Băsescu pe linie de partid. La scurt timp după câștigarea alegerilor, pe 20 octombrie 2004, s-a semnat un nou act adițional între PMB, condusă de primarul Traian Băsescu, Primăria Sector 3 și Rosal prin care s-a prelungit contractul cu cinci ani. Practic, o afacere între cei trei colegi de partid. Primarii Negoiță, fraudă uriașă cu Rosal Autoritatea Națională pentru Reglementarea și Monitoriarea Achizițiilor Publice (ANRMAP), actuala Autoritate Națională pentru Achiziții Publice (ANAP), a verificat în anul 2008 contractul de salubritate încheiat între Primăria Sectorului 3 și Rosal. În raportul de control se menționa că Primăria Sectorului 3, respectiv primarul pedelist Liviu Negoiță, avea obligația "de a nu mai prelungi contractul încheiat în 1999 peste termenul de valabilitate de 5 ani stipulat în contract". Totodată, la momentul intrării în vigoare a OUG nr. 34/2006, primăria era obligată să deruleze contractul până la sfârșitul anului 2006, dar cu condiția să organizeze în paralel o licitație. "Prelungirea automată a contractului de delegare a gestiunii serviciului public de salubrizare pentru Sectorul 3 favorizează, în mod nejustificat, operatorul ce a încheiat contractul nr. 5066/09.11.1999. O astfel de măsură încalcă prevederile art. 9 din Legea concurentei, constituind o intervenţie a administraţiei publice locale prin care se blochează în mod nejustificat accesul pe piaţă pentru alţi operatori", se mai menționa în raport. Pedelistul Liviu Negoiță a condus Primăria Sectorului 3 în perioada 2004 - 2012. Astfel, timp de opt ani, o parte din gunoiul Sectorului 3 a fost decontat ilegal către firma lui Silviu Prigoană. DNA: Prelungirea nelegală a contractului de salubritate Pesedistul Robert Negoiță a câștigat alegerile pentru funcția de primar al Sectorului 3 în anul 2012. O dată cu funcția de primar, Negoiță a preluat pe "persoană fizică" și afacerea cu deșeuri municipale. Pe 20 noiembrie 2013, după ce a întocmit și semnat mai multe documentele aferente acestui contract, Robert Negoiță le-ar fi prezentat membrilor Consiliului Local al Sectorului 3 regularitatea operațiunii propuse spre votare. "Sub pretextul implementării Programului de dezvoltare a sistemului de gestionare integrată a deșeurilor municipale de pe raza administrativă a sectorului 3, suspectul ar fi determinat obținerea votării, de către Consiliul local a unui act care, în realitate, viza prelungirea nelegală a contractului de salubritate cu încă 10 ani", se menționează în comunicatul DNA. Documentele obținute de către Defapt.ro arată că primarul Robert Negoiță a păstorit această afacere ilegală timp de șase ani. Până în septembrie 2018, atunci când Consiliul Concurenței a reușit să anuleze contractul ilegal în instanță. Robert Negoiță încearcă să mute responsabilitatea la predecesorul său, Liviu Negoiță. "Concret, în momentul de față, acuzația care se aduce este că a fost prelungit contractul de salubritate ce era în vigoare din anul 1999, dosarul făcând referire la intervalul 2000-2018", a scris actualul edil pe Facebook. Și gunoiul lui Prigoană de la Ploiești e anchetat "Pentru a acoperi retroactiv nelegalitățile prelungirii contractului inițial, funcționarii Primăriei Sector 3 ar fi inițiat un demers juridic prin care, în cursul anului 2018, actele adiționale s-ar fi aprobat retroactiv de către Consiliul local", menționează DNA. Mai mult, primarul Robert Negoiță și viceprimarul Elena Petrescu, de la ALDE, au decis să șteargă datoriile pe care Rosal le avea către Primăria Sectorului în baza unei delegări nelegale. Dar acesta nu este primul dosar de corupție în care este implicată compania de gunoi a lui Silviu Prigoană. Anul trecut, procurorii anticorupție au cerut de la Primăria Ploiești, dar și companiei Rosal mai multe documente legate de contractul de salubritate din orașul prahovean. De exemplu, DNA a solicitat documente despre procedura de achiziție din 2017 și un contract încheiat în anul 2018 de Primăria Ploiești cu compania Rosal.

Șușa lui Aurescu: Ciorbă, sponsor principal (sursa: Facebook/Pavilionul Romaniei Expo 2020 Dubai)
Investigații

Șușa lui Aurescu: Ciorbă, sponsor principal

Șușa lui Aurescu: Ciorbă, sponsor principal. 7,2 milioane de dolari a alocat România pentru a participa la expoziția mondială din Dubai. Iar sponsorul principal, o firmă controlată de afaceristul Vladimir Ciorbă, a contribuit cu produse promoționale evaluate la puțin peste 18.000 de euro. În schimbul produselor, compania Nordis Management este promovată continuu, timp de cinci luni, în pavilion românesc din Dubai. Astfel, ministerul de Externe, condus de Bogdan Aurescu, vinde imaginea României ieftin și prost. De toată această organizare răspunde Ferdinand Nagy, cel care în 2010 a fost demis din funcția de subsecretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe pentru eșecul României la Expoziția Mondială de la Shanghai. Nagy, omul-dezastru salvat de Baconschi Cariera diplomatică a lui Ferdinand Nagy e strâns legată de organizarea expozițiilor mondiale la care România participă cu regularitate. A început în anul 2005, cu expoziția mondială din Japonia. Cinci ani mai târziu, Nagy a fost desemnat să se ocupe din partea Ministerului Afacerilor Externe de pavilionul românesc din Shanghai, China. Citește și: Cum a pus Putin la aceeași masă de consultări România și Polonia cu SUA, Marea Britanie, Canada, Franța, Germania, Italia, UE și NATO Acolo, de exemplu, la restaurantul cu specific românesc, mâncare a fost sleită iar toaletele nu aveau hârtie igienică. A fost prezent și un grup folcloric din Harghita, care a cântat în limba maghiară. Toată distracția a costat statul român nu mai puțin de patru milioane de euro. În urma imaginii dezastruoase cu care s-a pricopsit România în urma expoziției de la Shanghai, premierul de atunci Emil Boc l-a demis pe Ferdinand Nagy din funcția de subsecretar de stat. L-a salvat ministrul de Externe Theodor Baconschi, care l-a recomandat pentru funcția de președinte al Biroului Internațional de Expoziții (BIE). Recompensat cu ambasada din Muntenegru De la Biroul Internațional de Expoziții, Nagy a fost trimis de România amabasador în Muntenegru, în 2013. A rezistat până în toamna anului 2020, atunci când a fost retras de pe funcție de președintele Klaus Iohannis. Expoziția mondială din Dubai trebuia organizată inițial în perioada 20 octombrie 2020 – 10 aprilie 2021. Dar a fost amânată oficial cu un an din cauza pandemiei, pentru perioada 1 octombrie 2020 – 31 martie 2022. În toamna anului 2020, premierul de atunci, Ludovic Orban, a decis să-l numească pe Ferdinand Nagy în funcția de comisar general al "Secțiunii Române pentru Expoziția mondială 2020 - Connecting Minds, Creating the Future - Dubai, Emiratele Arabe Unite". Iar ce s-a întâmplat la Shanghai se repetă în Dubai. De data aceasta, sub "patronajul" ministrului de Externe Bogdan Aurescu. Peste 31 de milioane de lei costă pavilionul Româniai Organizarea pavilionului românesc din Dubai costă peste 31 de milioane de lei, bani publici. Adică în jur de 7,2 milioane de dolari. De exemplu, pentru proiectarea standului s-a plătit peste aproximativ 800.000 de lei. Banii au ajuns la asocierea română-emirateză formată din firmele Cumulus Arhitecture și A2Z Arhitectural Engineering Consultancies. Pentru închirierea pavilionului preconstruit s-a plătit organizatorilor nu mai puțin de 1,05 milioane de dolari. Societatea emirateză Buildmark Contracting LLC a primit peste 2,18 milioane de dolari pentru executarea amenajării interioare, fațade, dotări, întreținere și demontarea pavilionului. Ministerul Afacerilor Externe a transmis, la solicitarea Defapt.ro, că pentru "creație, producție, realizare, operare, întreținere și dezasamblare conținut expozițional s-a plătit peste 3,88 milioane de lei firmei Backstage Production Group International", deținută de Andrei Marian Popea. Șușa lui Aurescu: Ciorbă, sponsor principal De pe site-ul realizat pentru această expoziție aflăm că participarea României la expoziția mondială din Dubai a beneficiat și de susținerea unuor parteneri și sponsori. Partenerul oficial este CEC Bank, care a contribuit cu 3.500 de albume fotografice cu imagini reprezentantive pentru România, albume evaluate la peste 247.000 de lei. Sponsorul oficial al României la această expoziție este firma Nordis Management, controlată de afaceristul Vladimir Ciorbă. El este soțul actualei deputate PSD Laura Vicol Ciorbă, președinta Comisiei Juridice din Camera Deputaților. Vicol a fost în mai multe rânduri avocată a unor interlopi. Nordis a fost subiectul mai multor articole de presă care acuzau nereguli la livrarea partamentelor promise. Din răspunsul MAE aflăm că firma Nordis Management a obținut calitatea de sponsor oficial pentru că a sponsorizat cu produse promoționale în valoare de, atenție, 18.108,9 dolari. "Statutul de Sponsor Oficial este dat de valoarea sprijinului oferit Pavilionului național al României, prin asigurarea materialelor promoționale puse la dispoziție", conform MAE. MAE se obligă să promoveze Nordis peste tot Ministerul Afacerilor Externe a transmis că, în urma încheierii contrctului de sponsorizare, are obligația să afișeze numele, marca și imaginea sponsorului în incinta Pavilionului Național împreună cu mențiunea "Sponsor Oficial". În plus, trebuie să asigure apariția numelui, mărcii și imaginii sponsorului, alături de sigla Pavilionului National cu mențiunea "Sponsor oficial" și pe materialele promoționale asociate cu Pavilionul Național al României. Promovare masivă a Nordis la pavilionul românesc din Dubai (sursa: Facebook/Nordis Group) Totodată, beneficiarul sponsorizării mai are obligația să faciliteze sponsorului organizarea de evenimente personalizate pe durata expoziției și să promoveze prin canale specifice aceste evenimente. Redăm intregral restul obligațiilor statului român așa cum au fost transmise de MAE: " Să faciliteze Sponsorului participarea la evenimentele organizate în cadrul Pavilionului Național al României și vorbitori invitați în panelurile de interes; Să pună la dispoziția sponsorului spațiul de conferințe din cadrul Pavilionului Național al României; Să menționeze numele, marca și imaginea sponsorului în mare parte din comunicatele de presă emise de Pavilionul Național al României; Să publice pe website-ul Pavilionului Național al României numele și logo-ul Sponsorului, cu mențiunea de "Sponsor oficial"; Promovare masivă a Nordis la pavilionul românesc din Dubai (sursa: Facebook/Pavilionul Romaniei Expo 2020 Dubai) Să organizeze amplasarea machetei Sponsorului (Nordis) în incinta Pavilionului Național la Expo 2020 Dubai, în spațiul dedicat evenimentelor economice și de protocol; Să asigure accesul gratuit și promovarea Sponsorului pe Platforma Online B2B a Expo 2020 Dubai; Să asigure accesul gratuit în cadrul expoziției a reprezentanților Sponsorului." Ce a oferit Nordis: șepcuțe, tricouri, termosuri, pungi Nordis Group a transmis, la solicitarea Defapt.ro, că a achiziționat pentru Pavilionul României la Expo 2020 următoarele produse promoționale: șepci, notebook, măști de protecție, tricouri polo și cu gât rotund, termos pentru apă cu pahar, cutie de sterilizare cu încărcător wireless pentru telefon, rucsac Giftology, pungi de hârtie reciclată, pungi de hârtie, dar și pin. Nici unul dintre aceste produse nu este de origine românească. "Acestea au fost produse în Dubai de către compania Jasani L.L.C. (https://www.jasani.ae), au fost alese de către reprezentanții oficiali ai Pavilionului României la EXPO 2020", a mai precizat Nordis Group. Defapt.ro i-a transmis mai multe întrebări lui Ferdinand Nagy cu privire la promovarea rușinoasă a României în Dubai, dar acesta nu a răspuns până la publicarea articolului. Este, așadar, foarte neclar cum de firma lui Ciorbă a fost singura care a fost interesată de un astfel de chilipir. Nordis și-a prezentat campania "Romania now" Întrebați ce beneficii a obținut Nordis Group în urma calității de "sponsor oficial" al Pavilionului Românesc din Dubai, departamentul de comunicare al grupului a transmis că "Nordis a decis să susțină în calitate de Sponsor Oficial participarea României la Expo 2020, în contextul Inițiativei România Now lansată de Nordis Group. Aceasta inițiativa non comercială are ca scop promovarea culturii, turismului, businessului, sportului a talentelor și ideilor care au potentialul de a amplifica brandul de țară". "România Now" este o campanie promoțională a Nordis Management, susținută și de Fundația Nordis. Conform datelor de la Registrul Național ONG, Fundația Nordis a fost înființată de Irina Poștoacă, managerul departamentului de închirieri de la Nordis, Mircea Furtună, broker imobiliar al Nordis și fost asociat în Nordis Development, Andrei Valentin Buruga, Maria Magdalena Morel și Laura Georgiana Bucur, asistent manager la Nordis. În calitate de "sponsor oficial", Nordis Group a instalat în pavilionul românesc standuri speciale pentru expoziția "România Now" în cadrul căreia sunt prezentate mai multe fotografii din țară. "De asemenea pe data de 28 decembrie Nordis a susținut un eveniment special în cadrul Pavilionului României la Expo 2020, care a pus accent pe promovarea talentelor, antreprenorilor români de success", a mai precizat Nordis Group.

Tăriceanu, Cășuneanu - zboruri investigate de DNA (sursa: Facebook/Școala Superioară de Aviație)
Investigații

Tăriceanu, Cășuneanu - zboruri investigate de DNA

Tăriceanu, Cășuneanu - zboruri investigate de DNA. Direcția Națională Anticorupție investighează modul în care s-au efectuat nu mai puțin de 242 de zboruri ilegale de pe Aerodromul "Gheorghe Bibescu" de la Strejnic. Dar și modul în care a fost soluționată raportarea voluntară cu privire la această situație de către de Autoritatea de Investigații și Analiză pentru Siguranța Aviației Civile, respectiv Autoritatea Aeronautică Civilă Română. Printre cei care au zburat de pe Aerodromul de la Strejnic se află Călin Popescu Tăriceanu, fostul premier al României, dar și Costel Cășuneanu junior. Aerodrom închis timp de 40 de zile George Barbu, directorul Școlii Superioare de Aviație Civilă, a închis aerodromul "Gheorghe Bibescu" de la Strejnic timp de 40 de zile, în intervalul 2 iunie – 12 iulie 2021. În acea perioadă, directorul Barbu trimitea notificări către Administrația Română a Serviciilor de Trafic Aerian ROMATSA prin care informa oficial că aerodromul urma să fie închis în ziua următoare între orele universal coordonate (UTC) 04.00-12.00. Adică între 07.00 și 15.00, ora României. La rândul ei, ROMATSA informa toți utilizatorii spațiului aerian prin publicarea anunțului pe site-ul specializat aisro.ro. Directorul George Barbu a susținut că a închis Aerodromul "Gheorghe Bibescu" pentru a face economii la bugetul Școlii Superioare de Aviație Civilă. Chiar dacă aerodromul era declarat oficial închis, directorul George Barbu și subalternii săi au permis efectuarea a nu mai puțin de 242 de zboruri. Toate aceste zboruri au fost efectuate ilegal, conform Codului Aerian. AACR i-a transmis directorului George Barbu al Școlii Superioare de Aviație că poate permite numai zboruri în situații de urgență pe durata închiderii aerodromului. Deci nu zboruri-școală sau de agrement (sursa: defapt.ro) Notice to Airmen Mai mult, chiar în certificatul de autorizare al Aerodomului "Gheorghe Bibescu" se menționează că aerodromul poate fi utilizat numai "în perioada în care aerodromul este disponibil pentru aterizarea şi decolarea aeronavelor". În cazul în care aerodromul certificat este închis pe bază de NOTAM (Notice to Airmen este un mesaj de notificare ce conţine informaţii despre apariţia, starea sau modificarea oricărui mijloc, serviciu, procedură sau pericol, informaţii esenţiale personalului implicat în operaţiunile de zbor, potrivit ROMATSA), aeronavele nu mai pot decola de pe sau ateriza pe acesta. În zilele de 9, 23 și 24 iunie 2021, zilele în care a zburat Călin Popescu Tăriceanu, Aerodromul "Gheorghe Bibescu" era închis oficial, conform celor două NOTAM-uri publicate de ROMATSA (sursa: defapt.ro) La fel se întâmplă și în cazul în care aerodromul este închis din dispoziția Autorității Aeronautice Civile Române. Tăriceanu, zboruri și ca student, și ca pilot Printre cei care au zburat de pe Aerodromul de la Strejnic în perioada în care a fost declarat închis se află și Călin Popescu Tăriceanu, fostul premier al României. De exemplu, acesta a decolat de pe Aerodromul de la Strejnic în data de 9 iunie 2021 în calitate de student pentru a efectua un zbor-școală sub tutela instructorului de zbor Marcel Anton, angajatul Școlii Superioare de Aviație Civilă. Pilotul Marcel Anton, în calitate de instructor de zbor al lui Călin Popescu Tăriceanu, era obligat să pregătească zborul, inclusiv să verifice NOTAM pentru acea zi. Două săptămâni mai târziu, pe 23 și 24 iunie 2021, Călin Popescu Tăriceanu a zburat din nou, de data aceasta în calitate de pilot. Zborurile școală au fost efectuate cu un avion Cessna, înmatriculat YR-MDB. Dar și atunci aerodromul figura închis. De această dată, pilotul Călin Popescu Tăriceanu era obligat să verifice NOTAM-urile din care rezulta că aerodromul este declarat închis. Tăriceanu: "Nu e adevărat că aerodromul a fost închis" Contactat de către Defapt.ro, Călin Popescu Tăriceanu a declarat nu se pune în discuție să fi existat zboruri ilegale: "Zborurile nu se pot face așa cum crede fiecare. Zborurile se fac pe bază de plan de zbor, pe bază de autorizare, aeroportul trebuie să fie autorizat. Părerea mea este că mergeți pe o pistă ușor fantezistă dacă vă imaginați că Școala Superioară de Aviație și Aeroclubul României puteau să funcționeze așa după capul lor." Fostul premier al României a mai declarat că "nu e adevărat că aerodromul a fost închis. Vorbiți cu cei de la direcția din minister, cu Autoritatea Civilă și cu cei de la aeroport. Nu e așa, dar mă rog. Sunteți în eroare pentru că lucrurile nu se pot face așa. Sunt anumite prevederi legale care permit zborurile. Eu nu sunt specialist în chestiunea asta." Tăriceanu, Cășuneanu - zboruri investigate de DNA În urma acestor nereguli, mai mulți angajați din aviația civilă au raportat voluntar situația de la Aerodromul "Gheorghe Bibescu" către Autoritatea de Investigații și Analiză pentru Siguranța Aviației Civile, respectiv Autoritatea Aeronautică Civilă Română, autorități cu responsabilitate în domeniu. Fără efect. Deasupra acestora, ierarhic, se află Direcția Transport Aerian, din cadrul Ministerului Transporturilor. Dar nici această instituție, condusă de directorul Mihail Ionescu, nu a luat vreo măsură. În schimb, Direcția Națională Anticorupție investighează acum modul în care s-au efectuat zborurile ilegale de pe Aerodromul "Gheorghe Bibescu" de la Strejnic. Dar și modul în care s-a soluționat raportarea voluntară cu privire la aceste nereguli. În acest sens, Direcția Națională Anticorupție a solicitat Autorității de Investigații și Analiză pentru Siguranța Aviației Civile să transmită "întreaga documentație întocmită cu ocazia raportării voluntare din data de 19.07.2021 referitoare la activități de zbor de pe Aerodromul Strejnic în timp ce acesta era închis zborurilor și modalitatea în care a fost soluționată această raportare." Documentele DNA care atestă ancheta în curs din aviație (sursa: defapt.ro)

DNA: Mită pentru detașările la EASA (sursa: Facebook/EASA)
Investigații

DNA: Mită la detașările la EASA

DNA: Mită pentru detașările la EASA. Autoritatea de Investigații și Analiză pentru Siguranța Aviației Civile este vizată de o anchetă a procurorilor Direcției Naționale Anticorupție în care sunt cercetate mai multe fapte de abuz în serviciu și dare de mită. Defapt.ro a dezvăluit în urmă cu o săptămână că Ionuț Daniel Florian s-a "spovedit" în instanță. Contextul: un dosar în care contesta decizia prin care i-a încetat detașarea la Agenția Europeană de Siguranță a Aviației (EASA). În documentul cu pricina sunt detaliate cu lux de amănunte posibile abuzuri în serviciu făcute de fostul său șef, Nicolae Stoica, actualul director al Autorității Aeronautice Civile Române. Florian a dezvăluit și că i-a împrumutat lui Stoica 5.000 de euro, bani pe care nu i-ar mai fi primit înapoi. DNA: Mită pentru detașările la EASA Direcția Națională Anticorupție a făcut o escală la Autoritatea de Investigații și Analiză pentru Siguranța Aviației Civile (AIAS), după ce a deschis dosarul penal 38/P/2022. Sunt cercetate mai multe posibile infracțiuni de abuz în serviciu și o infracțiune de luare de mită. La data de 15 februarie 2022, procurorul Ramona Mungiu a solicitat de la AIAS mai multe documente care pot servi ca probă în acest dosar. Ordonanța DNA prin care se cer documente din aviație (sursa: defapt.ro) Printre documentele cerute de procurorul anticorupție se află întreaga documentație care a stat la baza detașării lui Ionuț Daniel Florian la EASA. Detașare semnată de directorul Nicolae Stoica. Citește și: EXCLUSIV Șeful Aviației Civile, Nicolae Stoica, confirmă dezvăluirile Defapt.ro: i-a cerut mii de euro unui subordonat detașat în străinătate Totodată, procurorul anticorupție investighează și modul în care Ionuț Daniel Florian l-a detașat la rândul său pe Gabriel Lucian Ivan la EASA. Ancheta vizează și modul în care Ionuț Daniel Florian a fost numit la conducerea Autorității de Investigații și Analiză pentru Siguranța Aviației Civile, dar și modul în care a folosit mașina de serviciu în interes personal. Stoica nu comentează, Florian are încredere în justiție Un alt aspect al anchetei este legat de zborurile de pe Aerodromul Strejnic în timp ce acesta era închis, dar și modalitatea în care a fost soluționată raportarea voluntară cu privire la acest caz. Directorii Nicolae Stoica și Ionuț Daniel Florian nu au vrut să comenteze pentru Defapt.ro investigația începută de DNA, cel puțin în primă instanță. Ulterior, Ionuț Daniel Florian a transmis că "referitor la dosar, menționez că am încredere în justiția din România și cred că este chiar necesar ca situațiile asupra cărora planează suspiciuni să fie investigate. Așa cum am menționat și în răspunsul precedent pe care vi l-am comunicat, detașarea mea la EASA nu a fost condiționată de nicio persoană, ci s-a făcut ca urmare a solicitării venite din partea EASA." 3.000 de euro, cash, în parcare Nicolae Stoica, actualul director al Autorității Aeronautice Civile Române, a fost șeful Autorității de Investigații și Analiză pentru Siguranța Aviației Civile (AIAS) în perioada 2012-2018. În ianuarie 2015, l-a detașat până în 2019 pe Ionuț Daniel Florian la Agenția Europeană de Siguranță a Aviației (EASA). După ce Florian a încasat primele două salarii de EASA, Nicolae Stoica i-a cerut acestuia, "împrumut", o sumă de 5.000 de euro. O primă tranșă de 3.000 de euro a fost dată pe 1 aprilie 2015 în parcarea de la Terminalul Sosiri Internaționale din incinta Aeroportului Internațional "Henri Coandă". Ulterior, Florian a virat 1.000 de euro în contul bancar al soției lui Nicolae Stoica. Diferența urma să fie dată după ce Ionuț Daniel Florian mai primea o diurnă de la EASA. Din documentele depuse la instanță rezultă că Ionuț Daniel Florian ar fi cerut returnarea împrumutului în vara anului 2016. "Reclamantul (Ionuț Daniel Florian – n.r.) a considerat până în decembrie 2016 că banii au fost dați împrumut și nicidecum altceva", se arată în documentele de la instanță. Ping-pong cu returnarea "împrumutului" În decembrie 2017, directorul Nicolae Stoica a decis să îi înceteze detașarea lui Ionuț Daniel Florian la EASA. Decizia a fost contestată la instanță. Din documentele depuse la dosar rezultă că, la începutul anului 2018, Ionuț Daniel Florian nu își primise banii înapoi. Directorul Nicolae Stoica a declarat pentru Defapt.ro că suma împrumutată a fost de 4.000 de euro, bani pe care i-ar fi returnat prin transfer bancar în octombrie 2017. Adică cu două luni înainte ca Florian să fi făcut demersurile la instanță. În această situație, de ce ar fi susținut Ionuț Daniel Florian în fața judecătorilor că nu și-ar fi primit banii înapoi, dacă Nicolae Stoica i-ar fi returnat cu cel puțin două luni înainte de "spovedanie"? Florian nu a vrut să spună pentru Defapt.ro dacă și când ar fi primit banii înapoi de la Nicolae Stoica. După ce a fost informat în legătură cu ancheta DNA, a revenit: "În ce privește împrumutul pe care i l-am acordat domnului Nicolae Stoica, menționez că suma a fost returnată în totalitate, fapt pe care atât eu cât și domnul Nicolae Stoica îl putem proba, dacă va fi nevoie, în fața organelor de control."

Securistul Ciocotișan - "Dinu" afară din Sport (sursa: Facebook/Eduard Novak)
Investigații

Securistul Ciocotișan - "Dinu", afară din Sport

Securistul Ciocotișan - "Dinu", afară din Sport. Ioan Mircea Ciocotișan, sursa "Dinu" a Securității și șeful Auditului din Ministerul Sporturilor, a fost schimbat din funcție de ministrul Eduard Novak. Decizia a fost luat în urma dezvăluirilor făcute de către Defapt.ro. Care titra, pe 5 februarie 2022: Ioan Mircea Ciocotișan, sursa "Dinu" a Securității, păstrat ilegal în conducerea Ministerului Sportului. Verdict definitiv acum zece ani Șeful Auditului din Ministerul Sporturilor, Ioan Mircea Ciocotișan, a fost declarat definitiv colaborator al Securității în urmă cu zece ani de către Curtea de Apel București. Sentința a fost păstrată și de Înalta Curte de Casație și Justiție.. Judecătorii de la Curtea de Apel București au reținut că informațiile furnizate Securității de Ioan Mircea Ciocotișan au îngrădit dreptul la viață al persoanelor "turnate", dar și dreptul la libertatea de exprimare și libertatea opiniilor. Citește și: Putin toarnă gaz pe focul crizei ucrainene: ar putea recunoaște independența teritoriilor separatiste din Ucraina. Efectul imediat: conflict armat În urma acestui verdict, Ioan Mircea Ciocotișan nu mai putea ocupa o funcție publică, conform legislației în vigoare din 2010 până în prezent. Cu toate acestea, a continuat să ocupe funcția de șef al Auditului intern la Ministerul Sporturilor. Defapt.ro a solicitat puncte de vedere oficiale atât de la Agenția Națională a Funcționarilor Publici, cât și de la Ministerul Sporturilor în urma refuzului ministrului Eduard Novak de a comenta despre acest subiect. ANFP nu a fost informată de decizia instanței Agenția Națională a Funcționarilor Publici (ANFP) a transmis că nu a fost informată despre acest caz și nu a avut cunoștință despre hotărârea instanței de judecată. Motiv pentru care nu a făcut demersuri pentru a solicita eliberarea din funcție a funcționarului Ioan Mircea Ciocotișan, „cu mențiunea că nu Agenția este cea care avea obligația de a pune în executare hotărârea instanței de judecată, nefiind parte în dosar”. Totodată, ANFP a mai transmis că nu poate aprecia care sunt motivele pentru care nu a fost pusă în executare din anul 2013 hotărârea instanței de judecată, sub aspectul efectelor pe care o astfel de hotărâre judecătorească le produce și cu privire la cariera în funcția publică a unui funcționar public. În plus, ANFP a solicitat un punct de vedere de la Ministerul Sportului cu privire la situația șefului Auditului intern Ioan Mircea Ciocotișan, dar și să facă diligențele necesare pentru a dispune măsurile "legale care se impun, cu informarea corespunzătoare a ANFP, urmând să vă comunicăm ulterior rezultatul demersului întreprins". Securistul Ciocotișan - "Dinu", afară din Sport Ministerul Sporturilor, condus de Eduard Novak, în urma solicitării făcute de către Defapt.ro a transmis următoarele: „Vă aducem la cunoștință faptul că a fost emis Ordinul Ministrului Sportului nr. 86/11.02.2022, în condițiile art. 517 din OUG 57/2019, în baza căruia a încetat raportul de serviciu al domnului Ciocotișan Mircea Ioan”. Ciocotișan, dat afară după dezvăluirea Defapt.ro Contactat anterior de către Defapt.ro și întrebat dacă consideră că ocupă ilegal funcția în urma deciziei definitive, Ioan Mircea Ciocotișan a spus că nu se află în ilegalitate. „Nu consider că ocup funcția ilegal. Care decizie a instanței. Nu a venit nici o decizie de la instanță, așa că ce să punem în aplicare. Urmează să se scrie. Procesul s-a terminat în 2013. Vă spun că nu am primit decizia instanței, dar nici nu am solicitat”.

România, datoare marilor producători de filme (sursa: Facebook/The Protégé)
Investigații

România, datoare marilor producători de filme

România, datoare marilor producători de filme. Ministerul Antreprenoriatului și Turismului, condus de liberalul Daniel Cadariu, trebuie să plătească peste 35 de milioane de euro. Dar și penalități uriașe. Motivul: nu a virat la timp banii pentru producătorii români de film și partenerii lor străini care au filmat în România. Această bombă cu efect întârziat a fost preluată de la Ministerul Economiei. Plățile nu au fost făcute pentru că funcționarii responsabili de schema de ajutor de stat privind sprijinirea industriei cinematografice au invocat mai multe nereguli și o anchetă în curs a procurorilor anticorupție. Peste 20 de milioane de euro din întreaga sumă o are de încasat compania britanică Ingenious Media, unul dintre cei mai mari finanțatori din industria filmului. Pe lista filmelor pentru care statul român este dator se află "The Protégé" ("Codul Asasinului" - n.r.). Producția este regizată de Martin Campbell și îl are în distribuție pe Samuel L. Jackson. România, datoare marilor producători de filme În 2018, Guvernul Dăncilă a emis o Hotărâre de Guvern prin care instituia o schemă de ajutor de stat privind sprijinirea industriei cinematografice. Valoarea: 50 de milioane de euro anual. Această HG spunea că producătorii români de film și partenerii străini care produceau pelicule în România urma să primească înapoi o parte din cheltuieli. Mai precis, 35% din suma cheltuită cu achiziția, închirierea, fabricarea de bunuri și servicii necesare pentru producția de film. În plus, mai primeau un procentaj de 10%, dacă era promovată România prin respectivele producții. Citește și: Bode: „Granițele noastre sunt sigure”. În 2021, avioane cu țigări de contrabandă au aterizat în România fără să fie oprite Ministerul Economiei a fost desemnat să implementeze și să deruleze această schemă de ajutor de stat. În prima sesiune de depunere a proiectelor aferentă anului 2018, au fost aprobate 26 de cereri. Suma: aproximativ 179 de milioane de lei. Din această sumă s-a plătit doar 2,4 milioane de lei, pentru o singură producție cinematografică. În 2019 au fost aprobate 48 de proiecte, în valoare totală de 202 milioane lei. Au fost depuse 24 de cereri de plată, în cuantum de aproximativ 144 de milioane de lei. Năsui a sesizat DNA pe alt subiect, ministerul a blocat plățile La finalul anului 2020, Claudiu Năsui a preluat mandatul de ministru al Economiei, Antreprenoriatului și Turismului. La scurt timp după preluarea mandatului, a fost depusă o nouă listă cu 30 de producții cinematografice care solicitau banii cuveniți din schema de ajutor de stat. Au fost aprobate 12 filme care urma să fie produse în România. Trei luni mai târziu, în februarie 2021, Năsui a sesizat Direcția Națională Anticorupție. Era vizat programul prin care urma să fie acordate granturi nerambursabile în valoare de 550 de milioane de euro din fonduri europene firmelor care aveau nevoie de investiții în perioada pandemiei. Printre documentele ridicate de anchetatori, au fost și cele aferentei schemei de ajutor de stat privind sprijinirea industriei cinematografice. Din acest motiv, Ministerul Economiei a blocat acordarea ajutoarelor de stat. Dar banii fuseseră prevăzuți în bugetul pe anul 2021. Proteste și negocieri inutile. Neoficial, DNA e de vină Blocarea plăților a făcut ca Alianța Producătorilor de Film, condusă de Iuliana Tarnovețchi, să organizeze un protest. Apoi au avut loc mai multe întâlniri la sediul Ministerului Economiei. Funcționarii responsabili de schema de ajutor de stat au invocat, neoficial, blocarea banilor din cauza anchetei Direcției Naționale Anticorupție, conform unor surse care au participat la discuții. Contactată de către Defapt.ro, Iuliana Tarnovețchi, a explicat mecanismul plăților. Astfel, firmele care produc filme vin în România, semnează o cerere de finanțare, apoi încep să cheltuiască banii pe care ei îi au pentru producția cinematografică. Ulterior, pe baza unui audit, cer înapoi o parte din banii cheltuiți, conform legii. "Noi cheltuim bani în România, în baza contractului de finanțare. După ce se termină auditul final al filmului, se returnează înapoi suma de bani eligibilă", a spus Iuliana Tarnovețchi. DNA: Nu am cerut suspendarea plăților Direcția Națională Anticorupție a transmis oficial că nu poate furniza nici un fel de informații "despre existența sau inexistența vreunei cauze" care să privească schema de ajutor de stat privind sprijinirea industriei cinematografice. În același timp, în răspunsul oficial, se menționează că "DNA nu a solicitat, în vreo împrejurare, suspendarea plăților aferente Schemei de ajutor de stat privind sprijinirea industriei cinematografice". DNA nu are nici o responsabilitatepentru datoriile Ministerului Economiei (sursa: defapt.ro) Iuliana Tarnovețchi a explicat că nu știe nimeni care e ancheta DNA. "Au invocat nereguli. Acolo au fost niște chestii de neasumare și cel mai simplu este ca hoțul să strige . Nu am fost contactați sau întrebați sau ceva în nici o anchetă a DNA. Să sperăm că vor clarifica ceea ce consideră că este în neregulă, dar dacă există dorință aceste lucruri se pot rezolva în trei zile", a mai spus Iuliana Tarnovețchi. Tarnovețchi: "Nu au competența necesară să administreze această schemă" Între timp, Ministerul Economiei a fost reorganizat. Astfel, s-a născut Ministerul Antreprenoriatului și Turismului. Noul minister a preluat și schema de ajutor de stat pentru industria cinematografică. Deci și datoriile pe care le avea Ministerul Economiei față de companiile producătoare de film cărora li s-au aprobat cererile de finanțare. Datorii în jur de 35 de milioane de euro. Dar noul minister nu a prevăzut bani în buget pentru această schemă. Iuliana Tarnovețchi a spus că banii nu s-au dat pentru că la nivelul ministerului nu s-a implementat o procedură de plată: "Și pentru că nu au analizat nici un dosar până la această oră. Ei invocă niște nereguli pe care doar ei le știu. Nouă nu ne-au fost comunicate. Din punctul nostru de vedere, în toți acești doi ani de zile, pentru că s-au schimbat guvernele, noi nu am fost o prioritate. Nu au competența necesară să administreze această schemă, nici nu cred că și-au dorit. Comunicare a fost spre zero. Nu au răspuns solicitărilor noastre decât foarte târziu sau deloc. Nu au prevăzut bani în buget pe anul 2022. Toate sunt cu ". Ministrul Antreprenoriatului și Turismului, liberalul Daniel Cadariu, nu a răspuns pentru a prezenta punctul de vedere al instituției pe care o conduce. Ce producții internaționale s-au filmat în România Compania britanică Ingenious Media a finanțat mai multe filme produse în România, motiv pentru care are de primit peste 20 de milioane de euro de la ministerul condus de Daniel Cadariu. De exemplu, pentru filmul "The Protégé" ("Codul Asasinului" - n.r.), regizat de Martin Campbell, are de primit în jur de șapte milioane de euro. Rolul principal din acest film îl are actorul american Samuel L. Jackson. Pentru o altă producție filmată în România, "Voyagers", trebuie să plătească aproximativ șase milioane de euro. Pe lista proiectelor de filme care au fost aprobate de Ministerul Economiei, respective actual Minister al Antreprenoriatului și Turismului, se mai află "Ro-mania", "Broken", "The Mask" sau "Django".

PNL la CNAS: subordonatul lui Duță (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

PNL la CNAS: subordonatul lui Duță

PNL la CNAS: subordonatul lui Duță. Medicul Dorin Ionescu de la Spitalul Universitar de Urgență București este principalul nume vehiculat pentru a prelua șefia Casei Naționale de Asigurări de Sănătătate (CNAS). În prezent, funcția de președinte interimar al CNAS este deținută de Adela Cojan, vicepreședintele instituției. PNL la CNAS: subordonatul lui Duță Dorin Ionescu a mai deținut funcția de director general al CNAS în mandatul de președinte al pedelistului Lucian Duță. Acesta din urmă a fost condamnat la șase ani de închisoare cu executare pentru că ar fi luat mită pentru implementarea cardului de sănătate. Funcția de președinte al CNAS a rămas vacantă din toamna anului trecut. Atunci, Adrian Gheorghe, numit de USR, a fost revocat din funcție de liberalul Florin Cîțu, premierul de atunci al României. Atribuțiile de președinte au fost preluate de vicepreședintele Adela Cojan. Între timp, la șefia ministerului Sănătății a fost numit pesedistul Alexandru Rafila. Funcția de președinte al CNAS a revenit liberalilor. Propunerea PNL pentru această funcție este medicul Dorin Ionescu, de la Spitalul Universitar București. Contactat de către Defapt.ro, medicul Dorin Ionescu a declarat că nu știe dacă va fi numit: "Nu cunosc acest lucru. Am auzit și eu această informație. Nu vă dau nici un răspuns." Liberalul Rareș Bogdan, asociat cu această numire, a spus pentru Defapt.ro că nu îl cunoaște pe medicul Dorin Ionescu: „Nu este zona mea, nu mă pricep deloc și nu îmi permit să fac recomenadări!”. Subaltern al lui Duță la CNAS Medicul Dorin Ionescu a absolvit Universitatea de Medicină și Farmacie Carol Davila în 1990. La scurt timp după, a ajuns preparator universitar la Universitatea de Medicină. În 1995 s-a angajat la Spitalul Universitar de Urgență București ca medic specialist pe medicină internă și nefrologie. Citește și: 416.395 de convorbiri interceptate în dosare penale în 2021, fără cele de la Parchetul General, DIICOT și DNA După aproape zece ani de activitate, Dorin Ionescu a fost numit director medical al Spitalului Universitar. A stat pe funcție până în anul 2006. Apoi s-a ocupat de coordonarea Compartimentului de Nefrologie, centrului de hemodializă și PNS dializă. În perioada 2010 - 2012, în timpul guvernării PDL, medicul Dorin Ionescu a deținut funcția de director general al Casei Naționale de Asigurăr de Sănătate. Șeful său direct a fost atunci a fost controversatul Lucian Duță, în calitate de președinte al CNAS. Lucian Duță, condamnat în primă instanță pentru mită Procurorii DNA l-au trimis în judecată pe Lucian Duță. Acuzația: în perioada 2010-2012, ar fi primit 6,3 milioane de euro de la reprezentanții firmelor HP România și Siveco România. Adică de la Radu Enache și Irina Socol. Cele două firme implementau proiectul Cardului Național de Sănătate, în valoare de 18 milioane de euro. Tribunalul București l-a condamnat în primă instanță pe Lucian Duță la șase ani de închisoare cu executare pentru luare de mită. Dosarul se află în prezent la Curtea de Apel București.

Șeful Aviației Civile confirmă dezvăluirile Defapt.ro (sursa: bogart.ro)
Investigații

Șeful Aviației Civile confirmă dezvăluirile Defapt.ro

Șeful Aviației Civile confirmă dezvăluirile Defapt.ro. În urma publicării investigațiilor Defapt.ro, directorul Autorității Aeronautice Civile din România (AACR), Nicolae Stoica, a făcut două lucruri. Primul: i-a trimis un e-mail consilierului de etică al instituției, încercând să justifice cei 5.000 de euro luați împrumut de la un fost subaltern. Căruia îi semnase detașarea la Agenția Europeană de Siguranță a Aviației (EASA). Al doilea: a cerut o întâlnire cu autorul dezvăluirilor din Defapt.ro. Întâlnire în care a spus că este membru PNL, dar că are și o relație aparte cu senatorul USR Marius Bodea. Cu acesta din urmă, fost liberal, Stoica are discuții personale. Stoica a cerut 5.000 de euro din diurna de 49.000 de euro Nicolae Stoica a condus Centrul de Investigații și Analiză pentru Siguranța Aviației Civile (CIAS) în perioada 2012-2018. Ulterior, centrul a fost transformat în autoritate. În ianuarie 2015, Nicolae Stoica l-a detașat, în numele CIAS, pe Ionuț Florian la Agenția Europeană de Siguranță a Aviației (EASA). Florian îi era atunci subaltern și prieten lui Stoica. Diurna anuală a lui Florian la EASA era de 49.000 de euro. În România, Florian primea și 75% din salariul pe care îl primea la CIAS. După ce a încasat primele două diurne, adică în jur de 8.000 de euro, directorul Nicolae Stoica i-a cerut împrumut o sumă de 5.000 de euro pentru a-și cumpăra o mașină. Citește și: EXCLUSIV Cum se trafichează posturile în aviație: ești detașat în străinătate, dai „cu împrumut” 5.000 de euro șefului. Cazul Stoica (CIAS/AACR) Stoica a primit inițial o sumă de 3.000 de euro numerar. În parcarea de la Terminalul Sosiri Internaționale din incinta Aeroportului Internațional „Henri Coandă”. Încă o mie de euro a primit-o în contul soției sale. Diferența urma să o primească după ce Ionuț Florian ar fi încasat o nouă diurnă lunară. Banii trebuia să îi restituie într-o perioadă de trei luni de la încasarea împrumutului. Dar directorul Stoica a "uitat" să înapoieze banii. Toate aceste detalii apar în documente depuse și asumate de Ionuț Daniel Florian la instanță, într-un dosar de contestare a unei decizii de încetare a unei detașări. Șeful Aviației Civile confirmă dezvăluirile Defapt.ro În urma acestor dezvăluiri, directorul Nicolae Stoica, actual șef al AACR, a transmis un e-mail către consilierul de etică al Autorității. "Vă rog să constatați că împotriva mea se duce o campanie concentrată de denigrare, repornită din data de 7 februarie 2022, dată la care a rămas în pronunțare dosarul de concediere a domnului Grosu", puncta Nicolae Stoica. "Suma împrumutată de la un prieten la data respectivă am solicitat-o prin transfer bancar, însă domnul Florian a virat doar 1.000 de euro prin transfer și restul mi i-a dat fizic. Toată această sumă i-am returnat-o prin transfer bancar cu mult înainte de a-l chema de la EASA. Conform prevederilor legale, în declarația de avere se trec sume mai mari de 5.000 de euro, suma împrumutată de mine fiind de sub 4.000 de euro. Am încercat să fac această tranzacție în totalitate prin transfer bancar, pentru ca împrumutul să fie transparent și să nu lase loc de interpretări", a scris în e-mail Nicolae Stoica. Tot în e-mail a încercat să justifice și faptul că i-a solicitat lui Ionuț Daniel Florian să renunțe la funcția de șef biroul ECCAIRS din CIAS. Stoica a vorbit în mesaj și de motivele pentru care a pus presiune pe investigatorii accidentului aviatic din Apuseni. Stoica nu poate proba returnarea banilor După ce a trimis e-mailul, directorul Nicolae Stoica a solicitat o întâlnire cu autorul dezvăluirilor publicate de către Defapt.ro. Pentru a lămuri lucrurile. Autoritatea Aeronuatică Civilă Română își are sediul într-o clădire cu geamuri fumurii din aproprierea aeroportului Băneasa. De acolo conduce Nicolae Stoica destinele aviației civile românești. Îmbrăcat la costum, cu alură de fotbalist, părea că aduce un pic cu Cristiano Ronaldo, celebrul atacant de la Manchester United. Încă de la începutul discuției, a ținut morțiș să precizeze că în scurt timp o să devenim prieteni. Apoi a explicat că banii luați împrumut de la fostul său subaltern, Ionuț Daniel Florian, recent revocat din funcția de șef al Autorității de Investigații și Analiză pentru Siguranța Aviație Civile, i-a returnat integral în octombrie 2017, cu aproape două luni înainte să îi revoce detașarea. Ba chiar a susținut că are dovada transferului salvată în telefonul mobil. Când i s-a cerut să arate documentul, Nicolae Stoica a început să o caute agitat în telefon. Nu a găsit documentul, dar a promis că o să îl caute mai bine. Întrebat de ce Ionuț Daniel Florian s-a plâns instanței că nu și-a primit banii înapoi, Nicolae Stoica a invocat răzbunarea pentru că l-a revocat din funcție. Apoi a spus că nu știe care sunt motivele lui care Ionuț Daniel Florian: "El a mințit instanța. Sigur i-am dat banii înapoi prin transfer bancar." Sancționat pentru că venea prea devreme la muncă Stoica a vorbit și despre presiunile făcute asupra investigatorilor, menționate judecătorilor de către Ionuț Daniel Florian. Șeful AACR susține că pe unul dintre foștii lui subalterni de la CIAS, Ciprian Laurențiu Drumea, l-a sancționat pentru că venea la muncă mai devreme cu aproximativ o oră. "Venea cu o oră mai devreme și aveam suspiciuni că copia ilegal documente”, a spus directorul Stoica. Întrebat dacă are vreo dovadă în acest sens, Stoica a spus că nu. Avea doar suspiciuni. Contactat de către Defapt.ro, Ciprian Laurențiu Drumea nu a vrut să comenteze deocamdată. Șeful AACR contrazice CSAT, SRI, MT și DNSC Discuția a ajuns și la desființarea ilegală a structurii de securitate cibernetică din AACR. Directorul Nicolae Stoica susține că a desființat structura de securitate cibernetică pentru că instituția pe care o conduce nu are atribuții în acest sens. Culmea, patru instituții îl contrazic: Consiliul Suprem de Apărare al Țării, Serviciul Român de Informații, Ministerul Transporturilor și Directoratul Național de Securitate Cibernetică. Decizia înființării structurii de securitate cibernetică "CERT-AV-RO" a fost luată în vara anului 2017 pentru ca AACR să respecte Anexa 17 la Convenția de la Chicago, Directiva UE nr. 2016/1148 și Planul Național de Securitate Aeronautică. Citește și: Ministrul Grindeanu l-a păstrat în funcție pe Nicolae Stoica, „groparul” securității cibernetice a aviației civile Serviciul Român de Informații susține oficial că CERT-AV-RO a reprezentat prima structură de tip CERT din aviația civilă internațională, recunoscută și certificată internațional, fiind prima entitate din România care a obținut certificarea "Authorized to use CERT" oferită de Carnegie Mellon University din SUA. "Prin competenţele şi capabilităţile dobândite încă de la înfiinţare, CERT-AV-RO a reprezentat o structură recunoscută la nivel internaţional, cooperând în acest sens cu instituţii de renume din domeniul securităţii aviaţiei civile", menționează SRI. Șeful Aviației Civile confirmă dezvăluirile Defapt.ro Pentru a minimaliza importanța acestei structuri de securitate cibernetică, directorul Nicolae Stoica a spus că "s-au plătit bani la o universitate din SUA pentru a folosi numele". Întrebat câți bani s-au plătit și cui, Nicolae Stoica a spus că nu știe. Dar că are el informații sigure. "Au plătit bani unei universități, dar nu am găsit documente", a încheiat subiectul Nicolae Stoica. SRI susține că decizia lui Stoica potențează "riscul de materializare a unor atacuri cibernetice, atât la nivelul infrastructurilor cibernetice ale AACR cât și la nivelul întregului sector aviație civilă precum şi să vulnerabilizeze activitatea sectorul aviatic civil la nivel național”. Răspunsul lui Stoica: "Securitatea cibernetică are un rol foarte important în aviația civilă." Cu toate acestea Nicoale Stoica se consideră un specialist în investigarea accidentelor aviatice. Întrebat la ce anchete a participat sau a coordonat, el a spus că a fost implicat în "ancheta legată de accidentul aviatic de la Vaideeni, Vâlcea". Dar, din păcate, nu ar mai fi apucat să finalizeze investigația și nici nu și-a mai adus aminte de alte investigații. Florian: "Am considerat atunci că totul este o răzbunare" Ionuț Daniel Florian ne-a cerut inițial să vorbim cu un anume "Dobre" în legătură cu banii pe care i-a dat lui Nicolae Stoica. După apariția articolului, Florian a transmis un punct de vedere în care a precizat că "acțiunea în instanță despre care ați scris în articol a fost depusă pentru că nu am înțeles cu exactitate de ce voia fostul director al CIAS, domnul Nicolae Stoica să renunț la calitatea de șef birou în cadrul instituției. Ulterior, pentru că am refuzat, iar postul era blocat deși eu eram detașat la EASA, domnul Nicolae Stoica a decis să mă recheme în țară pe funcția la care am refuzat să renunț. Pentru că am considerat atunci că totul este o răzbunare, am decis inițial să depun o acțiune în instanță, pe care am și retras-o după ce am înțeles că CIAS avea nevoie de un om pentru postul care era neocupat, dar blocat ca urmare a detașării mele." "În ce privește suma de bani împrumutată, precizez că nu am de ce să dau explicații pentru împrumuturile acordate în nume personal atâta vreme cât nu este vorba despre o sumă pe care ar trebui să o menționez în declarația de avere. De asemenea, subliniez faptul că domnul Nicolae Stoica nu a condiționat în niciun moment retragerea sau prelungirea detașării mele la EASA de vreun împrumut sau de orice alt aspect personal, ci doar de competențele profesionale", a mai precizat Ionuț Daniel Florian. Misterul banilor: au mai fost înapoiați au ba? Ionuț Daniel Florian nu a spus dacă și-a primit banii înapoi. Nu a vrut să spună nici cine este "Dobre" la care a făcut referire inițial. Și nici de ce le-a spus judecătorilor că îi este teamă de directorul Nicolae Stoica. Mai mult, Ionuț Daniel Florian neagă chiar și ordinul emis de ministrul Sorin Grindeanu prin care a fost revocat din funcție: "Nu. Nu știu de unde aveți această informație." Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a emis Ordinul 99 din data de 1.02.2022 prin care l-a revocat din funcție de Ionuț Daniel Florian din funcția de director general al Autorității de Investigații și Analiză pentru Siguranța Aviației Civile. Tot prin același ordin, ministrul Sorin Grindeanu l-a revocat și din funcția de președinte al Consiliului de Administrație al Autorității de Investigații și Analiză pentru Siguranța Aviației Civile. Prunariu, consilierul de etică de la AACR Profesia de consilier de etică a apărut în legislația românească în anul 2007, după ce România a intrat în Uniunea Europeană. Conform legii nr. 50/2007, fiecare instituţie publică trebuie să desemneze în cadrul departamentelor de resurse umane un funcţionar public care să se ocupe de consiliere etică şi monitorizarea respectării normelor de conduită. Această lege a completat Codul de conduită al funcționarilor publici prevăzut în Legea 7 din 2004. Ulterior, consilierul de etică a fost introdus și în Codul Administrativ. În ianuarie 2022, președintele Agenției Naționale a Funcționarilor Publici, Felix Cozma, a emis Ordinul 26 prin care a fost aprobată metodologia de completare și transmitere a informațiilor privind implementarea principiilor aplicabile conduitei funcționarilor publici și a normelor/standardelor de conduită a funcționarilor publici, precum și a procedurilor administrative-disciplinare aplicabile funcționarilor publici în cadrul autorităților și instituțiilor publice. Rolul consilierului de etică este de a supraveghea respectarea și monitorizarea principiilor și normelor de conduită a funcționarilor. În cazul AACR, Daniel Prunariu, în calitate de consilier de etică, monitorizează modul de aplicare și respectarea principiilor și normelor de conduită de către angajații autorității și întocmește rapoarte și analize cu privire la acestea. Totodată, "organizează sesiuni de informare a angajaților AACR cu privire la normele de etică, modificări ale cadrului normativ în domeniul eticii și integrității sau care instituie obligații pentru AACR pentru respectarea drepturilor cetățenilor în relația cu AACR."

Cum se trafichează posturile în aviație (sursa: Facebook/AACR)
Investigații

Cum se trafichează posturile în aviație

Cum se trafichează posturile în aviație: pe "împrumuturi". Ionuț Daniel Florian, șeful Autorității de Investigații și Analiză pentru Siguranța Aviație Civile, a fost revocat din funcție de ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu. Florian susține că l-a împrumutat cu 5.000 de euro pe fostul lui șef, Nicolae Stoica, actualul director al Autorității Aeronautice Civile Române. Cei doi șefi din aviație nu au menționat împrumutul în declarațiile de avere. Florian, la raportarea statisticilor Defapt.ro a obținut mai multe documente depuse de Ionuț Daniel Florian la instanță într-un dosar de contestare a unei decizii de încetare a unei detașări. În acestea, se detaliază cu lux de amănunte posibile nereguli ale lui Nicolae Stoica. Atunci când i s-a cerut să returneze împrumutul, Nicolae Stoica ar fi început să abuzeze de funcția de șef al accidentelor aviatice. Nicolae Stoica, actualul director al Autorității Aeronautice Civile Române, a fost șeful Centrului de Investigații și Analiză pentru Siguranța Aviației Civile (CIAS) din 2012 până în februarie 2018. Între timp, CIAS a fost transformată în autoritate. Citește și: Ministrul Grindeanu l-a păstrat în funcție pe Nicolae Stoica, „groparul” securității cibernetice a aviației civile În 2012, Ionuț Daniel Florian a fost încadrat pe funcția de Inspector de Specialitate, asistent pe analiză. Un an mai târziu, avea să ajungă șef birou ECCAIRS. Se ocupa de preluarea datelor despre incidente și accidente aviatice din România și le raporta la Centrul European de Coordonare pentru Sistemele de Raportare a Accidentelor și Incidentelor Aviatice. Pentru statistică. Cum se trafichează posturile în aviație: pe "împrumuturi" În ianuarie 2015, directorul Nicolae Stoica l-a detașat pe Ionuț Daniel Florian la Agenția Europeană de Siguranță a Aviației (EASA). După ce Florian a încasat primele două salarii de EASA, Nicolae Stoica i-a cerut acestuia, "împrumut", o sumă de 5.000 de euro. O primă tranșă de 3.000 de euro a fost dată pe 1 aprilie 2015. Conform documentelor de la instanță, suma a fost înmânată la aeroport. Astfel, directorul Nicolae Stoica și unul dintre șoferii CIAS, Adrian Dumitru, l-au așteptat pe Ionuț Daniel Florian în parcarea de la Terminalul Sosiri Internaționale din incinta Aeroportului Internațional "Henri Coandă". Acolo s-ar fi dat cei 3.000 de euro. Citește și: PNL a umplut guvernul cu sute de sinecuri. Peste 1.800 de angajări în doi ani, peste o sută în ultimele luni Tot atunci, Florian i-ar fi spus șefului CIAS că urmează să îi mai dea 1.000 de euro prin transfer bancar. Iar diferența, după două săptămâni, când urma să îi intre salariul de la EASA. Nicolae Stoica i-a trimis contul Gabrielei Adriana Stoica, soția lui de atunci, pentru a i se vira mia de euro. Banii au fost virați într-un cont deschis la Deutsche Bank. "Împrumutul" trebuia returnat într-o perioadă de trei luni. Nici unul dintre cei doi nu a menționat împrumuturile în declarațiile de avere, ceea ce este ilegal. Document din procesul Florian vs Stoica (sursa: defapt.ro) Florian ar fi cerut banii înapoi, Stoica nu i-ar fi dat Timpul a trecut, dar Nicolae Stoica nu a returnat "împrumutul". Nici Ionuț Daniel Florian nu și-a cerut banii înapoi. Între timp, Ionuț Daniel Florian i-a cerut lui Nicolae Stoica să-i prelungească detașarea la EASA. Detașare care a fost prelungită succesiv până în ianuarie 2019. Ionuț Daniel Florian susține că, în vara anului 2016, după ce i se aprobase prima prelungire a detașării, i-ar fi cerut lui Stoica să îi returneze banii. "Reclamantul (Ionuț Daniel Florian – n.r.) a considerat până în decembrie 2016 că banii au fost dați împrumut și nicidecum altceva", se arată în documentele de la instanță. Nu a primit nici un ban înapoi, însă susține că i-a fost frică ca nu cumva Stoica să se răzbune pe el. "Teama aceasta provenea de la faptul că Directorul General al CIAS, în toate discuțiile avute cu reclamantul, nu discuta decât de planuri de răzbunare împotriva unor angajați ai CIAS care, în opinia Directorului General al CIAS erau împotriva sa, deoarece puneau la îndoială unele decizii pe care acesta le lua. Reclamantul a solicitat returnarea împrumutului în vara anului 2016. La finalul acelui an, Ionuț Daniel Florian și-a dat seama că nu își va mai primi banii înapoi, întrucât Nicolae Stoica a început să aibă o atitudine ostilă față de creditor", se menționează într-o contestație. Încetarea detașării a dus la proces Nicolae Stoica, în calitatea sa de șef al CIAS, a decis în decembrie 2017 să-i înceteze detașarea lui Ionuț Daniel Florian la EASA, deși acesta din urmă avea mandat până în ianuarie 2019. Florian a contestat decizia de încetare a detașării la instanță. În documentele depuse pentru judecată, Florian a livrat o întreagă spovedanie. Din hârtii rezultă că Ionuț Daniel Florian a primit un e-mail de la Ștefan Ioan, angajat la resurse umane CIAS, prin care i se solicita să renunțe la funcția de șef birou ECCAIRS în cadrul Serviciului Analiză și Reglementări pentru a ocupa funcția de inspector aeronautic. Astfel, susține Florian, trebuia să îi facă loc lui Dragoș Bujoreanu, care ocupa funcția temporar pe perioada detașării lui Daniel. Dar Ionuț Daniel Florian nu a vrut să renunțe la funcția din care a fost detașat pe o perioadă de timp determinată. Prin urmare, directorul Nicolae Stoica l-ar fi obligat pe unul dintre angajați, respectiv pe Ștefan Martinescu, să îl recheme înapoi la CIAS. Presiuni asupra investigatorului din cazul Apuseni? Tot din spovedania lui Florian mai aflăm că investigatorul Sorin Cimpoeru, cel care conducea investigația în cazul accidentului aviatic din Apuseni în urma căruia și-au pierdut viața pilotul Adrian Iovan și tânăra Aura Ion, a fost supus la presiuni de către Nicolae Stoica. Cimpoeru nu ar fi fost de acord cu măsurile pe care directorul Nicolae Stoica le considera "necesare". Nicolae Stoica justifica presiunile prin faptul că Ministerul Transporturilor cerea informații cu privire la anchetă. Directorul general al CIAS făcea toate aceste presiuni "pentru a se face remarcat, desconsiderând interesul primordial al unei investigații care este acela de a identifica cauzele și a emite recomandări mitigarea lor", a spus Florian în fața judecătorilor. Document din procesul Florian vs Stoica (sursa: defapt.ro) Plângere retrasă, funcție nouă de conducere Cu toate acestea, Ionuț Daniel Florian și-a retras cerea din instanță, iar ulterior a ajuns șeful Autorității de Investigații și Analiză pentru Siguranța Aviație Civile. Întrebat de către Defapt.ro care au fost motivele pentru care i-a dat cei 5.000 de euro lui Nicolae Stoica, Florian Ionuț Daniel a spus: "Nu pot acuma să discut. Mai bine îl întrebați pe Dobre (persoană neidentificată - n.r.). Mulțumesc!" Contactat de către Defapt.ro, Nicolae Stoica a declarat că a solicitat împrumutul pentru motive personale: "Suma a fost de 3.998 euro și a fost returnată prin transfer bancar. Nu știu de existența vreunei plângeri depuse de domnul Florian."

Grindeanu îl protejează pe "groparul" Stoica de la AACR (sursa: Facebook/Sorin Grindeanu)
Investigații

Grindeanu îl protejează pe "groparul" Stoica

Grindeanu îl protejează pe "groparul" Stoica. Este vorba de Nicolae Stoica, directorul Autorității Aeronautice Civile Române, care a lăsat aviația civilă fără apărare în fața atacurilor cibernetice. Drept recompensă, actualul ministru al Transporturilor, Sorin Grindeanu, i-a prelungit mandatul de conducere. Culmea, instituții ale statului român în frunte cu Consiliul Suprem de Apărare a Țării, Serviciul Român de Informații, CERT-RO și Ministerul Transporturilor asistă impasibile la dezastrul din aviația civilă. Grindeanu îl protejează pe "groparul" Stoica, omul lui Bode, promovat de Drulă În cursul anului 2020, ministrul Transporturilor al momentului, Lucian Bode, actual ministru de Interne, l-a numit pe Nicolae Stoica, director operațiuni la Compania Națională Aeroporturi București, în Consiliul de Administrație al Autorității Aeronautice Civile din România. Ulterior, în ianuarie 2021, Consiliul de Administrație, controlat de ministrul Cătălin Drulă, a decis ca Nicolae Stoica să ocupe funcția de director general interimar al Autorității. Citește și: Viitorul președinte de onoare al AUR, Călin Georgescu, atacă scutul de la Deveselu și-i ridică ode lui Putin De atunci mandatele de director interimar au fost prelungite unul după altul. În ianuarie 2021, Consiliul de Administrație al AACR, controlat Sorin Grindeanu în calitate de ministru al Transporturilor, i-a prelungit mandatul de conducere cu încă patru luni. Stoica a redus costurile, dar și securitatea cibernetică Nicolae Stoica, în calitatea sa de director interimar, a întocmit un raport în primăvara anului trecut prin care a decis desființarea Compartimentului de Securitate Cibernetică, din cadrul Biroului Administrativ, pentru a reduce costurile. Totodată, a decis și concedierea celor trei specialiști care răspundeau de securitatea cibernetică în domeniul aviației civile. Prin concedierea celor trei angajați AACR ar fi făcut economii anuale de aproximativ 507.000 lei. Directorul Nicolae Stoica susține oficial că „structura de securitate cibernetică din cadrul direcției de securitate a fost desființată începând cu 1 martie (2021 – n.r.), întrucât AACR nu deține atribuții legale în domeniul securității cibernetice, altele decât activitățile desfășurate de către auditorii de securitate”. Până și Transporturile îl contrazic pe Stoica Cum nu se poate mai fals. Patru instituții cheie ale statului român în contrazic: Consiliul Suprem de Apărare al Țării, Serviciul Român de Informații, Centrul Național de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică CERT-RO, chiar și Ministerul Transporturilor, în subordinea căruia se află chiar Autoritatea Aeronautică Civilă Română. De exemplu, Consiliul Suprem de Apărare a Țării, condus de președintele Klaus Iohannis, susține că măsura luată de Nicolae Stoica ar putea să "potențeze riscul de materializarea a unor atacuri cibernetice". Direcția de Transport Aerian din cadrul Ministerului Transporturilor, condusă de directorul Mihail Ionescu, consideră că AACR este "entitate responsabilă cu coordonarea și monitorizarea implementării măsurilor de protecție împotriva amenințărilor cibernetice a sistemelor informatice de aviație civilă". Direcția Transport Aerian una spune, alta fumează Cu toate acestea, directorul Mihail Ionescu îl protejează direct pe Nicolae Stoica. Adică nu a făcut demersurile necesare pentru a efectua un control cu privire la desființarea ilegală a structurii de securitate cibernetică. Contactat de către Defapt.ro, directorul Mihail Ionescu a refuzat dialogul. "Nu sunt abilitat să dau interviuri prin telefon. Nu știu de unde ați făcut rost de numărul meu de telefon, avem niște regulamente în acest sens. Vă rog să vă adresați ministerului.", a spus Ionescu Întrebat care sunt motivele pentru care îl protejează pe Nicolae Stoica, directorul Mihail Ionescu nu a vrut să comenteze. Nicolae Stoica a fost protejat și în trecut, deși performanțele sale au lăsat de dorit. De exemplu, Stoica ocupa în anul 2020 funcția de director Operațuni pe Aeroportul Internațional "Henri Coandă". Atunci, în urma unui control al AACR, au fost constatate mai multe nereguli la direcția pe care o conducea. Comisia de inspecție a AACR a recomandat Companiei Naționale Aeroporturi București, cea care răspunde de aeroport, să îl "reinstruiască" pe managerul operațional Nicolae Stoica.

Securistul Ciocotișan, ilegal la șefia Sportului. Ministrul Novak nu face nimic (sursa: Facebook/Eduard Novak)
Investigații

Securistul Ciocotișan, ilegal la șefia Sportului

Securistul Ciocotișan, ilegal la șefia Sportului. Ioan Mircea Ciocotișan, șeful auditului intern din Ministerul Sportului, a fost declarat colaborator al Securității în urmă cu zece ani. Definitiv. Securistul Ciocotișan, ilegal la șefia Sportului Dar a fost protejat și păstrat pe funcție de toți demnitarii care s-au aflat la conducerea ministerului. Inclusiv de actualul ministru al Sportului, Eduard Novak, care i-a fost șef în două mandate. Fost rugbist la Știința Cemin Baia Mare, Ioan Mircea Ciocotișan a fost racolat pentru a-i "turna" pe cei care voiau să fugă din România. A dat note informative și despre antrenorul său, o traducătoare care coresponda cu un olandez și o contabilă de la un oficiu de pensii. Securitatea scria despre Ciocotișan că a fost plătit pentru notele informative, dar "a dovedit însă loialitate față de organele noastre, seriozitate și interes de colaborare". Judecătorii de la Curtea de Apel București au reținut că informațiile furnizate Securității de Ioan Mircea Ciocotișan au îngrădit dreptul la viață al persoanelor "turnate", dar și dreptul la libertatea de exprimare și libertatea opiniilor. Sursa "Dinu", racolată în '84. Și-a turnat antrenorul Ioan Mircea Ciocotișan a fost racolat de Inspectoratul Județean de Securitate Maramureș în anul 1984, sub numele de cod "Dinu". Documentele de la Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității arată că a fost recrutat pentru a turna "persoanele cu intenții de trecere frauduloasă a frontierei de stat sau de rămânere ilegală în străinătate". Pe atunci. era angajat ca muncitor la Complexul Economic Carpați Baia Mare, dar și rugbist la Știința Cemin Baia Mare. Citește și: Senatoarea PNL Alina Gorghiu a încălcat legea făcând reclamă unor ceaiuri de slăbit. Care sunt sancțiunile Printre primele note informative scrise de sursa "Dinu" a fost despre propriul său antrenor: "acasă la numitul Tirnmiacev se pot găsi lucruri ce nu se găseau la noi, blugi, cafea, țigări". O altă delațiune a fost despre un anume Buru Grațian. Despre acesta scria: "în legătură cu Buru Grațian, vă informez că făcând rugby în cadrul Asociației Știința CEMIN Baia Mare, deseori ne-am întâlnit fără să ne cunoaștem personal. L-am văzut de mai multe ori în compania lui Vlădescu Aurel, care acum este în detenție pentru săvârșirea infracțiunii de viol și tâlhărie. După părerea mea, acești oameni sunt de ultima speță și cred că Grațian colindă toate localurile". Traducătoarea care coresponda cu olandezul Pe 30 martie 1985, Ioan Mircea Ciocotișan scria o notă informativă despre traducătoarea de la Faimar Baia Mare. "Sursa vă informează în legătură cu numita M.L. angajată la FAIMAR Baia Mare. În virtutea funcției de traducătoare, vine în contact cu cetățeni străini. Sursa cunoaște însă că în afara cadrului legal întreține relații și cu alți cetățeni din exterior, cum ar fi: G., M., încă unul din Olanda, cu care corespondează. Se pare că nu este singura care face acest lucru, pentru că în gașca lor sunt incluse câteva fete pe care le știu numai după numele mic /…/ și care au un loc de întâlnire pe care de asemenea nu-l cunosc deocamdată." Contabila, Ardealul, maghiarii și americanii O altă "victimă" a șefului din Ministerul Sportului a fost o contabilă de la Oficiul de Pensii al Cooperativei Agricole de Producție (CAP). În clădirea Uniunii Tineretului Comunist (UTC), la parter, femeia "afirmă în prezența colegilor unele teze necorespunzătoare în legătură cu istoria poporului român, rezultând că nutrește sentimente puternice ale naționalismului maghiar. Astfel în urmă cu o săptămână s-a exprimat față de H. – șeful oficiului (român), L - inspector și alții, în felul următor: cea în cauză, în cercuri restrânse, discută numai în limba maghiară și afirmă că ungurii nu mai au drepturi în România întrucât se desființează școlile în limba maghiară. Este ascultătoare a Europei Libere, întrucât a afirmat că a ascultat o emisiune în care și americanii susțin necesitatea scrierii unei istorii noi a Ardealului, ceea ce în concepția ei aprobă recenta istorie editată de Academia Ungară." Ofițerii de Securitate: "aport satisfăcător" Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) a decis în anul 2010 că Ioan Mircea Ciocotișan a fost colaborator al Securității. Decizia a fost contestată la instanță. În mai 2013, judecătorii de la Curtea de Apel București au decis că Ioan Mircea Ciocotișan a fost colaborator al Securității. Conform sentinței civile nr. 1.716, judecătorii au reținut că activitatea lui Ioan Mircea Ciocotișan de a furniza informații Securității a fost apreciată pozitiv de ofițeri. "De la ultima analiză până în prezent, sursa a avut un aport satisfăcător în culegerea și furnizarea de informații de interes operativ exploatate în D.U.I. și pe alte linii de muncă, un caz fiind finalizat prin avertizare (…). A dovedit însă loialitate față de organele noastre, seriozitate și interes de colaborare. A fost cointeresat material prin efectuarea unor servicii respectiv rezolvarea unor probleme personale și interes în colaborare." Ciocotișan s-a apărat susținând că nu e "Dinu" Judecătorii au mai reținut că Ciocotișan "a furnizat informații despre o persoană care avea intenția de a pleca în străinătate". În urma analizei notelor informative, judecătorii au concluzionat că informațiile furnizate de Ioan Mircea Ciocotișan "au vizat îngrădirea dreptului la viață privată prevăzut de art. 17 din Pactul Internațional cu privire la Drepturile Civile și Politice și, respectiv, dreptul la libertatea de exprimare și libertatea opiniilor prevăzut de art. 28 din Constituția României din 1965 coroborat cu art. 19 din Pactul Internațional cu privire la Drepturile Civile și Politice". Ioan Mircea Ciocotișan a susținut în fața instanței că CNSAS face o confuzie între persoana sa și sursa "Dinu". El a susținut că nu a avut nici o legătură cu Securitatea, iar semnătura de pe Notele Informative nu este a sa. Instanța a încuviințat proba grafoscopică pentru a se stabili dacă a semnat angajamentele. Conform Raportului de expertiză criminalistică, angajamentul, nota de relații și notele informative ale sursei "Dinu" îi aparțin lui Ioan Mircea Ciocotișan. În raport, însă, se menționează că nu se poate stabili dacă semnătura aflată pe angajament aparține acestuia. Decizia Curții de Apel București a fost contestată la Înalta Curte de Casație și Justiție. Magistrații de la Curtea Supremă au menținut soluția pronunțată de Curtea de Apel. Ciocotișan: "Care decizie a instanței? Nu a venit" Contactat de către Defapt.ro, Ioan Mircea Ciocotișan a cerut inițial să se întâlnească cu reporterul pentru a explica ce s-a întâmplat, dar pe urmă a refuzat. "Haideți să discutăm toate problemele. Când putem să ne întâlnim să discutăm… nu știu ce să vă zic. Nu s-au făcut demersuri pentru ca să fiu schimbat din funcție. Expertiza, zic eu, este o făcătură", a declarat Ioan Mircea Ciocotișan. Întrebat dacă este de părere că ocupă ilegal funcția în urma deciziei definitive, Ioan Mircea Ciocotișan a spus că nu se află în ilegalitate. "Nu consider că ocup funcția ilegal. Care decizie a instanței? Nu a venit nici o decizie de la instanță, așa că ce să punem în aplicare? Urmează să se scrie. Procesul s-a terminat în 2013. Vă spun că nu am primit decizia instanței, dar nici nu am solicitat." Defapt.ro a încercat să obțină un punct de vedere și de la ministrul Eduard Novak, dar acesta a refuzat să facă orice comentariu, deși a primit întrebările. Securistul Ciocotișan, ilegal la șefia Sportului Constantin Buchet, președintele CNSAS, a spus că în mod normal această problemă trebuia gestionată de Ministerul Sportului. "Acolo e sediul materiei. Noi ținem legătura, îi informăm dacă e o decizie definitivă. E funcționarul lor. Măsurile trebuie să le ia în acord cu Codul Administrativ sau Legea 188/1999 (privind Statutul Funcționarilor Publici - n.r.). Noi ne-am făcut datoria. Nu putem să facem presiuni pentru că nu există Legea Lustrației." Cazemir Benedict Ionescu, membru în colegiul CNSAS, a spus că, potrivit legii, funcționarul public trebuia să fie demis: "Instituția trebuie să facă o acțiune pentru constatarea falsului în declarații pentru că funcționarul a dat o declarație pe propria răspundere că nu a colaborat cu Securitatea." Cătălin Boris Precul, secretarul Colegiului CNSAS, a declarat că "în acest caz, eliberarea din funcție a unui funcționar public aflat în situația prezentată de către dumneavoastră poate fi solicitată de către instituția unde acesta își desfășoară activitatea." Codul Administrativ e clar: "Dinu" trebuie dat afară Conform Codului Administrativ, art. 465, alin (1), lit. k, o persoană nu poate ocupa o funcție publică în situația în care a fost colaborator al Securității. Tot în același act normativ, la art. 517, art. (1), lit. j, se stipulează că raportul de serviciu încetează de drept "ca urmare a constatării faptului că funcția publică a fost ocupată cu nerespectarea dispozițiilor legale de către o persoană care a fost lucrător al sau colaborator al Securității, pe baza hotărârii judecătorești definitive". Astfel, Ministerul Sporturilor are obligația, conform Codului Administrativ, să constate de drept încetarea raportului de serviciu al funcționarului public Ioan Mircea Ciocotișan.

Afacerea corvetelor, o lună de suspans (sursa: Facebook/Naval Group)
Investigații

Afacerea corvetelor, o lună de suspans

Afacerea corvetelor, o lună de suspans. Vasile Dîncu, ministrul Apărării Naționale, susține că asocierea franco - română dintre Naval Group și Șantierul Naval Constanța a solicitat un termen de grație de aproximativ o lună de zile pentru a se decide dacă va semna contractul de 1,2 miliarde de euro pentru construcția a patru corvete militare. Afacerea corvetelor, o lună de suspans Defapt.ro a dezvăluit în exclusivitate că afaceristul Gheorghe Bosânceanu, cel care controlează Șantierul Naval Constanța, a refuzat semnarea contractului. Motivul: divergențe de ordin financiar pe care le are cu partenerul francez. Citește și: EXCLUSIV Achiziția de corvete, blocată de afaceristul Bosânceanu. Franța nu renunță la contractul de 1,2 miliarde euro În cazul în care francezii de la Naval Group vor rata semnarea contractului, va fi o nouă lovitură pentru președintele Emmanuel Macron, aflat în pragul alegerilor prezidențiale. Francezii au mai pierdut un contract, în valoare de 50 de miliarde de euro. Franța urma să livreze 12 submarine cu propulsie convențională. Dar întrega afacere s-a transformat într-un scandal diplomatic pe axa Franța – Australia – Marea Britanie – SUA. Totul, după semnarea pactului AUKUS. Divergențe între Naval Group și SNC În urmă cu aproximativ o săptămână, ministrul Vasile Dîncu declara după întâlnirea cu ministrul francez al Forțelor Armate, Florence Parly, că urmează să fie găsită o "soluție rapidă" pentru finalizarea achiziției de corvete. Anterior, MApN chemase asocierea franco-română să semneze contractul pentru construcția corvetelor. Se întâmpla la jumătatea lunii decembrie a anului trecut. Francezii de la Naval Group aveau mandat să semneze contractul, însă reprezentantul Șantierului Naval Constanța, directorul Radu Rusen, a refuzat să semneze documentele. Motivul: între cele două companii asociate există divergențe cu privirile la anumite riscuri rezultate din derularea contractului, dar și unele de natură financiară. Acum, ministrul Vasile Dîncu a declarat, într-un interviu pentru Europa FM, că semnarea contractului pentru construcția celor patru corvete militare a fost amânată cu aproximativ o lună de zile. „Asocierea dintre Naval Group și șantierul naval Constanța a mai cerut un termen pentru un răspuns final în jur de o lună de zile. Suntem interesați cu toții ca acest contract să se realizeze, este vorba despre înzestrarea importantă pentru Forțele Navale Române. Evident că le dăm voie să negocieze în continuare”, a spus Vasile Dîncu, potrivit Europa FM. Damen așteaptă la cotitură Asocierea franco – română are la dispoziție aproximativ o lună de zile pentru a rezolva divergențele legate de contractul de 1,2 miliarde de euro. În cazul în care Șantierul Naval Constanța va refuza să semneze documentele, Ministerul Apărării Naționale este obligat să atribuie contractul ofertantului clasat pe locul al doilea. Deci companiei olandeze Damen Schelde Naval Shipbuilding, care deține șantierul naval Galați și controlează șantierul naval Mangalia. Oferta depusă de olandezi pentru construcția celor patru corvete este de 1,255 miliarde euro. Compania olandeză Damen este condusă în România de generalul (r) Gheorghe Savu, fostul șef al Direcției Generale de Informații a Armatei.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră