luni 11 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Autor: Petru Zoltan

653 articole
Petru Zoltan

Petru Zoltan, jurnalist de investigație de aproape 20 de ani, a publicat articole în Jurnalul Național, România Liberă și Newsweek România, dar a colaborat și cu BBC și alte mari trusturi media europene și americane. Este o prezență constantă în echipe transfrontaliere de investigații (Journalismfund.eu).

Investigații

Șeful Aviației Civile Române, "complicele" Killnet

Șeful Aviației Civile Române, "complicele" Killnet. Site-urile aeroporturilor din România, inclusiv cel al Aeroportului Internațional Henri Coandă și cel al companiei Tarom, au fost atacate cibernetic de hackerii ruși din gruparea Killnet. Pagubele ar fi fost limitate dacă directorul Autorității Aeronautice Civile Române, Nicolae Stoica, nu desființa ilegal structura de securitate cibernetică a aviației civile. Defapt.ro a dezvăluit încă din luna februarie că aviația civilă este vulnerabilă în fața atacurilor cibernetice în urma deciziei haluciante luate de directorul Nicolae Stoica. Acesta a fost uns pe funcție de ministrul liberal Lucian Bode și menținut de miniștrii Cătălin Drulă și Sorin Grindeanu. Șeful Aviației Civile Române, "complicele" Killnet Gruparea Killnet a lansat atacuri de tip "distributed denial of service" (DDoS) asupra tuturor site-urilor aeroporturilor din România în cursul nopții de duminică. Au picat pe rând site-urile aeroporturilor Arad, Mihail Kogălniceanu, Traian Vuia, Cluj, Craiova, Oradea, Târgu-Mureș, Sibiu, Suceava și Henri Coandă. Atacul cibernetic a afectat și site-ul companiei Tarom. Securitatea cibernetică în domeniul aviației civile era responsabilitatea directă a Autorității Aeronautice Civile Române, conform legislației românești. Dar directorul Nicolae Stoica a decis să desființeze ilegal structura de securitate cibernetică, invocând faptul că AACR nu are atribuții în acest domeniu. CSAT și SRI au blamat acțiunile lui Stoica Stoica a decis și concedierea a trei angajați din structura de cybersecurity a AACR, recunoscuți la nivel național și internațional în domeniul securității cibernetice. Mai mult, Consiliul Suprem de Apărare al Țării, Serviciul Român de Informații, Ministerul Transporturilor și Directoratul Național de Securitate Cibernetică l-au contrazis oficial pe directorul Nicolae Stoica, care nu știa ce atribuții are instituția pe care o conduce politic. Cu toate acestea, cele patru instituții nu au luat nici o măsură pentru a remedia situația. "Nu mai există securitate cibernetică la noi" Defapt.ro a încercat să obțină un punct de vedere de la directorul Nicolae Stoica în legătură cu măsurile luate pentru în urma atacurile cibernetice, dar acesta nu a răspuns. În schimb, a răspuns Mircea Arsenie de la departamentul IT al AACR. "Nu am avut cu ce să îi ajutăm. Nu ține de noi să îi ajutăm. Nu mai există securitate cibernetică la noi. Nu mai e… s-a… eu nu mă ocup de așa ceva. Eu sunt de la departamentul IT, mă ocup de site-ul nostru. Citește și: EXCLUSIV Șeful Aviației Civile, Nicolae Stoica, confirmă dezvăluirile Defapt.ro: i-a cerut mii de euro unui subordonat detașat în străinătate Nu știu dacă mai avem, dacă nu mai avem, habar nu am. În dreptul meu e doar site-ul nostru”, a spus specialistul Mircea Arsenie. Întrebat ce măsuri a luat pentru a proteja site-ul autorității, Mircea Arsenie a explicat că a făcut o copie la site: „Are o clonă. Am tăiat traficul din țările ăstea… aproape tot… mai puțin România. Traficul care vine din Rusia, Coreea. Aseară aproape a rămas doar România”. Site-ul AACR vorbește de "Asigurarea Securității Cibernetice" Pe site-ul Autorității Aeronautice Civile Române se află postat "Planul Național de Siguranță a Aviației Civile" aferent perioadei 2019-2023. La capitolul 7, intitulat "Asigurarea Securității Cibernetice", se menționează că, în lipsa unor măsuri corespunzătoare, aviația civilă română este expusă la amenințările și vulnerabilitățile de securitate cibernetică, datorită utilizării de sisteme și rețele IT&C cu specific aeronautic și de uz general. „Reglementările recente, europene și naționale (în materie de protecție a sistemelor și rețelelor IT&C, protecția infrastructurilor critice, securitatea cibernetică, protecția datelor, precum și siguranța și securitatea aeronautică), creează obligativitatea stabilirii concrete de responsabilități instituționale și impune decizii de finanțare și dezvoltare (în infrastructură, tehnologie, resurse umane, standardizare și normare), în scopul alinierii aviației civile naționale la cerințele de securitate cibernetică”, conform documentului citat. Tot în documentul citat au fost menționate șase măsuri pe care trebuia să le implementeze Direcția de Securitate Aeronautică și Cibernetică, direcție desființată ilegal de directorul Nicolae Stoica.

Șeful Aviației Civile Române, "complicele" Killnet (sursa: caa.ro)
Ciucă, plaje aproape gratis nababilor litorali (sursa: gov.ro)
Eveniment

Ciucă, plaje aproape gratis nababilor litorali

Ciucă, plaje aproape gratis nababilor litorali. Premierul Nicolae Ciucă urmează să semneze o Ordonanță de Urgență prin care noile suprafețe de plajă de la Marea Neagră urmează să fie închiriate direct de "stăpânii plajelor" la prețuri derizorii. Pentru fiecare metru pătrat de plajă, statul se percepe o chirie lunară de maxim 0,24 lei pe metru pătrat, în timp ce turiștii plătesc zilnic pentru închirierea unui șezlong o sumă de 200 de ori mai mare. Practic, cu banii plătiți pentru închirierea unui șezlong se poate plăti chiria lunar pentru o suprafață de 200 de metri pătrați de plajă. OUG pentru chiria plajelor Guvernul României, sub conducerea generalului liberal Nicolae Ciucă, urmează să adopte o Ordonanță de Urgență "privind unele măsuri de eficientizare a activității turistice aferente sezonului estival 2022 pe litorul românesc al Mării Negre". Sub acest pretext, noile plaje rezultate în urma proiectului "Reducerea eroziunii costiere", adică în jur de 33 hectare, urmează să fie închiriate direct de agenții economici care au deja plaje închiriate de la stat în vecinătatea vestică a acestora. Citește și: Putin a dat ordinul de atac asupra căilor de transport care leagă Ucraina de România și de celelalte țări vecine prin care ajung armele și ajutoarele umanitare occidentale Conform articolul 1 din proiectul legislativ, "suprafețe ce nu sunt închiriate, pot fi atribuite direct operatorilor economici care au încheiate contracte de închiriere a plajelor aflate în vecinătatea vestică a acestor suprafețe, cu respectarea prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 19/2006 privind utilizarea plajei Mării Negre și controlul activităților desfășurate pe plajă, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 274/2006, cu modificările și completările ulterioare". Ciucă, plaje aproape gratis nababilor litorali La articolul 2 se menționează că, în termen de 15 zile de la data intrării în vigoare a Ordonanței de Urgență, agenții economici pot solicita printr-o adresă transmisă Administrației Naționale "Apele Române" încheierea unui act adițional, în vederea utilizării suprafeței de plajă nou creată. În anexa proiectului de Ordonanță de Urgență au fost publicate datele de identificare ale celor 138 noi sectoare de plajă, dar și valoarea chiriei pentru suprafețe la care se pot încheia actele adiționale. De exemplu, noile plaje din Constanța pot fi închiriate cu un preț de referință cuprins între 0,1225 lei și 0,1825 lei/ metrul pătrat pe lună. Sectoarele de plajă din Mamaia pot fi închiriate la un preț de 0,2425 lei/metru pătrat pe lună. În timp ce agenții economici închiriază un șezlong minim 50 de lei pe zi. Adică, încasează de 200 de ori mai mult zilnic față de chiria plătită lunar. Noile sectoare de plajă din stațiunea Năvodari se pot închiria cu 0,1825 lei/metru pătrat pe lună.

Donație de un milion pentru MApN (sursa: Facebook/Ministerul Apărării)
Eveniment

Donație de un milion pentru MApN

Donație de un milion pentru MApN. Compania americană Harris Global Communications va dona Forțelor Aeriene Române un Laborator de Instruire Sisteme de Comunicații și Informatică pentru Forțele Aeriene evaluat la aproximativ un milion de dolari pentru a scăpa de obligațiile de offset rezultate în urma contractelor primite de la Ministerul Apărării. Defapt.ro a dezvăluit că, în anul 2020, compania de stat Romtehnica, controlată de Ministerul Apărării Naționale, a atribuit firmei americane contracte în valoare de aproximativ 50 de milioane lei, echivalentul a peste zece milioane euro. Conform obligațiilor de offset, compania americană era obligată să investească în economia românească 80% din valoarea contractelor militare. Donație de un milion pentru MApN Pe masa premierului Nicolae Ciucă se află un proiect de Hotărâre de Guvern prin care statul român urmează să accepte o donație în bunuri de aproximativ un milion de dolari de la compania americană Harris Global Communications. Citește și: Putin a dat ordinul de atac asupra căilor de transport care leagă Ucraina de România și de celelalte țări vecine prin care ajung armele și ajutoarele umanitare occidentale La articolul 1 din documentul citat se menționează că "se acceptă pentru statul român, donația bunului mobil cu valoarea totală de piață de 973.182 USD, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre, făcută de căre Harris Global Communications Inc din SUA ca operațiune compensatorie". Ministerul Apărării Naționale, prin Unitatea Militară 01838 Boboc, îndeplinește formalitățile de acceptare a donației în numele statului român. Donație pentru Forțele Aeriene Conform anexei, compania Harris Global Communications va dona un Laborator de Instruire Sisteme de Comunicații și Informatică pentru Forțele Aeriene compus din zece stații radio de diferite tipuri și o platformă de instruire prin simulare (hardware și software). Această donație se face pentru a scăpa de obligațiile de offset rezultate din acordurile de compensare nr. 253, 254 și 255 din data de 11.02.2021. Companiile care vând statului echipamente și tehnică militară de minim trei milioane de euro sunt obligate să reinvestească direct și indirect în economia românească minim 80% din valoarea contractelor. Procentul real este cuprins între 20 și 50% în funcție de tipul investiției, pentru că i se aplică un coeficient de multiplicare cuprins între 0,5 și 5. 50 de milioane de lei pentru Harris La finalul anului 2019, compania Harris Global Communications a primit un contract de peste 17 milioane de lei pentru a livra Armatei Române diverse tipuri de echipamente de comunicații. Contractul a fost atribuit direct de Romtehnica, companie de stat controlată de Ministerul Apărării și condusă de controversatul Nicolae Nasta. În cursul anului 2020, americanii de la Harris Global Communications au mai primit cinci contracte a căror valoare cumulată depășește 32 de milioane de lei. În total, valoarea contractelor ajunge la aproximativ 50 de milioane de lei, puțin peste zece milioane de euro.

Oficial: România va dona armament Ucrainei (sursa: Faceboo/Ministerul Apărării Naționale)
Eveniment

Oficial: România va dona armament Ucrainei

Oficial: România va dona armament Ucrainei. Ministerul Apărării Naționale a inițiat un proiect de Ordonanță de Urgență pentru modificarea legislației astfel încât statul român să poată dona direct armament Ucrainei. România a donat până în prezent combustibil, veste antiglonț, căști și alte echipamente militare evaluate la trei milioane de euro. Oficial: România va dona armament Ucrainei Pe site-ul Ministerului Apărării Naționale a fost postat un proiect de Ordonanță de Urgență "pentru completarea art. 9 din Ordonanța Guvernului nr. 122/1998 privind acumularea, scoaterea și împrospătarea produselor din rezervele proprii ale forțelor destinate apărării naționale". Prin proiectul legislativ se introduc trei noi alineate care creează cadrul legal prin care Ministerul Apărării poate dona direct armament Ucrainei. Citește și: Ucraina lasă să se înțeleagă, prin ministrul de Externe Kuleba, că a fost ajutată militar în mod „inteligent” de România: Ne deranjează doar ipocrizia, dar nu e cazul României De exemplu, unul dintre alineatele care urmează să fie introduse în legislație prevede că "forțele destinate apărării naționale pot face donații de produse din rezervele proprii, în starea în care se află, către statele aliate sau partenere, în baza solicitărilor primite, în scopul acordării sprijinului cu titlu de ajutor, în situațiile temeinic justificare de evoluția mediului de securitate și când sunt afectate interesele României. (…) donația se aprobă prin hotărâre a Guvernului, iar bunurile se predau donatarului de către forțele destinate apărării naționale din rezervele cărora sunt scoase". Nota de fundamentare invocă politica NATO Din Nota de Fundamentare a proiectului de Ordonanță de Urgență aflăm că "actualul context de securitate este grav afectat de invazia militară executată de Federația Rusă împotriva Ucrainei". În aceste condiții, la nivelul Alianței Nord-Atlantice (NATO) au fost stabilite măsuri de întărire și consolidare a capacităților de apărare. "În acest context s-a evidențiat necesitatea realizării unor fluxuri de aprovizionare cu produse utile susținerii efortului concertat de apărare și consolidării rezilienței statelor membre NATO. În cadrul Summitului extraordinar al NATO și al reuniunii Consiliului Uniunii Europene din 24 martie 2022 a fost decisă de către membrii NATO și UE continuarea eforturilor necesare pentru asigurarea securității și apărării tuturor aliaților, în toate domeniile, într-o abordare de tip 360 de grade", se menționează în Nota de Fundamentare. Ministrul de Interne și șefii de servicii secrete, de acord Tot din documentul citat mai aflăm că transferul unor produse din rezervele proprii ale forțelor destinate apărării naționale, adică armament, nu se poate realiza în prezent. Motivul: cadrul normativ incident domeniului nu cuprinde prevederi referitoare la posibilitatea scoaterii acestora din rezervele proprii ale forțelor destinate apărării naționale, în scopul donării către alte state. Nota de fundamentare este contrasemnată de ministrul Afacerilor Interne, Lucian Bode, și de toți șefii serviciilor secrete din România. Ciolacu, strateg militar Cu câteva zile în urmă, liderul PSD Marcel Ciolacu a spus că România ar putea dona Ucrainei celebrele avioane rusești MiG 21 LanceR, aflate în dotarea Forțelor Aeriene Române. „Haideţi să fim corecţi, avem o frontieră de 650 de kilometri cu Ucraina. Nimeni nu ştie cum va evolua situaţia din Ucraina, e normal să ne pregătim pentru aşa ceva. Dar asta nu înseamnă că România va intra direct în acest conflict cu Rusia. Este posibil, în funcţie de evoluţia lucrurilor din Ucraina, România să facă acest lucru (să doneze Ucrainei avioanele MiG 21 - n.r.), dar efortul împotriva Rusiei al tuturor ţărilor civilizate şi din Uniunea Europeană, dar şi din afara Uniunii Europene, şi aici mă refer în mod direct la partenerul strategic al României, Statele Unite ale Americii, trebuie să fie asumat de către toate statele", a spus Marcel Ciolacu la România TV.

CSM, milioane firmei de casă PNL (sursa: Facebook/CSM)
Investigații

CSM, milioane firmei de casă PNL

CSM, milioane firmei de casă PNL. Consiliul Superior al Magistraturii plătește peste nouă milioane de lei, adică în jur de 1,8 milioane de euro, pentru a promova la TV, radio și în mediul online un proiect european. Contractul a fost atribuit unei asocieri de firme din care face parte și All Media Company, societate plătită cu 75.000 de euro de Partidul Național Liberal. CSM, milioane firmei de casă PNL Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) derulează proiectul european "TAEJ – Transparenţă, accesibilitate şi educaţie juridică prin îmbunătăţirea comunicării publice la nivelul sistemului judiciar", în valoare de aproximativ 30 de milioane lei. În jur de 25 de milioane de lei reprezintă finanțare nerambursabilă din Fondul Social European iar restul reprezintă cofinanțarea beneficiarului și a partenerilor. Citește și: Europa răsuflă ușurată, după ce i-a trecut glonțul putinist pe la ureche: Marine Le Pen își recunoaște înfrângerea în fața lui Emmanuel Macron, deși clamează o „victorie remarcabilă” Beneficiarul proiectului este Consiliul Superior al Magistraturii iar parteneri sunt Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Școala Națională de Grefieri, Inspecția Judiciară, Institutul Național al Magistraturii și Ministerul Justiției. CSM își propune prin acest proiect să îmbunătățească comunicarea publică astfel încât aceasta să fie abordată unitar la nivelul sistemului judiciar. Totodată, CSM vrea un grad ridicat de acces la justiție prin facilitarea accesului la informații privind sistemul judiciar și serviciile furnizate cetățenilor. Dar și un nivel ridicat de informare, conștientizare a drepturilor și a gradului de educație juridică a publicului. Aproape două milioane de euro pe publicitate Aproape o treime din valoarea totală a proiectului, adică peste 9.000.000 de lei, echivalentul a 1,8 milioane de euro, vor fi cheltuiți pentru promovarea proiectului la TV, radio și în mediul online. La licitația organizată de CSM pentru atribuirea contractului de promovare au fost depuse patru oferte. Culmea, trei participanți la licitație și-au retras ofertele. Astfel, contractul a fost atribuit, în urme unei licitații cu un singur ofertant, asocierii dintre firmele Complete Media Grup și All Media Company. Prima firmă, Complete Media Grup, este patronată și administrată de focșăneanca Roxana Necula. Cealaltă societate este deținută de Doina Ștefania Ursică și Ioana Ursică. Ambele societăți sunt abonate la contractele publice. Peste cinci milioane de la Poliția Română Cele două firme au mai câștigat împreună două contracte, în valoare de aproximativ patru milioane de lei, de la Inspectoratul General al Poliției Române. În ianuarie 2022, au câștigat o licitație în valoare de 2,175 milioane lei pentru organizarea unei campanii naționale de educație rutieră, în cadrul proiectului european "Educație rutieră - Modelarea factorului uman prin responsabilizarea participanților la trafic pentru creșterea gradului de siguranță rutieră". Anterior, în octombrie 2021, mai câștigaseră un contract în valoare de 1,72 milioane lei pentru organizarea unei alte campanii de educație rutieră în cadrul aceluiași proiect european. În iulie 2021, firma Complete Media Group a mai câștigat un contract de aproximativ 1,3 milioane lei în urma unei licitații organizate tot de Inspectoratul General al Poliției Române. Și tot pentru promovarea unei campanii de educație rutieră aferentă aceluiași proiect european. Peste 13 milioane de lei, de la Fonduri Europene și ANCOM Complete Media Group a mai câștigat în aprilie 2019 un contract, de peste 12 milioane de lei, de la Ministerul Fondurilor Europene pentru producția și difuzarea de materiale aferente campaniei de comunicare pentru promovarea oportunităților de finanțare. Tot în 2019, a câștigat un alt contract, în valoare de 1,23 milioane lei, de la Autoritatea Națională pentru Administrarea și Reglementarea în Comunicații. Contractul prevedea realizarea unei campanii de informare cu privire la existența secțiunii InfoCentru dedicată utilizatorilor site-ului ANCOM. All Media Company, 75.000 de euro de la PNL Firma patronată de familia Ursică, All Media Company, este la rândul ei abonată la contractele publice. În asociere cu firma GMP Advertising, fondată de Felix Tătaru, a câștigat un contract de aproximativ 3,8 milioane lei de la Institutul Național de Statistică pentru campania de promovarea a recensământului populației și locuințelor. Cel mai mare contract, de aproximativ zece milioane de lei, a fost câștigat în anul 2019 de la Ministerul Fondurilor Europene pentru promovarea fondurilor Structurale și de Investiții. Firma familiei Ursică a beneficiat de contracte și din partea Partidului Național Liberal, în mandatul de președinte al lui Florin Cîțu, actualul președinte al Senatului României. Conform contractelor publicate de europalibera.org, firma ALL Media Company a fost plătită în perioada noiembrie – decembrie 2021 cu suma de 75.000 de euro de PNL.

Din Garda Financiară, șpagă la DNA (sursa: 7est.ro)
Investigații

Din Garda Financiară, șpagă la DNA

Din Garda Financiară, șpagă la DNA. Georgiana Popa, inspector în cadrul Direcției Generale Antifraudă Fiscală, a fost arestată preventiv pentru că i-ar fi cerut lui Teodor Constantin, colegul ei și fost adjunct al Gărzii Financiare București, nu mai puțin de 100.000 de euro pentru a-l salva de un dosar de corupție. Banii urmau să ajungă la un procuror al Direcției Naționale Anticorupție. De teama denunțurilor pe care urmează să le facă Georgiana Popa, mai mulți inspectori și șefi din cadrul Direcției Generale Antifraudă Fiscală au avut nopți albe sau vor să fie transferați la alte instituții publice, inclusiv la noua Autoritatea Vamală Română. Șeful Gărzii Financiare în județul mafiei Teodor Constantin a fost șeful Finanțelor în Prahova, apoi șeful Gărzii Financiare Prahova și adjunct al Gărzii Financiare București. Din această postură, știa toate afacerile necurate din județul Prahova, de la contrabanda cu petrol până la returnările ilegale de TVA. După desființarea Gărzii Financiare, Teodor Constantin a ajuns la Direcția Generală Antifraudă Fiscală, instituția care verifică toate afacerile din România, inclusiv importurile și exporturile. Citește și: Rafila vrea să toace banii pe o campanie de informare privind pastila de iod. El nu spune cât costă campania Inițial, a deținut o funcție de inspector superior. Apoi, în 2019, a ajuns directorul Direcției Operațiuni Intracomunitare și TVA pe filieră liberală. Conform datelor Comisiei Europene aferente anului 2019, statul român nu a încasat aproape 35% din taxa pe valoare adăugată care i se cuvenea. Adică peste 7,4 miliarde de euro. Direcția condusă de Teodor Constantin avea obligația să verifice agenții economici care nu au plătit statului taxa pe valoarea adăugată sau au cerut returnările ilegale de TVA. Misteriosul dosar de la DNA Funcția de director al Direcției Operațiuni Intracomunitare și TVA i-ar fi adus lui Teodor Constantin și un dosar de corupție, motiv pentru care acesta a renunțat la postul de conducere pentru a trece pe unul de execuție. Procurorii Direcției Naționale Anticorupție i-au ținut dosarul la sertar. Dar, pentru a scăpa definitiv de probleme cu procurorii anticorupție, Teodor Constantin ar fi apelat la o influentă colegă a sa, inspectorul antifraudă Georgiana Popa. Aceasta i-ar fi cerut suma de 100.000 de euro pentru a-l scăpa de dosarul de corupție. Întreaga sumă urma să ajungă la un procuror DNA care să dispună o soluție favorabilă în dosarul lui Teodor Constantin. DNA confirmă cazul, dar nu dă nume Indiferent cum au decurs lucrurile, Teodor Constantin și-a turnat colega la Direcția Națională Anticorupție. În dosarul deschis ca urmare a denunțului, Constantin are calitatea de martor. Pe 29 martie 2022, procurorii DNA i-au dat lui Teodor Constantin suma de 100.000 de euro, bani marcați, pentru a o prinde în flagrant pe Georgiana Popa. Ceea ce s-a și întâmplat. Procurorii anticorupție, însă, nu au aflat și cine urma să fie destinatarul finalul al banilor. "În cursul lunii martie 2022, inculpata Popa Georgiana ar fi pretins, în mod repetat, de la un fost director în cadrul Direcției Generale Antifraudă Fiscală (martor în cauză) suma de 100.000 euro, despre care susținea că o va remite unui procuror din cadrul Direcției Naționale Anticorupție asupra căruia a lăsat să se creadă că are influență. În schimbul banilor, presupusul procuror ar fi trebuit să dispună o soluție favorabilă martorului într-o eventuală cauză penală în care acesta ar fi fost cercetat", se menționează într-un comunicat de presă al DNA. Astfel, Teodor Constantin a ajuns să fie martor în dosarul de corupție. Din Garda Financiară, șpagă la DNA Contactat de către Defapt.ro, Teodor Constantin a negat inițial că ar fi martor în dosarul de corupție. "Nu știu ce informații aveți, dar nu am nici o treabă cu ea", a spus inspectorul Constantin în primă fază. Apoi, brusc, și-a amintit de calitate de martor din dosarul colegei sale. "Da, mi-a cerut 100.000 de euro. A fost o fabulație. Ea a încercat ceva... să mă șantajeze. Sunt foarte multe amănunte pe care nu pot să vi le dau. Nu știu și nici nu mă interesează. Nu a spus numele procurorului. Nu cred că există așa ceva", a declarat Teodor Constantin. Inspectorul antifraudă Georgiana Popa era considerată cureaua de transmisie a șpăgilor de la agenții economici la angajații din cadrul Direcției Generale Antifraudă Fiscală. Motiv pentru care vestea arestării preventive a acesteia a căzut ca un trăsnet asupra inspectorilor antifraudă, cărora le e teamă de denunțurile pe care aceasta ar urma să le facă.

Naval Group vrea corvetele în Franța (sursa: Facebook/Naval Group)
Investigații

Naval Group vrea corvetele în Franța

Naval Group vrea corvetele în Franța. Compania urmează să propună Ministerului Apărării Naționale ca toate cele patru corvete militare în valoare de 1,2 miliarde de euro să fie construite în Franța în următorii patru ani printr-un contract garantat de guvernul de la Paris. Naval Group vrea corvetele în Franța Decizia a fost luată după ce afaceristul Gheorghe Bosânceanu, asociatul francezilor în această afacere prin Șantierul Naval Constanța, a refuzat până acum semnarea contractului cu Ministerul Apărării, dar a și blocat negocierile cu partenerii francezi. Oferta depusă de asocierea franco-română expiră pe 28 aprilie, la miezul nopții. Totodată, firmele clasate pe locurile doi și trei, adică olandezii de la Damen, respectiv italienii de la Fincantieri, așteaptă să pună mâna pe contractul pentru construcția corveteor. Cioloș, contract direct pentru Damen Istoria contractului privind construcția celor patru corvete și modernizarea celor două fregate românești a început în anul 2016. Guvernul Cioloș a emis o Hotărâre de Guvern prin care contractul, evaluat atunci la 1,6 miliarde de euro, a fost atribuit direct firmei olandeze Damen. Ministerul Apărării susținea atunci că atribuirea directă a contractului este justificată prin faptul că firma Damen este singura care poate construi corvetele. Citește și: EXCLUSIV România ia în calcul un acord guvernamental cu Franța pentru corvetele MApN. Contractul câștigat de Naval Group, sabotat de Bosânceanu Ulterior, s-a dovedit că Ministerul Apărării Naționale a mințit în documente oficiale pentru că la nivel european existau mai multe companii care aveau posibilitatea să producă navele militare. Hotărârea de Guvern a fost anulată ulterior de guvernul PSD pentru că nu se obținuse acordul Parlamentului pentru această achiziție. Licitația a economisit 400 de milioane de euro Ministerul Apărării Naționale a fost obligat să organizeze o licitație internațională pentru a atribui contractul privind construcția celor patru corvete. De data aceasta, la licitație s-au înscris mai mulți competitor. La final, au rămas în cursa pentru adjudecarea contractului francezii de la Naval Group, olandezii de la Damen și italienii de la Fincantieri. Cea mai bună ofertă a fost depusă de Naval Group, în asociere cu Șantierul Naval Constanța, controlat de afaceristul Gheorghe Bosânceanu. Astfel, conform ofertelor depuse la finalul anului 2018, francezii și-au adjudecat contractul pentru suma de 1,2 miliarde de euro. Pe locul secund s-a clasat compania Damen, iar pe ultimul loc, italienii. Practic, în urma licitației, s-a obținut o economie de 400 de milioane de euro. Bosânceanu i-a torpilat pe francezi Procedura de licitație a fost contestată în instanță de olandezii de la Damen. Procesele au durat până în toamna anului 2021. În toată această perioadă, premierii României Ludovic Orban, respectiv Florin Cîțu, dar și ministrul Apărării Nicolae Ciucă le-a promis oficialilor francezi că vor semna contractul. De abia la finalul anului 2021, ministrul Nicolae Ciucă a fost nevoit să îi cheme pe reprezentanții Naval Group și Șantierul Naval Constanța să semneze contractul. Dar, stupoare: directorul Șantierului Naval Constanța, Radu Rusen, a refuzat semnarea contractului, motivând că nu are un mandat în acest sens din partea lui Gheorghe Bosânceanu, acționarul majoritar al șantierului. Apoi au urmat noi negocieri între francezii de la Naval Group și Gheorghe Bosânceanu, negocieri în urma cărora afaceristul român ar fi obținut o creștere substanțială a profitului pentru lucrările pe care urma să le presteze la Constanța. Cu toate acestea, Bosânceanu a refuzat să semneze contractul. Damen are șansa nesperată să ia contractul La finalul lunii februarie, francezii, în asociere cu Șantierul Naval Contanța, au prelungit oferta pe o perioadă de două luni. Adică până pe 28 aprilie 2022. Dar, tot de atunci, negocierile dintre francezi și Bosânceanu au înghețat. În cazul în care contractul nu va fi semnat până la finalul lunii aprilie, Ministerul Apărării Naționale ar urma să atribuie contractul companiei Damen, cu condiția ca italienii de la Fincantieri să nu conteste rezultatul. Pe de altă parte, olandezii de la Damen s-ar putea confrunta cu o criză a echipamentelor militare cu care ar urma să fie dotate cele patru corvete. Olandezii de la Damen au optat pentru echipamente și tehnică militară produse de companii americane, dar acestea sunt suprasolicitate din cauza războiului din Ucraina. Francezii presează pentru un acord guvernamental În acest context, partea franceză depune eforturi politice și militare pentru ca Ministerul Apărării român să accepte ca acest contract să le fie atribuit în baza unui acord guvernamental prin care corvetele să fie produse în Franța. Oferta este tentantă, pentru că francezii își asumă că vor produce cele patru corvete în următorii patru ani în loc de șapte ani, așa cum prevedea contractul inițial. Mai mult, companiile producătoare de armament și-au asumat că vor livra cu prioritate echipamente cu care vor fi dotate corvetele. Ministrul Apărării Naționale, Vasile Dîncu, a declarat într-o emisiune la TVR că așteaptă în scurt timp ca asocierea Naval Group și Șantierul Naval Constanța "să vină cu ultima variantă pentru ca să semnăm contractul. Sperăm că după atâta timp vor găsi și ei resurse ca să vină cu o variantă comună și cu o varianta care să corespundă perfect legii la ceea ce au semnat, condițiilor pe care le-au semnat atunci când au fost declarați câștigători. Sperăm să putem cât mai repede, pentru că avem o nevoie pentru un program de înzestrare a Marinei noastre. Marea Neagră a devenit, vedeți, un loc de mare dispută și din acest punct de vedere avem o nevoie foarte mare". Bosânceanu a luat Șantierul Naval Constanța pe mâna PSD Șantierul Naval Constanța a fost înființat în 1991 prin preluarea integrală a patrimoniului fostei întreprinderi de stat Construcții Navale Constanța și privatizat 11 ani mai târziu. Atunci, au fost cumpărate două Dosare de Pezentare. Unul, de către firma Resource International SA, celălalt, de Kleven Holdings. Însă doar Resource International, controlată de Gheorghe Bosânceanu (la acea vreme, membru PSD), a depus o ofertă. Atunci, secretar general al Guvernului era Șerban Mihăilescu, cunoscut ca "Miky Șpagă", actualul consilier al lui Mihai Daraban, președintele Camerei de Comerț și Industrie a României. Iar ministrul al Privatizării era Ovidiu Mușetescu, prietenul și colegul său din PSD. Astfel, Șantierul Naval Constanța a fost vândut pentru suma de 17,42 milioane de dolari, plus datorii asumate de 42 de milioane de dolari. În ajutorul lui Gheorghe Bosânceanu a venit Guvernul Năstase, care a șters o parte din datorii. Ajutor neconcurențial din partea statului Conform unui raport al Consiliul Concurenței, la privatizare, statul român a acordat facilități de peste 945 de miliarde lei vechi, echivalentul a 30 de milioane de dolari. În perioada 2003-2005, s-au mai acordat facilități în valoare de 102 miliarde lei vechi, adică alte trei milioane de dolari. "Analizând masurile de sprijin financiar, Consiliul Concurenţei a constatat că nu există nici un dubiu că acestea sunt finanţate din resurse de stat şi conferă un avantaj S.C. Şantierul Naval SA Constanța”, atrăgea atenția Consiliul Concurenței. Băsescu a decorat șantierul lui Bosânceanu În anul 2012, președintele Traian Băsescu, declarat definitiv colaborator al Securității, a conferit Ordinul "Meritul Industrial si Comercial" - în grad de Mare Ofițer, Șantierului Naval Constanța, ascuns de Gheorghe Bosânceanu în spatele unui off shore înregistrat în Insulele Marshall. Distincția a fost oferită cu ocazia împlinirii a 120 de ani de existență a șantierului. Traian Băsescu și-a adus aminte atunci de momentul în care a preluat, din funcția de comandant, petrolierul "Biruința", spunând că a simțit o responsabilitate pe care probabil nu a mai simțit-o niciodată de atunci.

Fregatele Armatei, mai mult în reparații (sursa: mapn.ro)
Investigații

Fregatele Armatei, mai mult în reparații

Fregatele Armatei, mai mult în reparații. Ministerul Apărării Naționale a cumpărat în ultimii ani, prin compania Romtehnica, echipamente și tehnică militară în valoare de aproximativ o sută de milioane de euro. Unul din cele mai mari contracte a fost de aproximativ 20 de milioane de euro, bani alocați pentru a băga în reparații capitale turbinele Olympus de pe cele două fregate românești T22. Sisteme de comunicații de 187 de milioane de lei Compania de stat Romtehnica, controlată de Ministerul Apărării Naționale, este o societate strategică care importă (și exportă) echipamente și tehnică militară pentru Armata Română. În ultimii doi ani, prin negociere directă, a achiziționat stații și sisteme de comunicații în valoare de aproximativ 187 milioane lei (peste 38 de milioane de euro) de la compania americană Harris Global Communications. Citește și: EXCLUSIV Două MiG 21 LanceR puse pe butuci din cauza kerosenului vândut MApN de un fost asociat al lui Sebastian Ghiță. Afacere de 500 de milioane de lei Cel mai mare contract a fost semnat pe 16 decembrie 2021 și a avut o valoare de peste 67,2 milioane lei. De acești bani s-au contractat mai multe stații și echipamente radio de la Harris Global Communications. Cu aproximativ o săptămână înainte de semnarea acestui contract, Romtehnica a mai atribuit un contract de peste 45 de milioane de lei pentru achiziționarea a șase stații Harris. Ceea ce înseamnă că pentru fiecare stație s-au plătit puțin peste 7,5 milioane lei. 21 de milioane de euro la Lockheed Martin Romtehnica, sub conducerea lui Nicolae Nasta, a semnat cu compania americană Lockheed Martin mai multe contracte pentru a achiziționa piese de schimb și subansamble specifice radarelor TPS-79 (R) Gap Filler. În decembrie 2019 s-au cumpărat piese de schimb în valoare de peste 9,1 milioane lei. Apoi, în mai 2021, s-a mai semnat un contract de 12,3 milioane lei. Ultimul contract a fost atribuit în decembrie 2021 și a avut o valoare de peste 7,1 milioane lei. În total s-au cumpărat piese de schimb pentru radare în valoare de 28,5 milioane lei, echivalentul a 5,8 milioane euro. Tot de la Lockheed Martin s-a cumpărat un radar mobil cu distanță mare de descoperire TPS-77 în valoare de 73,7 milioane de lei. Valoarea cumulată a contractelor primite de Lockheed Martin este de aproximativ 21 milioane de euro. Numele companiei Lockheed Martin a apărut în mai multe scandaluri de corupție. De exemplu, compania a angajat ca lobby-ist un fost reprezentat al SUA pentru a obține un contract de 2,4 miliarde de dolari fără licitație. În vara anului 2015, compania americană a acceptat să plătească o amendă de 4,7 milioane de dolari Departamentului de Justiției al SUA pentru a scăpa de acuzații. Fregatele Armatei, mai mult în reparații Fregatele românești Regele Ferdinand și Regina Maria au avut nevoie de reparații capitale la turbine Olympus TM 3B. Contractul, în valoare de 98,5 milioane de lei, aproximativ 20 de milioane de euro, a fost atribuit companiei Leafield Logistics & Technical Services Limited, din Marea Britanie. Pachetul majoritar de acțiuni al companiei britanice a fost cumpărat în anul 2010 de fondul de investiții Portchester Equity Limited, controlat de familia Thistlethwayte. Cel care conduce fondul de investiții, Mark Thistlethwayte, este un fost bancher și fost director executiv al grupului Rothschild în Marea Britanie. Scandalul Bae Systems, îngropat Cele două fregate românești au fost achiziționate de la companie Bae Systems în anul 2002. În urma acestei achiziții, britanicii se obligau să investească în economia românească nu mai puțin de 116 milioane de lire, adică valoarea celor două freagte, în cadrul programului de offset. Potrivit unui raport al Curții de Conturi, în octombrie 2007, programul de offset a fost implementat în proporție de 6,86%. Ceea ce înseamnă că englezii au investit în România în jur de opt milioane de lire din suma totală de 116 milioane lire. Compania Romtehnica a ținut partea englezilor și a precizat că România nu era suficient de pregătită pentru a face față programului de offset. În schimb, ministerul Industriei și Resurselor a spus că "responsabilitatea nerealizării Programului Industrial de Offset ar reveni părții britanice, în principal prin nerespectarea procedurii convenite". Curtea de Conturi au concluzionat că a fost vorba de "slaba colaborare între instituțiile românești în ceea ce privește cauzele nerealizării programului de offset, ceea ce a condus în final la o lipsă de responsabilizare a factorilor implicați".

Armand, alba-neagra cu contracte rusești (sursa: Facebook/Clotilde Armand)
Investigații

Armand, alba-neagra cu contracte rusești

Armand, alba-neagra cu contracte rusești. Clotilde Armand, primarul Sectorului 1, și-a făcut imagine pe drama războiului din Ucraina, atunci când a anunțat că va rezilia toate contractele pe care administrația locală le are în derulare cu companiile rusești. După o lună de zile de la anunțul cu pricina, nu a reziliat nici un contract. De altfel, compania Lukoil este singura societate cu capital rusesc care are un contract în derulare cu Administrația Domeniului Public Sector 1. Dar nici acesta nu a fost reziliat, așa cum a anunțat primarul Clotilde Armand. Armand, alba-neagra cu contracte rusești În data de 2 martie 2022, în cea de-a șaptea zi de război în Ucraina, primarul Clotilde Armand a anunțat pe pagina sa de Facebook: "Reziliem (și nici nu mai prelungim) toate contractele Primăriei Sectorului 1 cu companiile rusești". Dar fără să precizeze despre ce contracte și companii ar fi fost vorba. Anunțul primarului a fost preluat de toată presa centrală și locală, inclusiv de televiziuni. Citește și: Oamenii lui Ciolacu continuă să distribuie propaganda Rusiei. Deputatul PSD Ghiță scrie despre „Ucraina nazistă”, un primar îl face „saltimbanc” pe Zelenski În mediul online, anunțul a fost preluat și distribuit de cetățeni și colegi de partid ai primarului care i-au transmis felicitările de rigoare pentru această inițiativă lăudabilă. După ce a punctat la capitolul imagine, primarul Clotilde Armand a renunțat la subiect. Defapt.ro i-a solicitat oficial primarului Clotilde Armand să transmită ce contracte au fost rezilitate și cu ce companii rusești, dar și cadrul legal în baza căruia le-a reziliat. După o lună de zile de la solicitare, Primăria Sectorului 1 a transmis că nu a reziliat nici un contract. Nu există contracte cu companii rusești "În legătură cu datele solicitate de dumneavoastră, potrivit informațiilor transmise de către reprezentanții Direcției Investiții - Serviciul Achiziții Publice - și Serviciului Administrativ aceste departamente din cadrul aparatului de specialitate al primarului Sectorului 1 nu au încheiate contracte cu companii rusești. Totodată, în ceea ce privește structurile aflate în subordinea Consiliului Local Sector 1, potrivit informațiilor furnizate de către reprezentanții Complexului Multifuncțional Caraiman, Poliției Locale, Direcției Generale Impozite și Taxe Locale, Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului și Direcției de Utilități Publice, Salubrizare și Protecția Mediului, nici aceste structuri nu au încheiate contracte cu companii rusești", a transmis oficial Primăria Sectorului 1. Până în prezent, Armand nu a anunțat public că primăria pe care o conduce nu are nici un contract cu companiile rusești. Contractul cu Lukoil nu va fi "prelungit automat" Din răspunsul transmis de Serviciul Imagine și Cultură, condus de fostul jurnalist Ionel Stoica, mai aflăm că, totuși, există un contract aflat în derulare cu o companie rusească. Dar nici acesta nu a fost reziliat. Este vorba de un contract încheiat între Administrația Domeniului Public Sector 1 și compania Lukoil România, care are ca obiect "servicii de furnizare carburanți pe bază de carduri". Acest contract a fost încheiat în data de 2 septembrie 2021 și este valabil până la dat de 30 aprilie 2022, conform răspunsului primit. Serviciul condus de Ionel Stoica a transmis că, "după ajungerea la termen a contractului, acesta nu va fi prelungit automat cu această companie".

110 milioane în țara lui Stănescu (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Investigații

110 milioane în țara lui Stănescu

110 milioane în țara lui Stănescu. Euro. Atât este valoarea contractelor câștigate în ultimii patru ani de o firmă patronată de tatăl lui Adi Florinel Barbu, actualul director al Sistemului de Gospodărire a Apelor Olt și cărăușul șpăgilor primite de Darius Vâlcov, fosta eminență cenușie a finanțelor românești din partea PSD. Contractele pentru repararea drumurilor, majoritatea finanțate din fonduri europene, au fost atribuite de admintrațiile locale și județene din sudul țării controlate politic de senatorul Paul Stănescu, secretarul general al PSD. Adi Florinel Barbu, cărăuș de bani pentru Darius Vâlcov Adi Florinel Barbu a intrat în câmpul muncii ca director al firmei de construcții Panadria, din județul Olt, la vârsta de 26 de ani. Se întâmpla în anul 2006, la scurt timp după ce terminase facultatea și cochetase cu Școala de Blindate Auto și Tancuri "Mihai Viteazu" din Pitești. În anul 2009, cu ajutorul lui Darius Vâlcov, primarul de atunci al Slatinei, Adi Florinel Barbu a ajuns director al Sistemului de Gospodărire a Apelor Olt. De aici, tot pe filieră politică, a fost numit în anul 2012 tocmai pe funcția de director general al Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare. Citește și: Responsabilul cu sonorizarea discursului lui Zelenski habar nu are ce a mers prost, dar dă vina pe ucraineni: Au modificat un parametru La scurt timp după preluarea mandatului de director general, Adi Florinel Barbu a început să încaseze și să care spăgile pentru Darius Vâlcov. În noiembrie 2012, omul de casă al lui Darius Vâlcov și fost primar PSD al orașului Slatina, Minel Florin Prina, l-a contactat pe Adi Florinel Barbu și i-a cerut să ia legătura cu afaceristul Sorin Păduraru, de la care urma să ridice o „pungă de cadouri”. În acest context, Adi Florinel Barbu s-a dus acasă la afacerist și a luat o pungă cu bani. Conform procurorilor DNA, Barbu a primit de la afacerist 150.000 de lei, bani care urmau să ajungă la Darius Vâlcov. Ulterior, Barbu i-a predat punga cu bani lui Lucian Petruț Sușală, un alt cărăuș de bani al lui Vâlcov. Florea, tatăl lui Adi Florin, firmă de afaceri cu statul Firma Panadria, la care și-a început activitatea de director Adi Florin Barbu, este patronată și administrată în acte chiar de tatăl său, Florea Barbu. Această societate are o relație de durată cu Primăria Slatina, care a fost condusă de Minel Florin Prina și Darius Vâlcov. De exemplu, în noiembrie 2012, cu două luni înainte de a căra banii lui Vâlcov, firma patronată de tatăl lui Barbu a câștigat un contract de 170.000 de euro de la Primăria Slatina pentru a repara și întreține cu carosabilul cu mixtură asfaltică pentru o suprafață de 10.000 metri pătrați. În ultimii patru ani, Direcția Administrarea Străzilor și Iluminatului Public a Primăriei Slatina a mai atribuit firmei lui Barbu alte cinci contracte, în valoare de 2,33 milioane lei. Adică în jur de 476.000 de euro. De exemplu, pentru amenajarea parcărilor din cartierul „Eugen Ionescu”, a primit un contract de 891.000 de lei. Se întâmpla pe 20 iunie 2018. O zi mai târziu, firma Panadria a mai câștigat un contract de 680.000 de lei, pentru proiectarea și executarea lucrării de rabilitare a străzii Dinu Lipati. "Bacșișuri" de 6-7 milioane de euro În primăvara și toamna anului 2019, compania Panandria a pus mâna pe unele dintre cele mai bănoase contracte. Inițial a câștigat un contract de aproximativ 6,7 milioane de euro pentru proiectarea și execuția lucrărilor de modernizare a mai multor drumuri din Slatina. Apoi, a mai primit un contract, de 7,2 milioane de euro, pentru modernizarea străzilor Pitești și Sfântul Constantin Brâncoveanu, ambele din Slatina. Contactat de către Defapt.ro, Adi Florinel Barbu a spus următoarele: „Eu nu mă ocup de firmă. Dar nu știu dacă avem vreun contract PSD. Ce înseamnă că sunt autorități controlate de PSD? Nu mă ocup eu”. Apoi a închis telefonul și nu a mai răspuns. Contractele "serioase": până la 95 de milioane de lei Județul Olt, unul dintre cele mai sărace județe din România, este condus cu mână de fier de senatorul Paul Stănescu, actual secretar general al PSD. În fruntea Consiliului Județean, Stănescu l-a montat pe controversatul Marius Oprescu, care a atribuit două contracte de peste 31 de milioane de euro firmei lui Barbu. În aprilie 2020, în urma unei licitații cu un singur ofertant, Consiliul Județean Olt a atribuit un contract de peste 93,8 milioane lei firmei lui Barbu pentru modernizarea Drumului Județean 546. Finanțarea lucrării era asigurată din fonduri europene alocate prin Programului Operational Regional 2014-2020. Ulterior, valoarea contractului a fost diminuată la 92,56 milioane de lei. Culmea, valoarea contractului a mai fost modificată de câteva ori printr-o serie de acte adiționale. Ultima dată în martie 2022, atunci când valoarea contractului a crescut la peste 95,2 milioane lei din cauza inflației. Adică 19,4 milioane de euro. Apare în ecuație și "prințișorul Argeșului" Tot Consiliul Județean Olt, condus de pesedistul Marius Oprescu, a mai atribuit un contract de peste 61,14 milioane de lei (aprox. 12,5 milioane euro - n.r.), bani proveniți din fonduri europene, pentru modernizarea Drumului Județean 642. Licitația a fost câștigată de o asociere formată din firmele Panadria, Transcom Caraiman și General Trust Argeș, firme din anturajul PSD. De exemplu, Transcom Caraiman, o altă firmă abonată la contractele publice, a fost patronată de deputatul PSD Emil Florin Albotă, fostul secretar general al UNPR. Dar acesta a trecut părțile sociale ale firmei pe numele Violetei Albotă, soția sa. Cealaltă firmă, General Trust Argeș, este patronată de afaceristul Cătălin Marian Spătaru, despre care presa a relatat că este finul generalului de poliție Ioan Stoica, fostul șef al poliției Argeș, Vâlcea și Olt. Fratele lui Cătălin Marian Spătaru, Dănuț Spătaru, zis „prințișorul Argeșului”, i-a dedicat o manea lui Alex Fătuloiu, fiul generalului de poliție Dan Fătuloiu, fostul secretar de stat din Ministerul de Interne. Firma Panadria a mai câștigat un contract, de 2,8 milioane lei, pentru servicii de întreținere curentă pe timp de iarnă pe drumurile județene din administrarea Consiliului Județean Olt, în perioada 2019-2023. Miza: banii europeni Consiliul Județean Olt, respectiv șeful PSD Olt, Marius Oprescu, controlează Compania de Apă Olt, societatea care operează rețeaua de apă și canalizarea la nivelul județului. În urma unei licitații organizate de Compania de Apă Olt, firma familiei Barbu s-a mai pricopsit cu un contract, de 94,7 milioane de lei, pentru „extinderea și reabilitarea rețelelor de alimentare cu apă și apă uzată, inclusiv surse apă existente, în aglomerarea Slatina”. Practic, este vorba de alte 19,3 milioane de euro proveniți din fonduri europene. Întâmplător sau nu, Compania de Apă Olt este condusă de Cătălin Ușurelu, șeful PSD Scornicești și subordonatul lui Paul Stănescu. Drumurile noastre toate de asfaltat Consiliul Județean Vâlcea, condus de pesedistul Constantin Rădulescu, a atribuit în noiembrie 2018 un contract de peste 44,5 milioane de lei firmei Panadria pentru reabilitarea și modernizarea Drumului Județean 643. Un alt contract, în valoarea de aproximativ 90 de milioane de lei, a fost atribuit pe 23 august 2019. De data aceasta, pentru modernizare DJ 678. Valoarea cumulată a celor două contracte este de 134,5 milioane lei (în jur de 27,5 milioane euro). 110 milioane în țara lui Stănescu Consiliul Județean Dolj, condus de pesedistul Cosmin Dorin Vasile, a semnat pe 14 august 2020 un contract de 66,3 milioane lei, adică în jur de 13,5 milioane de euro, cu asocierea dintre firmele Panadria și Strade Bauunternegmung, fosta societate Deutsche Strade. Așa s-a ajuns la un total de 110 milioane de euro. Ultima firmă este patronată de Constantin Postolache, tatăl lui Claudiu Postolache, fost asociat al Marius Oprescu, actualul președinte al Consiliului Județean Olt. Conform unui comunicat de presă al DNA, în anul 2019 Claudiu Postolache a fost condamnat de Curtea de Apel Craiova „la o pedeapsă de un an închisoare cu amânarea aplicării pedepsei pe durata unui termen de supraveghere de 2 ani, pentru săvârșirea infracțiunii de schimbare, fără respectarea prevederilor legale, a destinației fondurilor europene”.

Rachete LAROM slabe, geamuri blindate exorbitante (sursa: commons.wikimedia.org/Ovidiu Tudor)
Investigații

Rachete LAROM slabe, geamuri blindate exorbitante

Rachete LAROM slabe, geamuri blindate exorbitante. Ministerul Apărării Naționale a semnat un contract de 160.000 de euro pentru achiziția a zece seturi de geamuri blindate pentru lansatorul multiplu de rachete LAROM. Adică în jur de 4.000 de euro pentru fiecare geam blindat (un set conține patru geamuri). Însă, de aproape 18 ani, Ministerul Apărării nu reușește să recupereze 2,5 milioane de dolari de la compania Israel Military Industries, bani pe care i-a plătit în avans pentru achiziționarea unor rachete LAR MK4 cu focoase cluster pentru același sistem de apărare antiaeriană. Rachete LAROM slabe, geamuri blindate exorbitante La finalul anului trecut, Unitatea Militară 01369 din Cluj Napoca a contractat zece seturi de geamuri blindate pentru lansatorul multiplu de rachete LAROM. Contractul în valoare de 780.000 de lei, adică în jur de 160.000 de euro, a fost atribuit firmei Tehnic – Flash SCS din Iași, patronată de Florin Stănescu și Marian Ioan Stănescu. Valoarea contractului este mai mai mare de trei ori decât cifra de afaceri a firmei pe anul 2020. Florin Stănescu, unul din cei doi asociați, a declarat pentru Defapt.ro că nu s-au vândut încă cele zece seturi de geamuri blindate. "S-a semnat un contract, dar nu s-a finalizat din niște motive. De ce trebuie să vă spun motivele? Mai multe nu pot să vă spun. Nu sunt producător de gemuri blindate", a spus Florin Stănescu. Citește și: EXCLUSIV Două MiG 21 LanceR puse pe butuci din cauza kerosenului vândut MApN de un fost asociat al lui Sebastian Ghiță. Afacere de 500 de milioane de lei Întrebat de unde a făcut rost de geamuri blindate pentru sistemul LAROM, Florin Stănescu a adăugat că "nici asta nu se poate spune. Se produc într-un sigur colț din lumea asta. Într-adevăr, și eu am rămas uimit de preț. Cele zece seturi au o masă de 1,6 tone. Fiecare set are două geamuri pe față și câte un geam lateral. Știu că e scump." În total, cele zece seturi conțin 40 de geamuri blindate. Rachetele LAROM au cea mai slabă putere de foc dintre rachetele Armatei române. 2,5 milioane USD aruncate pe rachete interzise Ministerul Apărării Naționale a semnat în anul 2004 un alt contract controversat cu compania israeliană Israel Military Industries Ltd (IMI) de la care urma să cumpere rachete LAR MK4 cu focoase cluster pentru sistemul LAROM. Atunci, Ministerul Apărării, condus de Ioan Mircea Pașcu, prin compania Romtehnica, a plătit un avans de 2.478.435 dolari americani firmei israeliene. Dar rachetele nu au mai ajuns în România pentru că au fost interzise de ONU prin Convenția de la Oslo din 2008. Însă nici banii nu s-au întors în conturile Romtehnica. Pe 13 ianuarie 2019, la 15 ani de la semnarea contractului între Ministerul Apărării și compania IMI, directorul pe cooperare internațională din Ministerul Apărării din Israel, generalul de brigadă (ret) Mishel Ben Baruch, a informat autoritățile de la București că firma Israel Military Industries (IMI) nu va primi licența de export pentru rachetele LAR MK4 cu focoase cluster. Actualul director al Romtehnica, mut De această afacere controversată nu este străin nici Nicolae Nasta, actualul director general al Romtehnica, fost membru ALDE și prietenul premierului Nicolae Ciucă. În mai 2019, atunci când era secretar de stat la Apărare, Nicolae Nasta a vrut ca în contul datoriei să se semneze un nou contract pentru achiziția altor tipuri de muniții cu IMI. Dar afacerea nu s-a parafat. Defapt.ro a încercat să îl contacteze pe Nicolae Nasta pentru a afla dacă a recuperat banii datorați de compania israeliană IMI, dar și dacă a reprezentat interesele companiei israeliene. Fără succes.

Corvetele, scufundate de Bosânceanu. Soluția guvernamentală (sursa: Facebook/Naval Group)
Investigații

Corvetele, scufundate de Bosânceanu. Soluția guvernamentală

Corvetele, scufundate de Bosânceanu. Soluția guvernamentală. România se confruntă cu o criză de securitate fără precedent la Marea Neagră, declanșată de invazia Ucrainei de către Rusia. În paralel, afaceristul Gheorghe Bosânceanu, cel care controlează Șantierul Naval Constanța, refuză să semneze contractul de 1,2 miliarde de euro pentru construcția corvetelor militare, câștigat în asociere cu francezii de la Naval Group. Damen sau acord guvernamental? Vasile Dîncu, ministrul Apărării Naționale, le-a cerut public celor două firme să semneze contractul până la sfârșitul lunii aprilie, atunci când expiră oferta depusă de acestea. Citește și: Încă o lună de suspans în afacerea corvetelor MApN. Naval Group și SNC încă nu se înțeleg În cazul în care cele două companii nu vor ajunge la o înțelegere, contractul ar putea fi atribuit olandezilor de la Damen, companie clasată pe locul secund la licitație. Totodată, Ministerul Apărării Naționale analizează și varianta atribuirii contractului direct guvernului francez printr-o procedură de tipul "Guvern la Guvern", în urma căreia contractul ar urma să ajungă la Naval Group. Bosânceanu nu ar mai fi mulțumit de profit Francezii de la Naval Group, în asociere cu Șantierul Naval Constanța, controlat de Gheorghe Bosânceanu, au câștigat la finalul anului 2018 o licitație de 1,2 miliarde de euro pentru construcția a patru corvete militare necesare Forțelor Navale Române. Pe locul secund s-a clasat compania olandeză Damen, cu o ofertă de 1,25 miliarde de euro. Grupul olandez a contestat în instanță procedura de licitație, dar și rezultatul acesteia. Fără succes. Ulterior, la finalul anului 2021, Ministerul Apărării Naționale a solicitat asocierii dintre Naval Group și Șantierul Naval Constanța să semneze contractul. Dar, de data aceasta, afaceristul Gheorghe Bosânceanu a refuzat să semneze contractul cu Ministerul Apărării Naționale. Citește și: EXCLUSIV Achiziția de corvete, blocată de afaceristul Bosânceanu. Franța nu renunță la contractul de 1,2 miliarde euro Nemulțumirea lui Bosânceanu ar fi fost generată de valoarea profitului și de anumite riscuri care ar fi putut fi să apară în timpul derulării contractului. Francezii de la Naval Group și-ar fi asumat integral riscurile și ar fi mărit marja de profit care ar fi urmat să ajungă la Șantierului Naval. Dar Gheorghe Bosânceanu nu a fost mulțumit. Ziua în care francezii s-au rugat de Gheorghe În seara zilei de 28 februarie 2022, la orele 24.00, oferta depusă de francezii de la Naval Group în asociere cu Șantierul Naval Constanța urma să expire. Motiv pentru care trebuie reînnoită, astfel încât asocierea să nu fie scoasă din joc. Cu câteva ore înainte de expirarea termenului, partea franceză și oficialii români au intrat în alertă pentru că Bosânceanu refuza să semneze prelungirea ofertei. De abia în jurul orelor 22.00, cu două ore înainte de expirarea termenului limită, afaceristul român și-a dat acordul pentru prelungirea ofertei cu încă două luni. Adică până pe 28 aprilie 2022. Aprilie, ultima strigare Vasile Dîncu, ministrul Apărării, a spus în emisiunea "Talk News" că România nu mai are răbdare în privinţa semnării contractului pentru construcția celor patru corvete. "Din păcate, de mai bine de patru ani avem procese, apoi o perioadă de negociere foarte lungă. E o asociere dintre români şi francezi care, după cum văd în ultima vreme, nu funcţionează foarte bine. La cererea celor doi asociaţi, am mai făcut o prelungire de două luni. În foarte scurt timp, însă, la finalul lunii următoare va trebui să vedem dacă, într-adevăr, cei care au câştigat această licitaţie sunt în stare să prezinte o ofertă viabilă pentru noi. Dacă nu, va trebui să căutăm o altă soluţie", a spus ministrul Vasile Dîncu. La jumătatea lunii martie, ministrul Vasile Dîncu a declarat că așteaptă răspunsul pentru semnarea contractului din partea asocierii dintre Naval Group şi Şantierul Naval Constanţa, asociere care mai are câteva lucruri "minime" de negociat. "Probabil că finalul lunii aprilie este momentul când vom putea lua o decizie finală", a precizat Vasile Dîncu la Baza Aeriană 57 de la Mihail Kogălniceanu. Corvetele, scufundate de Bosânceanu. Soluția guvernamentală De atunci și până în prezent, negocierile dintre Naval Group și Șantierul Naval Constanța nu s-au deblocat. Surse apropiate de această afacere susțin că este foarte puțin probabil ca cei doi asociați să ajungă la o înțelegere, din cauza pretențiilor ridicate ale afaceristului Gheorghe Bosânceanu. În acest context, au fost luate în calcul mai multe variante pentru dotarea Forțelor Navale Române cu corvete și modernizare celor două fregate românești. Cea mai plauzibilă variantă ar fi atribuirea contractului companiei olandeze Damen, cea care s-a clasat pe locul doi la licitație. "O altă variantă luată în calcul este semnarea unui contract de tipul G2G (Guvern la Guvern - n.r.) între România și Franța, în urma căruia corvetele ar urma să fie produse într-un timp record de Naval Group", susțin sursele citate. În acest caz, însă, contractul ar putea fi atacat în instanță de compania Damen, a cărei filială din România este condusă de generalul Gheorghe Savu, fostul șef al Direcției de Informații a Armatei. Șantierul Naval Constanța din Insulele Marshall Șantierul Naval Constanța este controlat de afaceristul Gheorghe Bosânceanu prin intermediul companiei off shore Resource International SA, înregistrată în paradisul fiscal din Insulele Marshall. Ceilalți acționari sunt SIF Moldova cu 2,02% din acțiuni și SIF III Transilvania, cu 0,73%. Ministerul Apărării Naționale, prin Romtehnica, a cerut la un moment dat numele acționarilor reali din spatele companiei Resource International. Nu le-a primit, dar a acceptat o declarație dată pe propria răspundere de Gheorghe Bosânceanu, din care rezultă că el ar controla firma din Insulele Marshall, susțin surse din MApN.

România, în banca finanțistului lui Putin, Pankin (sursa: kremlin.ru)
Investigații

România, în banca finanțistului lui Putin, Pankin

România, în banca finanțistului lui Putin. Țara noastră nu are de gând să se retragă din Banca pentru Comerț și Dezvoltare a Mării Negre, condusă de Dmitri Pankin. Acesta este fost ministru adjunct al Finanțelor din Rusia și ex-coleg cu Vladimir Putin, actualul președinte al Rusiei, la primăria din Sankt Petersburg. Ministerul Afacerilor Externe, condus de Bogdan Aurescu, susține că activitățile desfășurate de Bancă nu servesc predominat intereselor Rusiei, dar și că există mecanisme care permit blocarea unor decizii care ar fi în interesul Rusiei. România, în banca finanțistului lui Putin Defapt.ro a dezvăluit că Banca pentru Comerț și Dezvoltare a Mării Negre a acordat credite de 40 de milioane de euro producătorului de aluminiu ALRO Slatina, controlat de oligarhul rus Vitali Machitski. Banca pentru Comerț și Dezvoltare a Mării Negre a fost fondată de 11 state membre în Organizația de Cooperare Economică la Marea Neagră. Rusia, Turcia și Grecia dețin fiecare câte 16,5% din numărul total de acțiuni. România - 14%, Ucraina și Bulgaria - câte 13,5%, Azerbaidjan - 5%, Albania - 2%, Armenia - 1%, Georgia și Moldova - câte 0,5%. Citește și: EXCLUSIV Câciu a „uitat” să retragă România din Banca pentru Comerț și Dezvoltare a Mării Negre, condusă de finanțistul lui Putin. Banca bagă bani în ALRO a oligarhului Machitski La conducerea BCDMN se află rusul Dmitri Pankin, fostul ministru adjunct al Finanțelor din Rusia, a cărui carieră este strâns legată de cea a președintelui Vladimir Putin. Mai mult, o investigație a Comisiei pentru Bursă și Valori Mobiliare a SUA a scos la iveală că Deutsche Bank a angajat-o pe fiica lui Dmitri Pankin pentru ca acesta să accepte ca Rusia să cumpere obligațiuni de 2,2 miliarde de dolari. O afacere clasică de corupție care nu a mai ajuns în instanță pentru că Deutsche Bank a acceptat să plătescă o amendă de 16,2 milioane de dolari astfel încât autoritățile americane să închidă cazul. Ministrul Câciu se ascunde în spatele ministrului Aurescu Defapt.ro a solicitat oficial Ministerului Finanțelor și Ministerului Afacerilor Externe să comunice care sunt motivele pentru care România nu se retrag din această bancă. Adică nu face la fel cum a anunțat că va face în cazul Băncii Internaționale de Investiții și cel al Băncii Internaționale pentru Cooperare Economică. Ministerul Finanțelor, condus de pesedistul Adrian Câciu, a pasat responsabilitatea în curtea Ministerului Afacerilor Externe. Motivul: aderarea sau retragerea României dintr-o instituție financiară internațională ține exclusiv de politica externă. "Aderarea sau retragerea României dintr-o instituție financiară internațională este o decizie de politică externă, care, în cazul memorandumurilor menționate de dumneavoastră a reprezentat poziția comună a mai multor acționari care sunt și state membre UE (România, Bulgaria, Polonia, Cehia, Slovacia)", a transmis Biroul de presă al Ministerului Finanțelor la solicitarea Defapt.ro. Potrivit Ministerului Finanțelor, președinția BCDMN va fi deținută din iulie 2022 de Turcia pentru o perioadă de patru ani. Aurescu: Rusia nu deține acționariat majoritar Ministerul Afacerilor Externe, la conducerea căruia se află fostul pesedist Bogdan Aurescu, susține că Banca pentru Comerț și Dezvoltare a Mării Negre (Black Sea Trade and Development Bank) este o instituție financiară asociată Organizaţiei de Cooperare Economică la Marea Neagră (OCEMN). "În această Bancă, Rusia nu deține acționariat majoritar, astfel încât activitățile desfășurate de Bancă nu servesc predominat intereselor Rusiei. În plus, mecanismele de luare a deciziei la nivelul acestei Bănci permit blocarea unor decizii care ar fi în interesul Rusiei", susține MAE. De la Ministerul Afacerilor Externe mai aflăm că "România, alături de celelalte state membre ale Uniunii Europene participante în această Bancă (Bulgaria și Grecia), precum și de statele cu viziuni similare membre fondatoare ale Băncii, monitorizează cu atenție activitatea Băncii și au în vedere ca obiectivele acesteia să fie în concordanță cu politica de sancțiuni împotriva Rusiei adoptată la nivelul UE și al statelor aliate".

Elicopter SRI, zbor deasupra Ambasadei Rusiei (sursa: Facebook/SRI)
Eveniment

Elicopter SRI, zbor deasupra Ambasadei Rusiei

Elicopter SRI, zbor deasupra Ambasadei Rusiei. Elicopterul Puma RO109 al Serviciului Român de Informații a survolat Ambasada Rusiei de la București și lacul Snagov în timpul unui zbor de antrenament. Elicopter SRI, zbor deasupra Ambasadei Rusiei În cursul zilei de miercuri, la orele 19.10, elicopterul Puma RO109 al Serviciului Român de Informații a decolat de pe Aeroportul Băneasa pentru un zbor de antrenament. După ce a tranzitat Bucureștiul, a trecut deasupra județului Giurgiu, apoi a făcut o buclă și s-a îndreptat către județul Dâmbovița. A revenit apoi în București, unde a survolat cartierul Aviatorilor, acolo unde se află Ambasada Rusiei. S-a mai învârtit de câteva ori deasupra cartierului Dorobanți, apoi s-a îndreptat spre județul Călărași. CItește și: Un elicopter militar a survolat Ambasada Rusiei la București miercuri seară După ce a făcut o nouă buclă, elicopterul Serviciului Român de Informații s-a îndreptat spre localitatea ilfoveană Snagov. Acolo, la fel ca în București, a survolat lacul Snagov, apoi a revenit pe Aeroportul Băneasa. Biroul de Presă al SRI a transmis, la solicitarea Defapt.ro, că "elicopterul la care faceți referire executa un zbor curent de antrenament deasupra unei zone urbane, aceste zboruri se efectuează cu regularitate".

Alexander Adamescu, amenzi ASF pentru țepe (sursa: Pro TV)
Eveniment

Alexander Adamescu, amenzi ASF pentru țepe

Alexander Adamescu, amenzi ASF pentru țepe. Fugarul Alexander Adamescu și administratorul său, Bogdan Antonescu, au fost amendați de Autoritatea de Supraveghere Financiară pentru că nu au informat corespunzător investitorii de la Unirea Shopping Center, respectiv pe cei de la Compania Hotelieră Intercontinental. Pe numele lui Alexander Adamescu a fost emis un mandat de arestare internațional la cererea Direcției Naționale Anticorupție. Autoritățile române așteaptă ca Adamescu jr să fie extrădat din Marea Britanie, acolo unde a contestat și pierdut procesul de extrădare. Alexander Adamescu, amenzi ASF pentru țepe Autoritatea de Supraveghere Financiară l-a amendat cu suma de 23.900 de lei pe Alexander Adamescu pentru că, în calitate de președinte al Consiliului de Administrație al Unirea Shopping Center, nu a respectat obligațiile "de informare corespunzătoare a investitorilor în ceea ce privește litigiile în care este implicată societatea". Alexander Adamescu, în calitate de președinte al Companiei Hoteliere Intercontinental, a mai fost amendat cu 25.000 de lei pentru că nu respectat drepturile "acționarilor în ceea ce privește întocmirea unui raport de audit suplimentar". Citește și: Blindatele Piranha V, contractate fără licitație și plătite în avans, au fost livrate României în bătaie de joc: doar 50% au venit. Potul: 900 de milioane de euro Totodată, a fost amendat cu suma de 4.500 de lei și Bogdan Antonescu, membru în Consiliul de Administrație de la Intercontinental și administratorul preferat al lui Adamescu jr, pentru nerespectarea obligațiilor de informare corespunzătoare a investitorilor în ceea ce privește modificările intervenite în structura de conducere a societății. Țepe date inclusiv jurnaliștilor de la RL Astfel, Alexander Adamescu trebuie să plătească în total nu mai puțin de 48.900 de lei (în jur de 10.000 de euro). Bogdan Antonescu a declarat, la solicitarea Defapt.ro, că amenda primită este legată de faptul că nu a fost anunțată demisia directorul general de la Intercontinental. "Eu am făcut un punct de vedere pentru nu sunt de acord cu chestia asta. În primul rând, Intercontinental avea managementul și era treaba lor să numească directorul general. Directorul general nu este trecut la Registrul Comerțului. Este un abuz 100% din partea ASF", a spus Antonescu. Milionarul Alexander Adamescu și administratorul său, Bogdan Antonescu, au responsabilitatea de a plăti salarii restante mai multor jurnaliști care și-au dat demisia de la cotidianul România Liberă la finalul lui 2017. Salariile restante nu au fost achitate nici până în prezent. Întrebat de ce nu se plătesc salariile restante, Bogdan Antonescu a făcut pe niznaiul: "Din câte știu, s-au plătit salariile restante ale jurnaliștilor. Nu știu, nu am mai verificat. Nu știam că mai sunt restanțe". Când va fi extrădat Alexander Adamescu din Marea Britanie? Înalta Curte de Casație și Justiție din România a decis definitiv arestarea preventivă în lipsă a lui Alexander Adamescu în data de 26 mai 2016. El este acuzat de Direcția Națională Anticorupție că, împreună cu tatăl său, Dan Adamescu, decedat între timp, ar fi dat mită 15.000 de euro şi 23.000 de lei judecătorilor Ion Stanciu şi Elena Rovenţa, de la Tribunalul Bucureşti, pentru soluţii favorabile în dosare de insolvenţă. Alexander Adamescu s-a refugiat la Londra pentru a scăpa de acuzațiile din România. El a încercat să scape de extrădarea în România sub pretextul că îi sunt încălcate drepturile și că este victima unui proces politic. Curtea Supremă a Regatului Unit a menținut decizia instanței inferioare, din aprilie 2018, potrivit căreia Alexander Adamescu poate fi extrădat în România, unde este acuzat de dare de mită. "Alexander Adamescu este localizat în Marea Britanie. Căile de atac formulate de Adamescu au fost epuizate și respinse, există hotărâre definitivă de predare a acestuia către România. Predarea va putea avea loc în momentul în care autoritățile britanice vor comunica această informație", a transmis Ministerul Justiției din România.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră