luni 22 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Autor: Mircea Marian

7528 articole
Mircea Marian

Mircea Marian este jurnalist din 1990, când a lucrat la UniFan Radio, primul post de radio independent din București. A fost reporter politic la Mediafax, Adevărul și Evenimentul Zilei și a moderat emisiuni la TVR Info și B1 TV. A fost șef al Departamentului Politic&Economic la România Liberă, între 2016 și 2017, și senior editor la Newsweek România din 2017 în ianuarie 2021.

Eveniment

Două treimi din artileria de vârf este inutilizabilă

Dezastru în armata Germaniei: două treimi din artileria de vârf este inutilizabilă, scrie Der Bild, citat de The Times. Această dezvăluire vine la scurt timp după ce s-a aflat că și transportoarele Puma, cel mai scump transportor blindat din lume, au probleme extrem de serioase. Citește și: EXCLUSIV Dronele cumpărate de MApN s-au scumpit în doi ani cu peste 100 de milioane de euro, până la 384 de milioane de euro fără TVA Două treimi din artileria de vârf a Germaniei este inutilizabilă „Două treimi din cele mai moderne piese de artilerie din Germania sunt inutilizabile, potrivit unei evaluări a Ministerului Apărării, care a apărut la câteva zile după ce un întreg contingent de vehicule de luptă de infanterie s-a defectat în timp ce se antrena pentru o misiune NATO. Fiasco-urile gemene au atras atenția asupra stării proaste a echipamentului forțelor armate germane, exact în momentul în care Berlinul începe să acopere unele dintre lacunele capacităților sale militare cu un fond de reînarmare de 100 de miliarde de euro”, scrie The Times. Panzerhaubizte 2000, un obuzier autopropulsat (howitzer), este un echipament extrem de lăudat, datoriă manevrabilității sale - ideale pentru tactici de tip „trage și fugi” - care poate bate 25 de mile cu proiectile obișnuite sau chiar 40 de mile cu muniție asistată de rachete. Cu toate acestea, șase din cele 14 piese trimise în Germania sunt acum în Lituania la reparații, având o problemă cu lipsa pieselor de schimb. Ukrainian army's German-sipplied Panzerhaubitze 2000 155 mm self-propelled howitzer at work?https://t.co/J3uXQYuHHX pic.twitter.com/hgJvJNnU0D— Euromaidan Press (@EuromaidanPress) December 17, 2022 Probleme similare par să afecteze obuzierele aflate în Germania. Din cele 105 piese Panzerhaubitze 2000 rămase în Germania, doar 73 sunt în prezent disponibile armatei, potrivit unui raport guvernamental intern citat de ziarul Bild. Aproximativ jumătate dintre acestea sunt operaționale. Alte 18 sunt reparate în atelierele industriei de armament, susține raportul. Cel mai scump transportor din lume, un fiasco În plus, Germania va suspenda noile comenzi de vehicule blindate Puma după ce problemele operaționale au evidențiat încă o dată eșecul echipamentelor armatei germane. Recent, toate cele 18 vehicule dislocate pentru manevre au încetat să funcționeze pe parcursul a opt zile de antrenament. Un vehicul a fost dezactivat când cablurile sale au luat foc. Die Puma-Pleite ist kein isoliertes Ereignis. Das Beschaffungswesen der Bundeswehr braucht eine Reform an Haupt und Gliedern, fordert Berthold Kohler in seinem Kommentar. https://t.co/W2fVmWfZEE— FAZ Politik (@FAZ_Politik) December 19, 2022 Bundeswehr a investit șase miliarde de euro, în total, în aceste vehicule de transport pentru infanterie, adică 17 milioane de euro bucata. Este cel mai scump transportor blindat din lume. Der #Puma ist der teuerste Schützenpanzer der Welt. Bei einer Übung wird er zum Totalausfall. Verteidigungsministerin #Lambrecht und die Spitzen der #Bundeswehr kommen nun zu einem Krisentreffen zusammen.Von @OliverMaksan.https://t.co/licctFkzh3— Neue Zürcher Zeitung Deutschland (@NZZde) December 19, 2022 Acestea au fost menite să fie coloana vertebrală a Very High Readiness Joint Task Force, o brigadă NATO condusă de germani care urma să fie dislocată rapid pentru a păzi flancul estic al alianței în cazul unei invazii. Însă, după acest eșec, Germania trebuie să revină la transportoarele Marder, vechi de 50 de ani. Ministerul Apărării intenționa să cheltuiască câteva sute de milioane de euro pentru a moderniza flota de Puma, dar investiția a fost înghețată până când producătorii pot identifica problemele de bază. The German-made infantry fighting vehicle Puma was plagued by defects during a recent exercise. Right before the country's new leading position in the NATO spearhead, Germany's military reputation is crumbling. pic.twitter.com/w3ortj167D— DW Politics (@dw_politics) December 19, 2022

Două treimi din artileria de vârf a Germaniei este inutilizabilă Foto: Twitter Deutsche Welle
România va fabrica armament pentru Ucraina, în 2023, susține ministrul ucrainean al Apărării, Oleksii Reznikov
Eveniment

România va fabrica armament pentru Ucraina

România va fabrica armament pentru Ucraina, în 2023, susține ministrul ucrainean al Apărării, Oleksii Reznikov, citat de news.ro. Însă el nu a precizat ce tipuri de armament ar putea livra Românai și ce ar primi Ucraina din alte state. România va fabrica armament pentru Ucraina, în 2023 Pentru anul viitor, au fost semnate deja multe contracte pentru furnizarea armelor şi muniţiilor necesare Ucrainei, iar ajutorul va fi primit pe tot parcursul anului, a declarat Oleksii Reznikov. Potrivit ministrului, comenzile au fost deja plasate, iar respectivii fabricanţi lucrează pentru a aproviziona Ucraina. "Complexul militar-industrial american funcţionează deja. Unul dintre subiectele-cheie ale fiecărei reuniuni în format Ramstein (reuniuni la nivelul miniştrilor apărării din ţările care sprijină Ucraina - n.r.) este obligatoriu lansarea unor comenzi de producţie către ţările care sprijină astăzi Ucraina în acest război. Până în prezent, au fost deja plasate comenzi, şi nu numai în SUA, ci şi în Germania, Franţa, Slovacia, Cehia, România şi alte ţări", a declarat Oleksii Reznikov, citat de agenţia Interfax-Ucraina. "Şi o să vă spun sincer, fără să dezvălui mari secrete, pentru anul viitor avem deja o mulţime de contracte pentru a ne fi furnizate atât armele, cât şi muniţia necesară pentru acestea. Iar contracte similare, ştiu deja cu siguranţă, sunt informat de miniştrii apărării sau secretarii apărării din diferite ţări că şi ei au semnat deja contracte", a mai declarat Reznikov. Citește și: SONDAJ Majoritatea românilor, în disonanță cu Simion: susținere pentru exporturile de gaze către Moldova. Plus: etatismul a explodat, românii au încredere în companiile de stat Ministrul a spus că Ucraina va primi armament şi asistenţă militară pe tot parcursul anului viitor. "Şi vreau să subliniez acest lucru: pe tot parcursul anului. Asta în mod sistematic, lunar, pentru a asigura stabilitatea rezistenţei noastre, stabilitatea capacităţii noastre de a învinge. Acesta este un aspect foarte important", a punctat Reznikov.

Preţul gazelor în Europa scade sub 100 euro Foto: Twitter
Internațional

Preţul gazelor în Europa scade sub 100 euro

Preţul gazelor în Europa scade sub 100 euro, pe fondul importurilor ridicate de gaze naturale lichefiate, arată Bloomberg. Este a patra zi de declin, deoarece importurile aproape record de gaze naturale lichefiate (GNL) şi stocurile mai mari decât în mod obişnuit au atenuat temerile privind aprovizionarea. Preţul gazelor în Europa scade sub 100 euro La hub-ul TTF de la Amsterdam, unde se stabilesc preţurile de referinţă în Europa, în jurul orei 10:06 a.m., cotaţiile futures la gaze cu livrare în luna următoare au scăzut cu 7,3%, la 97,96 euro pentru un Megawatt-oră, apoi au coborât la 96,16 euro pentru un Megawatt-oră, cel mai redus nivel din 27 octombrie. În cea mai mare parte a continentului temperaturile rămân moderate iar livrările de gaze naturale lichefiate sunt la un nivel ridicat, ceea ce a dus la scăderea preţurilor. "În condiţiile în care nu mai sunt temperaturi extrem de scăzute - se preconizează în zilele următoare vreme blândă şi vânt - precum şi în urma reducerii cererii industriale în perioada sărbătorilor de iarnă, preţurile sunt în scădere", a apreciat Tom Marzec-Manser, de la ICIS în Londra. În ianuarie sunt aşteptate temperaturile moderate în Europa, susţin analiştii de la Energi Danmark A/S. Capacităţile de stocare a gazelor din Europa sunt pline în proporţie de 83%, peste nivelul din ultimii cinci ani, iar livrările din Rusia via Ucraina ar urma să se menţină stabile. Gazprom a anunţat marţi că livrările de gaze spre clienţi continuă via conductele paralele, după o explozie la o secţiune a gazoductului Urengoi-Pomarî-Ujgorod. Plafonarea ar putea descuraja furnizorii Trei persoane şi-au pierdut viaţa în explozia produsă în centrul Rusiei la un gazoduct care transportă gaz din Arctica spre Europa via Ucraina. Ministerul regional pentru Situaţii de Urgenţă din Ciuvaşia a precizat că explozia s-a produs în timpul lucrărilor de mentenanţă planificate, în apropiere de satul Kalinino, la circa 150 km vest de Kazan. Three people killed, one injured in the explosion on the LNG pipeline in the Chuvash Republic.The pipeline is primarily used for transporting natural gas from Siberia to W.#Europe. Upon news of the explosion the price of gas in Europe jumped to $1,200 per 1,000 cubic meters. pic.twitter.com/uOeWioiX6v— Lee moon (@EbuTaira1) December 20, 2022 "Transportul de gaze către consumatori este asigurat la capacitate maximă prin conductele paralele", a informat Gazprom. În rândul analiştilor există temeri că plafonarea preţului gazelor naturale, planificată de UE pentru anul viitor, ar putea descuraja furnizorii dacă gazele devin mult mai scumpe în alte regiuni, mai ales în Asia. Până acum nu s-a observat un impact asupra livrările de GNL spre Europa, dar "vom monitoriza cu atenţie dacă va continua tendinţa descrescătoare a preţurilor la gaze naturale în Europa", conform EnergyScan, platforma de analize a Engie SA. Citește și: SONDAJ Majoritatea românilor, în disonanță cu Simion: susținere pentru exporturile de gaze către Moldova. Plus: etatismul a explodat, românii au încredere în companiile de stat Comisia Europeană a indicat noul instrument privind preţul nu va fi declanşat dacă preţurile sunt la un nivel similar ridicat pe alte pieţe. "Mecanismul este suficient de flexibil pentru ca piaţa europeană să rămână atractivă pentru traderi", a afirmat ministrul ceh al Industriei, Jozef Sikela, pentru Bloomberg.

Pod strategic peste Prut, finanțat de UE Foto: Facebook Maia Sandu
Politică

Pod strategic peste Prut, finanțat de UE

Pod strategic peste Prut, la Ungheni, finanțat de UE prin pachetul „Mobilitate militară”: Comisia Europeană a aprobat o finanțare nerambursabilă de 16,5 milioane Euro pentru construirea podului peste Prut. Podul va avea patru benzi, fiind inclus în Pachetul de Mobilitate Militară ,,CEF-T-2022-MILMOB — CEF 2 Transport – Adaptarea rețelei rutiere TEN – T la utilizarea duala civila- apărare”. CEF 2 – Pachetul de mobilitate militară promovează acțiuni care contribuie la adaptarea infrastructurii de transport pentru a permite deplasarea trupelor și echipamentelor militare, se explică într-un comunicat al CNAIR. Pod strategic peste Prut, finanțat de UE Proiectul Podului peste Prut de la Ungheni are o valoare totală de 33 de milioane de euro și o durată de realizare de 43 de luni. Lungimea totală a podului, punctului transfrontalier și locurilor de parcare adiacente este de 1.000 m, din care lungimea podului este de 261,20 m. Proiectul mai include si realizarea unui tronson de autostradă cu 2×2 benzi de circulatie cu lungimea de 0,5 km care va asigura funcționalitatea independentă a podului până la finalizarea integrală a Autostrăzii Târgu Mureș – Târgu Neamț – Iași – Ungheni (A8). Maia Sandu a salutat, pe Facebook, faptul că autoritățile de la București au aprobat finanțarea construcției, folosind bani europeni: „Parteneriatul moldo-român dă roade: curând va începe construcția podului de la Ungheni (...) Acesta va consolida conectarea Republicii Moldova la rețeaua europeană de transport rutier (...) Lucrările vor porni la începutul anului 2023”. În iulie 2013, preşedintele Traian Băsescu şi omologul său moldovean, Nicolae Timofti, au discutat, la Chişinău, despre posibilitatea construirii a două noi poduri peste râul Prut, care ar trebui să fie amplasate în regiunea oraşului Ungheni şi între localităţile Fălciu şi Leca. Citește și: SONDAJ Majoritatea românilor, în disonanță cu Simion: susținere pentru exporturile de gaze către Moldova. Plus: etatismul a explodat, românii au încredere în companiile de stat „Însă tema nu este recentă. Şi în urmă cu un an cele două părţi au evocat necesitatea construirii a două noi poduri peste Prut. De altfel, despre podul de la Ungheni se discută de aproape zece ani. În perioada interbelică, peste Prut existau mai mult de 20 astfel de poduri, atât rutiere, cât şi de cale ferată, însă cea mai mare parte a acestora au fost distruse în al doilea Război Mondial”, remarca, în iulie 2013, Ziarul Financiar.

Susținere pentru exporturile de gaze către Moldova Foto: Tele M
Eveniment

Susținere pentru exporturile de gaze către Moldova

Majoritatea românilor sunt în disonanță cu cu liderul AUR, George Simion, care vrea ca România să nu mai sprijine Republica Moldova: potrivit unui sondaj INSCOP, circa 78% sunt de acord ca România să ajute Republica Moldova cu gaze naturale în caz de criză/ urgență. Doar 20% se opun. Susținere pentru exporturile de gaze către Moldova Puțin sub 60% sunt de acord ca România să ajute la nevoie alte țări membre ale UE cu gaze naturale, în timp ce 38,7% se opun. Circa 51% dintre cei chestionați sunt de acord că ăzboiul declanșat de Rusia în Ucraina reprezintă principala cauză a crizei energetice din Europa. Interesant este că doar 47,6% din „gulerele albe” sunt de acord cu această afirmație, arată datele sondajului. Pe de altă parte, 69,7% dintre repondenți identifică drept principala cauză a creșterii prețurilor la energie electrică în România „deciziile greșite luate de autoritățile din România”. Doar 28,2% dau vina pe evoluțiile prețurilor la nivel internațional. Sondajul de opinie la nivel național a fost realizat INSCOP Research la comanda LARICS din cadrul Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale „Ion I. C. Brătianu” al Academiei Române (ISPRI). Datele au fost culese în perioada 13 -22 nov 2022, prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului simplu aleatoriu fiind de 1174 de persoane. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2.86%. Românii nu mai au încredere în sectorul energetic privat Pe de altă parte, sondajul arată că, pe fondul crizei energetice, majoritatea românilor are încredere în companiile de stat din energie, nu în cele private. Sondajul arată că: 84,3% din cei chestionați vor revenirea la o piață reglementată de energie, doar 13,3% se opun. 61,3% consideră că statul este un administrator mai bun al activităților din sectorul energetic (petrol, gaze, electricitate), față de 46,7% în mai 2021. Doar 29,7% cred că companiile private ar fi administratori mai buni, o scădere de peste 17%, față de mai 2021. Peste 67% consideră că, dacă ar avea controlul asupra companiilor din sectorul energetic (petrol, gaze, electricitate), statul ar oferi servicii mai bune pentru cetățeni. Creșterea este de 15% față de mai 2021. Doar 25,6% mai au încredere în bunele servicii oferite de sectorul privat din energie. Puțin sub 51% dintre cei chestionați au o părere bună despre faptul că, după ce a cumpărat participația de la compania americană Exxon, compania românească de stat Romgaz este acum partener alături de OMV Petrom în proiectul Neptun Deep care vizează exploatarea gazelor de la Marea Neagră. Puțin sub 30% au o părere proastă despre această asociere. Citește și: Exporturile rusești de petrol s-au prăbușit cu peste 50% după declanșarea embargoului UE. În perioada 1-20 decembrie, cădere de 11%

Exporturile rusești de petrol s-au prăbușit Foto: Lukoil
Eveniment

Exporturile rusești de petrol s-au prăbușit

Exporturile rusești de petrol s-au prăbușit cu peste 50% după declanșarea embargoului UE, arată datele colectate de agenția Bloomberg. Pe de altă parte, Kommersant scrie de o scădere de 11%, între 1 și 20 decembrie, citând surse rusești. Exporturile rusești de petrol s-au prăbușit De când Uniunea Europeană și-a impus sancțiunile pentru țițeiul transportat pe mare, exporturile de petrol rusești au scăzut cu mai mult de jumătate. În săptămâna care s-a încheiat pe 16 decembrie, care a marcat prima săptămână completă de la intrarea în vigoare a interdicției, volumele totale care ies din Rusia au scăzut cu 1,86 milioane de barili pe zi, sau 54% (…). Media pe patru săptămâni a scăzut, de asemenea, la un nou minim pentru 2022. Semnele indică, de asemenea, o lipsă de proprietari de nave care au fost dispuși să transporte petrol rusesc de la o instalație de export din Asia, se arată în raport. Cu toate acestea, datele trebuie privite cu prudență, deoarece variabile precum vremea și programarea mărfurilor pot influența fluxurile de transport de la o săptămână la alta. Compania petrolieră americană Exxon Mobil evită să lucreze cu petroliere care transportau produse rusești, potrivit Bloomberg. Grafic: Bloomberg Rivalul energetic global Shell a făcut o mișcare similară, deoarece posibilitatea ca niște petrol rusesc să rămână într-un petrolier riscă să încalce sancțiunile. Citește și: Putin începe să accepte și să admită că are o mare problemă în Ucraina: Situația în regiunile anexate este „extrem de dificilă” Kommersant: scădere de 11% în perioada 1-20 decembrie Exporturile rusești de petrol au scăzut cu 11% în perioada 1-20 decembrie față de luna precedentă, după ce embargoul Uniunii Europene asupra petrolului rusesc a intrat în vigoare, a informat miercuri cotidianul Kommersant, citând surse neidentificate familiare cu situația. Exporturile Rusiei către țările din afara CSI - care acoperă atât transporturile prin conducte, cât și transporturile pe mare - au totalizat aproximativ 560.000 de tone pe zi în timpul perioadei, a raportat Kommersant. Embargoul UE asupra achizițiilor de petrol rusești a intrat în vigoare pe 5 decembrie. Înainte ca Rusia să invadeze Ucraina, Europacumpăra aproximativ jumătate din toate exporturile de petrol ale Rusiei.

Șefa Russia Today îi mulțumește lui Putin că-i „măcelărește pe canibali”
Eveniment

Russia Today mulțumește Putin „măcelărește canibali”

Propaganda rusă se autodepășește: în cadrul ceremoniei la care i s-a decernat medalia de onoare, șefa Russia Today, Margarita Simonyan, îi mulțumește lui Putin, public, pentru că-i „măcelărește pe canibali”. Acesta i-a ascultat scurtul discurs vizibil mulțumit. What putin loves the most: while receivng an award, almost dropping to her knees, Margo Simonyan thanks putin for continuing to slay the cannibals [referring to his phrase 20 years ago], and all the other crimes he carried out. pic.twitter.com/Dc0LzKrPER— Dmitri (@wartranslated) December 20, 2022 Șefa Russia Today îi mulțumește lui Putin că-i „măcelărește pe canibali” „Vladimir Vladimirovich, lucrăm sub conducerea ta de mulți ani. De mult doream să vă spun ceva și cred că acesta este momentul cel mai potrivit. Mulțumesc pentru că-i măcelăriți pe canibali! Ați promis acum 20 de ani, mai țineți minte fraza de neuitat, „săi măcelărim”? Acum 20 de ani nu le-ați permis să rupă Caucazul nostru, nu ați permis să izbucnească o baie de sânge într-un masacru pe criterii etnice (...) Vă mulțumesc că nu le-ați permis canibalilor nebuni să devoreze Abhazia și Osetia, în 2008. Vă mulțumim că ați oprit masacrul din Karabah, acum câțiva ani. De obicei nu sunt nervoasă când vorbesc în public, dar acum, văzând zilnic ce se petrece în Donetsk, este imposibil să nu fii îngrijorat. Vă mulțumesc că, prin durere și sânge, i-am scos pe oameni din dinții însângerați ai canibalilor. Și vă vom ajuta să-i măcelăriți pe canibali atâta timp cât veți cere asta de la noi! Slujesc Rusia, vă mulțumesc!”, a spus Simonyan. Russian state TV is telling the viewers that it's better to die than to lose the war to the wicked West, claiming that if they lose, Russians will be on display in Western zoos alongside the animals. More in my latest article ⤵️https://t.co/F6YGqtvNPE pic.twitter.com/INPBiA5X10— Julia Davis (@JuliaDavisNews) November 1, 2022 În noiembrie, tot ea spunea: „Lumea este într-o fundătură – în primul rând, în ceea ce privește valorile. Dacă lumea occidentală continuă să se dezvolte în același mod și merge pe aceeași traiectorie nebunească, atunci se îndreaptă către distrugerea omenirii, chiar și fără niciun fel de război. Încă cincizeci până la o sută de ani și nimeni nu va mai naște. Nimeni nu va putea naște. Cu toate terapiile hormonale, cu lobby-urile lor farmaceutice, cu spălarea creierului a mentalității propriei națiuni și a altora, a propriilor lor oameni și a propriilor imperii. Nu vreau să trăiesc într-o astfel de lume. Este mai bine să mergem în rai imediat, așa cum a spus Putin: Vom merge în rai și ei vor orăcăi”.

Zelenski s-a dus la Bakhmut Foto: Twitter
Eveniment

Zelenski s-a dus la Bakhmut

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, s-a dus la Bakhmut, cea mai dură linie a frontului, unde se duc bătălii violente încă din vară. Imagini terifiante de pe frontul din Bakhmut – unde se duc în prezent cele mai grele lupte din Ucraina – se răspândesc pe rețelele sociale: soldații ucraineni rezistă îngropați în noroi, iar pădurile au fost rase de bombardamentele rusești, amintind de peisajele de pe frontul de vest din primul război mondial. Ministrul rus al Apărării, Serghei Șoigu, s-a lăudat că a inspectat frontul din Ucraina, la 18 decembrie. Însă, o analiză a puținelor imagini difuzate după această inspecție din elicopter, arată că el a fost la 80 km distanță de linia frontului, undeva spre Crimeea. Zelenski s-a dus la Bakhmut Directorul general al Direcției pentru politica de informare a biroului prezidențial, Irina Pobedonosțeva, a declarat, pentru Ukrainskaya Pravda, că Zelenski s-a întâlnit cu militari care luptă în Bahmut și i-a decorat pe apărătorii ucraineni. Zelenskyy in #Bakhmut #BakhmutHolds pic.twitter.com/wwbM6x6AtH— Iuliia Mendel (@IuliiaMendel) December 20, 2022 „Cetatea Bakhmut. Ai noștri. De nesupus în fața dușmanului. Care prin curaj demonstrează că vom rezista și nu vom ceda ceea ce ne aparține. Ucraina se mândrește cu voi. Eu mă mândresc! Vă mulțumesc pentru curaj, pentru rezistența de care dați dovadă”, a declarat președintele ucrainean. Vizita președintelui ucrainean nu a fost anunțată în prealabil. Zelensky arriving to Bakhmut this morning.Putin is still hiding in his bunker. pic.twitter.com/c1ptt7qFY4— Visegrád 24 (@visegrad24) December 20, 2022 „Bakhmut este cel mai fierbinte punct de pe întreaga linie de front – peste 1300 km de ostilităţi active. Din luna mai, ocupanţii încearcă să ne rupă Bakhmut-ul, dar timpul trece şi Bakhmut deja rupe nu doar armata rusă, ci şi mercenarii ruşi care au venit să înlocuiască armata irosită a ocupanţilor”, spunea chiar Zelenski, înaintea acestei vizite. Zelenski la Bakhmut Foto: Twitter Orașul se confruntă cu temperaturi de îngheț, în timp ce bombardamentele și luptele fac ravagii. Citește și: Spaimă de moarte: Shoigu s-a lăudat că a inspectat frontul din Ucraina, dar a fost la 80 km distanță. În aprilie, șeful statului major, Gherasimov, era să fie lichidat când vizita trupele

România este exportator net de gaze Foto: BSOG
Eveniment

România este exportator net de gaze

România este, azi, exportator net de gaze, cea mai mare parte a volumului exportat ajungând în Republica Moldova, arată datele publice analizate de Profit. De obicei, iarna, cu temperaturile sub zero grade, România era importator net. România este exportator net de gaze „Cel puțin pe timp de iarnă, România este, de regulă, importator net de gaze, consumul curent fiind acoperit din producția internă, extrageri din depozite și importuri. Astăzi, producția autohtonă, de 24,1 milioane mc, și extragerile din depozite, de 22,6 milioane mc, sunt suficiente pentru acoperirea consumului curent, un milion de mc din aceste surse, pe lângă cele 11,4 milioane din importuri, luând calea exportului, în Ungaria și Republica Moldova”, explică Profit. Din datele publicate de Profit reise că România importă 11,4 milioane metri cubi (mc) din Bulgaria. Exporturile se duc spre Moldova - 2,1 milioane mc pe la Ungheni și 4,3 milioane mc pe la Isaccea, via Ucraina - și șase milioane mc spre Ungaria, pe la Csanadpalota. profit estimează însă că gazele care vin din România doar tranzitează Ungaria, de vreme ce această țară are contract cu Gazprom. Gazele care ajung în Moldova aprovizionează partea de vest a țării, în timp ce separatiștii din Transnistria primesc gaze de la Gazprom. Pomparea de gaze către Republica Moldova a început sâmbătă, 3 decembrie, la ora 13.00, prin gazoductul Iași-Ungheni, finalizat în iulie 2020. A fost primul transport de gaze prin această rută alternativă care ar putea să asigure desprinderea Moldovei de gazele rusești. Citește și: Rusia își asumă victoria Argentinei la Campionatul Mondial: meritul ar fi al vaccinului Sputnik V, folosit pe scară largă în această țară

Shoigu s-a lăudat că a inspectat frontul din Ucraina, dar era la 80 km distanță Foto: Kremlin.ru
Eveniment

Shoigu s-a lăudat că a inspectat frontul din Ucraina

Ministrul rus al Apărării, Serghei Șoigu, s-a lăudat că a inspectat frontul din Ucraina, la 18 decembrie. Însă, o analiză a puținelor imagini difuzate după această inspecție din elicopter, arată că el a fost la 80 km distanță de linia frontului, undeva spre Crimeea. În aprilie, șeful statului major al armatei ruse, Valeri Gherasimov, a scăpat în ultima clipă de o lovitură ucrainenaă care-l viza, în timp ce se afla în zona frontului. Shoigu s-a lăudat că a inspectat frontul din Ucraina „Activiștii au analizat mesajul Ministerului rus al Apărării, care spunea că Serghei Șoigu a inspectat pozițiile avansate ale unităților ruse din Ucraina. Ei au ajuns la concluzia că ministrul a vizitat fortificațiile rusești din Crimeea anexată (…) Ministerul rus Apărării a declarat, într-un comunicat, că Șoigu „a survolat zonele în care sunt dislocate trupe și a verificat pozițiile avansate ale unităților ruse în zona „operațiunii militare speciale””. Împreună cu postarea, a fost publicat un videoclip care îl arată pe Shoigu inspectând structurile defensive de la o fereastră a elicopterului. Goodnight #Ukraine. I'll leave with ?? saying Shoigu inspected advanced positions in the "special military operation" - this giving the impression he flew over frontline in ??. So I looked, and he's nowhere near frontline, the ? simply flew over occupied #Crimea. (1st pic video) https://t.co/JH9d6JbrEu pic.twitter.com/ZD5B70RtbM— Glasnost Gone (@GlasnostGone) December 18, 2022 Utilizatorul Twitter @GlasnostGone și voluntarii din proiectul GeoConfirmed au analizat videoclipul și au determinat locația obiectelor filmate. S-a dovedit că tranșeele peste care a zburat Șoigu erau situate în Crimeea, lângă satul Armiansk, adică la o distanță de aproximativ 80 de kilometri de linia frontului. Nu se știe dacă Shoigu a examinat și alte poziții ale trupelor ruse”, scrie site-ul Meduza. Shoigu arrives in Minsk, appears to be limping and hiding his right hand pic.twitter.com/UuPUeZCEFF— AlexandruC4 (@AlexandruC4) December 19, 2022 ​Statele Unite au încercat să împiedice la sfârşitul lunii aprilie eliminarea de către forţele ucrainene a generalului Valeri Gherasimov şeful de Stat Major al armatei ruse, a relatat, luni, "The New York Times". Citește și: Rusia își asumă victoria Argentinei la Campionatul Mondial: meritul ar fi al vaccinului Sputnik V, folosit pe scară largă în această țară Temându-se de o agravare a conflictului în cazul eliminării numărului unu din armata rusă, americanii au vrut să îi împiedice pe ucraineni să îl vizeze pe general. "Le-am spus să nu o facă", a declarat un oficial american pentru "The New York Times". Numai că operaţiunea era deja în curs de desfăşurare. Lovitura a ucis mai mulţi ofiţeri ruşi, însă şeful de Stat Major a scăpat cu viaţă.

Maia Sandu, după discuțiile cu Aurescu Foto: Facebook Maia Sandu
Politică

Maia Sandu, după discuțiile cu Aurescu

Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a mulțumit României pentru sprijinul acordat, după discuțiile cu ministrul român de Externe, Bogdan Aurescu: „Livrările de energie electrică și păcură în această perioadă critică ne-au fost salvatoare”, a scris ea pe Facebook. Maia Sandu, după discuțiile cu Aurescu „Mi-am exprimat recunoștința pentru răspunsul rapid și necondiționat al României de a ne ajuta să depășim cea mai mare criză energetică din istoria țării. Livrările de energie electrică și păcură în această perioadă critică ne-au fost salvatoare. Am mulțumit și pentru sprijinul bugetar direct de zece milioane de euro, acordat prin Platforma de Sprijin pentru Moldova”, a afirmat ea. Pe de altă parte, șeful statului a făcut un inventar ar viitoarelor chestiuni care ar trebui rezolvate în relația dintre Republica Moldova și România: „Mizăm pe România pentru interconectarea sistemelor electroenergetice” „Ne dorim să pornim cât mai repede construcția podului Ungheni-Ungheni” „Să facem operațional podul Leova-Bumbăta” „Vrem să simplificăm conexiunile rutiere” Ministrul român de Externe, Bogdan Aurescu, se află în vizită la Chișinău. Citește și: Rusia își asumă victoria Argentinei la Campionatul Mondial: meritul ar fi al vaccinului Sputnik V, folosit pe scară largă în această țară „Veţi avea în continuare în România acelaşi sprijin puternic, acelaşi efort dedicat pentru ca toate provocările prin care treceţi să fie trecute cu succes”, a afirmat Bogdan Aurescu, într-o conferinţă de presă alături de omologul său din Republica Moldova, Nicu Popescu.

Guvernul majorează, pe șest, salariile funcționarilor din prefecturi - surse Antena 3 Foto: Prefectura București
Politică

Guvernul majorează salariile funcționarilor din prefecturi

Guvernul majorează, pe șest, salariile funcționarilor din prefecturi, susțin surse Antena 3. Potrivit acestui post de televiziune, Guvernul a aprobat un proiect de lege prin care modifică Codul Administrativ. În proiect se propune ca funcțiile publice din cadrul instituției prefectului să devină funcții publice de stat în loc de funcții publice teritoriale. Guvernul majorează salariile funcționarilor din prefecturi Aceasta modificare a încadrării ar aduce și la o majorare salarială. „Astfel, un director general de prefectură va avea un salariu de bază de 9.283 de lei, un director general adjunct de 8.678 iar un simplu referent, de 3.950 de lei. Impactul bugetar este de 4.300.000 de lei pe an”, scrie Antena 3. Însă postul nu oferă nici o sursă a acestei informații. Sindicatul din cadrul Prefecturii Covasna a anunţat că va organiza miercuri o grevă de avertisment, solicitând majorarea salariilor. „Salarizarea personalului din cadrul instituţiilor prefectului trebuie să fie la nivelul funcţiilor publice de stat, având în vedere că Instituţia Prefectului este un organ de control al activităţii autorităţilor publice locale şi de conducere a serviciilor publice deconcentrate. În prezent, un angajat al Instituţiei Prefectului are un salariu mult mai mic decât un angajat din Consiliul Judeţean, primării şi servicii publice deconcentrate (...) Pentru plata salariilor angajaţilor de la consilii judeţene şi primării se alocă bani din Fondul de rezervă al Guvernului, în timp ce proiectul de lege care ar reda demnitatea angajaţilor din instituţiile prefectului este abandonat în sertarele Camerei Deputaţilor, abandon pe care îl resimţim şi noi”, se arată într-un comunicat de presă al Sindicatului „Egalitatea”. Citește și: Rusia își asumă victoria Argentinei la Campionatul Mondial: meritul ar fi al vaccinului Sputnik V, folosit pe scară largă în această țară

Rusia își asumă victoria Argentinei la Campionatul Mondial: meritul ar fi al vaccinului Sputnik V, folosit pe scară largă în această țară Foto: Facebook AFA - Selección Argentina
Eveniment

Rusia își asumă victoria Argentinei

Rusia își asumă victoria Argentinei la Campionatul Mondial: fondul suveran rus amintește că această țară a folosit pe scară largă vaccinul anti-covid Sputnik V. Recent, surse rusești au speculat că una din țările în care Vladimir Putin ar putea fugi, dacă pierde războiul din Ucraina și puterea, este Argentina. Rusia își asumă victoria Argentinei „Majoritatea dozelor de vaccin Sputnik V care au fost exportate au mers în Argentina. Chiar și președintele Argentinei a fost vaccinat cu Sputnik V. Astăzi, naționala a învins Franța la loviturile de departajare și a devenit campioană mondială. O coincidenta? Noi nu credem”, a arătat fondul suveran al Rusiei, care a finanțat dezvoltarea vaccinului, citat de The Times. Argentina a fost una dintre primele țări din lume care a început să-și vaccineze cetățenii cu Sputnik V, dar a fost forțată să apeleze la alte vaccinuri atunci când Rusia nu a putut să ofere suficiente doze pentru a doua doză. „Pariul Argentinei cu vaccinul Sputnik V a lăsat țara într-o „situație foarte critică” din cauza eșecului Rusiei de a-și îndeplini angajamentele de livrare, potrivit unei scrisori oficiale către Moscova. Rusia datorează Argentinei 18,5 milioane de doze din Sputnik V, peste două treimi dintre acestea doze fiind pentru rapel. Doar 12% dintre argentinieni sunt complet vaccinați până acum, parțial din cauza eșecului livrărilor Sputnik pentru rapel. Alți 37% au primit doar o singură doză. Citește și: Putin, cu sănătatea în paragină, se pregătește să fugă în America de Sud – The Times Acest lucru se compară cu ratele de vaccinare, cu doze duble, de peste 60% în Chile și Uruguay, țări vecine care nu au pariat atât de mult pe vaccinul rusesc”, scria The Guardian în iulie 2021.

Ministrul Culturii ia în calcul să nu mai invite Filarmonica din Viena Foto: Facebook Filarmonica din Viena
Politică

Ministrul Culturii ia calcul nu invite Filarmonica din Viena

Ministrul PSD al Culturii, Lucian Romașcanu, ia în calcul să nu mai invite Filarmonica din Viena la Festivalul Enescu: „Publicul s-ar putea să se manifeste zgomotos împotrivă”, a spus ministrul Romașcanu într-un interviu pentru PSNews. Filarmonica din Viena, fondată în 1842, este considerată a fi una din cele mai bune orchestre din Europa. Declarațiile sale, făcute acum câteva zile, vin în contextul în care românii erau îndemnați să boicoteze Austria pentru că a votat împotriva aderării României la spațiul Schengen. Ministrul Culturii ia în calcul să nu mai invite Filarmonica din Viena Romașcanu și-a explicat intenția prin dorința de a proteja această filarmonică de manifestații ostile. „Cultura, în fond, ar trebui să fie și este apolitică. Nu poți să pui frâne politice culturii și nici nu poți să iei decizii politice pe un fenomen în care politicul nu are decât o influență marginală. Concertele se țin. Noi avem Festivalul George Enescu de la anul și mă gândesc și o să vedem în ce măsură riscăm să aducem Filarmonica din Viena la un festival mare din București, în contextul în care publicul s-ar putea să se manifeste zgomotos împotrivă. Nu putem să îi supunem pe cei din Viena la un tratament pe care să nu și-l dorească și atunci mă gândesc foarte serios cu organizatorii să nu vină Filarmonica din Viena la Enescu. Citește și: VIDEO Propaganda Kremlinului îi îndeamnă pe cetățenii ruși, într-un clip publicitar, să se înroleze ca să poată cumpăra telefoane mobile copiilor lor. Videoclipul nu arată marca telefonului Nu cred că ar fi ok să avem o manifestare populară, cetățenească, explicabilă într-un concert al unei orchestre din străinătate pentru că ar denatura sensul festivalului”, a declarat Lucian Romașcanu, la Puterea Știrilor, o emsiune online a PSNews.

Rusia se pregătește să invadeze Republica Moldova, spune Alexandru Musteata, seful SIS Foto: diez.md
Eveniment

Rusia se pregătește să invadeze Republica Moldova

Șeful servicului secret de la Chișinău, Alexandru Musteață, afirmă că Rusia se pregătește să invadeze Republica Moldova la începutul lui 2023. Într-un comentariu pentru postul TV Moldova, Musteață a spus că întrebarea nu este dacă Moscova se pregătește să facă acest lucru, ci când. Ulterior, Serviciul de Informații și Securitate a Republicii Moldova (SIS) a precizat că punerea în aplicare a acestor planuri depinde de evoluțiile războiului din Ucraina. Rusia se pregătește să invadeze Republica Moldova „Întrebarea nu este dacă Federaţia Rusă va face o nouă ofensivă spre teritoriul Republicii Moldova, dar când se va întâmpla acest lucru: fie la începutul anului, ianuarie, februarie, fie mai târziu, martie, aprilie. Dar, din informaţia pe care o deţinem noi, Federaţia Rusă intenţionează să meargă mai departe. Având scopul de a crea o joncțiune cu regiunea transnistreană, care este teritoriul Republicii Moldova, şi atunci cu o claritate putem spune că da, ei au intenţia să ajungă aici, să se conecteze. Ce va urma ulterior, intenţiile lor în raport cu Chişinăul, putem discuta, dar asta este un risc real şi foarte înalt”, a spus Musteață, citat de Newsmaker.md. Șeful Serviciului de Informații și Securitate a mai adăugat că cel mai mare depozit de muniţii din Europa, cel de la Cobasna, în regiunea transnistreană, este securizat de ruşi, la capacitate maximă. Una dintre ipoteze este utilizarea acestor muniţii într-o posibilă confruntare militară. Ulterior, SIS a venit cu o precizare: „În contextul declarațiilor dl Alexandru Musteața, director SIS, pentru TVR Moldova referitor la principalele riscuri la adresa securității naționale, în cadrul cărora s-a făcut referire și la analiza mai multor scenarii prin care Federația Rusă ar încerca inclusiv o invazie terestră prin nordul Ucrainei, către Republica Moldova, precizăm că directorul SIS a menționat că obiectivul Federației Ruse de a crea un coridor terestru până în regiunea transnistriană este unul valabil și azi, iar o nouă ofensivă a Federației Ruse spre această direcție ar putea avea loc în 2023. De asemenea, punerea în aplicare a acestora depinde de evoluțiile războiului din Ucraina”. Citește și: Noul șef al serviciului secret din Moldova, SIS, are 34 de ani, a lucrat la Fundația Soros și sugerează că are și cetățenie română

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră