vineri 19 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Autor: Mircea Marian

7514 articole
Mircea Marian

Mircea Marian este jurnalist din 1990, când a lucrat la UniFan Radio, primul post de radio independent din București. A fost reporter politic la Mediafax, Adevărul și Evenimentul Zilei și a moderat emisiuni la TVR Info și B1 TV. A fost șef al Departamentului Politic&Economic la România Liberă, între 2016 și 2017, și senior editor la Newsweek România din 2017 în ianuarie 2021.

Politică

Trei directori Tel Drum, condamnaţi cu suspendare

Trei directori ai companiei Tel Drum, controlată, de facto, de Liviu Dragnea, au fost condamnaţi cu suspendare pentru o fraudă de un milion euro cu fonduri europene. În plus, Tel Drum are interdicţia de a participa la proceduri de achiziţii publice pe o perioada de 2 ani. Însă decizia nu este definitivă și poate fi atacată cu apel. Sentința de azi a fost dată de Tribunalul București, „Complet Specializat Corupţie 5”. Tel Drum și directorii acestei companii au fost trimiși în judecată de procurorii anticorupție pentru folosirea de documente false, având ca rezultat obținerea ilegală de fonduri europene în cazul achiziționării unei stații de asfaltare. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Trei directori Tel Drum, condamnaţi cu suspendare În octombrie 2022, fostul lider al PSD, Liviu Dragnea, a fost trimis în judecată într-un alt dosar legat tot de afacerile acestei firme. În dosar se susține că societatea, care aparținea Consiliului Județean Teleorman, a fost privatizată și trecută „prin persoane interpuse, în patrimoniul lui Liviu Dragnea”. Acum, trei directori ai Teldrum, Petre Pitiş, Mircea Vişan şi Florea Neda, au primit trei ani cu suspendare şi efectuarea a 120 de zile muncă neremunerată în folosul comunităţii în cadrul Primăriei Alexandria sau Primăriei comunei Nanov. În acelaşi dosar, compania Tel Drum a fost condamnată la plata unei amenzi penale de 240.000 lei pentru săvârşirea infracţiunii de folosire sau prezentare cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al UE sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei. Pe de altă parte, tribunalul a admis acţiunea civilă exercitată de Ministerul Dezvoltării Regionale şi a dispus obligarea în solidar a inculpaţilor şi a celor două firme la plata prejudiciului de 4.849.375 lei. De asemenea, a fost menţinută interdicţia iniţierii procedurii de dizolvare sau lichidare a companiei Tel Drum, dispusă de Tribunalul Bucureşti în anul 2018. Citește și: FOTO Maia Sandu, la Bucha, alături de Volodimir Zelenski, la un an de la masacrul comis de forțele rusești invadatoare Decizia nu este definitivă şi poate fi atacată cu apel.

Trei directori Tel Drum, condamnaţi cu suspendare Foto: Inquam/ Octav Ganea
Maia Sandu, la Bucha, alături de Zelenski Foto: Twitter
Eveniment

Maia Sandu, la Bucha, alături de Zelenski

Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, se află la Bucha, alături de Volodimir Zelenski, la un an de la masacru. Ea a ținut un discurs la summitul care comemorează crimele comise de militarii ruși în acest oraș. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Maia Sandu, la Bucha, alături de Zelenski „Astăzi, eu, dar și oamenii din Moldova suntem alături de comunitatea globală în amintirea terorii provocate în orașul Bucea în urmă cu un an. Admirăm curajul și hotărârea apărătorilor care au alungat invadatorii ruși. Onorăm și deplângem victimele nevinovate – bărbați, femei, părinți și copii – sute de oameni uciși, mulți alții violați, torturați sau traumatizați. Suferința lor – un semn că s-ar putea să nu existe o limită pentru brutalitatea fără sens a invaziei ruse în Ucraina. Am simțit asta în Moldova. Mulți dintre oamenii noștri au urmărit cu tristețe și groază sângerarea din Bucea și Ucraina. Am vizitat orașele îndurerate Bucea, Irpin și Borodeanka în iunie anul trecut pentru a vedea cu ochii mei consecințele agresiunii Rusiei. Crimele comise aici mă marchează și astăzi. Nu există cuvinte pentru a descrie tragedia dumneavoastră. Pe măsură ce acest război brutal se prelungește, rămânem fermi în condamnarea agresiunii Rusiei, atrocităților pe care le-am văzut cu toții lângă Kiev și în alte regiuni din Ucraina, ocupate sau bombardate de trupele ruse. Statele democratice trebuie să lucreze împreună pentru a se asigura că aceste atrocități sunt investigate și pedepsite. Trebuie să semnalăm lumii că violența nu va fi tolerată – în Ucraina sau oriunde altundeva. Crima are consecințe. Crimele împotriva umanității trebuie să ducă la consecințe grave pentru ca istoria să nu se repete. Datorăm asta celor din Bucha – celor care au murit, celor care au fost strămutați și celor care și-au apărat orașul. Moldova sprijină puternic vecinii și prietenii noștri din Ucraina. Când a venit războiul, am fost alături de toți ucrainenii care fugeau de război. Am oferit adăpost sutelor de mii de refugiați, jumătate dintre ei fiind copii. Vom continua să facem acest lucru până când fiecare ucrainean se va putea întoarce acasă, în siguranță. Domnule Președinte, Credem în victoria Ucrainei în această luptă nedreaptă pentru existența ca stat, ca națiune, cu restabilirea completă a integrității teritoriale a țării dumneavoastră. Și cerem dreptate. Fără dreptate, nu poate exista niciodată pace. Glorie Ucrainei!”, a spus Maia Sandu. Puteți urmări aici Mesajul Maiei Sandu, la Summitul Bucha 2023 Potrivit presei ucrainene, citate de newsmaker.md, președintele Ucrainei Vladimir Zelenski împreună cu șefa statului Maia Sandu, prim-ministrul slovac Eduard Heger, premierul sloven Robert Golob și prim-ministrul croat Andrej Plenkovic vor participa la summitul „Bucha – Rusia este responsabilă de crimele din Ucraina”.

Oradea, finanțare pentru un parc fotovoltaic Foto: Facebook
Mediu

Oradea, finanțare pentru un parc fotovoltaic

Oradea va beneficia de finanțare european pentru un parc fotovoltaic. Valoarea totală a proiectului este de circa 16 milioane d eeuro. Marcel Boloş, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, a semnat vineri la Oradea contractele de finanţare pentru şase proiecte europene gestionate de acest municipiu, în valoare totală de 90 milioane euro, unul din ele fiind al unui parc fotovoltaic cu peste 15.000 de panouri fotovoltaice. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Oradea, finanțare pentru un parc fotovoltaic „Doar două autorităţi publice locale au avut această iniţiativă. Oradea şi Braşov au făcut proiecte să valorifice cât mai bine potenţialul de energie solară şi să treacă într-o nouă etapă a dezvoltării municipiilor şi judeţelor astfel încât să producă şi să comercializeze energie verde", a declarat Boloş, referindu-se la viitorul parc fotovoltaic, care va fi amplasat în jurul haldei de gunoi din străzile Matei Corvin şi Santăului, pe o suprafață de 12,5 hectare. Parcul fotovoltaic va fi gestionat de la distanţă, prin fibră optică, cu ajutorul unor echipamente de monitorizare şi control, explică Bihoreanul. Și vicepreşedintele Consiliului Județean, Mircea Mălan, a semnat cu ministrul Boloş, în numele CJ, contractul de finanţare pentru două proiecte în valoare totală de opt milioane euro. Termenul de finalizare a lucrărilor este de un an. Acesta este al doilea proiect privind dezvoltarea unui parc fotovoltaic lansat de municipalitatea orădeană în ultimul an. În ședința din luna mai Consiliul Local a aprobat închiderea haldei de zgură a CET-ului de la Santău Mic și montarea de panouri fotovoltaice. "Primul proiect se referă la realizarea a 16 centre de depozitare a deşeurilor mari în aport voluntar. Este vorba de un proiect care va fi derulat împreună cu cele 16 primăriii pe teritoriul cărora există aceste platforme", a declarat vicepreşedintele. Consiliul Judeţean Bihor a organizat deja licitaţie cu clauză suspensivă pentru amenajarea platformelor şi a primit 41 de oferte din partea firmelor interesate. Citește și: Garda de Mediu Botoșani nu mai poate funcționa după ce DNA a reținut trei din cei patru comisari Mircea Mălan s-a ocupat personal de formalitățile pentru proiect și a convins primarii din județ de utilitatea lui, fapt pentru care a și semnat contractul, în timp ce președintele CJ, Ilie Bolojan, l-a urmărit din sală.

România, locul I în UE la producția de floarea soarelui Foto: Facebook
Economie

România, locul I în UE la producția de floarea soarelui

În anul 2022, România a fost pe locul I în UE la producția de floarea soarelui, locul II la porumb și locul IV la grâu, arată datele Institutului Național de Statistică publicate azi. La producția de cartofi, România a fost pe locul IX. România s-a clasat anul trecut pe primul loc în Uniunea Europeană la floarea soarelui atât din punct de vedere al producţiei obţinute, cât şi al suprafeţei cultivate, cu o recoltă totală de 2,079 milioane de tone de pe un 1,082 milioane hectare. Producția a fost mai mică în 2022 cu aproape 27% faţă de 2021, respectiv cu 765.000 de tone, suprafaţa cultivată înregistrând o diminuare cu 42.000 de hectare. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online România, locul I în UE la producția de floarea soarelui Cum arată situația din agricultură, prin comparație cu alte state, potrivit INS: La porumb boabe, România s-a situat pe primul loc la suprafața cultivată și pe locul doi la producția realizată, după Franța; La grâu, România s-a situat pe locul cinci la suprafața cultivată după Franța, Germania, Polonia și Spania și pe locul patru la producția realizată după Franța, Germania și Polonia; La cartofi, România s-a situat pe locul șase la suprafața cultivată după Germania, Polonia, Franța, Olanda, Belgia și pe locul nouă la producția realizată după Germania, Olanda, Franța, Polonia, Belgia, Danemarca, Spania și Italia. În general, în anul 2022 s-a înregistrat o scădere a suprafețelor și a randamentelor la principalele culturi, arată INS. Citește și: Suspectați de „blat” la stabilirea prețurilor la ulei de floarea soarelui, primii patru producători din România au o cifră de afaceri de șase miliarde de lei și profituri de 250 de milioane de lei În noiembrie 2020, George Simion, liderul AUR, distribuia pe Facebook o filmare intitulată „Agricultura românească pe moarte!”, în care ssuținea că „din grânarul Europei am ajuns groapa de gunoi a Europei”. Fimarea a avut peste 810.000 de vizualizări.

Ministrul Energiei: Suntem deschişi să avem un proiect de lege offshore-wind cât mai bun,aprobat în această sesiune parlamentară Foto: Facebook
Mediu

Suntem deschişi avem un proiect de lege offshore-wind

Suntem deschişi să avem un proiect de lege offshore-wind cât mai bun,aprobat în această sesiune parlamentară, a declarat ministrul Energiei, Virgil Popescu. Guvernul lucrează, împreună cu Banca Mondială la un proiect de Lege offshore wind, care va fi trimis în Parlament, a mai precizat demnitarul. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Suntem deschişi să avem un proiect de lege offshore-wind „Dacă discutăm despre legea offshore wind, da, în Guvern lucrăm împreună cu Banca Mondială pe un proiect de lege pe care evident că îl vom trimite în Parlament spre aprobare. Nu va fi Ordonanţă aprobată de către Guvern, va fi un proiect pe care îl trimitem către Parlament.(...) Sigur, suntem deschişi să avem un proiect cât mai bun de lege offshore şi să-l avem aprobat în această sesiune parlamentară, pentru că este vital să avem un proiect de lege, ca să putem da drumul la investiţiile în energie eoliană offshore în Marea Neagră", a spus ministrul la o conferinţă pe teme de energie, organizată de DC Media Grup. Citește și: Garda de Mediu Botoșani nu mai poate funcționa după ce DNA a reținut trei din cei patru comisari

UE a convenit să accelereze procesul de renunţare la carburanţii fosili Foto: News.ro
Mediu

UE accelereze procesul renunţare carburanţii fosili

UE a convenit joi să accelereze procesul de renunţare la carburanţii fosili, fiind gata să-şi intensifice obiectivele de adoptare a energiei regenerabile pentru 2030. Negociatorii Consiliului European şi ai Parlamentului au ajuns joi la un acord provizoriu pentru a furniza 42,5% din energia blocului celor 27 de naţiuni din tehnologii regenerabile, cum ar fi energia eoliană şi solară, până la sfârşitul deceniului, a declarat parlamentarul UE Markus Pieper, pe Twitter, citat de news.ro. Pieper a descris acordul drept ”o zi bună pentru tranziţia energetică a Europei”. Citește și: Garda de Mediu Botoșani nu mai poate funcționa după ce DNA a reținut trei din cei patru comisari UE a convenit să accelereze procesul de renunţare la carburanţii fosili Acordul va include o încărcare indicativă” suplimentară de 2,5 de puncte procentuale, pentru a permite blocului să ajungă la o cotă de 45%. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Acesta urmează să înlocuiască obiectivul actual al directivei UE privind energiile regenerabile, privind o cotă de 32% de energie regenerabilă până în 2030, care este în vigoare din decembrie 2018. Propunerea trebuie acum aprobată de reprezentanţii statelor membre UE în Consiliu şi apoi în Parlament. Astfel de acorduri sunt de obicei adoptate cu modificări minime. UE a spus că doreşte să fie neutră în carbon până în 2050. Pe termen mediu, doreşte ca emisiile nete de gaze cu efect de seră să fie reduse cu cel puţin 55% până în 2030, ceea ce UE numeşte planul său ”Fit for 55”. Pachetul ”Fit for 55” a fost prezentat pentru prima dată în iulie 2021 şi urmăreşte să alinieze cadrul legislativ al UE în materie de climă şi energie cu obiectivul său de neutralitate climatică pentru 2050. Invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina, din februarie 2022, şi criza energetică care a urmat au schimbat fundamental peisajul energetic al regiunii în ultimele luni. Legislatorii blocului au fost supuşi presiuni pentru a aduce obiectivele regiunii în conformitate cu această nouă realitate. UE riscă să ”omoare impulsul” tranziţiei sale energetice UE s-a angajat să renunţe la combustibilii fosili ruşi până în 2027, ca răspuns la ostilităţile preşedintelui Vladimir Putin din Ucraina. Cercetările publicate la sfârşitul lunii februarie de grupul independent de energie Ember au arătat că rata de instalare proiectată de UE a aşa-numitelor tehnologii de energie curată era pe cale să depăşească aşteptările pachetului său ”Fit for 55”. Analiştii de la Ember au avertizat că UE riscă să ”omoare impulsul” tranziţiei sale energetice, păstrând un obiectiv scăzut. Arderea combustibililor fosili precum cărbunele, petrolul şi gazul este principalul motor al crizei climatice.

România riscă noi sancţiuni din partea Uniunii Europene din cauza gropilor de gunoi Foto: News.ro
Mediu

România riscă sancţiuni din cauza gropilor de gunoi

România riscă noi sancţiuni din partea Uniunii Europene din cauza gropilor de gunoi neconforme, arată datele unui raport al Curţii de Conturi care a făcut, în anul 2022, un audit pe această temă. Raportul, publicat vineri și citat de news.ro, mai relevă că România nu a accesat programul european pentru închiderea depozitelor de deşeuri neconforme şi a suportat toate costurile din bugetul naţional. De asemenea, pentru că nu colectează selectiv şi nu reciclează suficient plastic, România plăteşte anual o taxă consistentă. Citește și: Garda de Mediu Botoșani nu mai poate funcționa după ce DNA a reținut trei din cei patru comisari România riscă noi sancţiuni din partea Uniunii Europene din cauza gropilor de gunoi Curtea de Conturi anunţă că a desfăşurat, în perioada 10.01.2022 – 30.05.2022, o misiune de audit de conformitate cu tema "Evaluarea riscului de infringement împotriva României privind gropile de gunoi din marile oraşe", pentru perioada 2015-2021, la Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Administraţia Naţională pentru Protecţia Mediului, Garda Naţională de Mediu, Administraţia Fondului pentru Mediu, şapte unităţi administrativ-teritoriale judeţene şi locale (Argeş, Bihor, Braşov, Constanţa, Iaşi, Neamţ şi Municipiul Bucureşti) şi Agenţii judeţene pentru protecţia mediului. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online ”Obiectivul general al misiunii de audit a vizat evaluarea riscului de declanşare a unei proceduri de infringement împotriva României privind depozitele de deşeuri din marile oraşe şi identificarea factorilor care amplifică condiţiile de producere a acestui risc. Potrivit raportului, autorităţile administraţiei centrale şi locale au acţionat insuficient şi au monitorizat deficitar activitatea de management al deşeurilor, astfel că România riscă noi sancţiuni din partea Uniunii Europene din cauza gropilor de gunoi neconforme, a colectării în amestec, a nesortării şi netratării corespunzătoare a deşeurile municipale”, a transmis Curtea de Conturi. Autoritățile locale au ignorat resursele UE Sursa citată a precizat că, deşi în decursul timpului au existat posibilităţi de atragerea a fondurilor europene pentru realizarea unor Sisteme de Management Integrat al Deşeurilor (SMID), ”autorităţile locale nu au reuşit construirea unui astfel de sistem în toate judeţele”. ”Uniunea Europeană a finanţat, prin Programul Operaţional Infrastructura Mare (POIM) 2014-2020, activităţi de închidere a depozitelor neconforme, însă Administraţia Fondului pentru Mediu nu a accesat programul de finanţare respectiv şi, astfel, s-a ajuns la situaţia în care acestea au fost închise prin utilizarea resurselor financiare din bugetul statului”, mai arată Curtea de Conturi. Potrivit instituţiei, în prezent, administratorii depozitelor de deşeuri au obligaţia de constituire a fondului pentru închidere şi urmărire postînchidere, însă legislaţia nu stabileşte un cuantum valoric al acestuia, ci tot administratorul, prin proiectul de închidere. În cazul nerespectării acestei obligaţii, sancţiunile sunt relativ reduse comparativ cu costurile de închidere, astfel că pot deveni convenabile. ”Sistemele integrate de management al deşeurilor sunt funcţionale în mai puţin de o treime (29%) din unităţile administrativ-teritoriale evaluate (judeţele Argeş, Bihor), majoritatea (71%) neavând încă un sistem integrat de management al deşeurilor (Braşov, Municipiul Bucureşti, Constanţa, Iaşi, Neamţ). Mai mult, structurile de tratare şi sortare a deşeurilor municipale sunt deficitare, iar în depozite ajung cantităţi semnificative de deşeuri care nu au fost supuse operaţiunilor prealabile impuse de lege”, se mai arată în raportul Curţii de Conturi. Instituţia precizează că ţintele prevăzute în planul de gestionare a deşeurilor nu au fost atinse, în principal pentru că nu s-a implementat colectarea separată. ”Colectarea din poartă în poartă nu este încă implementată integral, iar în oraşe, în zonele de blocuri, se colectează preponderent în amestec. De asemenea, sortarea deşeurilor este insuficientă, iar tratarea mecano-biologică nu se realizează. Autoritatea centrală nu a adoptat cadrul legal În ceea ce priveşte modul de reglementare a aplicării unor instrumente de mediu la nivel naţional, s-a constatat că autoritatea publică centrală în domeniul protecţiei mediului nu a adoptat cadrul legal de colectare a resurselor financiare necesare plăţii cotei de apel pe care statul român o datorează UE pentru deşeurile de ambalaje din plastic nereciclate”, se mai arată în Raport. Potrivit acestuia, deşi Uniunea Europeană a instituit statelor membre obligaţia de gestionare a întregii cantităţi de plastic pusă în piaţă, România şi-a asumat obiectivul de reciclare minim stabilit de UE, respectiv reciclarea a minimum 22,5% din cantitatea de deşeuri din plastic pusă pe piaţă. ”Statul român a impus operatorilor economici obligaţia de a recicla doar acest cuantum, iar reciclarea diferenţei de 77,5% din cantitatea de deşeuri de plastic nu revine nimănui. Întrucât Uniunea Europeană impune statelor membre plata unei contribuţii de 0,8 euro/kg de deşeuri de ambalaje din plastic nereciclate, consecinţa este că statul român este obligat la plata anuală a acestei cote de apel”, se mai arată în documentul citat.

Presa din SUA, profund divizată Foto: Twitter
Eveniment

Presa din SUA, profund divizată

Presa din SUA este profund divizată față de punerea sub acuzare a fostului președinte Donald Trump. În timp ce New York Times jubilează și explică, în deschiderea site-ului, că Trump va fi fotografiat, amprentat și, posibil, încătușat, Wall Street Journal - o publicație conservatoare, dar care în ultimele luni nu l-a susținut pe fostul președinte - consideră că s-a deschis cutia Pandorei. Citește și: Sondaj: 62% dintre americani consideră că acuzațiile aduse lui Trump sunt „în principal” motivate politic. Republicanii și independenții, de partea fostului președinte Pe rețelele sociale, reacțiile sunt și mai divizate. Oarecum surprinzător, Max Boot, un editorialist Washington Post, a scris: „Mărturisesc că sunt sceptic în legătură cu acest caz. Trump ar trebui să fie pus sub acuzare pentru că a încercat să fure alegerile și a instrumentat o lovitură de stat, nu pentru că a plătit-o pe Stormy Daniels. Există un potențial îngrijorător ca această punere sub acuzare să se întoarcă împotriva noastră. Dar haideți să respectăm procesul și să lăsăm cazul să se desfășoare". Erick Erickson, un blogger și moderator radio conservator a scris: „Democrații tocmai l-au readus pe Donald Trump pe cale rapidă la Casa Albă”. Republicans: Take your thoughts and prayers and stick em where the sun doesn’t shine.— Stephen King (@StephenKing) March 29, 2023 Presa din SUA, profund divizată Iată câteva titluri/ comentarii din presa din SUA, după punerea sub acuzare a lui Donald Trump: New York Times: „Un model de nerespectare a legii duce adesea la o punere sub acuzare penală, iar acesta este rezultatul cu care se confruntă acum domnul Trump” Washington Post are nu mai puțin de patru opinii care salută punerea sub acuzare a lui Trump. Iată titlul unei opinii, semnate de Dennis Aftergut: „Prin punerea sub acuzare a lui Trump, Alvin Bragg ne redă încrederea în statul de drept” Fox News: „Acuzațiile împotriva lui Trump se bazează pe o teorie juridică bizară și are trei defecte majore” - Greg Jarrett Breitbart: „Cea mai lungă vânătoare de vrăjitoare: punerea sub acuzare a lui Trump”. Wall Street Journal, în editorialul asumat de ziar: „Vestea de joi că un mare juriu din Manhattan l-a pus sub acuzare pe fostul președinte Donald Trump este o zi tristă pentru țară, cu ramificații politice imprevizibile și probabil distructive. Dacă a existat vreodată un caz care să deschidă cutia Pandorei, prima punere sub acuzare a unui fost președinte din istoria Statelor Unite este acela”. Republicanii, susținere masivă Până la această oră, toți liderii republicani, inclusiv cei care ar dori să candideze la președinție, în 2024, l-au sprijinit pe Trump. The weaponization of the legal system to advance a political agenda turns the rule of law on its head. It is un-American. The Soros-backed Manhattan District Attorney has consistently bent the law to downgrade felonies and to excuse criminal misconduct. Yet, now he is…— Ron DeSantis (@GovRonDeSantis) March 30, 2023 Guvernatorul Floridei, Ron DeSantis, considerat principalul rival al lui Trump în interiorul Partidului Republican, a declarat că statul său "nu va asista" la nicio solicitare de extrădare din partea procurorului districtual din Manhattan, Alvin Bragg, pe fondul a ceea ce el a numit "circumstanțe discutabile". Colaj foto al susținătorilor lui Trump El a calificat acuzațiile împotriva fostului președinte Donald Trump drept "antiamericane" și ca o "militarizare a sistemului juridic pentru a promova o agendă politică". Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online

62% dintre americani consideră că acuzațiile aduse lui Trump sunt motivate politic Foto: Facebook Donald Trump
Eveniment

Americani acuzațiile Trump sunt motivate politic

Circa 62% dintre americani consideră că acuzațiile aduse lui Trump sunt „în principal” motivate politic, arată un sondaj al universității Quinnipiac. Universitatea face sondaje în interes public, independente politic, pentru studii academice. Pentru acest sondaj au fost intervievate 1.788 persoane, în perioada 23-27 martie, marja de eroare fiind de +/- 2,3%. „Sondajul a inclus 1.600 de alegători înregistrați autoidentificați, cu o marjă de eroare de +/- 2,5 puncte procentuale. Sondajul a inclus 671 de alegători republicani și cu tendințe republicane, cu o marjă de eroare de +/- 3,8 puncte procentuale”, precizează autorii studiului. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online 62% dintre americani consideră că acuzațiile aduse lui Trump sunt motivate politic „Mai mult de șase din 10 americani (62%) cred că dosarul procurorului districtual din Manhattan în care este implicat fostul președinte Donald Trump este motivat în principal politic, în timp ce 32% consideră că acest caz este motivat în principal de lege. Republicanii (93 - 5%) și independenții (70 - 26%) cred că cazul procurorului districtual din Manhattan este motivat în principal de politică, în timp ce democrații (66 - 29%) cred că acest caz este motivat în principal de lege”, explică autorii studiului. Pe o listă de 15 republicani care fie și-au anunțat candidatura la alegerile prezidențiale din 2024, fie sunt văzuți ca potențiali candidați, Donald Trump primește 47% din sprijinul alegătorilor republicani și al celor cu înclinații republicane, urmat de guvernatorul Floridei, Ron DeSantis, care este susținut de 33%. Fostul vicepreședinte Mike Pence beneficiază de sprijinul a doar 5%, iar fostul ambasador al Națiunilor Unite și guvernator al Carolinei de Sud, Nikki Haley - 4%. Dintre ceilalți 11 candidați declarați sau potențiali de pe listă, niciunul nu depășește 2%. Aceste rezultate sunt în mare parte neschimbate față de un sondaj al Universității Quinnipiac din 15 martie. Cazul Trump-Stormy Daniels, din 2016 Donald Trump va deveni primul fost președinte al SUA care se va confrunta cu acuzații penale, după ce un mare juriu a votat pentru punerea sa sub acuzare în legătură cu acuzațiile privind banii plătiți unei actrițe porno, pentru ca aceasta să nu dezvăluie relația cu el. Această decizie istorică vine după luni de audieri cu ușile închise în Manhattan, unde juriul a ascultat detalii despre o plată de 130.000 de dolari către Stormy Daniels, plată efectuată cu puțin timp înainte de alegerile prezidențiale din 2016. Citește și: BREAKING Trump va fi pus sub acuzare, a decis un „Grand Jury” din Manhattan Trump, în vârstă de 76 de ani, a negat că ar fi avut o relație extraconjugală cu această actriță porno sau că ar fi avut cunoștință de plata făcută de Michael Cohen, pe atunci avocatul său personal.

Garda de Mediu Botoșani nu mai poate funcționa Foto: Facebook
Mediu

Garda de Mediu Botoșani nu mai poate funcționa

Garda de Mediu Botoșani nu mai poate funcționa după ce DNA a reținut trei din cei patru comisari, scrie Agerpres. În plus, cel de-al patrulea este în concediu de odihnă, iar consilierul juridic se află în concediu medical. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Garda de Mediu Botoșani nu mai poate funcționa În aceste condiţii, şefa Comisariatului Judeţean, Cristina Kashyap, este singura angajată a instituţiei care era joi la serviciu. "Aşteptăm o decizie din partea Comisariatului General", a declarat Kashyap. Procurorii DNA au efectuat, miercuri, 64 de percheziţii în judeţele Botoşani, Suceava şi Iaşi, într-un dosar ce vizează suspiciuni privind săvârşirea unor infracţiuni de corupţie şi asimilate celor de corupţie, comise în perioada aprilie - octombrie 2022, potrivit unui comunicat de presă transmis de DNA. Ancheta se derulează în legătură cu modalitatea de efectuare a unor controale la agenţi economici şi unităţi administrativ-teritoriale, pe linie de protecţie a mediului. Citește și: PSD, PNL și UDMR, vot în bloc pentru „albirea” abuzului în serviciu până la 250.000 de lei. AUR a acceptat tacit: abțineri pe toată linia. Doar USR și patru neafiliați au votat „împotrivă” Potrivit anchetatorilor, percheziţiile au avut loc la sedii ale unor instituţii publice şi la domiciliile unor persoane fizice şi sediile unor societăţi comerciale.

AUR cerea deschiderea unui sediu ICR la Moscova Foto: Facebook George Simion
Eveniment

AUR cerea deschiderea unui sediu ICR la Moscova

În decembrie 2022, în plină invazie rusă în Ucraina, AUR cerea deschiderea unui sediu ICR la Moscova, sub forma unui amendament la bugetul de stat pe 2023. Documentul cu acest amendament însușit de grupurile parlamentare AUR a fost prezentat de deputatul PNL Pavel Popescu, pe pagina sa de Facebook. AUR susținea că baza legală este o hotărâre de guvern din 2004 - când la guvernare se afla Adrian Năstase, iar președinte era Ion Iliescu - și este nevoie de „reciprocitate” de vreme ce Rusia a deschis în România mai multe centre culturale, la București, Cluj și Timișoara. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Propunerea AUR a fost respinsă. Ideea unui sediu al ICR la Moscova a fost lansată in 2012 de Andrei Marga, pe vremea când conducea acest institut. El o și nominalizase pe Florina Mohanu la conducerea filialei din capitala Rusiei. “Doamna Mohanu conduce Centrul Cultural Rus de la ASE Bucureşti. Acest centru cultural este cunoscut drept una dintre cele mai elaborate filiere de influenţă rusă din România. Centrul Cultural Rus de la ASE, conform site-uluiinstituţiei, este finanţat de Fundaţia Russkiy Mir”, arăta, in 2012, vicepreședintele PDL Radu F. Alexamdru. AUR cerea deschiderea unui sediu ICR la Moscova „În hărmălaia și zgomotul produse de AUR în România, rămân “ascunse” câteva dovezi extrem de relevante că dirijarea politică a partidului al cărui lider - George Simion se întâlnește de ani de zile cu spioni ruși pentru a primi instrucțiuni, vine direct de la Moscova. În decembrie 2022, grupurile parlamentare ale AUR, în mijlocul unui război sângeros provocat de finanțatorii lor de la Kremlin, au depus la legea bugetului de stat pe anul 2023, un amendament pentru înființarea Institutului Cultural Român la Moscova. La Moscova!!! Întregul partid (AUR) și-a asumat acest amendament, pe care desigur, l-am respins. George Simion trebuie să răspundă public, de la pupitrul Parlamentului, cu mâna pe Biblie, dacă s-a întâlnit în ultimii ani, de mai multe ori cu rezidentul de atunci al FSB-ului la Cernăuți.Rusia joacă pe față, fără scrupule, pe scena politică din România și răspunsul nostru, al tuturor partidelor, este aproape inexistent.#trezirea P.S. Ideologi ai AUR, se laudă zilele acestea fără rețineri, chiar pe la mesele din preajma cladirii Guvernului, că ei sunt gata să schimbe direcția României spre brațele deschise ale Chinei și Rusiei. În perspectiva alegerilor din 2024, presupun că nu o fac pe gratis”, a scris Pavel Popescu pe Facebook. Citește și: Macedonia de Nord donează Ucrainei douăsprezece elicoptere MI-24 de fabricaţie sovietică

Macedonia de Nord donează Ucrainei douăsprezece elicoptere MI-24 de fabricaţie sovietică Foto: Yahoo News
Eveniment

Macedonia Nord Ucrainei douăsprezece elicoptere

Macedonia de Nord donează Ucrainei douăsprezece elicoptere MI-24 de fabricaţie sovietică, în cadrul celui de-al optulea pachet de ajutor militar din partea micii republici balcanice, de la începutul agresiunii ruseşti, notează EFE. Guvernul a acceptat acordul dintre Ministerul Apărării din Macedonia de Nord şi Ministerul Apărării din Ucraina privind donarea elicopterelor", a informat executivul macedonean într-un comunicat. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Macedonia de Nord donează Ucrainei douăsprezece elicoptere Elicopterele de luptă, produse în anii '80, au fost achiziţionate din Ucraina în 2001. Aparatele nu au mai fost folosite din 2015 şi doar două dintre ele au fost modernizate. "Elicopterele nu au mai fost prevăzute în pregătirea armatei noastre şi, prin modernizarea noastră, nu vor mai face parte integrantă din ea. Din aceste motive, s-a apreciat că nu sunt necesare", a declarat presei de la Skopje ministrul Apărării, Slavjanka Petrovska. Anul trecut, Macedonia de Nord a trimis Ucrainei patru avioane de vânătoare Suhoi SU-25, câteva vehicule blindate şi alte echipamente militare. Totodată, a donat zece tancuri sovietice T-72, o treime din numărul total de tancuri ale micii armate a Macedoniei de Nord, care este membră NATO. Petrovska a adăugat că echipamentele donate vor fi înlocuite în următorii ani cu armament de fabricaţie occidentală, ceea ce va contribui la modernizarea forţelor armate. Potrivit estimărilor, ajutorul militar acordat de Skopje Kievului de la începutul războiului din Ucraina se ridică la aproximativ 30 de milioane de euro. Macedonia de Nord, cu o populaţie de circa două milioane de locuitori, se află printre primele cinci ţări membre NATO în ce priveşte ajutorul militar acordat Ucrainei pe cap de locuitor, potrivit guvernului de la Skopje. Înainte de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, Macedonia de Nord a menţinut relaţii bilaterale bune atât cu Kievul, cât şi cu Moscova, dar, de la începutul invaziei ruseşti, a susţinut în mod clar Ucraina. De asemenea, Macedonia de Nord s-a alăturat tuturor sancţiunilor occidentale şi ale UE împotriva Rusiei.

Vicepremierul PSD Grindeanu, atac la Predoiu Foto: Facebook
Eveniment

Vicepremierul PSD Grindeanu, atac la Predoiu

Vicepremierul PSD Grindeanu, atac la Predoiu după scandalul privind ridicarea plafonului de la care abuzul în serviciu este faptă penală. El i-a reproșat ministrului Justiției că nu a avizat această măsură înainte de a fi votată în Senat. În realitate, măsură fusese decisă de liderii coaliției, duminică seara. Vicepremierul PSD Grindeanu, atac la Predoiu „Nu am participat duminică seara la coaliţie. Nu am avut niciun fel de discuţie pe această speţă, colegii mei ştiind că nu doresc să mă implic de niciun fel pe subiecte legate de justiţiei şi îmi păstrez această linie. Am văzut că Ministerul Justiţiei a dat un punct de vedere. Probabil că trebuia să îl dea mai dinainte, înainte de votul din Senat”, a spus Grindeanu. Citește și: PSD, PNL și UDMR, vot în bloc pentru „albirea” abuzului în serviciu până la 250.000 de lei. AUR a acceptat tacit: abțineri pe toată linia. Doar USR și patru neafiliați au votat „împotrivă” Azi, Predoiu a explicat că nu putea fi evitată decizia CCR potrivit căreia, pentru a constitui infracţiune, această faptă trebuie raportată la un prag valoric sau la o vătămare de o anumită intensitate a drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti. De asemenea, ministrul a argumentat că sub acest prag nu există un vid legislativ, ci dimpotrivă, ”funcţionează o contravenţie foarte severă”. ”Primul lucru pe care trebuie să-l înţelegem este că Senatul a acţionat firesc în includerea unui prag în lege”, a precizat Cătălin Predoiu. Potrivit unor surse politice, la reuniunea la vârf a liderilor coaliției majoritare, de duminică, moment la care s-a decis ca plafonul pentru abuz în serviciu să fie 250.000 lei au participat: liderul PSD, Marcel Ciolacu, secretarul general al Guvernului, Marian Neacșu (PSD), Robert Cazanciuc, senator PSD, liderul PNL Nicolae Ciucă, ministrul de interne Lucian Bode (PNL), ministrul justiției, Cătălin Predoiu (PNL), liderul UDMR, Kelemen Hunor și deputata Rozalia Biro.

Cea mai dură bătălie pe care Zelenski o dă acum Foto: Twitter
Internațional

Cea mai dură bătălie pe care Zelenski o dă acum

Probabil cea mai dură bătălie pe care Zelenski o dă acum: evacuarea călugărilor pro-ruși, afiliați Patriarhiei Moscovei, din Lavra Pecerska, mănăstire fondată în 1051. La 10 martie, ministerul ucrainean Culturii a publicat o declarație potrivit căreia călugării din ramura ucraineană a Bisericii Ortodoxe Ruse trebuie să părăsească Lavra Pecerska („Pecerska” înseamnă „peșteră”) din Kiev. Starețul mănăstirii a fost decorat de Vladimir Putin. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online ??☦️ Bishop Sabbas, right-hand man of Patriarch Kirill of Moscow & All Rus, has denounced Zelenskyy and his satanic regime:“What Zelensky and his supporters are doing today in the Kiev-Pechersk Lavra, in other monasteries and churches of Little Rus', is reminiscent of the worst… pic.twitter.com/xaWcwc7yRW— Orthodox Canonist (@OCanonist) March 29, 2023 Cea mai dură bătălie pe care Zelenski o dă acum Inițial, călugării de la Lavra Pecerska au refuzat să plece, dar azi au fost difuzate filmări care arată că unii dintre ei părăsesc mânăstirea și evacuează bunurile. Unele icoane au fost luate de pe pereți. Poliția din Kiev a oprit mașini care plecau din mănăstire, în care au descoperit bunuri de patrimoniu. Contractul de închiriere al bisericii ortodoxe afiliate Moscovei la Lavra Pecerska din Kiev - numită Lavra Superioară - a expirat la 1 ianuarie, iar guvernul ucrainean a decis să nu prelungească contractul de închiriere. Lavra Pecerska Însă majoritatea călugărilor, susținuți de sute de credincioși, pare că refuză să plece și se vor opune evacuării forțate. „Mănăstirea, care datează de 980 de ani, a devenit un simbol al divizării dintre Patriarhul rus de la Moscova și liderii Bisericii Ortodoxe Ucrainene, care s-au despărțit după prăbușirea Uniunii Sovietice. Biserica independentă a fost recunoscută în 2018 de către patriarhul de Constantinopol, primul între egali dintre sediile Ortodoxiei Orientale, spre indignarea patriarhatului de la Moscova, care coordona biserica ucraineană din 1686. Guvernul, care susține biserica independentă, deține locul mănăstirii și a cerut starețului și celor 500 de călugări, novici și teologi să se evacueze până miercuri. Exeuctivul susține că călugării au efectuat lucrări de construcție neautorizate, încălcând termenii contractului de închiriere, și îi acuză, de asemenea, că adăpostesc simpatizanți pro-ruși și chiar spioni”, scrie The Times. Metropolitan Pavel, viceroy of the Kiev-Pechersk Lavra, turned to Zelensky and stated that the Lord would not forgive him and his family for the eviction of representatives of the UOC from the Lavra. "I tell you and your pack that our tears will not fall https://t.co/4UnWqzPPz2… pic.twitter.com/R1vKpBh5KQ— Victor vicktop55 (@vicktop55) March 30, 2023 Șeful statului ucrainean, blestemat de ierarhii lui Putin Azi, mitropolitul Pavel Lebed, care conduce biserica, l-a atacat dur pe președintele Zelenski: „Lacrimile noastre nu vor cădea pe pământ, ele vor cădea pe capul tău… Dumnezeu nu te va ierta nici pe tine, nici pe familia ta… Te așteaptă mizeria, așa că teme-te". Călugării de la Lavra din Kiev-Pecerska nu vor părăsi mănăstirea și își vor apăra până la capăt drepturile de a trăi și de a se ruga între zidurile mănăstirii, a mai spus Mitropolitul Pavel. Citește și: PSD, PNL și UDMR, vot în bloc pentru „albirea” abuzului în serviciu până la 250.000 de lei. AUR a acceptat tacit: abțineri pe toată linia. Doar USR și patru neafiliați au votat „împotrivă” Patriarhul Ilie al Georgiei și Patriarhul Ioan al Antiohiei și-au exprimat sprijinul pentru călugării din Lavra Pecerska a Kievului. Și patriarhul Serbiei, Porfirie, a reacționat extrem de dur.

Un deputat PSD a semnat inițiativa lui Șoșoacă pentru invadarea Ucrainei
Politică

Deputat PSD semnat inițiativa Șoșoacă Ucrainei

Un deputat PSD a semnat inițiativa lui Șoșoacă pentru invadarea Ucrainei, arată lista publicată ieri de senatoarea independentă, promovată în Parlament pe listele AUR. Este vorba de deputatul PSD Daniel Ghiță, care a mai avut ieșiri publice împotriva Ucrainei, dar conducerea partidului său nu s-a distanțat de el. Ghiță a ajuns deputat cu ajutorul familiei Pandele Firea, fapt menționat de Antena 3. Un deputat PSD a semnat inițiativa lui Șoșoacă pentru invadarea Ucrainei Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Un deputat PSD a semnat inițiativa lui Șoșoacă pentru invadarea Ucrainei „A ajuns măscariciul de Zelenski să le dicteze tuturor cum sa vină îmbrăcați, slugile UE! Nu aveți voie in kaki: că nu-mi dă voie campania de PR!? Banii EU sunt îngropați în Ucraina, in timp ce românii trăiesc în sărăcie! Nu sunt bani pentru popor, decât pentru arme și Ucraina? Când o să-i ceara EU lui ( cel care conduce Europa !) #Zelensky să înceapă tratativele de PACE?”, scria Ghiță, acum o lună. Însă, în 2022, Ciolacu îl apăra pe Ghiță: „Domnul Ghiță nu știu dacă este pro-rus. Haideți să facem o diferență între dreptul de a avea o opinie – până la urmă, de asta am ieșit pe stradă în 89, să avem acest drept de a ne spune părerile – și o acțiune pe care o faci, de a merge la Ambasada Rusiei să te întâlnești cu ambasadorul Rusiei”. Citește și: Ciolacu nu știe dacă deputatul PSD Daniel Ghiță este „pro-rus”, deși acesta a preluat constant tezele Moscovei și a scris despre „Ucraina nazistă” Antena 3 a anunțat, în 2020, că primarul Florentin Pandele l-a convins să candideze: “Un luptător și pentru proiectele care vizează protejarea mediului, Daniel Ghiță s-a alăturat echipei PSD Ilfov după ce, la propunerea primarului Florentin Pandele, Consiliul Local Voluntari a adoptat în acest an un proiect de hotărâre privind demararea procedurilor legale pentru declararea tuturor pădurilor situate pe raza teritorial-administrativă a orașului arii naturale protejate“. Ex-auriștii care amenință Ucraina, în plin război cu Rusia Ceilalți trei semnatari ai inițiativei lui Șoșoacă sunt Francisc Tobă, Ciprian Ciubuc și Nicolae Roman. Toți trei sunt acum „neafiliați”, dar au ajuns în Parlament pe listele AUR. Diana Iovanovici Șoșoacă a depus la Parlament un proiect de lege prin care cere „denunțarea Tratatul de buna vecinătate și cooperare dintre România și Ucraina”, ratificat prin Legea nr. 129/1997 și, anexarea Nordului Bucovinei, Herței, Bugeacului (Cahul, Bolgrad, Ismail), a Maramureșului istoric și Insula Șerpilor”. Semnatarii legii în care Șoșoacă cere României să invadeze Ucraina Ministerul Afacerilor Externe al Ucrainei a anunțat că va iniția sancționarea senatoarei Diana Șoșoacă, „persoană care reprezintă o amenințare la adresa securității naționale”.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră