sâmbătă 09 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Categorie: Politică

4627 articole
Politică

Cine administrează banii luați pentru CNAS: ex-general SRI, medic PNL, personaje fără CV

Cine administrează banii luați de la pensionari pentru CNAS: un controversat ex-general SRI, un medic pe care PNL l-a plasat anterior în funcția de secretar de stat și mai multe personaje fără un CV publicat pe site-ul instituției. De exemplu, la 30 aprilie, președintele interimar Ilie Bolojan l-a numit în consiliul de administrație al CNAS pe Călin Alexandru, ca reprezentant al Administrației Prezidențiale. Citește și: Magistrații, disperați că Bolojan se atinge de pensiile lor: „măcelar”, „dictat”, abuz Însă, pe site-ul CNAS nu se poate găsi nici CV-ul acestuia, nici o declarație de avere. Acesta, fiind numit la 30 aprilie, trebuia să depună în 30 de zile o declarație de avere, fiindcă încă nu se publicase în Monitorul Oficial decizia CCR prin care aceste declarații nu mai sunt accesibile. Dar un astfel de document nu poate fi găsit nici pe site-ul CNAS, nici pe cel al Agenției Naționale de Integritate.  Cine administrează banii luați pentru CNAS Cine mai face parte din conducerea CNAS:  ex-generalul SRI Cristian Celea, care a fost șef al CNAS între 2003 și 2005, fiind numit de premierul PSD Adrian Năstase. Acum el este vicepreședinte CNAS și deține nu mai puțin de două case - din care una de 470 mp - două apartamente, mai multe terenuri intravilane, agricole și forestiere, din care unele sunt plasate în Voluntari sau Ciolpani, bijuterii de 30.000 de euro și trei șalupe. Larisa Mezinu Bălan, vicepreședinte al CNAS, absolventă de psihologie și sociologie la Spiru Haret. Lucrează la CNAS din 2012, unde a fost purtătoare de cuvânt. Președintele CNAS, medicul Horațiu Moldovan, a fost secretar de stat la Sănătate, între 2023 și 2025, cu susținerea PNL. Are un masterat la Academia SRI.  Nicolae Alexandru Ștefan Ionescu, numit în CA-ul CNAS de ministerul Sănătății, nu are CV-ul publicat pe site-ul CNAS. Potrivit declarației de avere din 2023, el a lucrat la ministerul Sănătății și la Unifarm, în anul fiscal 2022.  Guvernul Bolojan va taxa de două ori pensiile private ca să strângă bani pentru monopolul CNAS: „veniturile din pensii private se vor taxa cu CASS la întreaga sumă, nu doar la câștigul obținut”, explică consultantul fiscal George Mot.

Cine administrează banii luați pentru CNAS Foto: Sănătatea TV
Un fost polițist, Alin Ene, acum judecător în CSM, îl atacă dur pe Bolojan fiindcă vrea să-i taie pensia Foto: Facebook
Politică

Un fost polițist, acum judecător în CSM, îl atacă dur pe Bolojan fiindcă vrea să-i taie pensia

Un fost polițist, acum judecător în CSM, îl atacă dur pe Bolojan fiindcă vrea să-i taie pensia: „Premierul României încalcă flagrant Constituția României și standardele internaționale”, a scris Alin Ene, pe Facebook. Acesta a absolvit controversata Academie de Poliție, a fost polițist în Ilfov din 2009 în 2011, iar în 2013 a ajuns judecător la Mangalia. Din ianuarie 2023 este membru al CSM.  Atacul său vine după cel al CSM și al judecătorului Claudiu Drăgușin, și el membru al CSM, care l-a făcut „măcelar” pe Ilie Bolojan. Citește și: Magistrații, disperați că Bolojan se atinge de pensiile lor: „măcelar”, „dictat”, abuz Fost polițist, acum judecător în CSM, îl atacă dur pe Bolojan fiindcă vrea să-i taie pensia „Sub masca „reformei” și reluând aceleași minciuni demontate deja public de Consiliul Superior al Magistraturii, premierul României încalcă flagrant Constituția României și standardele internaționale, disprețuind atât jurisprudența Curții Constituționale, cât și orice urmă de respect față de principiile statului de drept. Într-un gest de sfidare, se anunță o nouă creștere a vârstei de pensionare, o majorare absurdă a vechimii în funcție și o amputare brutală a pensiei de serviciu – toate acestea, la doar câteva luni după ce Legea nr. 282/2023 a modificat deja substanțial aceste condiții.   Aceste modificări nu sunt doar abuzive – sunt premeditate. Țintirea exclusivă a magistraților nu e întâmplătoare: e un episod nou dintr-o campanie de stigmatizare orchestrată politic, menită să discrediteze sistemul judiciar și să îl pună sub control. Totul, ca să se distragă atenția de la adevăratele eșecuri ale guvernării și știind că o justiție cu spatele la zid nu poate fi nici liberă, nici dreaptă”, a scris Ene, pe Facebook.   

Magistrații, disperați că Bolojan se atinge de pensiile lor: judecătorul Drăgușin l-a făcut „măcelar” Foto: Facebook
Politică

Magistrații, disperați că Bolojan se atinge de pensiile lor: „măcelar”, „dictat”, abuz

Magistrații par a fi disperați că premierul Ilie Bolojan se atinge de pensiile lor: „măcelar”, „dictat”, abuz sunt doar câteva din cuvintele folosite într-un comunicat al CSM și într-o postare a unui judecător din CSM. Citește și: Compensațiile uriașe pe care le-ar primi șeful Transelectrica, pesedist buzoian, dacă este concediat Magistrații, disperați că Bolojan se atinge de pensiile lor În postarea de pe Facebook a judecătorului Claudiu Drăgușin - membru al CSM și student, în aceeași perioadă de timp, 1998-2003, la facultatea de sport și la drept, la universitatea Titulescu - se afirmă: „Discursul prim-ministrului dovedește, cel puțin pentru mine, ca gândirea din spatele lui nu este a unui șahist, nu e una pe termen lung, dacă preferă distrugerea imaginii uneia dintre puterile statului (care, spre deosebire de celelalte, nu are alte instrumente de a se apăra, cu excepția codurilor după care judecă). Cu puțin timp în urmă îmi spunea un prieten, neurochirurg, care sunt consecințele atunci când, sub pretextul salvării vieții unui pacient, în sala de operație nu intră un chirurg, ci un măcelar.   Nu știu de ce, dar după conferința de presă de astăzi mi-am adus aminte de discuție, care mi s-a părut ca fiind de mare actualitate”.    CSM a emis un comunicat neobișnuit de dur în care sugerează că premierul Bolojan vrea o diversiune de la „scandalurile recente din spațiul public”, o aluzie evidentă la cazul Dragoș Anastasiu.    „Consiliul Superior al Magistraturii dezaprobă ferm măsurile preconizate de Guvernul României în legătură cu modificarea sistemului de pensionare a judecătorilor și procurorilor, prezentate de prim-ministrul României în conferința de presă din data de 29 iulie 2025.   Maniera de comunicare publică a măsurilor decise de Guvern, într-o abordare specifică mai degrabă unui veritabil dictat și fără nicio consultare a autorității judecătorești, reprezintă o manifestare abuzivă și discreționară a prerogativelor puterii executive, care aruncă în derizoriu principiul cooperării loiale între autoritățile publice și statutul de putere în stat al justiției. Intențiile autorității executive încalcă flagrant principiile consacrate de Constituția României și de reglementările internaționale în materie, așa cum au fost în mod constant reflectate în jurisprudența Curții Constituționale. Creșterea din nou a vârstei de pensionare, majorarea bruscă a vechimii în funcție necesare pentru pensionare, cât și diminuarea drastică a cuantumului pensiei de serviciu, după ce toate aceste elemente au fost deja modificate substanțial prin Legea nr. 282/2023, intrată în vigoare începând cu 1 ianuarie 2024, sunt în mod evident de natură să înfrângă principiile securității juridice și așteptării legitime care ar trebui să constituie pentru legiuitor imperative în activitatea de legiferare (...) Toate măsurile anunțate, care vizează numai categoria profesională a judecătorilor și procurorilor, se înscriu, de fapt, în campania de stigmatizare a acestora, inițiată și întreținută de factorul politic în scopul manifest de a submina puterea judecătorească și independența acesteia, doar pentru a abate atenția de la problemele reale ale societății, care nu au fost create de magistrați sau de la scandalurile recente din spațiul public. Consiliul Superior al Magistraturii asigură judecătorii și procurorii că va utiliza toate instrumentele instituționale pentru a proteja independența justiției, valoare esențială fără de care statul de drept nu poate exista”, se afirmă în comunicatul CSM. 

Conferința lui Bolojan despre pensionarea magistraților, dominată de întrebări despre Anastasiu Foto: Inquam/George Calin
Politică

Conferința lui Bolojan despre pensionarea magistraților, dominată de întrebări despre Anastasiu

Conferința de presă a lui Bolojan despre pensionarea magistraților, dominată de întrebări despre Anastasiu: peste o treime din întrebări s-au referit la vicepremierul demisionar. Potrivit transcrierii de pe site-ul Guvernului, din circa 20 de întrebări, nu mai puțin de șapte au fost legate de Dragoș Anastasiu. În plus, unii dintre jurnaliștii care au pus întrebări au insistat - deși premierul îi rugase ca fiecare ziarist să se limiteze la o întrebare - sau au avut comentarii personale. Citește și: DOCUMENT De ce a decis Înalta Curte să-l condamne penal, în 2016, pe Marian Neacșu, acum vicepremier PSD Conferința lui Bolojan despre pensionarea magistraților, dominată de întrebări despre Anastasiu Ce întrebări a primit Bolojan:  De ce demisia lui Anastasiu n-a apărut încă în Monitorul Oficial Dacă Marian Neacșu și Radu Oprea ar trebui să urmeze exemplul Anastasiu: „Și dacă, totuși, în urma demisiei lui Dragoș Anastasiu, considerați că ar trebui să plece și celelalte două persoane?” Cum a putut primi Anastasiu certificat de securitate De ce nu i-a cerut el, Ilie Bolojan, demisia lui Anastasiu „Pornind de la cazul informațiilor pe care le-ați avut la dispoziție când l-ați numit pe Dragoș Anastasiu, dar extinzând, vă rugăm, discuția la nivelul cetățeanului român, cum vedeți dumneavoastră activitatea SRI în România în acești ani? Sunteți mulțumit?” „Domnule premier, vă întreb dacă cunoșteați cum a ajuns doamna Hildegard Brandl, partenera de viață a domnului Dragoș Anastasiu, beneficiara a zeci de contracte cu statul, inclusiv cu primăria pe care ați condus-o, Primăria Oradea”.  În plus, Bolojan a fost întrebat de cazul Pieleanu - acuzat, într-o anchetă publicată azi, de agresiuni sexuale - deși a spus că nu a reușit să citească presa. 

George Simion ignoră dezastrul din Broșteni, deși 65% din locuitori l-au votat la prezidențiale Foto: Simion la Pechea, în campanie, imagine distribuită de AUR
Politică

George Simion ignoră dezastrul din Broșteni, deși 65% din locuitori l-au votat la prezidențiale

Președintele AUR, George Simion, ignoră dezastrul din Broșteni, oraș devastat de inundații, deși 55% din localitate l-a votat la prezidențiale. În 2024, în campanie, Simion a făcut case, la Pechea - dar folosind banii primiți de la Gigi Becali.  Citește și: Fostul șef al ANPC, Horia Constantinescu, în genunchi ca să salveze instituția de un presupus atac Trei oameni au murit luați de ape și câteva zeci au rămas izolați, iar pompierii i-au salvat cu elicopterele sau de la balcon, pe brațe, în urma inundațiilor care au devastat mai multe localități din Suceava.  Simion ignoră dezastrul din Broșteni, deși 65% din locuitori l-au votat la prezidențiale La alegerile din mai 2025, în turul doi, Simion a câștigat la scoruri zdrobitoare exact în aceste localități. În Broșteni, Suceava, a luat peste 65% din voturi, la Ostra - peste 75%, la fel în Stulpicani, iar la Slatina, Suceava - 78%. Și în turul I, Simion a obținut peste 50% din voturi în aceste localități.  Însă liderul AUR nu s-a deranjat să viziteze localitățile afectate și nici nu a părut inteersat de situație. Singurul său interes în ultimele zile a fost o conferință suveranistă la Chișinău, unde mai mulți cetățeni români nu au putut participa fiindcă au primit interdicție de intrare în Republica Moldova. În 2024, în campania electorală, George Simion și-a făcut o puternică publicitate prin faptul că a construit case pentru cei afectați de inundații la Pechea, Galați. Însă banii au fost oferiți de Gigi Becali.  „De ce să îmi dau demisia din Parlament? M-a ales Simion? Eu am adus 2-3 procente în plus, puteam să ies parlamentar ca și candidat independent sau la orice partid mă duceam ieșeam parlamentar. M-a făcut AUR? Păi, m-a costat vreo 700-800.000 de euro campania. Adică, m-au costat 500.000 casele, dar și 100.000 a fost TVA-ul pe care l-am dat la stat, ca să pot face case la oameni la Pechea, Galați. Eu sunt Becali, am nevoie să mă pună AUR undeva?”, spunea Gigi Becali, în februarie 2025. În campania pentru parlamentare, din 2024, în cadrul unui eveniment la Arenele Romane, în mijlocul discursului, George Simion a anunţat că pune stop evenimentului și campaniei electorale pentru a merge la sinistraţii din judeţul Galaţi, cărora, cu ajutorul lui Gigi Becali, le-a construit zeci de case.

Fostul șef al ANPC, Horia Constantinescu, în genunchi ca să salveze instituția de un presupus atac Foto: Captură video
Politică

Fostul șef al ANPC, Horia Constantinescu, în genunchi ca să salveze instituția de un presupus atac

Fostul șef al ANPC, Horia Constantinescu, s-a filmat în genunchi ca să salveze instituția de un presupus atac și a postat filmarea pe rețelele sociale. Postul de președinte al Protecției Consumatorului este liber după destituirea lui Piedone, care s-a aflat în conflict cu Horia Constantinescu. Citește și: DOCUMENT De ce a decis Înalta Curte să-l condamne penal, în 2016, pe Marian Neacșu, acum vicepremier PSD Însă, în lungul său apel, de peste patru minute, Constantinescu spune că „cele 100 de mașini electrice pe care eu le-am obținut de la Guvern au rămas neînmatriculate un an de zile”.  Fostul șef al ANPC, Horia Constantinescu, în genunchi ca să salveze instituția de un atac „Mă pun în genunchi în fața dumneavoastră și vă implor: ASCULTAȚI-NE! Ascultați-i pe cei care, de ani de zile, suntem cu adevărat în slujba cetățenilor, a celor mulți, a celor vulnerabili”, a declarat fostul șef al ANPC.  El a făcut apel la premierul Ilie Bolojan, vicepremierul Marian Neacșu și la actualul vicepreședinte ANPCC, Sebastian Hotca: „Vă rog: NU distrugeți Protecția Consumatorilor în România! Există argumente solide să nu o faceți! Această instituție este printre foarte puținele care, în ultimii ani, a demonstrat performanță reală”. El a susținut că „reducerea posturilor nu reprezintă o economie substanțială la bugetul de stat atât timp cât colegii mei, puțini la număr, au adus în ultimii ani câte 100 de milioane de lei la buget. Este mai degrabă o răfuială ce pare câștigată de către grupurile de interese economice”.  DeFapt.ro a arătat că Protecția Consumatorilor, condusă de pesedistul Horia Constantinescu, a îngropat sesizările despre Nordis: din 2023 în 2024, această autoritate, ANPC, a primit opt plângeri referitoare la grupul de firme controlat de familia deputatei PSD Laura Vicol. Însă, din aceste plângeri, doar una a fost închisă, cu o amendă ridicolă de 5.000 de lei. Constantinescu a luat bac-ul la 21 de ani și a terminat o facultate privata la 29 de ani.

De ce a decis Înalta Curte să-l condamne penal pe Marian Neacșu, acum vicepremier PSD Foto: Inquam/George Calin
Politică

DOCUMENT De ce a decis Înalta Curte să-l condamne penal pe Marian Neacșu, acum vicepremier PSD

De ce a decis Înalta Curte să-l condamne penal, în 2016, pe Marian Neacșu, acum vicepremier PSD: acesta a fost considerat vinovat de infracțiunea de conflict de interese, după ce fiica sa a fost angajată la cabinetul său parlamentar, chiar la propunerea sa.  Citește și: Primarul din Ciugud critică măsurile lui Bolojan și face trei propuneri de reformă Pedeapsa definitivă a fost decisă la 22 februarie 2016 de  completul de cinci judecători de la Înalta Curte de Csație și Justiție (ICCJ), în frunte cu judecătoarea Livia Stanciu.  De ce a decis Înalta Curte să-l condamne penal pe Marian Neacșu, acum vicepremier PSD „Condamnă pe inculpatul NEACŞU MARIAN la pedeapsa de 6 luni închisoare”, a decis ICCJ. Însă pedeapsa a fost suspendată pe un termen de încercare de 30 de luni.  „Aşa cum se poate observa, fapta intră în sfera ilicitului penal la momentul la care folosul material a fost realizat, conflictul de interese potențial (posibil) ori actual (în derulare, declanşat, dar încă nevalorificat printr-o decizie generatoare de folos material) devenind un conflict consumat, respectiv funcționarul public nu a acționat cu transparență și nu s-a abținut de la luarea unei decizii, acțiunile sale fiind în mod evident subsumate interesului particular”, a apreciat ICCJ, în prima sentință, din 2015, dată de un complet de trei judecători, în care Neacșu a primit doar o amendă penală de 2.000 de lei. Ulterior, completul de cinci judecători, la care s-a ajuns urmare a recursului, i-a dat șase luni de închisoare cu suspendare.  „În acest context, este evident că angajarea unei rude apropiate apare ca o consecință evidentă a dorinței de a spori venitul cumulat al familiei sau de a procura un venit unei rude apropiate, atâta vreme cât, potrivit legii, dreptul de a formula propunerea de angajare, act inițial determinant, aparține exclusiv deputatului în cauză”, a mai apreciat Înalta Curte. 

Simion le sugerează fanilor săi să nu mai cumpere produse din Republica Moldova Foto: Facebook
Politică

Simion le sugerează fanilor săi să nu mai cumpere produse din Republica Moldova

Președintele AUR, George Simion le sugerează fanilor săi să nu mai cumpere produse din Republica Moldova, ca să o saboteze pe Maia Sandu. El o face simulând că îi pasă de comerțul cu Chișinăul și nu dorește să-l întrerupă, dar admiratorii săi au priceput mesajul și anunță că nu vor mai cumpăra produse din Republica Moldova.  Citește și: Primarul din Ciugud critică măsurile lui Bolojan și face trei propuneri de reformă Simion le sugerează fanilor săi să nu mai cumpere produse din Republica Moldova „Reamintesc doamnei Maia Sandu că peste 5 milioane de români care m-au votat cumpără produse din R.Moldova. Atitudinea ei dușmănoasă față de mișcarea suveranistă nu trebuie să ajungă să dăuneze cetățenilor!”, comentează Simion la propria postare, în care critică faptul că „peste zece cetățeni români” ar fi fost expulzați din Republica Moldova.  Mesajul lui Simion este înțeles de fanii săi, care îi răspund: „George Simion eu numai cumpăr nimic de la Moldovenii” (sic!), îi transmite Dumitru Tanasie. „Eu nu ,le mai cumpăr nimic de când am văzut că sunt parsivi și ne dusmanesc !” (sic!), mai anunță el.  În postarea sa, Simion o atacă și pe Oana Țoiu, ministrul român de Externe: „Oana Țoiu, de ce unii cetățeni (americani) sunt apărați de ambasadele lor și Ministerul de Externe / Ambasada de la Chișinău nu face nimic, poate chiar se dezice de cetățenii români interziși? Vouă cine vă plătește salariile?”. 

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, povestește cum sunt jefuite spitalele, dar refuză să dea nume Foto: Facebook
Politică

Ministrul Sănătății povestește cum sunt jefuite spitalele, dar refuză să dea nume

Ministrul Sănătății povestește cum sunt jefuite spitalele, dar refuză să dea nume: Alexandru Rogobete a relatat, la TVR Info, că același tip de computer tomograf a fost cumpărat de un spital cu două milioane de lei, de altul cu 20 de milioane de lei. Citește și: Primarul din Ciugud critică măsurile lui Bolojan și face trei propuneri de reformă Însă, după această relatare, a refuzat să spună despre ce spitale vorbește. Ministrul Sănătății povestește cum sunt jefuite spitalele, dar refuză să dea nume „Într-o parte a ţării spitalul a cumpărat computer tomograf cu 2 milioane de lei. Acelaşi computer tomograf, cu aceleaşi specificaţii, cu aceeaşi performanţă, inclusiv acelaşi producător, cumpărat într-o altă parte a ţării, cu 20 de milioane de lei (...) Nu o să spun unde (...) În ambele situaţii, licitaţiile au fost încheiate şi contractele semnate. Este adevărat că în cea de-a doua nu s-a finanţat”, a afirmat Rogobete.  Întrebat ce s-a petrecut cu platforma online pe care spitalele trebuiau să raporteze costurile, el a arătat că acestea pur și simplu nu au încărcat datele în sistem. „Spitalele înrolate în program nu au introdus acele date. Sigur că am ajuns la o concluzie foarte simplă: sancţionăm unităţile sanitare care nu introduc date. Altă variantă nu am găsit”, a afirmat demnitarul PSD.  El a susținut că toate măsurile de eficientizare administrativă ar aduce câteva sute de milioane pe an. 

Primarul din Ciugud, Gheorghe Damian, critică măsurile lui Bolojan Foto: Facebook
Politică

Primarul din Ciugud critică măsurile lui Bolojan și face trei propuneri de reformă

Primarul din Ciugud, Gheorghe Damian, critică măsurile lui Bolojan și face trei propuneri de reformă: „Să dispară toate funcţiile publice care nu aduc plusvaloare în administraţie şi toate firmele statului care sunt pe pierdere” este una din propuneri, într-un interviu pentru news.ro. Citește și: „Abuzurile statului român”: ce acuzații aduce vicepremierul demisionar Anastasiu În ceea ce-l privește pe Bolojan și reformele sale, primarul din Ciugud a insistat pe două cuvinte: „hotărât și pripit”. Primarul din Ciugud critică măsurile lui Bolojan Care sunt principalele declarații făcute de Damian, pentru news.ro: Despre măsurile de limitare a investițiilor prin programul Saligby: „Gândiţi-vă la un constructor care are, să zic, 10 contracte cu statul şi are de încasat câteva sute de mii de euro de pe fiecare contract. Dacă îl blochez în situaţia dată, odată că acel om n-are bani de salarii, intră în incapacitate de plată, nu poate să-şi plătească furnizorii, e obligat să trimită sute de muncitori în şomaj, care automat vor deveni povara statului. De aceea mi se pare decizia pripită” „Partea bună pe care eu o văd este pe partea de colectare de impozite şi taxe. Sunt câteva măsuri foarte bune, noi le-am cerut demult guvernanţilor. Măi, frate, dacă tu nu ţi-ai achitat datoriile către bugetul de stat sau către bugetul local, în orice ţară civilizată nu poţi merge mai departe, nu poţi obţine un document”. „Avem comune care au 30.000 de locuitori, cum este cazul Floreştiului de la Cluj! Cred că au şi trecut de 30.000. Şi avem oraşe care au 3.000 de locuitori. Păi, cum e posibil ca la o comună de 30.000 de locuitori să-mi dai număr de angajaţi mai mic decât la un oraş cu 5.000-10.000 de locuitori? Asta nu mi se pare deloc normal! Dacă mergem la partea de salarizare, am tot spus-o şi o tot repet: ajungem să deprofesionalizăm complet funcţia publică din mediul rural!” „Nu putem să-i zicem ăluia din Munţii Apuseni, care oricum are de mers 10 kilometri pe jos până la primărie, că îţi desfiinţăm primăria sau serviciile şi ţi le mutăm la Câmpeni, că aşa e mai eficient economic! O să facem şi în administraţie ce-am făcut cu educaţia! Da? Şi după aceea ne mirăm că rezultatele şi societatea se duc într-o direcţie proastă. De aceea mă opresc şi vă spun că nu sunt de acord cu măsurile pripite”. „Contabilitatea şcolii poate veni la primărie, că mi se pare că e dublă, adică noi o prevedem în bugetul nostru, după care mai plătim un contabil la şcoală ca să facă anumite chestiuni. Deci, acolo putem face o economie. Pe de altă parte, cred cu tărie că adevărata reformă în educaţie trebuie să o facem la nivel de cadre didactice! Şi aici, chiar dacă supăr pe mulţi, eu aş… Ştiţi că noi, la Ciugud, am investit în prima şcoală inteligentă din mediul rural tocmai pentru că eram cu o şcoală pe desfiinţate şi acum, în câţiva ani, a devenit neîncăpătoare. Dar aş face un audit extern al cadrelor didactice, unul adevărat” Întrebat ce măsuri de reformă ar lua, Damian a spus: „1) Să dispară toate funcţiile publice care nu aduc plusvaloare în administraţie şi toate firmele statului care sunt pe pierdere. 2) Să aducem salarizarea la un nivel decent. Adică nu poate să primească ăla din Consiliul de Administraţie de la ASF mii de euro pe lună, când el nu face nimic. Toate Consiliile de Administraţie – la fel, să dispară sau să fie eficientizate şi acei oameni să meargă acolo pro bono. 3) Să dezvoltăm activităţi prin cooperare, în aşa fel încât să reducem cheltuielile şi să eficientizăm calitatea serviciului public.”. 

„Abuzurile statului român”: ce acuzații aduce vicepremierul demisionar Anastasiu Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

„Abuzurile statului român”: ce acuzații aduce vicepremierul demisionar Anastasiu

„Abuzurile statului român”: ce acuzații aduce vicepremierul demisionar Dragoș Anastasiu, înainte de a părăsi Executivul. Anastasiu a vorbit despre „bullying-ul statului” și a spus că statul n-a fost niciodată corect cu antreprenorii. Citește și: Nimeni nu-l ascultă pe Bolojan: șefii companiilor de stat - criticați, dar neclintiți din funcții „Abuzurile statului român”: ce acuzații aduce vicepremierul demisionar Anastasiu La ce concluzii a ajuns Anastasiu, după o lună în guvernul Bolojan: „Aleg să citesc un singur mesaj primit pe Facebook, de la Rodica Todericiu: «Sunt o persoană care vă înțelege foarte bine punctul de vedere, deoarece eu am fost, în anul 2004, supusa aceluiaşi sistem, la Bistrița. Am dat mită cash la primul control, dar am refuzat alte plăți. M-a costat un dosar penal. De la Bistrița m-am dus la Curtea de Apel Cluj cu o sentință de doi ani de pușcărie cu executare, dosar judecat de președinta Curții de Apel Cluj, care m-a absolvit de orice vină și ANAF a fost obligat să returneze 161.000 lei în 2008, după patru ani de umblat prin tribunale, urmare a falimentul celor trei firme, concomitent cu pierderea a două case, un apartament, un teren intravilan»”.  Despre controalele ANPC: „Am înțeles că sunt multe greșeli în HoReCa, am înțeles că sunt multe locuri care nu corespund standardelor, dar una este să îți faci datoria ca stat și să reglementezi, să amendezi ceea ce nu e bine, alta este să umilești antreprenorul public pe Tik Tok. Am înțeles că sunt lucruri care nu sunt în regulă, e ok, dar umilirea antreprenorilor, a celor care investesc niște bani, sigur cu greșeli, nu cred că este un comportament corect al statului român. Și apelez acum la statul român să nu mai facă așa ceva, să-și facă datoria”. „De ce nu digitalizăm ANAF de atâția ani, când alte țări, cât timp alte țări s-au digitalizat în întregime? În doi ani de război - vezi Ucraina -, și noi nu reușim să digitalizăm ANAF. Nu reușim sau nu vrem? Răspunsul e că nu vrem!” „Statul român are în momentul de față miliarde, miliarde de lei datorii la firmele private. Miliarde! Vă dau exemple: rambursarea plăților pe concediile medicale - miliarde; plata companiilor de energie care au făcut plafonarea la energie și sunt neplătite. Am sunat ieri doi constructori mari și mi-au spus așa: avem, împreună, 1,5 miliarde de lei nefacturaţi - lucruri pe care noi l-am prestat deja;  1,5 miliarde de lei - doi constructori, nefacturați. Și alt miliard, facturat și neplătit. Și-am întrebat, dar de ce nu facturați? Nu facturăm pentru că ni se spune că nu sunt bani și dacă facturăm, ne încărcăm și cu TVA pe care trebuie să-l plătim, noi neprimind banii de la statul roman”. „Nu mai putem continua așa, cu un stat care nu este partener și este asupritor al companiilor din România”, a spus vicepremierul demisionar. 

Vicepremierul Anastasiu a demisionat, dar se justifică: a dat „șpagă de supraviețuire” Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

VIDEO Vicepremierul Anastasiu a demisionat, dar se justifică: a dat „șpagă de supraviețuire”

Vicepremierul Dragoș Anastasiu a demisionat, dar se justifică: a dat „șpagă de supraviețuire”. Într-o lungă declarație de presă (VIDEO), el a arătat că statul nu a fost niciodată într-un partenerit corect cu antreprenorii. Citește și: Nimeni nu-l ascultă pe Bolojan: șefii companiilor de stat - criticați, dar neclintiți din funcții Printre altele, el a vorbit de modul în care ANPC, prin Popescu Piedone, a umilit, pe TikTok, antreprenorii.  Vicepremierul Anastasiu a demisionat, dar se justifică: a dat „șpagă de supraviețuire” Ce a spus Anastasiu: N-am venit să mă poziționez ca victimă, am venit să dau explicații ptr a înțelege contextul. Trei ani de zile, compania mea a fost anchetată de poliția economică, cu suspiciunea de evaziune fiscală. Erau mai mulți pasageri decât erau bilete. Trei ani, am detașat un om acolo. Vor să compare evidentele cu pasagerii de la poliția frontieră. Evidentele poliției de frontieră erau absolut nerelevante. Rambursarea de TVA a fost blocată. După trei ani și ceva, Poliția economică: nu avem ce să vă reproșam.  Poliția economică i-a spus: „Nu pot să inchid, voi propune începerea urmaririi penale, s-a lucrat prea mult la el”. Chemat la Parchet: „Nu stiu ce sa fac cu acest dosar”. S-a inchis dosarul.  ANAF a pornit un control pe cinci ani și inspectoarea i-a spus: „Am o propunere constructivă”.  Aveam de ales între un posibil faliment, sute de angajați cu familiile lor, 20.000 de călători care nu se mai puteau întoarce cu autocarele noastre sau să dau curs șantajului. Partenerul meu a semnat un contract pe una dintre firmele noastre și de aici încolo lucrurile sunt clare în rechizitoriu Există spăgi de supraviețuire și de îmbogățire...Din punctul nostru de vedere, treaba a fost din zona de supraviețuire...Nici o secundă evaziune fiscală.  Țara asta a crescut cu noi, într-un parteneriat care niciodată nu a fost corect.  Nu vrem să digitalizăm ANAF, pentru că tolerăm aceleași tip de controale. Statul român are miliarde de lei datorii la firmele private. De exemplu, rambursarea plăților pe concediile medicale, rambursarea plății la companiile din energie care au făcut plafonarea și care sunt neplătite. Statul este un asupritor al companiilor din România „Nu mai pot să ajut. Ăsta este momentul în care i-am spus premierului că demisionez”, a anunțat Atanasiu.  „Indiferent ce aș spune, nu va conta. Am discutat cu premierul și e momentul să fac un pas în spate și să demisionez. Plecarea mea din guvern nu înseamnă că reformele trebuie să se oprească. E momentul să plec, dar nu înainte să fac un apel”, a mai afirmat el. 

Șefii companiilor de stat criticați, dar neclintiți din funcții Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Nimeni nu-l ascultă pe Bolojan: șefii companiilor de stat - criticați, dar neclintiți din funcții

Nimeni nu-l ascultă pe Bolojan: șefii companiilor de stat au fost criticați de premier, dar ei sunt neclintiți din funcții. Citește și: Peste 38 de grade în trenul de la aeroport spre București, drum de o oră - presă Totuși, nici una din aceste companii nu-i este direct subordonată premierului, ci diferitelor ministere sau Secretaratului General al Guvernului, condus de pesedistul Radu Oprea.  Șefii companiilor de stat criticați, dar neclintiți din funcții În scandalul vilei RAAPPS închiriată unei companii private și apoi subînchiriată către banca de stat EximBank, Bolojan a criticat două instituții, RAAPPS și EximBank. Nici în cazul lui Marius Grăjdan, șeful RAAPPS, nici al lui Traian Hălălai, șeful Eximbank, nu s-au declanașat proceduri de schimbare din funcție.  După dezastrul de la Salrom, nici directorul general, Constantin Dan Dobrea, nici șeful CA-ului, Nicolae Cîmpeanu, nu au fost schimbați. Ambii sunt susținuți de PSD. Compania este subordonată ministerului Economiei. Ministrul Radu Miruță (USR) a spus din 3 iulie că-l va demite pe Dobrea - ceea ce nu s-a petrecut. Nici șeful sucursalei Praid, Seprodi Zoltan, nu a fost schimbat. El deține acest post din 2000.  La Apele Române, structură la fel de responsabilă de dezastrul de la Praid, șef este Sorin Lucaci. DeFapt.ro a scris că acesta este un penal susținut de Sorin Grindeanu: el a fost condamnat în 2019 la doi ani de închisoare, cu suspendare, pentru că ar fi condus beat, arăta Curentul. Și acesta a rămas în post.  Vicepremierul Dragoș Anastasiu a vorbit despre cei 1.400 de angajați care gestionează aeroporturile Otopeni și Băneasa, în timp ce alte aeroporturi cu trafic similar au circa 800 de angajați. În mai, presa a scris că acționarii Companiei Naționale Aeroporturi București (CNAB) au aprobat majorarea de peste cinci ori, la aproape 70.000 de lei brut pe lună, a indemnizațiilor pe care le primesc membrii consiliului de administrație. Compania are un director interimar, plasat în funcție în 2024.  Controversatul șef al Transgaz, celebru pentru că are un cabinet cu cinci secretare și șapte șoferi, a fost reconfirmat în funcție: Ion Sterian, la bază subinginer al universității din Ploiești, a primit un nou mandat de patru ani. Transgaz este subordonată SGG.  Guvernul Bolojan a fost instalat la 23 iunie 2025. 

Bolojan i-ar fi cerut lui Anastasiu să demisioneze, dar acesta a refuzat Foto: Inquam/Malina Norocea
Politică

Surse: Bolojan i-ar fi cerut lui Anastasiu să demisioneze, dar acesta a refuzat

Surse: premierul Ilie Bolojan i-ar fi cerut lui Dragoș Anastasiu să demisioneze din Guvern, dar acesta a refuzat. Potrivit postului B1 TV, care citează surse din PNL, Bolojan a primit, de la Anastasiu, un refuz „ferm”.  Citește și: Anastasiu și Dogioiu au mințit: DNA le infirmă declarațiile, vicepremierul a fost martor-denunțător Nu este clar, arată B1 TV, dacă Anastasiu își va menține poziția până luni.  Bolojan i-ar fi cerut lui Anastasiu să demisioneze, dar acesta a refuzat Azi, vicepremierul Dragoș Anastasiu a transmis public, printr-un mesaj pe Facebook, că a solicitat Direcției Naționale Anticorupție (DNA) o copie a presupusului denunț în care ar figura ca martor într-un dosar de corupție legat de funcționari ai ANAF. „În scopul clarificării în spațiul public a calității mele de martor în dosarul privind faptele de corupție ale unor funcționari din ANAF, am trimis astăzi la DNA o solicitare scrisă prin care am cerut o copie a presupusului denunț pe care l-aș fi făcut. Reiterez faptul că eu nu am semnat și depus un denunț, ci am dat declarații cu privire la faptele care au avut loc”, a scris Anastasiu. Mesajul său vine după ce DNA a afirmat, vineri seara, că Anastasiu a fost „martor-denunțător”. 

Nicușor Dan nu-i spune lui Bolojan ce să facă cu Anastasiu, dar afirmă: „E o problemă mare” Foto: Facebook
Politică

Nicușor Dan nu-i spune lui Bolojan ce să facă cu Anastasiu, dar afirmă: „E o problemă mare”

Președintele Nicușor Dan nu-i spune lui Ilie Bolojan ce să facă cu vicepremierul Dragoș Anastasiu, dar afirmă: „E o problemă mare”. Șeful statului se află în vizită oficială la Salzburg, în Austria.  Nicușor Dan nu-i spune lui Bolojan ce să facă cu Anastasiu, dar afirmă: „E o problemă mare” „E o problemă mare, e o problemă mare. Atât”, a spus Nicușor Dan despre cazul Anastasiu. Şeful statului a spus că nu a discutat pe acest subiect cu premierul Ilie Bolojan. Vicepremierul Dragoş Anastasiu a avut calitatea de martor denunţător în dosarul funcţionarei ANAF Angela Burlacu, condamnată definitiv de Curtea de Apel Bucureşti la 5 ani şi 2 luni închisoare cu executare pentru luare de mită şi trafic de influenţă.  Citește și: Anastasiu și Dogioiu au mințit: DNA le infirmă declarațiile, vicepremierul a fost martor-denunțător Demnitarul a recunoscut că a dat mită, în perioada 2009-2017, unei funcţionare ANAF care a fost şi condamnată, într-un dosar instrumentat de DNA. Pe 22 iunie 2023, Angela Burlacu a fost condamnată definitiv de Curtea de Apel Bucureşti la 5 ani şi 2 luni închisoare cu executare pentru luare de mită şi trafic de influenţă.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră