sâmbătă 09 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Categorie: Internațional

5847 articole
Internațional

Trei centrale electrice, bombardate în Lvov

Trei centrale electrice, bombardate în Lvov. Mai multe oraşe ucrainene au fost vizate marţi seară de un tir de rachete ruseşti care au produs distrugeri, în special la trei centrale electrice din Lvov, potrivit primarului acestui oraş important din vestul Ucrainei, lipsit acum parţial de electricitate, transmite AFP. Trei centrale electrice, bombardate în Lvov "Trei centrale electrice au fost avariate în urma unui atac cu rachete", a declarat pe Telegram primarul Andrii Sadovîi , adăugând că staţiile de pompare au rămas fără electricitate din cauza distrugerilor. Cel puţin o persoană a fost rănită, a adăugat el. Citește și: Putin izolează Rusia de restul lumii: învinuiește Ucraina de „atrocități” și cere Occidentului să nu mai trimită arme, anunță retragerea Roscosmos de pe Stația Spațială Internațională Potrivit presei ucrainene, întreruperile de curent au afectat mai multe cartiere din Lvov. Autorităţile locale au informat despre bombardamente şi în regiunile Viniţa (centru), Odesa (sud-vest) şi Kirovograd (centru), fără a indica dacă au existat pagube, potrivit Agerpres. Regiunea Transcarpatia, până acum cruţată, a fost afectată de război pentru prima dată de la începutul invaziei ruse. "O rachetă a căzut într-o zonă muntoasă din Transcarpatia. Serviciile lucrează la faţa locului, clarificăm informaţiile despre răniţi şi posibile victime", a indicat pe Telegram guvernatorul acestei regiuni, Viktor Mikita.

Trei centrale electrice bombardate în Lvov (sursa: Twitter/Anastasiia Lapatina)
Walter Steinmeier vizită oficială la București (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Internațional

Walter Steinmeier, vizită oficială la București

Walter Steinmeier, vizită oficială la București. Preşedintele Klaus Iohannis îl va primi miercuri, la Palatul Cotroceni, pe preşedintele Republicii Federale Germania, Frank-Walter Steinmeier, cu ocazia vizitei oficiale pe care acesta o efectuează în ţara noastră, la invitaţia omologului său român, o atenţie specială urmând să fie acordată evoluţiilor securităţii regionale, europene şi euroatlantice, generate de agresiunea ilegală a Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei. Walter Steinmeier, vizită oficială la București Vizita preşedintelui Frank-Walter Steinmeier are loc în contextul aniversării a 30 de ani de la semnarea, la 21 aprilie 1992, a Tratatului dintre România şi Germania privind cooperarea prietenească şi parteneriatul în Europa, document-cadru emblematic al istoriei contemporane a relaţiei bilaterale, a informat luni Administraţia Prezidenţială. Citește și: Putin izolează Rusia de restul lumii: învinuiește Ucraina de „atrocități” și cere Occidentului să nu mai trimită arme, anunță retragerea Roscosmos de pe Stația Spațială Internațională Astfel, consultările dintre preşedinţii român şi german se vor concentra pe modalităţile concrete de dezvoltare şi aprofundare ale relaţiei româno-germane, care are caracter strategic, fiind definită de un dialog politico-diplomatic foarte activ, o dinamică economică în continuă creştere şi contacte interumane speciale, facilitate de minoritatea germană din România şi comunitatea românească tot mai numeroasă din Germania, potrivit Agerpres. Cei doi şefi de stat vor aborda, de asemenea, perspectivele consolidării cooperării economice dintre cele două ţări, în condiţiile în care Germania este primul partener comercial al României, cu schimburi însumând în anul 2021 peste 35 de miliarde de euro, şi al treilea investitor în economia românească. Vor fi discutate, totodată, stimularea investiţiilor reciproce şi aprofundarea cooperării sectoriale, a precizat sursa citată. O atenţie specială va fi acordată evoluţiilor securităţii regionale, europene şi euroatlantice, generate de agresiunea ilegală a Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei. Cei doi şefi de stat vor aborda, în context, sprijinul acordat Ucrainei şi refugiaţilor ucraineni, securitatea energetică, măsurile de consolidare a posturii de descurajare şi apărare pe Flancul Estic al Alianţei Nord-Atlantice, coordonarea poziţiilor în plan regional, european şi în pregătirea Summitului NATO de la Madrid. Totodată, agenda de discuţii va cuprinde aspectele legate de sprijinul activ şi cuprinzător de care au nevoie, în contextul regional actual, statele din Vecinătatea Uniunii Europene, în special Republica Moldova, Georgia şi statele din Balcanii de Vest, inclusiv susţinerea integrării europene a acestora, a mai precizat Administraţia Prezidenţială. De asemenea, preşedintele Germaniei va avea o întrevedere şi cu premierul Nicolae Ciucă, la Palatul Victoria.

Putin duce Rusia în război rece (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin duce Rusia în război rece

Putin duce Rusia în război rece. Preşedintele rus a discutat despre situaţia din Ucraina cu omologul său francez Emmanuel Macron într-o convorbire telefonică desfăşurată marţi, prilej cu care i-a cerut Occidentului să exercite presiuni asupra Kievului pentru a opri ceea ce liderul de la Kremlin a numit "atrocităţi", au relatat agenţiile de presă ruse, citate de Reuters. Putin duce Rusia în război rece Putin i-a transmis lui Macron că Occidentul ar putea contribui la încetarea "crimelor de război şi a bombardării masive a oraşelor şi aşezărilor din Donbas". Rusia respinge acuzaţiile de crime de război comise de forţele sale în Ucraina şi a învinovăţit naţionaliştii şi "neonaziştii" ucraineni pentru decesele din rândul civililor, acuzaţie respinsă de Kiev şi Occident. "Occidentul ar putea ajuta la stoparea acestor atrocităţi prin exercitarea influenţei adecvate asupra autorităţilor de la Kiev şi prin oprirea livrărilor de arme către Ucraina", a menţionat Kremlinul, potrivit agenţiei de presă ruse RIA. Macron și Putin, zeci de convorbiri telefonice De asemenea, liderul rus i-a spus lui Emmanuel Macron că Moscova este în continuare pregătită pentru dialog cu Ucraina. Preşedinţii francez şi rus au avut numeroase convorbiri în ultimii ani - de aproape 20 de ori din decembrie 2021, inclusiv de opt ori de la începutul războiului la 24 februarie - dar nu şi-au mai vorbit după descoperirea masacrului de la Bucea, în regiunea Kievului, la începutul lunii aprilie. Rusia îşi numeşte agresiunea asupra Ucrainei drept "operaţiune specială pentru denazificarea" ţării vecine şi pentru protejarea comunităţii rusofone din estul acesteia, acuzaţie considerată de Kiev şi Occident drept un pretext pentru invadarea Ucrainei. Rogozin anunță retragerea Roscosmos de pe SSI Pe de altă parte, Rusia a confirmat că se va retrage de pe Staţia Spaţială Internaţională (ISS), probabil în următorii doi ani, din cauza sancţiunilor impuse asupra sa după declanşarea invaziei din Ucraina, transmite marţi Live Science. Citește și: Patriarhul Chiril al Moscovei: Rusia nu a atacat niciodată pe nimeni, doar și-a apărat granițele "Decizia a fost deja luată şi nu suntem obligaţi să discutăm despre ea în mod public", a declarat sâmbătă directorul general al Agenţiei spaţiale ruse, Dmitri Rogozin, pentru postul de televiziune Rossia-24 TV, conform agenţiei de presă ruse TASS. Rogozin nu a precizat când implicarea Rusiei în proiectul ISS se va încheia, dar a afirmat că Roscosmos va anunţa acest lucru cu cel puţin un an înainte, "în conformitate cu obligaţiile noastre". Condiția Rusiei: ridicarea sancțiunilor Analişti ruşi în domeniul spaţial, citaţi de LiveScience, au amintit în acest context că Rusia oricum nu a fost de acord să-şi extindă participarea pe ISS dincolo de 2024, însă NASA şi ceilalţi parteneri internaţionali doresc în prezent extinderea proiectului ISS până cel puţin în anul 2030. Dmitri Rogozin, un politician cu experienţă considerat un apropiat al preşedintelui rus Vladimir Putin, anunţase deja din 24 februarie (a doua zi a invaziei ruse în Ucraina), printr-un mesaj pe Twitter, că orice sancţiuni internaţionale vor fi impuse Moscovei din cauza invaziei din Ucraina vor avea efectul de a "distruge" parteneriatul dintre NASA şi Roscosmos care menţine staţia orbitală operaţională. El a reafirmat acest lucru în urmă cu o lună, tot printr-un mesaj pe Twitter în care susţinea că relaţiile normale dintre partenerii ISS pot fi restabilite doar după "ridicarea completă şi necondiţionată a sancţiunilor ilegale" impuse Rusiei. De la Mir la Stația Spațială Internațională Primele module ale ISS au fost transportate pe orbită în 1998, iar la data lansării se credea că vor fi folosite pentru doar 15 ani. Misiunea ISS a fost însă extinsă, deşi în ultimii ani au început să apară probleme tehnice, în special în segmentul rusesc al avanpostului orbital, iar numeroşi experţi au avertizat cu privire la "îmbătrânirea" modulelor ISS, conform NBC News. SUA şi Rusia sunt principalii parteneri în proiectul ISS, iniţiat în urma colaborării dintre cele două superputeri spaţiale pe staţia orbitală Mir, de concepţie sovietică, în anii '90. Simplificând atribuţiile NASA şi Roscosmos legate de ISS, agenţia americană este responsabilă de asigurarea sistemelor vitale la bord pentru un echipaj de până la zece astronauţi, iar agenţia rusă este responsabilă de menţinerea ISS pe orbită prin aprinderea în mod regulat a motoarelor capsulei Soiuz ce este în permanenţă andocată la avanpostul orbital. Rusia ar putea avea propria stație spațială De asemenea, timp de mai mulţi ani, după retragerea flotei americane de navete spaţiale (2011), Rusia a controlat accesul pe ISS prin intermediul capsulelor Soiuz. În prezent, după intrarea în folosinţă a capsulelor americane Dragon, produse de SpaceX, Rusia nu mai are exclusivitatea asupra misiunilor de schimbare a echipajelor umane şi de aprovizionare a avanpostului orbital. În plus, în prezent NASA testează posibilitatea de a menţine ISS pe orbită prin activarea motoarelor capsulei cargou Cygnus, produsă de compania aerospaţială americană Northrop Grumman, ceea ce înseamnă că s-ar putea să nu mai fie nevoie deloc de implicarea Rusiei pe ISS. Rusia se află deja într-o fază avansată a planurilor de construcţie a unei noi staţii orbitale. Primul modul al acesteia, construit de corporaţia Energia, are un cost de cel puţin 5 miliarde de dolari şi ar putea să fie lansat pe orbită la orizontul anului 2025.

Rusia acuză Israelul că sprijină neonazismul Foto: Kremlin.ru
Internațional

Rusia acuză Israelul că sprijină neonazismul

Rusia acuză Israelul că sprijină neonazismul din Ucraina. Acuzațiile ministerului rus de Externe vin după ce liderii israelieni l-au criticat dur pe șeful diplomației ruse, Serghei Lavrov, care a spus că Hitler avea origini evreiești. Ieri, ministerul israelian de Externe l-a convocat pe ambasadorul Rusiei în Israel, Anatoli Viktorov, la o întâlnire cu directorul general adjunct pentru Eurasia, Gary Koren, iar părțile au convenit să nu mai discute problema în public, potrivit unei surse diplomatice citate de Jerusalem Post. Rusia acuză Israelul că sprijină neonazismul În ciuda acestui fapt, ministerul rus a susținut, într-o declarație publică, că comentariile ministrului de externe Yair Lapid de condamnare a lui Lavrov sunt „antiistorice” și „explică în mare măsură de ce actualul guvern israelian susține regimul neo-nazist de la Kiev”. Moscova a reiterat punctul lui Lavrov conform căruia originile evreiești ale președintelui ucrainean Volodimir Zelenski nu împiedică Ucraina să fie condusă de neonazişti. „Antisemitismul în viața de zi cu zi și în politică nu este oprit [în Ucraina] și este, dimpotrivă, alimentat”, a declarat Ministerul de Externe al Rusiei într-un comunicat citat de Jerusalem Post. „Când se spune „Ce fel de denazificare este aceasta dacă suntem evrei”, ei bine, cred că și Hitler a avut origini evreiești, așa că asta nu înseamnă nimic”, a spus șeful diplomației ruse, Serghei Lavrov, într-un interviu acordat duminică pentru canalul italian Rete 4. „De multă vreme auzim înțeleptul popor evreu spunând că cei mai mari antisemiți sunt evreii înșiși”, a mai afirmat Lavrov. On Telegram @mfa_russia accused Israel of supporting neo-nazis in Ukraine. At a minimum the world finally sees what Putin’s Russia is. Wish it didn’t have to come to a genocide being committed in Ukraine. This is what the Kremlin has always been. Now people are paying attention— Olga Lautman ?? (@OlgaNYC1211) May 3, 2022 Ministrul israelian de Externe, Yair Lapid, a spus că remarcile lui Lavrov sunt „de neiertat, scandaloase și o greșeală istorică teribilă”. Citește și: Secretarul consiliului de securitate al Ucrainei: Putin l-ar fi avertizat pe Viktor Orban că va ataca

Ungaria "dependentă" de Rusia (sursa: Facebook/Szijjártó Péter)
Internațional

Ungaria, "dependentă" de Rusia

Ungaria, "dependentă" de Rusia. Guvernul ungar nu va aproba niciun fel de sancţiuni care ar face imposibile livrările de petrol şi gaze ruseşti către Ungaria, deoarece acestea ar compromite securitatea energetică a ţării având în vedere că economia ungară nu poate funcţiona fără petrol rusesc, a declarat marţi ministrul ungar de Externe, Peter Szijjarto, transmite MTI. Ungaria, "dependentă" de Rusia Cu prilejul unei vizite în Kazahstan, Peter Szijjarto a spus că cele aproximativ 20.000 de tone de petrol rusesc care ajung zilnic în Ungaria prin conducta Druzhba sunt responsabile pentru aproximativ 65% din necesarul de petrol al Ungariei şi nu există rute alternative de aprovizionare care să înlocuiască aceste livrări. "Nu ne interesează ce cred oamenii din Est sau Vest. Aceasta este o problemă reală care ţine de securitatea energetică deoarece în prezent este fizic imposibil ca economia să funcţioneze fără petrol rusesc", a spus Peter Szijjarto, potrivit Agerpres. Citește și: EXCLUSIV De ce au căzut ca muștele site-urile aeroporturilor românești sub atacurile Killnet? Șeful Aviației Civile din România a desființat, ilegal, structura de cybersecurity Szijjarto a adăugat că Ungaria susţine diversificarea surselor de aprovizionare cu energie a Europei şi a făcut progrese în acest sens prin creşterea importurilor de petrol din Kazahstan, care în prezent acoperă 16% din consumul său total. Comisia Europeană ar urma să finalizeze marţi pregătirile pentru cel de-al şaselea pachet de sancţiuni împotriva Rusiei, din cauza invadării Ucrainei. Noul pachet de sancţiuni ar urma să includă şi o interdicţie cu privire la achiziţionarea de petrol rusesc, motivul fiind acela că exporturile petroliere reprezintă o sursă importantă de venituri în valută pentru Moscova. Doi oficiali europeni au declarat luni pentru Reuters că executivul comunitar ar putea acorda Ungariei şi Slovaciei o excepţie de la embargoul privind achiziţiile de petrol din Rusia, având în vedere dependenţa crescută a celor două state membre de ţiţeiul rusesc. Noul pachet de sancţiuni urmează să fie prezentat miercuri ambasadorilor statelor membre la Bruxelles.

Rușii s-au împotmolit în sudul Ucrainei (sursa: Pixabay)
Internațional

Rușii s-au împotmolit în sudul Ucrainei

Rușii s-au împotmolit în sudul Ucrainei. Soldaţii ucraineni, care apără sudul ţării, unde trupele ruse şi-au intensificat ofensiva, au reuşit să contracareze o tentativă de ocupaţie a teritoriului şi să oprească avansarea forţelor ruse pe uscat, după ce au eliminat aproximativ 122 de soldaţi inamici, a declarat Comandamentul operativ de sud al armatei ucrainene pe pagina sa de Facebook, relatează marţi EFE şi Unian. Rușii s-au împotmolit în sudul Ucrainei "Inamicul, întărit în poziţii defensive ocupate dinainte, nu a efectuat nicio acţiune intensă în regiunile Herson şi Mikolaiv (/Nikolaev/, în sudul ţării, unde controlează zone vaste) în cursul ultimelor 24 de ore", asigură comandamentul ucrainean poziţionat în zonă. "Cu toate acestea, Mikolaiv şi împrejurimile sale au fost ţinta mai multor atacuri cu lansatoare de rachete. Inamicul a lovit încă o dată instalaţii industriale. Din fericire, nu au fost raportate victime", adaugă armata ucraineană. Citește și: EXCLUSIV De ce au căzut ca muștele site-urile aeroporturilor românești sub atacurile Killnet? Șeful Aviației Civile din România a desființat, ilegal, structura de cybersecurity În regiunea Herson, potrivit acesteia, "o tentativă a unui grup de sabotaj şi recunoaştere inamic de a captura un post al nostru de observare a fost contracarată şi zădărnicită cu focuri mortier", potrivit Agerpres. "Unităţile noastre de rachete şi artilerie au efectuat peste 100 de lansări", care au provocat "pierderi de ordinul a 122 (soldaţi) în rândurile inamicului în ultimele 24 de ore", potrivit aceleiaşi surse. Aceste forţe grupate sub comandamentul operativ Sud (Pivden) au amintit că, în afară de două nave de asalt distruse luni dimineaţă lângă Insula Şerpilor, au mai scos din luptă mai multe vehicule blindate şi auto, precum şi o dronă de atac şi recunoaştere "Forpost" care încerca să intre în Odesa dinspre mare. După ce forţele ruse au atacat luni regiunea Odesa cu rachete de două ori, "agresorii au continuat să distrugă podul peste limanul Nistrului (şi aşa avariat), lovindu-l cu rachete de croazieră Yahont", mai adaugă armata ucraineană. O rachetă "Oniks" - lansată de sistemul "Bastion" din Crimeea ocupată - a distrus un imobil de locuit în Odesa, în urma atacului un adolescent de 15 ani a fost ucis, iar o fată a fost rănită. Un grup naval al Flotei Rusiei din Marea Neagră continuă să brăzdeze coasta de sud-est a Ucrainei, menţinând la un grad ridicat ameninţarea cu atacuri cu rachete, relevă Comandamentul forţelor ucrainene din sudul ţării. Separat, Statul Major al armatei ucrainene subliniază într-un comunicat postat pe Facebook că peste 400 de ocupanţi ruşi au fost eliminaţi în ultimele 24 de ore în Ucraina. În total, de la începutul invaziei Rusiei în Ucraina la 24 februarie, forţele ucrainene au eliminat circa 24. 200 de militari ruşi, conform aceluiaşi comunicat, citat de media ucrainene.

Românul care ajută hackerii ruși arestat (sursa: Facebook/LucianBode)
Internațional

Românul care ajută hackerii ruși, arestat

Românul care ajută hackerii ruși, arestat. Ministrul Afacerilor Interne, Lucian Bode, a anunţat, marţi, că a fost identificat un cetăţean român, rezident în Marea Britanie, care ar fi indicat hackerilor ruşi de la 'KillNet' ce site-uri din ţara noastră să atace. "A fost identificată o persoană, bănuită - cetăţean român, rezident în Marea Britanie -, care a susţinut activitatea grupării infracţionale, prin traducerea din limba rusă în limba română a materialelor promovate de gruparea infracţională şi prin indicarea unor site-uri web din România care ar fi putut fi atacate prin acelaşi mod de operare", a spus Bode, într-o conferinţă de presă, potrivit Agerpres. Românul care ajută hackerii ruși, arestat Ministrul de Interne a adăugat că cetăţeanul este în custodia autorităţilor şi este audiat. "Sperăm că în viitorul apropiat vom avea şi rezultate", a adăugat Bode. Citește și: EXCLUSIV De ce au căzut ca muștele site-urile aeroporturilor românești sub atacurile Killnet? Șeful Aviației Civile din România a desființat, ilegal, structura de cybersecurity "În urma activităţilor comune desfăşurate, a fost identificată o persoană bănuită, cetăţean român, rezident în Marea Britanie, care ar fi susţinut activitatea grupării infracţionale, prin oferirea de sprijin pentru traducerea din limba rusă în limba română a materialelor promovate de gruparea infracţională şi prin indicarea unor site-uri web din Romania care ar fi putut fi atacate prin acelaşi mod de operare", anunţă Poliţia Română. Din 29 aprilie, mai multe atacuri informatice de tip DDoS - Distributed Denial of Service - au afectat site-uri care aparţin unor instituţii publice şi organizaţii private din România. Atacurile ar fi fost revendicate de o grupare intitulată '˜KillNet', de origine rusă, iar activitatea acesteia ar fi promovată pe diferite canale de comunicare, fiind motivate de contextul conflictului militar Rusia - Ucraina.

Criminali de război identificați (sursa: Pexels)
Internațional

Criminali de război identificați

Criminali de război identificați. Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a comunicat că a stabilit identitatea a circa 900 de militari ruşi care sunt suspectaţi de comiterea de crime împotriva populaţiei civile în regiunea Kievului, în primele săptămâni ale invaziei ruse când au controlat suburbiile capitalei ucrainene, relatează marţi agenţia ucraineană de presă Ukrinform. Criminali de război identificați "Serviciile speciale ucrainene dispun de toate informaţiile cu privire la respectivii ocupanţi ruşi, precum şi de dovezi ale abuzurilor comise", a indicat purtătorul de cuvânt al SBU, Artiom Dehtiarenko, într-un comunicat postat luni după-amiază pe contul de Telegram al serviciului, Agerpres. Citește și: EXCLUSIV De ce au căzut ca muștele site-urile aeroporturilor românești sub atacurile Killnet? Șeful Aviației Civile din România a desființat, ilegal, structura de cybersecurity La ora actuală, SBU verifică datele a peste 2.500 de militari ruşi privind posibila lor implicare în crime comise împotriva civililor ucraineni, ale căror unităţi au staţionat în luna martie în regiunea Kievului. Anchetatorii SBU continuă să colecteze date privind identitatea fiecărui ocupant rus, circa 7.000 de martori la crimele comise de forţele ruse fiind deja chestionaţi. În cadrul acestor cercetări, SBU a stabilit că aproximativ 100 de cetăţeni ucraineni au colaborat cu trupele ruse în regiunea Kiev ajutându-le în diferite moduri. Procurorul general al Ucrainei, Irina Venediktova, a dat publicităţii anterior zece nume de militari ruşi, care - potrivit părţii ucrainene - ar fi implicaţi în abuzurile comise asupra locuitorilor civili din Bucea, o suburbie a Kievului, localitate simbol al atrocităţilor comise de forţele ruse în cursul invaziei în Ucraina.

Papa vrea să vorbească cu Putin Foto: Vatican News
Internațional

Papa vrea să vorbească cu Putin

Papa vrea să vorbească cu Putin. Papa Francisc a declarat, într-un interviu publicat marți, că a cerut o întâlnire la Moscova cu președintele rus Vladimir Putin pentru a încerca să oprească războiul din Ucraina, dar nu a primit niciun răspuns. De asemenea, papa a declarat pentru ziarul italian Corriere Della Sera că patriarhul Kirill al Bisericii Ortodoxe Ruse, care a susținut războiul în totalitate, "nu poate deveni băiatul de altar al lui Putin". Papa vrea să vorbească cu Putin Francisc, care a făcut o vizită fără precedent la ambasada rusă atunci când a început războiul, a declarat că la aproximativ trei săptămâni de la începerea conflictului, i-a cerut diplomatului de top al Vaticanului să îi trimită un mesaj lui Putin, potrivit Reuters. Citește și: EXCLUSIV De ce au căzut ca muștele site-urile aeroporturilor românești sub atacurile Killnet? Șeful Aviației Civile din România a desființat, ilegal, structura de cybersecurity El a spus că mesajul a fost "că sunt dispus să merg la Moscova. Cu siguranță, era necesar ca liderul de la Kremlin să permită o deschidere. Nu am primit încă un răspuns și insistăm în continuare". "Mă tem că Putin nu poate și nu dorește să aibă această întâlnire în acest moment. Dar cum să nu poți opri atâta brutalitate?". Înainte de interviu, Francisc, în vârstă de 85 de ani, nu menționase în mod specific Rusia sau Putin în mod public de la începutul conflictului, la 24 februarie. Dar el a lăsat puține îndoieli cu privire la partea pe care a criticat-o, folosind termeni precum agresiune și invazie nejustificată și deplângând atrocitățile împotriva civililor.

Putin ar declara război Ucrainei la 75 de zile după invazie
Internațional

Putin ar declara război Ucrainei la 75 de zile după invazie

Putin ar declara război Ucrainei la 75 de zile după invazie.Președintele rus Vladimir Putin ar putea trece la declararea oficială a războiului împotriva Ucrainei chiar pe 9 mai, ceea ce ar permite mobilizarea completă a forțelor de rezervă ale Rusiei în încercarea de a cuceri estul și sudul Ucrainei, cred oficialii americani și occidentali. Data de 9 mai, cunoscută ca "Ziua Victoriei" în Rusia, comemorează înfrângerea rușilor în fața naziștilor în 1945. Oficialii occidentali au crezut mult timp că Putin va profita de semnificația simbolică și de valoarea propagandistică a acestei zile pentru a anunța fie o realizare militară în Ucraina, fie o escaladare majoră a ostilităților - sau ambele. Putin ar declara război Ucrainei la 75 de zile după invazie Oficialii au început să se concentreze asupra unui scenariu, și anume că Putin declară oficial război Ucrainei pe 9 mai. Până în prezent, oficialii ruși au insistat asupra faptului că conflictul a fost doar o "operațiune militară specială" cu obiectivul central de "denazificare". "Cred că va încerca să treacă de la "operațiunea sa specială"", a declarat săptămâna trecută secretarul britanic al apărării, Ben Wallace, la postul de radio LBC. "A rulat terenul, a pregătit terenul pentru a putea spune 'uite, acesta este acum un război împotriva naziștilor, iar ceea ce am nevoie sunt mai mulți oameni'. Am nevoie de mai multă carne de tun rusă'", potrivit CNN. Citește și: EXCLUSIV De ce au căzut ca muștele site-urile aeroporturilor românești sub atacurile Killnet? Șeful Aviației Civile din România a desființat, ilegal, structura de cybersecurity Wallace a adăugat că "nu ar fi surprins, și nu am nicio informație în acest sens, că probabil va declara în această zi de 1 Mai că 'acum suntem în război cu naziștii din lume și trebuie să mobilizăm în masă poporul rus'". O declarație oficială de război pe 9 mai ar putea galvaniza cetățenii ruși și ar putea crește opinia populară pentru invazie. De asemenea, în conformitate cu legislația rusă, i-ar permite lui Putin să mobilizeze forțele de rezervă și să recruteze recruți, despre care oficialii spun că Rusia are nevoie disperată pe fondul unui deficit tot mai mare de forță de muncă. Oficialii occidentali și ucraineni au estimat că cel puțin 10.000 de soldați ruși au fost uciși în război de când Rusia a invadat în urmă cu puțin peste două luni. Statele Unite au informații "foarte credibile" potrivit cărora Rusia va încerca să anexeze Luhansk și Donețk "undeva la mijlocul lunii mai", a declarat luni ambasadorul american la OSCE, Michael Carpenter. Există, de asemenea, indicii că Rusia ar putea plănui să declare și să anexeze o "republică populară" în orașul Kherson din sud-estul țării. Purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA, Ned Price, a declarat luni că există "motive întemeiate pentru a crede că rușii vor face tot ce pot pentru a folosi" ziua de 9 mai în scopuri propagandistice. "Sunt destul de încrezător că vom auzi mai multe de la Moscova în perioada premergătoare datei de 9 mai", a adăugat Price. "Sunt destul de încrezător că veți auzi mai multe de la Statele Unite, de la partenerii noștri, inclusiv de la partenerii noștri din NATO, în perioada premergătoare datei de 9 mai, de asemenea."

Rusia poate scăpa de sancțiuni dacă oprește războiul Foto: Facebook Olaf Scholz
Internațional

Rusia poate scăpa de sancțiuni dacă oprește războiul

Rusia poate scăpa de sancțiuni dacă oprește războiul. Sancţiunile impuse împotriva Rusiei în urma invadării Ucrainei nu vor fi ridicate până la semnarea unui acord de pace între Moscova şi Kiev, a declarat luni seară cancelarul german Olaf Scholz, care a adăugat că îi revine Ucrainei să decidă ce fel de pace doreşte, transmite Reuters. Rusia poate scăpa de sancțiuni dacă oprește războiul Într-un interviu pentru postul public de televiziune ZDF, Scholz a spus că liderul rus Vladimir Putin a greşit dacă a crezut că ar putea fi capabil să câştige teritorii de la Ucraina, să declare încetarea ostilităţilor şi apoi să vadă ridicate sancţiunile occidentale. "El nu a crezut că Ucraina va rezista aşa cum a făcut-o. Nu s-a gândit că noi vom sprijini Ucraina să reziste atât de mult timp. Nu vom retrage sancţiunile dacă Vladimir Putin nu ajunge la un acord cu Ucraina", a subliniat şeful executivului german, potrivit Agerpres. Citește și: EXCLUSIV De ce au căzut ca muștele site-urile aeroporturilor românești sub atacurile Killnet? Șeful Aviației Civile din România a desființat, ilegal, structura de cybersecurity Pe de altă parte, Olaf Scholz a respins criticile conform cărora a ezitat să susţină Ucraina după începerea invaziei ruse. "Am decis întotdeauna rapid, în coordonare cu aliaţii", a explicat el, adăugând că strategia stabilită a fost aceea ca Germania să acţioneze "prudent şi cu mintea limpede". Scholz a subliniat că asistenţa militară şi financiară furnizată de către Germania şi alte state a contribuit la succesele armatei ucrainene, care potrivit lui "este acum capabilă să reziste atât de mult împotriva unui inamic copleşitor". Germania va continua să susţină armata ucraineană, a afirmat el. Rusia îşi numeşte agresiunea asupra Ucrainei drept "operaţiune specială pentru denazificarea" ţării vecine şi pentru protejarea comunităţii rusofone din estul acesteia, acuzaţie considerată de Kiev şi Occident ca neîntemeiată.

Noi sancțiuni la adresa Rusiei (sursa: Facebook/Josep Borrell)
Internațional

Noi sancțiuni la adresa Rusiei

Noi sancțiuni la adresa Rusiei. Uniunea Europeană speră să adopte a şasea rundă de sancţiuni împotriva Rusiei la următoarea reuniune a Consiliului Afaceri Externe (CAE), a declarat luni Josep Borrell, şeful diplomaţiei europene, transmite Reuters. Noi sancțiuni la adresa Rusiei Josep Borrell a declarat într-o conferinţă de presă organizată în Ciudad de Panama, unde se află într-o vizită oficială, că UE speră să reducă exporturile de energie din Rusia ca parte a eforturilor sale de a sancţiona Moscova pentru invadarea Ucrainei. Citește și: EXCLUSIV De ce au căzut ca muștele site-urile aeroporturilor românești sub atacurile Killnet? Șeful Aviației Civile din România a desființat, ilegal, structura de cybersecurity Comisia Europeană este de aşteptat să propună pachetul de sancţiuni în această săptămână, inclusiv un potenţial embargo asupra achiziţionării de petrolul rusesc, o măsură ce ar priva Moscova de un flux mare de venituri, dar care a divizat până acum statele membre, potrivit Agerpres. Josep Borrell, care prezidează reuniunile Consiliului Afaceri Externe, a spus că speră că UE va putea să adopte "măsuri pentru a limita semnificativ aceste importuri", dar a recunoscut că până acum nu s-a ajuns la un acord din partea tuturor ţărilor membre."Dar sunt încrezător că, cel puţin în ceea ce priveşte importurile de petrol, acest acord va fi posibil până la următoarea reuniune a Consiliului", a adăugat el. Consiliul are două reuniuni programate pe 10, respectiv 16 mai.

Putin l-ar fi avertizat pe Viktor Orban că va ataca Ucraina Foto: Facebook Viktor Orban
Internațional

Putin avertizat Orban că va ataca

Secretarul consiliului de securitate al Ucrainei, Oleksi Danilov, a afirmat că Vladimir Putin l-ar fi avertizat pe Viktor Orban că va ataca Ucraina. Danilov a presupus că Ungaria spera, la acel moment, să obțină o bucată din Ucraina. Putin l-ar fi avertizat pe Viktor Orban că va ataca Ucraina Aceste acuzații apar în zilele în care UE ar trebui să ia noi decizii privind sancționarea Rusiei, cea mai importantă fiind interzicerea importurilor de petrol. Ungaria a anunțat în repetate rânduri că se opune acestei măsuri. Nu este prima oară când Ucraina acuză Ungaria că ar dori să ocupe Regiunea Transcarpatia. Într-un mesaj publicat la 24 martie pe Facebook, vicepremierul ucrainean Irina Vereşiuk l-a acuzat pe Viktor Orban că este reticent în a întări sancţiunile împotriva Rusiei deoarece Vladimir Putin i-a promis în secret că îi va „da Transcarpatia” în cazul înfrângerii Ucrainei, afirmaţie denunţată imediat de purtătorul de cuvânt al Guvernului Ungariei, Zoltan Kovacs. „Nu doar că este neîntemeiată, ci şi nebună”, a spus oficialul de la Budapesta. ⚡️ Security Council secretary: Hungarian authorities knew of Russian full-scale invasion beforehand. NSDC Secretary Oleksiy Danilov said that Russian President Vladimir Putin shared his plans to launch a full-scale invasion of Ukraine with Hungarian authorities.— The Kyiv Independent (@KyivIndependent) May 2, 2022 Numărul maghiarilor din Transcarpatia a scăzut de-a lungul deceniilor, astfel încât acum ei reprezintă doar 12% din populaţia regiunii. Citește și: EXCLUSIV De ce au căzut ca muștele site-urile aeroporturilor românești sub atacurile Killnet? Șeful Aviației Civile din România a desființat, ilegal, structura de cybersecurity

Dosarul "Colectiv" a ajuns la final Foto: Facebook Popescu Piedone
Internațional

Dosarul "Colectiv" a ajuns la final

Dosarul "Colectiv" a ajuns la final. Curtea de Apel Bucureşti ar putea pronunţa, marţi, sentinţa definitivă în dosarul "Colectiv", în care fostul primar al Sectorului 4 Cristian Popescu-Piedone a fost condamnat în primă instanţă la 8 ani şi 6 luni de închisoare pentru abuz în serviciu, în legătură cu tragedia în urma căreia au decedat 64 de persoane. Ultimul termen al procesului a avut loc în decembrie 2021, iar de atunci judecătorii au amânat de mai multe ori pronunţarea sentinţei în acest caz. Dosarul "Colectiv" a ajuns la final În cadrul dezbaterilor finale, avocaţii inculpaţilor au solicitat achitarea sau aplicarea unor pedepse mai blânde, apreciind că procurorii ar fi greşit când au decis trimiterea în judecată a clienţilor lor, dar şi magistraţii Tribunalului Bucureşti, când au pronunţat pedepse cu executare. De cealaltă parte, procurorii au cerut pedepse "orientate spre maximumul prevăzut de lege" şi cu executare pentru fostul primar al Sectorului 4 al Capitalei Cristian Popescu-Piedone, funcţionari din Primărie, patronii clubului, doi pompieri, doi pirotehnişti şi reprezentaţii unei firme de artificii, susţinând că ordinea socială a fost "alterată" de corupţie, iar oameni au ars. "Nu vorbim de doi, ci de un cimitir", au transmis anchetatorii. Citește și: EXCLUSIV De ce au căzut ca muștele site-urile aeroporturilor românești sub atacurile Killnet? Șeful Aviației Civile din România a desființat, ilegal, structura de cybersecurity Iniţial, procesul ar fi trebuit să se încheie în luna iunie 2021, însă completul de judecată, format din magistraţii Adina Pretoria Dumitrache şi Andrei Viorel Iugan, a ridicat din oficiu o cerere de schimbare a încadrării juridice a faptelor pentru o parte dintre inculpaţii din dosarul 'Colectiv'. Propunerea a dus atunci la dezbateri aprinse între judecătoarea Adina Pretoria Dumitrache, pe de o parte, şi, pe de alta, procurorul DNA şi avocaţii victimelor, care au reclamat că se încearcă tergiversarea procesului şi aplicarea unor pedepse mai mici inculpaţilor. Cei doi judecători ai completului nu au căzut de acord asupra schimbării încadrării juridice a faptelor, astfel încât s-a format un complet de divergenţă, prin includerea unui al treilea magistrat. Ulterior, acest complet de divergenţă a decis să înlăture aplicarea consecinţelor deosebit de grave în cazul infracţiunii de abuz în serviciu de care sunt acuzaţi o parte dintre inculpaţii din dosarul "Colectiv", printre care şi Cristian Popescu-Piedone. Ce pedepse riscă inculpații din dosarul "Colectiv" Procesul se află în faza de apel, după ce, pe 16 decembrie 2019, Tribunalul Bucureşti a decis următoarele condamnări: * Cristian Popescu-Piedone - 8 ani şi 6 luni de închisoare cu executare pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu în legătură cu eliberarea autorizaţiilor de funcţionare pentru clubul Colectiv; * cei trei patroni ai clubului Colectiv, Alin George Anastasescu, Paul Gancea şi Costin Mincu - câte 11 ani şi 8 luni închisoare pentru ucidere din culpă în formă agravantă, vătămare corporală din culpă în formă agravantă şi neluarea măsurilor legale de securitate şi sănătate în muncă; * Daniela Niţă, patroana firmei de artificii Golden Ideas Fireworks Artists (decedată între timp) - 12 ani şi 8 luni de închisoare cu executare; * pirotehniştii Viorel Zaharia şi Marian Moise - 9 ani şi 8 luni de închisoare şi, respectiv, 10 ani; * Cristian Niţă, director al firmei de artificii - 3 ani şi 6 luni de închisoare cu executare; * George Matei şi Antonina Radu, cei doi pompieri de la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Bucureşti care au verificat clubul Colectiv fără a lua măsurile legale în privinţa respectării normelor PSI - câte 9 ani şi 2 luni de închisoare. * Aurelia Iofciu, şefa Serviciului autorizări comerciale din Primărie - 8 ani de închisoare; * Larisa Luminiţa Ganea, consilier superior - 7 ani; * Ramona Sandra Moţoc, referent superior - 3 ani de închisoare cu suspendare şi prestarea a 90 de zile de muncă în folosul comunităţii. Persoanele condamnate au fost obligate să plătească, în solidar cu Primăria Sector 4 şi ISU Bucureşti-Ilfov, daune morale şi materiale de peste 50 de milioane de euro către victimele incendiului din octombrie 2015. De asemenea, inculpaţii, ISU şi Primăria Sectorului 4 trebuie să plătească mai multor spitale din Bucureşti şi din ţară peste 8 milioane lei, reprezentând cheltuieli de spitalizare cu persoanele decedate şi rănite. În rechizitoriul întocmit de Parchetul General se arată că patronii Colectiv "au încurajat şi permis accesul unui număr de persoane mult peste limita admisă a clubului, în condiţiile în care spaţiul nu era prevăzut cu mai multe căi de evacuare în caz de urgenţă, precum şi desfăşurarea unui spectacol pirotehnic (foc de artificii) în incinta acoperită a clubului situat pe strada Tăbăcarilor nr. 7, Sector 4, în condiţiile amenajărilor interioare improprii unor astfel de activităţi, caracterizate prin existenţa unor materiale uşor inflamabile, montate cu încălcarea dispoziţiilor legale şi pentru evitarea costurilor suplimentare (obiecte de decor şi pentru izolare fonică pe stâlpii de susţinere, pereţi şi tavan, spumă poliuretanică neignifugată), cu consecinţa producerii unui incendiu în seara de 30.10.2015". Anchetatorii mai arată că patronii Alin George Anastasescu, Paul Gancea şi Costin Mincu "nu au asigurat cadrul organizatoric şi mijloacele necesare securităţii şi sănătăţii în muncă, nu au luat măsuri pentru evacuarea personalului şi a clienţilor prin asigurarea unui număr de căi de ieşire suficient şi prevăzut de lege, marcate şi dotate corespunzător, şi nu au stabilit clauze privind sănătatea şi securitatea în muncă cu prezentarea riscurilor specifice pentru securitatea şi sănătatea în muncă în cadrul clubului la încheierea contractului de prestări servicii dintre SC Club Colectiv SRL şi SC Digidream Multimedia SRL". Fostul primar Cristian Popescu-Piedone este acuzat de săvârşirea a două infracţiuni de abuz în serviciu, cauzând vătămarea intereselor legitime ale unor persoane fizice şi ale Sectorului 4. Potrivit procurorilor, infracţiunea de abuz în serviciu constă în eliberarea acordurilor şi autorizaţiilor de funcţionare pentru două societăţi comerciale într-o modalitate care a încălcat prevederile legale referitoare la securitatea la incendiu, inclusiv prin aceea că nu au fost respectate dispoziţiile privind controlul după emiterea autorizaţiilor.

Corupția i-a lăsat pe rezerviștii ucraineni fără arme Foto: Facebook
Internațional

Corupția lăsat rezerviștii ucraineni fără arme

Corupția i-a lăsat pe rezerviștii ucraineni fără arme și echipamente, scrie publicația britanică The Times. Ea citează un ONG ucrainean, Nako - care monitorizează lupta cu corupția - care apreciază că 30% din bugetul armatei este pierdut datorită ineficienței, aici fiind inclusă și corupția. The Times a fost în regiunea Sumi, eliberată de sub ocupația rusă, și care acum este protejată de rezerva de voluntari. Însă, scrie ziarul, mulți se gândesc să renunțe, scârbiți de corupția din armată. Corupția i-a lăsat pe rezerviștii ucraineni fără arme „Se fură chiar și la nivelul batalionului. De exemplu, scânduri și metal pentru a sprijini tranșeele în valoare de aproximativ 20.000 de dolari ar fi fost cumpărate. Nimeni din conducerea noastră nu poate explica unde s-au dus acești bani”, a relatat un locotenent din forțele de rezervă pentru The Times. Ofițerul a dorit să-și protejeze anonimatul. Oamenii lui nu au beneficiat de aproape nicio pregătire militară și au fost lăsați să se descurce singuri cu echipamente învechite, a spus el. Acest locotenent comandă un pluton de mitraliere, dar i s-au dat mitraliere Maxim dezvoltate la sfârșitul secolului al XIX-lea. Cea mai nouă armă a unității sale a fost fabricată în 1942. „Armele noastre sunt vechi mitraliere sovietice care nu trag. Nu existau instructori și nici un antrenament normal în tir. Rații - niciuna. Voluntarilor li s-au oferit walk-talkie simple, care nu au criptare și au o rază de acțiune de puțin peste un kilometru. Trebuie să trăim pe un câmp sau într-o pădure. Nu există saci de dormit și nici haine calde. Ca urmare, jumătate dintre bărbați s-au îmbolnăvit”, a mai afirmat ofițerul, citat de The Times. De la anexarea Crimeei de către Rusia în 2014, Kievul a depus un efort concertat pentru a reprima corupția din armată. O lege a făcut achizițiile pentru apărare mai transparente. Înainte de începerea războiului, actualul ministru Oleksii Reznikov pregătea noi schimbări în ceea ce privește transparentizarea achizițiilor. Echipamente furate pentru a fi vândute Rusiei Președintele Zelenski a făcut un pas mai departe decât predecesorul său, președintele Poroșenko, țintind personalități de rang înalt care anterior erau tolerate, potrivit Nako, un ONG care monitorizează corupția din sectorul militar. Totuși, potrivit acestui ONG, patriotismul a încetinit ritmul hoțiilor, în primele săptămâni de război. Ukraine has done much to address corruption. But still its reserves are being sent forward with 19th century machine guns and no sleeping bags. Money for materials to shore up trenches goes missing. Ukrainian soldiers deserve better. My latest:https://t.co/1ytNB8LK6Q— Maxim Tucker (@MaxRTucker) May 2, 2022 Biroul anticorupție al Ucrainei are o unitate specială dedicată armatei. Foști comandați importanți, precum Yuri Alerov, fost șef al Gărzii naționale, au fost arestați și sunt judecați. Acum câteva săptămâni, serviciul ucrainean de securitate a descoperit un depozit de armament ucrainean care fusese furat și urma să fie vândut Rusiei. Erau motoare de tanc și rachete aer-aer de 200 de milioane USD. Citește și: Cecenii au furat din Melitopol tractoare de cinci milioane USD. Vezi de ce hoții nu pot folosi echipamentele agricole furate

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră