vineri 19 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Categorie: Eveniment

8838 articole
Eveniment

Prezidențiale, urna specială indisponibilă în străinătate

Prezidențiale, urna specială indisponibilă în străinătate. Biroul Electoral Central pentru alegerea Preşedintelui României din anul 2024 a adoptat, marţi, prevederile privind exercitarea dreptului de vot prin intermediul urnei speciale la prezidenţiale, stabilind, între altele, că alegătorii netransportabili pot să solicite urna specială în preziua votării, între orele 18,00 şi 20,00, cu unele excepţii, iar dacă se află în străinătate nu pot beneficia de acest lucru. Prezidențiale, urna specială indisponibilă în străinătate Potrivit deciziei, alegătorul care, din motive obiective, cauzate de boală sau invaliditate, atestate prin înscrisuri, nu se poate deplasa la sediul secţiei de votare organizată în ţară poate depune cerere de vot prin intermediul urnei speciale. Citește și: Guvernul a tăiat 16 miliarde lei din cheltuielile cu PNRR și a crescut cu 18 miliarde de lei cheltuielile cu salariile bugetarilor. Consiliul Fiscal atrage atenția asupra riscurilor majore Alegătorii care în ziua alegerilor se află în străinătate nu îşi pot exercita dreptul de vot prin intermediul urnei speciale. Cererea de vot prin intermediul urnei speciale se depune la secţia de votare la care este arondată adresa imobilului unde se solicită deplasarea echipei formată din cel puţin doi membri ai biroului electoral al secţiei de votare, în preziua votării, între orele 18,00 şi 20,00. Prin excepţie, cererile, precum şi copiile actelor din care rezultă boala, starea de sănătate ori de invaliditate pot fi depuse, la biroul electoral judeţean sau la biroul electoral al sectorului municipiului Bucureşti, cel mai târziu vineri, 22 noiembrie 2024, ora 12,00, fizic sau prin mijloace electronice. Condiții, pentru al doilea tur de scrutin BEC a mai stabilit că, în eventualitatea organizării unui al doilea tur de scrutin, cererile se pot depune la biroul electoral judeţean sau la biroul electoral al sectorului municipiul Bucureşti cel mai târziu vineri, 6 decembrie 2024, ora 12,00. Cererea de vot poate fi depusă prin intermediul oricăror persoane, cu excepţia celor care au calitatea de candidat sau de soţ, soţie, rudă şi afin al acestuia până la gradul al doilea inclusiv. Ea trebuie să fie datată şi semnată olograf de către alegătorul care solicită urna specială şi cuprinde, în mod obligatoriu numele, prenumele, codul numeric personal, domiciliul alegătorului netransportabil, adresa imobilului unde se solicită deplasarea echipei, seria şi numărul actului de identitate, precum şi numărul de telefon. Lipsa numărului de telefon nu atrage respingerea cererii. De asemenea, cererea trebuie să fie însoţită de copii ale oricărui act din care rezultă boala, starea de sănătate ori de invaliditate sau de adeverinţa eliberată de medicul de familie al alegătorului. Din conţinutul înscrisurilor primite trebuie să se poată stabili lipsa posibilităţii alegătorului de a se autodeplasa la sediul secţiei de votare, nefiind necesar ca acestea să cuprindă în mod expres sintagma "persoană netransportabilă". În cazul în care alegătorul care solicită exercitarea dreptului de vot prin intermediul urnei speciale nu îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege pentru exercitarea dreptului de vot, acesta este înştiinţat de îndată, prin grija preşedintelui biroului electoral judeţean, al biroului electoral al sectorului municipiului Bucureşti sau al biroului electoral al secţiei de votare la care a fost depusă.

Prezidențiale, urna specială indisponibilă în străinătate (sura: Facebook/Autoritatea Electorală Permanentă)
54 de urși vor fi împușcați (sursa: Facebook/Regia Nationala a Padurilor - Romsilva)
Eveniment

54 de urși vor fi împușcați

54 de urși vor fi împușcați. Un număr de 54 de urşi de pe fondurile de vânătoare din judeţul Covasna vor fi împuşcaţi până la finele acestui an, în baza Legii 242 aprobată de Parlamentul României, a anunţat, marţi, prefectul Raduly Istvan. 54 de urși vor fi împușcați Istvan a declarat, în cadrul unei conferinţe de presă, că, potrivit noilor prevederi legislative intrate recent în vigoare, judeţului Covasna i-a fost alocată o cotă de recoltare de 54 de exemplare pentru acest an şi 54 pentru anul viitor, iar administratorii fondurilor de vânătoare au depus deja cereri pentru extragerea a 53 de urşi. Citește și: Guvernul a tăiat 16 miliarde lei din cheltuielile cu PNRR și a crescut cu 18 miliarde de lei cheltuielile cu salariile bugetarilor. Consiliul Fiscal atrage atenția asupra riscurilor majore "A fost aprobată Legea 242 din 2024, care a completat Legea vânătorii 407/2006 şi care clar a stabilit care este numărul de urşi pe care putem să-i recoltăm în judeţul Covasna: 54 pentru anul 2024 şi tot 54 pentru anul 2025 (...). La nivelul judeţului Covasna sunt 34 de fonduri de vânătoare, care sunt gestionate de către 16 asociaţii de vânători, iar la ora actuală s-au depus cereri de către asociaţiile vânători pentru 53 de urşi din cei 54 ca să fie recoltaţi, împuşcaţi. Toate 53 au primit autorizaţie (...) Am ajuns ca, pe lângă acele exemplare care ne creează probleme şi care încă din 2021 pe baza OG 81 puteau să fie recoltate după toată procedura premergătoare, acum avem clar stabilit un număr de 54 de exemplare, care este, dacă nu mă înşel, a doua sau a treia cotă a nivel naţional, după Harghita şi Mureş", a afirmat prefectul Raduly Istvan. 2.000 de urși, în județ Directorul Agenţiei de Protecţie a Mediului Covasna, Gheorghe Neagu, a menţionat că, potrivit estimărilor, în judeţ există circa 2.000 de urşi, aceştia înmulţindu-se foarte mult în ultimii zece ani. Neagu a adăugat că pagubele cauzate de urşi au scăzut considerabil în acest an faţă de anul trecut, iar acest lucru s-a datorat, în mare măsură, extragerii urşilor periculoşi. "Anul trecut am avut 366 de pagube, iar anul acest avem 150 până la ora actuală (...) Dacă în anul 2023 am avut 1.100.000 valoare a pagubelor, până la ora actuală avem pagube estimate la 306.878 de lei (...) Cele mai mari probleme sunt la culturile de porumb şi la animale (...) Dacă în anul 2023 am plătit integral suma de 1.098.592 lei, anul acesta am plătit până la ora actuală 177.293 lei. Avem o restanţă de 129.585 lei, să sperăm că acum, după rectificarea bugetară, vom primi ca să achităm şi această sumă (...)" Distrugerea habitatelor, o "poveste" "În judeţul Covasna sunt peste 2.000 de urşi, lucru care se poate demonstra cu metoda ştiinţifică (...) Deci s-au aruncat tot felul de poveşti pe piaţă, că le-am tăiat pădurile, că le-am distrus habitatele. Nici pe departe", a menționat Gheorghe Neagu. "Şi domnul prefect ştie foarte bine, cum ştiu şi eu, că fondul forestier al judeţului Covasna, în 10 ani, a crescut cu 10.000 de hectare. Deci, urşii trebuiau împuşcaţi la timp şi cu cotele adecvate şi nu mai ajungeam aici (...) Ursoaicele în ultima perioadă au fătat 2, 3 şi chiar 4 pui (...) Chiar mă uitam în statistică, am plecat de la 1.000 de urşi în 2016 şi am ajuns la 2.000 în ziua de azi. Plătim nişte sume colosale pe despăgubiri, bani care se puteau duce în altă parte, la un cămin, la o şcoală, la un drum, la o autostradă", a mai spus Gheorghe Neagu.

Ploșnițele nu sunt periculoase pentru om (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Ploșnițele nu sunt periculoase pentru om

Ploșnițele nu sunt periculoase pentru om. Cu cât se apropie sezonul rece, observăm că ploșnița sau "gândacul puturos marmorat" (Halyomorpha Halys), o insectă provenită din Asia de Est, încearcă să intre în casele noastre pentru a se adăposti. Ploșnițele nu sunt periculoase pentru om Gândacii, care au aproximativ 2 cm lungime, sunt de obicei de culoare cenușiu-maronie și se adună la tocurile ferestrelor sau în fisurile din pereți, în căutare de un loc cald pentru iarnă. Citește și: Guvernul a tăiat 16 miliarde lei din cheltuielile cu PNRR și a crescut cu 18 miliarde de lei cheltuielile cu salariile bugetarilor. Consiliul Fiscal atrage atenția asupra riscurilor majore Pentru om, așa cum a subliniat Mihai Tălmaciu, entomolog în cadrul Universităţii de Ştiinţele Vieţii (USV) Iași, ploșnițele sunt inofensive, nu înțeapă și nu transmit agenți patogeni. Pot fi ținute în mână, dar dacă sunt strivite, eliberează un miros neplăcut și persistent, așa cum este bine cunoscut. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Criză în imobiliare funerare la Iași (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Criză în imobiliare funerare la Iași

Criză în imobiliare funerare la Iași: Primăria a început demersurile pentru înființarea unui nou cimitir în oraș. Criză în imobiliare funerare la Iași Orașul se confruntă de mai mulți ani cu o criză a locurilor de înhumare. Citește și: Guvernul a tăiat 16 miliarde lei din cheltuielile cu PNRR și a crescut cu 18 miliarde de lei cheltuielile cu salariile bugetarilor. Consiliul Fiscal atrage atenția asupra riscurilor majore În prezent, doar 200 de locuri mai sunt disponibile în sistem de rezervă. În restul cazurilor, locurile de veci sunt concesionate în situații justificate. Continuarea, în Ziarul de Iași.

O casă frumoasă poate fi demolată? (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

O casă frumoasă poate fi demolată?

O casă frumoasă poate fi demolată? Judecătorii ieșeni trebuie să decidă dacă frumusețea unei case reprezintă un motiv suficient pentru a împiedica demolarea și înlocuirea ei cu un bloc. O casă frumoasă poate fi demolată? Pe de o parte, un investitor imobiliar intenționează să construiască o "locuință colectivă mică". Citește și: Guvernul a tăiat 16 miliarde lei din cheltuielile cu PNRR și a crescut cu 18 miliarde de lei cheltuielile cu salariile bugetarilor. Consiliul Fiscal atrage atenția asupra riscurilor majore De cealaltă, Direcția pentru Cultură (DJC) invocă faptul că, deși casa nu este monument istoric, are o valoare arhitecturală deosebită, fiind reprezentativă pentru Copoul interbelic. Hotărârea Tribunalului, de obligare la emiterea avizului favorabil pentru demolare a fost contestată de către DJC în fața instanței superioare. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Fragmente de dronă rusă lângă Plauru (sursa: Inquam Photos/Ovidiu Micsik)
Eveniment

Fragmente de dronă rusă lângă Plauru

Fragmente de dronă rusă lângă Plauru. Specialişti ai Ministerului Apărării Naţionale şi ai Serviciului Român de Informaţii au găsit marţi fragmente de dronă de origine rusească, într-o zonă aflată la sud de localitatea Plauru din judeţul Tulcea, informează MApN. Fragmente de dronă rusă lângă Plauru Sursa citată arată că investigaţiile executate la faţa locului au stabilit că fragmentele respective provin de la o dronă rusească de tip Geran 2. Acestea au fost ridicate în vederea expertizării, conform procedurilor legale. Citește și: EXCLUSIV Pandele a băgat Voluntari în faliment și acum cerșește agresiv bani de la Consiliul Județean Ilfov ca să plătească gunoierii și curentul Aria cercetată este situată în afara perimetrului locuit al comunei Plauru, nefiind afectate elemente de infrastructură, mai precizează MApN. Specialiştii au continuat acţiunile de căutare a unor eventuale fragmente de dronă căzute pe malul românesc al Dunării, ca urmare a atacurilor executate, în ultimele săptămâni, de forţele ruse asupra unor obiective civile şi de infrastructură portuară din Ucraina. În acest context, MApN reiterează mesajul ferm de condamnare a acestor atacuri executate de Federaţia Rusă împotriva unor obiective şi elemente de infrastructură civilă ucrainene, care sunt nejustificate şi în gravă contradicţie cu normele de drept internaţional.

Dăruiește Viața nu se oprește după ce a ridicat un spital Foto: captură video
Eveniment

Dăruiește Viața nu se oprește după ce a ridicat un spital

Asociația Dăruiește Viața nu se oprește după ce a ridicat un spital pentru copiii cu cancer: „Construim la Marie Curie o nouă clădire, care va cuprinde un campus medical pentru cercetare, dar şi spaţii de cazare pentru cei care nu au nevoie de internare continuă”, a anunțat Carmen Uscatu, fondatoare a asociației. Citește și: EXCLUSIV Pandele a băgat Voluntari în faliment și acum cerșește agresiv bani de la Consiliul Județean Ilfov ca să plătească gunoierii și curentul Dăruiește Viața nu se oprește după ce a ridicat un spital Ea a spus, la o dezbatere organizată de Ziarul Financiar, că în a treia fază a proiectului vrea să consolideze clădirea veche „pentru a avea spaţii de cazare, spaţii de cercetare şi spaţii pentru instruire”. „A doua fază a proiectului este să construim la Marie Curie încă o clădire, în ideea de a crea un campus medical unde să existe şi cercetare, dar şi spaţii de cazare pentru cei care nu au nevoie de internare continuă. Viitorul nu este să creşti numărul de paturi, ci să eficientizezi tratarea în ambulatoriu”, a spus Carmen Uscatu, citată de Ziarul Financiar. Ea a mai arătat că, prin parteneriatele pe care Dăruiește Viața le are cu Princess Máxima din Olanda şi St. Jude din SUA, două spitale mari dedicate cancerului la copii, este instruit personal medical, oncologi, neurochirurgi, ortopezi, pentru a creşte calitatea actului medical. „În 2024, numărul pacienţilor care s-au tratat la Marie Curie pe partea de oncologie s-a dublat, şi sperăm ca acestă concentrare într-un singur loc să crească calitatea actului medical şi şansele de supravieţuire”, a mai spus Uscatu.

Poștașii vor putea încasa datoriile contribuabililor (sursa: Facebook/Casa Națională de Pensii Publice)
Eveniment

Poștașii vor putea încasa datoriile contribuabililor

Poștașii vor putea încasa datoriile contribuabililor. Poştaşii vor putea încasa datoriile la stat ale contribuabililor care beneficiază de facilităţile ordonanţei privind amnistia fiscală, potrivit unui proiect de ordonanţă de urgenţă publicat pe site-ul Ministerului Finanţelor. Poștașii vor putea încasa datoriile contribuabililor Astfel, Companiei Naţionale "Poşta Română" SA i se încredinţează, pe bază de convenţie încheiată cu Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, serviciile de tipărire, împlicuire şi comunicare cu confirmare de primire către contribuabili a documentelor necesare accesării facilităţilor fiscale prevăzute în ordonanţa privind amnistia fiscală (OUG nr. 107/2024). Citește și: EXCLUSIV Pandele a băgat Voluntari în faliment și acum cerșește agresiv bani de la Consiliul Județean Ilfov ca să plătească gunoierii și curentul Este vorba de scrisoarea de informare privind beneficiile şi condiţiile de accesare a facilităţilor fiscale, inclusiv cuantumul total al obligaţiilor bugetare restante la data de 31 august 2024, din care, defalcat, valoarea acestora ce trebuie plătită şi, respectiv, valoarea care poate face obiectul anulării; modelul "Notificării privind intenţia de a beneficia de anulare a unor obligaţii bugetare"; modelul "Cererii privind anularea unor obligaţii bugetare"; de preluarea plicului care conţine "Notificarea privind intenţia de a beneficia de anulare a unor obligaţii bugetare" şi trimiterea acestuia către organul fiscal central competent în administrarea obligaţiilor fiscale datorate de contribuabilul de la care a fost preluat pentru încadrarea în prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 107/2024. Datorii, încasate la domiciliu De asemenea, Poşta Română va putea încasa prin mijloacele legale de plată, la domiciliul fiscal al contribuabilului sau la oficiul poştal, sumele aferente obligaţiilor bugetare ce trebuie achitate în vederea accesării facilităţilor fiscale prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 107/2024, în cazul contribuabililor care optează pentru plata acestor obligaţii în numerar sau prin intermediul cardurilor bancare. Din analiza efectuată la nivelul Ministerului Finanţelor s-a constatat că serviciile de tipărire şi implicuire a documentelor necesare informării contribuabililor cu privire la accesarea facilităţilor fiscale nu pot fi realizate într-un timp suficient astfel încât prin aplicarea prevederilor OUG nr. 107/2024 să se asigure maximizarea efectelor aşteptate din perspectiva încasării veniturilor bugetare. Potrivit notei de fundamentare, MF consideră că o atenţie deosebită trebuie acordată categoriei de persoane fizice, care prin natura obiectului de activitate nu utilizează mijloace electronice de comunicare la distanţă şi nici nu a avut obligaţia de a se înregistra în Spaţiul Privat Virtual. "Astfel, având în vedere termenul scurt de depunere a cererilor pentru a beneficia de facilităţile fiscale prevăzute de OUG nr. 107/2024, respectiv data de 25.11.2024, se impune comunicarea personalizată, prin mijloace poştale, cu potenţialii beneficiari persoane fizice pentru a le fi aduse la cunoştinţă într-un mod facil şi simplificat prevederile ordonanţei", se menţionează în document. Potențialii beneficiari În categoria potenţialilor beneficiari se regăsesc şi persoane fizice pentru care utilizarea internetului nu este o obişnuinţă sau se află în arii unde nu exista conexiune la internet (zone rurale), astfel că se impune comunicarea prin intermediul mesageriei poştale pentru a avea certitudinea transmiterii şi recepţionării informaţiilor. De asemenea, în categoria persoanelor fizice ce pot beneficia de facilităţile fiscale pot fi şi persoane fizice cu handicap grav sau accentuat care realizează venituri din activităţi independente/activităţi agricole, în mod individual şi/sau într-o formă de asociere pentru care deplasarea la sediile organelor fiscale se efectuează cu dificultate. Potrivit proiectului, Ministerul Finanţelor asigură Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală fondurile necesare, în limita creditelor bugetare şi a creditelor de angajament aprobate cu această destinaţie, pentru efectuarea cheltuielilor cu prestarea de către Poşta Română a serviciilor menţionate. Astfel, pentru prestarea serviciului de de tipărire, implicuire şi comunicare cu confirmare de primire către contribuabili a documentelor necesare accesării facilităţilor fiscale, tariful este de 10,90 lei, cu TVA, pe plic; pentru prestarea serviciilor menţionate anterior dat şi de preluare a plicului care conţine notificarea, tariful este de 15,56 lei, cu TVA, pe plicul comunicat unui contribuabil; comisionul perceput pentru încasarea obligaţiilor bugetare de încasare prin mijloacele legale de plată, la domiciliul fiscal al contribuabilului sau la oficiul poştal, a sumelor aferente obligaţiilor bugetare ce trebuie achitate este de 4 lei, fără TVA, pentru fiecare operaţiune de încasare prin salariaţii poştali de la contribuabilii care au primit plicul care conţine documentele prevăzute. Cinci tipuri de facilități fiscale Prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 107/2024 pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare în domeniul gestionarii creanţelor bugetare şi a deficitului în anul 2024 s-au reglementat cinci tipuri de facilităţi fiscale care vizează toţi contribuabilii care au datorii restante la 31 august 2024, respectiv persoane fizice sau juridice, de drept public sau privat, asocieri şi alte entităţi fără personalitate juridică, persoane fizice care desfăşoară activităţi economice în mod independent sau exercită profesii liberale, unităţi administrativ-teritoriale sau subdiviziuni administrativ-teritoriale ale municipiului Bucureşti ori instituţii publice. OUG nr. 107/2024 prevede, printre altele, anularea dobânzilor, penalităţilor şi a tuturor accesoriilor aferente obligaţiilor bugetare principale, restante la data de 31 august 2024 inclusiv, în cazul contribuabililor care datorează atât obligaţii bugetare accesorii, cât şi obligaţii bugetare principale. În acest caz, pentru a beneficia de măsura anulării accesoriilor, contribuabilii trebuie să plătească obligaţiile bugetare principale restante la 31 august 2024 inclusiv, să achite obligaţiile curente (cele născute după 1 septembrie 2024), să depună toate declaraţiile fiscale şi să depună cererea de anulare a accesoriilor până la data 25 noiembrie 2024 inclusiv. De asemenea, ordonanţa prevede anularea dobânzilor, penalităţilor şi a tuturor accesoriilor aferente diferenţelor de obligaţii bugetare principale declarate suplimentar de debitori prin declaraţie rectificativă, cu scadenţă anterioară datei de 31 august 2024 inclusiv. În acest caz, contribuabilii care consideră că sunt erori în sumele declarate iniţial pot depune declaraţie rectificativă prin care să declare obligaţiile suplimentare şi pot beneficia de anularea accesoriilor aferente obligaţiilor declarate suplimentar dacă plătesc aceste obligaţii, precum şi obligaţiile curente (cele născute după 1 septembrie 2024), depun toate declaraţiile fiscale şi depun cererea de anulare a accesoriilor până la 25 noiembrie 2024 inclusiv. Anularea dobânzilor O altă măsură se referă la anularea dobânzilor, penalităţilor şi a tuturor accesoriilor aferente obligaţiilor bugetare principale cu scadenţe anterioare datei de 31 august 2024 inclusiv, dacă la această dată contribuabilul datorează doar accesorii, iar obligaţiile bugetare principale au fost stinse. Astfel, pentru a beneficia de măsura anulării accesoriilor, contribuabilii trebuie să plătească obligaţiile curente (cele născute după 1 septembrie 2024), să depună toate declaraţiile fiscale şi cererea de anulare a accesoriilor până la 25 noiembrie 2024. Totodată, în situaţia în care dobânzile, penalităţile şi toate accesoriile aferente obligaţiilor bugetare principale principale au fost stinse după data intrării în vigoare a ordonanţei de urgenţă, respectiv după data de 6 septembrie 2024, acestea se anulează şi sunt supuse restituirii. De asemenea, vor fi anulate şi dobânzile, penalităţile şi toate accesoriilor aferente obligaţiilor bugetare principale cu scadenţe anterioare datei de 31 august 2024 inclusiv, stabilite prin decizie de impunere emisă ca urmare a controlului fiscal, care este în curs de derulare la data intrării în vigoare a ordonanţei de urgenţă. Contribuabilii care la data intrării în vigoare a ordonanţei de urgenţă au în derulare un control fiscal pot beneficia de anularea accesoriilor aferente obligaţiilor stabilite suplimentar de organul de control dacă plătesc aceste obligaţii până la termenul de plată stabilit în decizia de impunere şi dacă depun cererea de anulare a accesoriilor în termen de 90 de zile de la data comunicării deciziei de impunere, indiferent dacă acest control a fost finalizat până la data de 25 noiembrie 2024 sau ulterior acestei date. Anularea unor obligații fiscale principale Cea de-a cincea măsură din ordonanţă se referă la anularea unor obligaţii fiscale principale în cazul persoanelor fizice. Astfel, persoanele fizice care înregistrează obligaţii bugetare principale restante la data de 31 august 2024 inclusiv, în cuantum mai mic de 5.000 lei inclusiv, şi achită jumătate până la data depunerii cererii de anulare, dar nu mai târziu de 25 noiembrie 2024, vor beneficia de anularea unui procent de 50% din obligaţiile bugetare principale, restante la data de 31 august 2024 inclusiv şi de anularea dobânzilor, penalităţilor şi a tuturor accesoriilor aferente. Totodată, pentru persoanele fizice care înregistrează obligaţii bugetare principale restante la data de 31 august 2024 inclusiv, în cuantum mai mare de 5.000 lei, achitate în procent de 75% până la data depunerii cererii de anulare, dar nu mai târziu de 25 noiembrie 2024, se acordă anularea unui procent de 25% din obligaţiile bugetare principale restante şi anularea dobânzilor, penalităţilor şi a tuturor accesoriilor aferente acestora.

Ciolacu, întâlnire cu delegaţia OMV Petrom (sursa: gov.ro)
Eveniment

Ciolacu, întâlnire cu delegaţia OMV Petrom

Ciolacu, întâlnire cu delegaţia OMV Petrom. Prim-ministrul Marcel Ciolacu a avut, marţi, la Palatul Victoria, o întrevedere cu delegaţia OMV Petrom condusă de Alfred Stern, director general executiv al OMV, în cadrul căreia s-a discutat despre evoluţia proiectului de exploatare a gazelor din Marea Neagră - Neptun Deep, precum şi despre alte proiecte de investiţii în domeniul energiei, potrivit unui comunicat al Guvernului. Ciolacu, întâlnire cu delegaţia OMV Petrom Despre proiectul Neptun Deep, premierul a afirmat: Citește și: EXCLUSIV Pandele a băgat Voluntari în faliment și acum cerșește agresiv bani de la Consiliul Județean Ilfov ca să plătească gunoierii și curentul "Colaborarea strânsă între autorităţile guvernamentale, OMV Petrom şi Romgaz face ca Neptun Deep să avanseze conform graficului. Guvernul va susţine în continuare cu fermitate acest proiect, având în vedere beneficiile aduse României şi românilor. În valoare de 4 miliarde de euro, această investiţie va asigura energia necesară cetăţenilor şi economiei naţionale şi va face din România un jucător important pe piaţa europeană". Un motiv mai puțin oficial al întâlnirii ar fi un dosar de evaziune fiscală deschis pe numele celui mai important contractor al OMV. La întâlnire au mai participat, din partea Guvernului, vicepremierul Marian Neacşu, şeful Cancelariei prim-ministrului, Alexandru Ghigiu, preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Minier, Petrolier şi al Stocării Geologice a Dioxidului de Carbon, Adriana Petcu. Din partea OMV, la întrevedere au fost prezenţi Alfred Stern, director general executiv şi preşedinte al consiliului de supraveghere OMV, Cristina Verchere, CEO OMV Petrom, şi Alexandru Maximescu, vicepreşedinte OMV Petrom. AGERPRES/(AS - autor: Daniel Florea, editor: Florin Marin, editor online: Simona Aruştei)

Ilfov, investiții imobiliare, București, trafic sufocant (sursa: Facebook/Primăria Municipiului București)
Eveniment

Ilfov, investiții imobiliare, București, trafic sufocant

Ilfov, investiții imobiliare, București, trafic sufocant. Marile proiecte de infrastructură în desfăşurare, respectiv noua centură a Capitalei A0 şi Magistrala M6 de metrou care va lega aeroportul Otopeni de Gara de Nord, vor muta interesul investitorilor către judeţul Ilfov, însă presiunea pe trafic în Bucureşti va creşte, din cauza lipsei facilităţilor educaţionale, medicale şi a serviciilor din zona respectivă, potrivit discuţiilor din cadrul BREC Residential Conference 2024, eveniment ce a avut loc marţi. Ilfov, investiții imobiliare, București, trafic sufocant "Salariul mediu net în Bucureşti este cu 25% peste media ţării, în timp ce Capitala adună 19% din totalul angajaţilor la nivel naţional, fapt ce duce la o cerere lichidă pentru locuinţe moderne", a declarat Despina Ponomarenco, preşedintele Bucharest Real Estate Club (BREC), asociaţie care reuneşte cei mari jucători din industrie. Citește și: EXCLUSIV Pandele a băgat Voluntari în faliment și acum cerșește agresiv bani de la Consiliul Județean Ilfov ca să plătească gunoierii și curentul "Mutarea marilor investiţii în Ilfov va aduce însă o presiune în creştere pentru traficul din Bucureşti, din cauza lipsei facilităţilor educaţionale, medicale şi a serviciilor din Ilfov. Dialogul şi transparenţa între mediul privat, Primăria Municipiului Bucureşti, primăriile de sector şi Consiliul Judeţean Ilfov reprezintă baza pentru identificarea celor mai bune soluţii pentru dezvoltarea oraşului şi pentru nevoia de locuinţe moderne în regiunea cu cele mai mari salarii din ţară", a adăugat aceasta. Potrivit unui comunicat al BREC, din datele Imobiliare.ro prezentate la conferinţă, în ultimii 10 ani preţurile pentru apartamentele noi au crescut cu 74%, cererea a crescut cu 85%, iar tranzacţiile cu 69%. În cazul evoluţiei faţă de 2014 a apartamentelor noi pentru închiriat, cererea s-a majorat cu 341%, închirierile cu 220%, în timp ce creşterea chiriei a fost de 37%. Evoluţia sectorului rezidenţial nou se bazează pe un deceniu de creştere economică. PIB-ul României s-a majorat de 2,5 ori în perioada 2013 - 2023, de la 640 la 1.605 miliarde de lei. Bucureştiul şi zona metropolitană au un PIB de aproximativ 90 miliarde de euro, mai mare decât al unor ţări din zonă (Slovenia 67 miliarde euro, Serbia - 75, Croaţia 80) şi comparabil cu al Bulgariei - 100 miliarde de euro. La o populaţie de 2,2 milioane de locuitori, în Bucureşti şi Ilfov au fost livrate 151.953 de locuinţe în ultimii 10 ani. România, supraaglomerată rezidențial Stocul de locuinţe rămâne majoritar învechit, iar conform datelor Eurostat România este una dintre ţările cu cea mai mare rată de supraaglomerare într-o locuinţă, la un nivel de 41%. Legiferarea REIT-urilor (Real Estate Investment Trusts) este un alt subiect adus în discuţie la conferinţa BREC, acesta fiind unul dintre proiectele cele mai importante pentru piaţa imobiliară în 2024. "Proiectul doreşte să contribuie pozitiv la dezvoltarea pe orizontală a tuturor actorilor implicaţi în viitorul ecosistem: investitori individuali, sectorul imobiliar şi ecosistemul pieţei de capital. Proiectul îşi propune să reglementeze un instrument care să se comporte din punct de vedere fiscal şi operaţional exact ca deţinerea şi exploatarea unui singur imobil de către investitori. Instrumentul duce la democratizarea investiţiilor în active imobiliare, acestea fiind în mod tradiţional complexe şi costisitoare", se spune în comunicatul post eveniment. Legiferarea REIT Prin reglementarea REIT-urilor, societăţile de profil vor putea strânge capital de la investitori în vederea realizării de investiţii colective. Acest lucru facilitează scăderea costurilor de administrare, creşterea randamentelor şi accesul la investiţii de mari dimensiuni, la care altfel ar fi avut acces doar companiile mari. Accesul facil al investitorilor, împreună cu transparenţa investiţională şi guvernanţa corporativă, sunt principalele argumente din care rezultă obligaţia de a fi listat la bursă. Reglementarea REIT-urilor va permite desfăşurarea unor investiţii de mari dimensiuni în parteneriat public-privat, pentru proiecte de interes naţional, pe care statul le va putea finanţa de la investitorii interesaţi. Astfel, investitorii vor putea investi în active complexe (autostrăzi, proiecte de infrastructură, centre de agrement etc.) ca şi cum ar investi direct în imobile. "Un cadru legislativ clar pentru REIT-uri va atrage investitori şi va stimula atât dezvoltarea pieţei imobiliare cât şi a celei de capital din România", a declarat la conferinţă Diana Morar, deputat PNL, iniţiatoare a proiectului legislativ de reglementare a REIT-urilor în România. Bucharest Real Estate Club (BREC) este cea mai mare organizaţie a pieţei de real estate. Companiile membre BREC sunt investitori majori, locali şi internaţionali, activi pe segmentele proiectelor de regenerare urbană, clădirilor de birouri, parcurilor logistice şi industriale, parcurilor de retail, investiţiilor rezidenţiale, cu portofolii cumulate de peste 10 miliarde de euro.

Conflictul din Pantelimon, zece persoane audiate (sursa: Facebook/Direcția Generală de Poliție Locală a Municipiului București)
Eveniment

Conflictul din Pantelimon, zece persoane audiate

Conflictul din Pantelimon, zece persoane audiate. Zece persoane au fost duse la audieri marţi, în urma percheziţiilor desfăşurate în Bucureşti şi judeţul Ilfov în cazul conflictului care a avut loc la sfârşitul săptămânii trecute în oraşul Pantelimon. Conflictul din Pantelimon, zece persoane audiate "În urma percheziţiilor domiciliare puse în executare de poliţiştii Capitalei, în această dimineaţă, 10 persoane au fost conduse la audieri, la sediul subunităţii de poliţie, faţă de acestea urmând a fi dispuse măsurile legale care se impun", a informat DGPMB. Citește și: EXCLUSIV Pandele a băgat Voluntari în faliment și acum cerșește agresiv bani de la Consiliul Județean Ilfov ca să plătească gunoierii și curentul Marţi dimineaţa, poliţişti din Capitală au pus în executare 11 mandate de percheziţie domiciliară, în Bucureşti şi în judeţul Ilfov, într-un dosar penal în care se efectuează cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de tulburare a ordinii şi liniştii publice şi loviri sau alte violenţe. Este vorba despre incidentul violent care a avut loc sâmbătă între două familii, izbucnit iniţial în oraşul Pantelimon şi continuat la camera de gardă a unui spital din Sectorul 2, unde ar fi venit şi alte persoane, care aveau mai multe obiecte contondente. Perchezițiile poliției Percheziţiile de marţi au fost efectuate de poliţişti ai Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti - Poliţia Sectorului 2, cu sprijinul poliţiştilor din cadrul Serviciului Grupuri Infracţionale Violente, Poliţiei Sectorului 3, Serviciului Acţiuni Speciale, Poliţiei Canine, împreună cu Direcţia Generală de Jandarmi a Municipiului Bucureşti. Suportul de specialitate a fost asigurat de către Direcţia Operaţiuni Speciale din cadrul IGPR. Sâmbătă, în conflictul din oraşul Pantelimon mai multe persoane au fost rănite. Ulterior, persoanele vătămate au ajuns la un spital din Sectorul 2 al Capitalei. Aici au ajuns şi alte persoane, care aveau mai multe obiecte contondente. "În urma altercaţiei ar fi fost distrus un monitor de la camera de gardă. La momentul sosirii echipajelor de Poliţie, persoanele bănuite de comiterea faptei părăsiseră unitatea medicală", preciza sâmbătă Poliţia.

Bugetar de la Garda de Mediu, prins de ANI cu peste 50.000 de euro care nu pot fi justificați
Eveniment

Bugetar cu peste 50.000 de euro care nu pot fi justificați

Un bugetar de la Garda de Mediu, cu un salariu ridicol de mic, a fost prins de ANI cu peste 50.000 de euro care nu pot fi justificați. Citește și: EXCLUSIV Pandele a băgat Voluntari în faliment și acum cerșește agresiv bani de la Consiliul Județean Ilfov ca să plătească gunoierii și curentul Bugetar cu peste 50.000 de euro care nu pot fi justificați „Agenția Națională de Integritate a constatat existența unei diferențe nejustificate în cuantum de 162.852 Lei între averea dobândită și veniturile realizate de către DINU DOREL DORINEL împreună cu familia, în perioada exercitării funcției publice. Agenția Națională de Integritate a sesizat Comisia de cercetare a averilor din cadrul Curții de Apel București, în vederea începerii acțiunii de control”, se arată în comunicatul ANI. Din 2016 în 2023, acesta a cumpărat trei apartamente, din care două în București și unul în Videle. În anul fiscal 2023, Dinu Dorinel și soția sa nu au avut salariu. În acel an, singurul lor venit consistent a fost din pariuri sportive, unde acesta a câștigat 100.000 de lei. Pe site-ul agenției de integritate, prima declarație de avere a lui Dinu Dorinel este din 2012, când primea un salariu anual de 11.911 lei. În 2016, acesta abia ajunsese la 13.800 lei, net, anual. În 2019 - 24.252 de lei, net, anual, de la Garda de Mediu. Soția sa avea salarii chiar mai mici sau îngrijea copilul, acasă. Dinu Dorinel nu consemnează împrumuturi de la bănci, ci doar o donație de 30.000 de euro, de la familia sa, tot în 2019.

Rejudecarea cazului Mario Iorgulescu provoacă reacții (sursa: Instagram/Mario Iorgulescu)
Eveniment

Rejudecarea cazului Mario Iorgulescu provoacă reacții

Rejudecarea cazului Mario Iorgulescu provoacă reacții. Decizia Liei Savonea și a colegei ei de la Înalta Curte de Casație și Justiție, Adraina Ispas, de a-l salva pe Iorgulescu de condamnarea pentru omor, a fost deja desființată de judecătorul Dan Enescu: „În mod evident, în prezenta cauză, recurentul a acceptat posibilitate producerii rezultatului socialmente periculos, moartea unei persoane”. Recent, și Asociaţia Victimelor Accidentelor de Circulaţie a transmis un comunicat prin care îşi exprimă „profunda uimire şi, în egală măsură dezamăgire, cu privire la decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - ÎCCJ, în cazul Iorgulescu. Rejudecarea cazului Mario Iorgulescu provoacă reacții Asociaţia Victimelor Accidentelor de Circulaţie a reacționat printr-un comunicat. Citește și: EXCLUSIV Pandele a băgat Voluntari în faliment și acum cerșește agresiv bani de la Consiliul Județean Ilfov ca să plătească gunoierii și curentul „În opinia noastră această decizie, bazată exclusiv pe filosofia infracţiunii de omor prin ucidere cu intenţie directă, poate afecta semnificativ siguranţa rutieră şi implicit capacitatea statului de a asigura garanţia dreptului la viaţă şi la integritate fizică şi psihică pe şoselele din ţara noastră întrucât, pentru mulţi şoferi potenţial agresivi care desconsideră regulile de circulaţie, ar putea reprezenta o dovadă a faptului că legea este slabă şi orice tip de comportament în trafic nu poate conduce la aplicarea unor sancţiuni aspre. În egală măsură salutăm opinia separată a celui de-al treilea judecător al ÎCCJ care, printr-o motivare clară, ce reprezintă o suprapunere a aspectelor doctrinare cu elementele de particularitate ale cauzei, a arătat că fapta inculpatului a fost corect apreciată de Curtea de Apel Bucureşti. Arătăm că intenţia indirectă, ca formă de vinovăţie în cazul accidentelor de circulaţie, este prezentă atât în jurisprudenţa din ţara noastră, cât şi în cea din alte ţări din Europa, reprezentând un mijloc juridic de delimitare clară a cazurilor în care şoferul a încălcat reguli de circulaţie şi a generat un risc extrem, aproape imposibil de evitat, de producere a accidentului cu consecinţe grave, asumându-şi atât conduita ilegală, cât şi posibilele consecinţe, de acele situaţii în care şoferul încalcă anumite reguli de circulaţie fără a genera unui risc considerabil de producere a accidentului încât să putem vorbi de asumarea consecinţelor." Cum reacționează alte state Potrivit comunicatului, "În ţările civilizate, cu un sistem de drept solid, fapta de a conduce pe drumurile publice sub influenţa alcoolului sau a drogurilor care a avut drept consecinţă uciderea unei persoane este sancţionată cu mult peste 10 ani de închisoare şi delimitată clar de infracţiunea de ucidere din culpă. În acest sens arătăm că în Marea Britanie, o astfel de faptă poate fi sancţionată cu detenţiune pe viaţă, conform informaţiilor regăsite pe site-ul Guvernului Britanic. Este evident că ţara care a inventat sistemul parlamentar prin celebra Magna Carta Libertatum, a considerat această faptă ca fiind de o gravitate deosebită tocmai pentru că autorul şi-a asumat consecinţele. Pentru ucidere din culpă, legislaţia din Marea Britanie prevede o sancţiune cu închisoare de până la 5 ani. Reamintim că România este ţara din Uniunea Europeană cu cele mai nesigure şosele şi cu cele mai multe persoane decedate în accidente rutiere raportat la un milion de locuitori", conchide președintele Asociației, Cătălin Codrescu.

Iohannis, ultima participare ONU, ca președinte (sursa: Facebook/Klaus Iohannis)
Eveniment

Iohannis, ultima participare ONU, ca președinte

Iohannis, ultima participare ONU, ca președinte. Preşedintele Klaus Iohannis va conduce, în zilele de 24 şi 25 septembrie 2024, delegaţia României la segmentul la nivel înalt al celei de-a 79-a sesiuni a Adunării Generale anuale a Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU), care va avea loc la New York. Iohannis, ultima participare ONU, ca președinte Tema centrală a actualei sesiuni a Adunării Generale este "Unitate în diversitate pentru progresul păcii, dezvoltare durabilă şi demnitate umană pentru toţi, pretutindeni" ("Unity in diversity, for the advancement of peace, sustainable development, and human dignity for everyone everywhere"). Citește și: EXCLUSIV Pandele a băgat Voluntari în faliment și acum cerșește agresiv bani de la Consiliul Județean Ilfov ca să plătească gunoierii și curentul Potrivit unui comunicat al Administraţiei Prezidenţiale, participarea preşedintelui Iohannis la Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite din acest an reprezintă "o oportunitate de evidenţiere a contribuţiei ţării noastre la efortul global de a accelera progresul către cele 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă, într-un context care continuă să fie marcat de provocări majore la adresa ordinii internaţionale bazate pe reguli, care sunt tot mai des nerespectate". Iohannis va susţine intervenţia naţională în plenul Adunării Generale a ONU, când va pleda pentru menţinerea dialogului la nivel multilateral, mai ales în formatul ONU, ca element esenţial al siguranţei regionale şi globale, se menţionează în comunicat. Vizitele președintelui la ONU Klaus Iohannis a mai participat la sesiunile Adunărilor Generale ale ONU în: 20 septembrie 2023, 16 septembrie 2022, 25 septembrie 2019, 26 septembrie 2018, 21 septembrie 2017 şi 25 septembrie 2015. În marja participării la cea de-a 78-a sesiune a Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite, din 20 septembrie 2023, preşedintele român a declarat că principalele teme pe care le-a atins în alocuţiunea naţională din plenul Adunării au fost: războiul din Ucraina, importanţa Mării Negre, schimbările climatice, tranzitul de grâne ucrainene spre exterior etc, conform presidency.ro. În cadrul celei de-a 77-a sesiuni a Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU), de la New York, din 16 septembrie 2022, preşedintele Klaus Iohannis a arătat că participarea sa la sesiune constituie o oportunitate de evidenţiere a poziţiei ţării noastre cu privire la actualele provocări globale, în contextul agresiunii ilegale şi neprovocate a Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei, care necesită solidaritate, unitate şi reacţie rapidă, bazate pe respectarea dreptului internaţional. În 25 septembrie 2019, preşedintele Klaus Iohannis, a prezentat, în cadrul dezbaterilor generale ale celei de-a 74-a sesiuni a Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite, angajamentul reînnoit al României faţă de multilateralism şi ordinea internaţională bazată pe norme, având Organizaţia Naţiunilor Unite în centrul său. Alte teme luate în discuţie de Klaus Iohannis au fost schimbările climatice sau ameninţările teroriste, se mai arată pe presidency.ro. Preşedintele României, Klaus Iohannis, a susţinut, la 26 septembrie 2018, în cadrul intervenţiei naţionale de la dezbaterile generale ale celei de-a 73-a sesiuni a Adunării Generale a ONU dorinţa României de a ocupa un loc nepermanent în Consiliul de Securitate al ONU pentru perioada 2020-2021. La cea de-a 72-a sesiune a Adunării Generale a ONU, din 21 septembrie 2017, Klaus Iohannis a anunţat că România doreşte să ocupe un loc nepermanent în Consiliul de Securitate ONU pentru perioada 2020-2021, conform https://www.presidency.ro/. În 19 septembrie 2016, delegaţia României care a participat la cea de-a 71-a sesiune a Adunării Generale a ONU a fost condusă de primul ministru al României, Dacian Cioloş, conform https://mae.ro/. Preşedintele Klaus Iohannis, a avut, la 25 septembrie 2015, în marja participării la Adunarea Generală a ONU, o întrevedere cu Mogens Lykketoft, preşedintele celei de-a 70-a sesiuni a Adunării Generale. Preşedintele României a evidenţiat atenţia deosebită pe care România o acordă problematicii cooperării dintre ONU şi organizaţiile regionale relevante şi conflictelor îngheţate din regiunea Mării Negre şi a Caucazului de Sud. În cadrul întrevederii au fost abordate şi temele migraţiei şi reformei Consiliului de Securitate al ONU. Adunarea Generală ONU Adunarea Generală a ONU este, alături de Consiliul de Securitate, Consiliul Economic şi Social (ECOSOC), Consiliul de Tutelă, Curtea Internaţională de Justiţie, Secretariatul, una dintre cele şase organisme care alcătuiesc eşafodajul instituţional al ONU. Adunarea Generală a ONU este compusă din cele 192 de state membre, conform mae.ro. Adunarea generală poate discuta orice problemă referitoare la Carta ONU sau la funcţiunile oricărui organism al ONU. Poate face recomandări statelor membre ONU şi Consiliului de Securitate în orice problemă, cu excepţia celor aflate în dezbaterea Consiliului de Securitate al ONU. Deciziile în probleme privind pacea şi securitatea internaţionale sunt adoptate cu două treimi din votul statelor membre, iar în alte probleme, cu majoritate simplă. Desfășurarea sesiunilor Adunarea Generală îşi desfăşoară activitatea în cadrul sesiunilor plenare anuale, care se deschid în luna septembrie a fiecărui an, precum şi în cadrul celor şase comisii pe care le cuprinde. Dezbaterile generale în cadrul plenarei Adunării Generale a ONU se desfăşoară de-a lungul unei perioade de două săptămâni, sesiunile organizându-se la sediul ONU din New York. Sesiuni speciale pot fi organizate la cererea Secretarului General sau la cererea majorităţii statelor membre. România a fost membru nepermanent al Consiliului de Securitate în anii 1962, 1976-1977, 1990-1991 şi 2004-2005, precum şi în ECOSOC în perioadele 1965-1967, 1974-1976, 1978-1980, 1982-1987, 1990-1998, 2001-2003, 2007-2009, 2018-2019. La 7 iunie 2019, România a pierdut în favoarea Estoniei şi arhipelagului caraibian Saint Vincent şi Grenadine ocuparea locului de membru nepermanent în Consiliul de Securitate al ONU în perioada 2020-2021. Estonia şi arhipelagul caraibian Saint Vincent şi Grenadine au fost alese, la această dată, de Adunarea Generală a Naţiunilor Unite pentru a deveni, din ianuarie 2020, membre nepermanente ale Consiliului de Securitate al ONU în perioada 2020-2021, învingându-şi "rivalii", România şi, respectiv, Salvador.

Fiul interlopului Austrianu, vizat de poliție (sursa: Facebook/Direcţia Generală de Jandarmi a Municipiului Bucureşti)
Eveniment

Fiul interlopului Austrianu, vizat de poliție

Fiul interlopului Austrianu, vizat de poliție. Poliţiştii din Ploieşti au efectuat, marţi dimineaţă, patru percheziţii la persoane bănuite de camătă, înşelăciune şi conducerea unui vehicul de către o persoană a cărei exercitare a dreptului de a conduce i-a fost suspendată, în acest dosar fiind vizat, printre alţii, fiul cunoscutului interlop ploieştean Austrianu. Fiul interlopului Austrianu, vizat de poliție "În fapt, în perioada decembrie 2023- septembrie 2024, doi dintre bănuiţi ar fi oferit bani cu dobândă mai multor persoane din municipiul Ploieşti, fără a fi autorizaţi în acest sens, ajutaţi fiind de alte două persoane, fiind creat astfel un prejudiciu de aproximativ 30.000 de euro. Citește și: EXCLUSIV Pandele a băgat Voluntari în faliment și acum cerșește agresiv bani de la Consiliul Județean Ilfov ca să plătească gunoierii și curentul De asemenea, unul dintre bănuiţi, ar fi condus, în cursul anului 2024, un autoturism pe drumurile publice din municipiul Ploieşti, având dreptul de a conduce suspendat. Totodată, o altă persoană implicată ar fi comis infracţiuni de înşelăciune prin modul de operare ghicitul", informează Inspectoratul Judeţean de Poliţie Prahova. Surse judiciare au precizat că cei bănuiţi de camătă sunt Sandu Cosmin, fiul cunoscutului interlop ploieştean Austrianu, şi concubina acestuia. La sediul unităţii de poliţie au fost duse cinci persoane, în vederea audierii. Suportul de specialitate a fost asigurat de Direcţia Operaţiuni Speciale din cadrul Poliţiei Române. Activitatea a beneficiat de sprijinul jandarmilor din cadrul Grupării Mobile de Jandarmi Matei Basarab Ploieşti.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră