miercuri 06 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Autor: Ramona Emilian

7189 articole
Ramona Emilian

Internațional

Forțele de ordine din Chicago nu vor colabora cu Garda Națională trimisă de Trump

Chicago nu colaborează cu Garda Națională. Primarul din Chicago, Brandon Johnson, a anunțat că respinge o posibilă desfășurare a Gărzii Naționale în oraș, măsură ce ar putea fi ordonată de guvernul federal condus de președintele Donald Trump. Johnson a semnat sâmbătă un ordin executiv pentru a contracara ceea ce a numit o „iminență de reprimare militarizată a imigrației”. Chicago nu colaborează cu Garda Națională „Nu vrem să vedem tancuri pe străzile noastre”, a declarat Johnson, referindu-se la desfășurarea de trupe ordonată de Trump la Washington la începutul lunii. Citește și: Tăierile de posturi din administrație se amână pentru că PSD se opune, guvernul Bolojan își asumă răspunderea doar pe majorările de taxe și impozite Primarul a precizat că are informații credibile potrivit cărora orașul ar putea fi martor, în următoarele zile, la o desfășurare de forțe federale. „Am putea vedea o aplicare militarizată a legilor privind imigrația. Am putea vedea trupe ale Gărzii Naționale, chiar și militari în serviciu activ și vehicule armate pe străzile noastre. Nu am cerut acest lucru, locuitorii noștri nu au cerut acest lucru, dar suntem în situația de a răspunde”, a afirmat Johnson. Ordin executiv pentru protejarea locuitorilor În acest context, primarul democrat a semnat un ordin executiv prin care a instruit toate departamentele orașului să protejeze cetățenii împotriva acțiunilor guvernului federal. Conform documentului, poliția din Chicago nu trebuie să colaboreze cu personalul militar în patrule sau în aplicarea legilor privind imigrația civilă. Johnson acuză administrația Trump de acțiuni „impulsive” Edilul a criticat modul în care administrația republicană gestionează situația, descriind deciziile lui Trump drept „neregulate și impulsive”. El l-a îndemnat pe președinte să se răzgândească și să evite desfășurarea militarizată în oraș. Trump a trimis Garda Națională la Washington La începutul lunii, președintele Donald Trump a activat Garda Națională în capitala SUA, justificând măsura printr-o presupusă creștere a criminalității. Totuși, statisticile poliției nu confirmă o astfel de evoluție. Trump a indicat ulterior că Chicago ar putea fi următorul oraș unde consideră necesară instaurarea ordinii. În schimb, Brandon Johnson susține că numărul omuciderilor, jafurilor și împușcăturilor a scăzut semnificativ în ultimul an, contrazicând afirmațiile președintelui.

Chicago nu colaborează cu Garda Națională (sursa: NBC News)
Propunerile președintelui pentru șefia serviciilor secrete (sursa: Facebook/Nicușor Dan)
Eveniment

Nicușor Dan va dezvălui propunerile pentru șefia SRI, SIE când va fi sigur că Parlamentul le va vota

Propunerile președintelui pentru șefia serviciilor secrete. Președintele României, Nicușor Dan, a declarat duminică, la Chișinău, că nu va face publice numele persoanelor propuse pentru conducerea Serviciului Român de Informații (SRI) și a Serviciului de Informații Externe (SIE), pentru a evita o criză politică. Propunerile președintelui pentru șefia serviciilor secrete „Stabilitatea este importantă în România în momentul acesta și nu suntem într-o situație în care să ne permitem jocuri”, a afirmat șeful statului. Citește și: SINTEZĂ Avalanșa de taxe și impozite aduse de Pachetul Bolojan II, dacă va fi adoptat Potrivit lui Nicușor Dan, discuțiile privind conducerile serviciilor de informații au loc în spatele ușilor închise și nu vor fi comunicate public până la finalizarea unui acord cu majoritatea parlamentară. „Pentru toată discuția referitoare la șefii serviciilor, în momentul în care va exista o înțelegere între mine și reprezentanții majorității din Parlament, o să aveți vești”, a precizat președintele. Președintele vrea să evite un blocaj în Parlament Șeful statului a subliniat că își dorește ca atunci când va face oficial propunerile pentru șefia SRI și SIE, acestea să fie susținute de Parlament. „Președintele trimite, Parlamentul refuză… În momentul în care o să fac propunerea oficială, o să fiu sigur că Parlamentul va vota. Până atunci, de la mine nu o să aveți informații despre discuțiile din culise”, a declarat Nicușor Dan.

Nicușor Dan, declarație despre pensiile magistraților (sursa: Facebook/Nicușor Dan)
Eveniment

Pensiile magistraților ar trebui decise de Parlament, spune Nicușor Dan

Nicușor Dan, declarație despre pensiile magistraților. Președintele României, Nicușor Dan, a declarat duminică, la Chișinău, că decizia privind cuantumul pensiilor magistraților ar trebui să aparțină Parlamentului, în urma unei propuneri venite de la Guvern. Nicușor Dan, declarație despre pensiile magistraților „Asta e o discuţie şi o să las Parlamentul să o tranşeze. Guvernul propune şi Parlamentul să tranşeze”, a afirmat șeful statului. Citește și: SINTEZĂ Avalanșa de taxe și impozite aduse de Pachetul Bolojan II, dacă va fi adoptat Potrivit președintelui, magistrații din România au un volum de muncă mult mai ridicat decât omologii lor din statele europene. „Magistrații din România au muncit mult mai mult decât analogii lor din țări europene”, a subliniat Nicușor Dan, adăugând că această realitate trebuie avută în vedere în dezbaterea privind pensiile de serviciu. Președintele cere o perioadă de tranziție mai lungă Șeful statului a amintit că a propus extinderea perioadei de tranziție pentru creșterea vârstei de pensionare a magistraților de la 10 la 15 ani. „Eu am solicitat 15 ani în loc de zece ani, pentru că, spre deosebire de multe alte categorii cu pensie specială, magistrații din România chiar au muncit mai mult. Dacă un aviator, un polițist sau un militar român muncește comparabil cu colegii lui din alte țări europene, magistrații români au lucrat în acești ani de două-trei ori mai mult decât analogii lor”, a explicat Nicușor Dan. Argumentele președintelui privind solicitarea de echitate Președintele a arătat că este nevoie de echitate în raport cu magistrații aflați aproape de pensionare, în contextul situației fiscale complicate a României. „Pentru un om care mai are un an până la pensie, mi se pare rezonabil să îi cerem să mai lucreze încă un an, adică dublu. Dacă mai are trei ani, să facă șase. Dar mai mult mi se pare excesiv, pentru că au muncit toată perioada asta”, a precizat Nicușor Dan.

Protestul împotriva imigranților, aprobat de PMB (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Eveniment

Protestul împotriva imigranților, aprobat în condiții legale, se apără PMB

Protestul împotriva imigranților, aprobat de PMB. Primăria Municipiului București (PMB) precizează că autorizarea unei adunări publice nu echivalează cu asumarea sau validarea conținutului mesajelor organizatorilor. Instituția subliniază că decizia reprezintă exclusiv aplicarea cadrului legal care garantează dreptul constituțional la liberă exprimare și la întrunire. Protestul împotriva imigranților, aprobat de PMB Reprezentanții PMB transmit că solicitanții au depus documentația prevăzută de lege, iar Comisia de avizare a adunărilor publice nu a identificat motive legale de respingere a cererii. Citește și: SINTEZĂ Avalanșa de taxe și impozite aduse de Pachetul Bolojan II, dacă va fi adoptat Avizul emis vizează participarea a aproximativ 20 de persoane. Protestul anunțat: Noua Dreaptă și S.O.S. România Adunarea publică este programată pentru marți, 2 septembrie 2025, între orele 11:00 – 13:00, pe trotuarul adiacent Parcului Cișmigiu, în fața sediului PMB. Tema oficială a manifestației este prezentată ca o reacție la „intenția de lansare a proiectului Strategia de incluziune a migranților în Municipiul București”. Pe pagina sa oficială, organizația Noua Dreaptă a lansat un apel public de participare la protest, cu un mesaj de natură radicală: „Marți, 2 septembrie 2025, vă invităm să manifestăm de la ora 11:00 în fața Primăriei Municipiului București, prin care noi, bucureștenii, să ne exprimăm împotrivirea față de anunțata intenție a Primăriei de a inunda orașul nostru iubit, în prezent unul dintre cele mai sigure și liniștite metropole din Europa, cu imigranți de origine afro-asiatică! Atenție dragi bucureșteni, acum nu mai e vorba de „bicicliștii” Glovo sau alți muncitori din Pakistan, India, Nepal, Sri Lanka, care oricum, din punct de vedere al Constituției României, se află în mod ILEGAL pe teritoriul țării, ci este vorba ca în București să fie aduși, împotriva voinței sau fără acordul populației, imigranți cu statut incert dar în mod sigur provenind din populații ne-europene, de rasă exclusiv non-albă!” Strategia privind migranții, retrasă din dezbatere PMB reamintește că Strategia de incluziune a migranților a fost retrasă din dezbaterea publică, pentru a permite analizarea recomandărilor primite de la organizațiile neguvernamentale și revenirea cu o variantă îmbunătățită. Primăria Capitalei subliniază că instigarea la ură, discriminare sau violență este sancționată de legislația în vigoare. Responsabilitatea pentru mesajele și acțiunile din cadrul manifestației aparține integral organizatorilor și participanților.

Companiile românești (distribuție) cer eliminarea IMCA (sursa: Facebook/Guvernul României)
Economie

Companiile românești, mai afectate decât multinaționalele de impozitul pe cifra de afaceri

Companiile românești (distribuție) cer eliminarea IMCA. Asociația Companiilor de Distribuție de Bunuri din România (ACDBR) avertizează că impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA), introdus în 2023, lovește în primul rând companiile românești cu cifre de afaceri de peste 50 de milioane de euro. Companiile românești (distribuție) cer eliminarea IMCA Potrivit organizației, măsura, menținută de Guvern timp de doi ani, este „neconcurențială” și nu își atinge obiectivele declarate. Citește și: SINTEZĂ Avalanșa de taxe și impozite aduse de Pachetul Bolojan II, dacă va fi adoptat „IMCA a afectat serios bugetele companiilor românești, nu pe cele multinaționale. Am susținut de la început că acest tip de impozitare alternativă la impozitul de 16% pe profit nu aduce beneficii și am cerut Ministerului Finanțelor eliminarea barierelor economice care afectează competitivitatea firmelor românești”, precizează ACDBR. Marje reduse, presiuni financiare și credite bancare Companiile de distribuție operează cu marje de profit foarte mici, între 0,7% și 3,5% din cifra de afaceri, într-un sector bazat pe volume mari și prețuri competitive. În aceste condiții, impozitul pe cifra de afaceri a devenit o povară greu de susținut. ACDBR arată că unele companii românești au fost nevoite să contracteze credite bancare doar pentru a plăti acest impozit, ajungând în situația de a-și pune în pericol activitatea după zeci de ani de existență pe piață. ACDBR cere Guvernului eliminarea impozitului IMCA Asociația solicită ca Guvernul să includă eliminarea impozitului pe cifra de afaceri în „pachetul II de măsuri”, avertizând că menținerea acestuia ar putea duce la închiderea unor firme românești și la pierderea competitivității pe piața europeană. „Solicităm mediului politic să nu transforme acest subiect într-un teren de dispută. IMCA a fost un exercițiu fiscal de doi ani care nu avea cum să își atingă obiectivele și care a produs prejudicii companiilor românești, sub pretextul luptei cu multinaționalele”, transmite ACDBR. ACDBR, vocea distribuției tradiționale din România Asociația Companiilor de Distribuție de Bunuri din România (ACDBR) este singura organizație care reprezintă distribuția tradițională a bunurilor de larg consum la nivel național. Aceasta reunește 39 de membri, cu o cifră de afaceri totală de aproximativ 3,8 miliarde de euro.

Nicușor Dan, vizita în Republica Moldova (sursa: Facebook/Nicușor Dan)
Eveniment

Nicușor Dan, despre Republica Moldova: Un exemplu în întreaga lume despre cum aperi democrația

Nicușor Dan, vizita în Republica Moldova. Președintele României, Nicușor Dan, a participat duminică, 31 august 2025, la evenimentele organizate în Republica Moldova cu ocazia Zilei Limbii Române, sărbătoare marcată anual pe ambele maluri ale Prutului. Șeful statului român a fost prezent atât la Strășeni, cât și la Chișinău, unde a subliniat importanța identității lingvistice și a colaborării dintre cele două țări. Nicușor Dan, vizita în Republica Moldova „Ziua Limbii Române este o zi specială, o zi care ne responsabilizează, pentru că sunt mulți oameni care au luptat pentru ca această limbă și această identitate să continue să existe”, a declarat președintele, la Strășeni, în deschiderea unui concert festiv. Citește și: SINTEZĂ Avalanșa de taxe și impozite aduse de Pachetul Bolojan II, dacă va fi adoptat Șeful statului a evidențiat rolul culturii în consolidarea comunităților și a subliniat că limba română trebuie privită ca o resursă vie, care se regenerează prin artă, educație și dialog. „Limba română nu e un muzeu. E ceva viu și e important să lucrăm cu ea. Felicit artiștii și mă bucur că sunt într-un cămin cultural. România are nevoie să construiască comunități, iar tipul acesta de evenimente este locul în care se reclădesc comunitățile”, a spus Nicușor Dan. „La Strășeni, se simte românește” Prezentă la același eveniment, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a amintit de sacrificiile comunității locale pentru păstrarea limbii române și a identității naționale. „Aici, la Strășeni, se vorbește românește, se simte românește. Oamenii au luptat pentru ca noi să putem să vorbim în voie limba română și să ne apărăm valorile naționale. Astăzi, ei luptă în fiecare zi pentru democrație, libertate și integrarea europeană a Republicii Moldova”, a transmis Maia Sandu. Casa Memorială „Alexei Mateevici”, decorată Cu ocazia vizitei, președintele României a semnat un decret de decorare a Casei Memoriale „Alexei Mateevici” din comuna Zaim, raionul Căușeni, conferindu-i Ordinul „Meritul Cultural” în grad de Cavaler, Categoria F – „Promovarea culturii”. Distincția reprezintă un gest de recunoaștere pentru rolul acestui așezământ în păstrarea și promovarea culturii românești de pe ambele maluri ale Prutului. „Marea Dictare Națională” la Chișinău Un alt moment-cheie al zilei a fost ediția a treia a evenimentului „Marea Dictare Națională”, organizat la Chișinău, în Piața Marii Adunări Naționale, sub patronajul Președinției Republicii Moldova. La eveniment au participat peste 2.000 de persoane, care au scris un text literar dictat, în semn de respect pentru limba română și unitatea culturală. „Moldovenii sunt mai europeni decât europenii” În alocuțiunea sa de la Chișinău, Nicușor Dan a elogiat curajul moldovenilor de a apăra limba română și valorile democratice. „Ați dat un exemplu lumii întregi prin lupta pentru păstrarea limbii și a identității. Astăzi dovediți că sunteți mai europeni decât europenii și că locul dumneavoastră este în Uniunea Europeană.” Președintele României a vorbit și despre responsabilitatea comună de a proteja democrația și libertatea: „România și Republica Moldova sunt țări care au valori comune, care au nevoie una de cealaltă. Este responsabilitatea noastră să ne ajutăm, pentru a construi un viitor luminos în lumea pe care o creăm împreună.” „Limba română este busola identității noastre” În același cadru, Maia Sandu a transmis că limba română este puntea de legătură între trecut și viitor, între cultura tradițională și generațiile care vor construi știința și arta de mâine. „Limba română nu trebuie celebrată doar o zi pe an, ci cinstită zilnic, prin felul în care vorbim și scriem. Ea este busola identității noastre. Astăzi, limba română este limbă oficială a Uniunii Europene și se aude pe străzile din Roma, Paris sau Londra, dar și peste Ocean, în Statele Unite sau Canada”, a spus Sandu. Ea a subliniat că limba română este „cea mai puternică punte între cele două maluri ale Prutului”, dar și un instrument de apropiere între comunitățile etnice din Republica Moldova. Ziua Limbii Române, între tradiție și modernitate Ziua Limbii Române este celebrată pe 31 august atât în România, cât și în Republica Moldova, fiind un simbol al rezistenței culturale și al legăturii dintre cele două state. În mesajele lor, Nicușor Dan și Maia Sandu au transmis că limba română nu este doar un element identitar, ci și o responsabilitate civică, un instrument de solidaritate și un vector al integrării europene.

Italia, destinația preferată de pasagerii români (sursa: Inquam Photos)
Eveniment

În aceste trei țări zboară milioane de români anual. Campioana absolută: Italia

Italia, destinația preferată de pasagerii români. În prima jumătate a anului 2025, transportul aerian de pasageri a crescut cu 7,9% față de aceeași perioadă din 2024, ajungând la 12.770.800 pasageri, comparativ cu 11.839.500 înregistrat anul trecut, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS). Italia a fost destinația preferată a pasagerilor români. Transportul aerian de pasageri, în creștere Cele mai mari volume de pasageri s-au înregistrat pe: Citește și: SINTEZĂ Avalanșa de taxe și impozite aduse de Pachetul Bolojan II, dacă va fi adoptat Henri Coandă – București: 3.971.800 pasageri îmbarcați și 3.882.600 debarcați; Avram Iancu – Cluj-Napoca: 810.600 pasageri îmbarcați și 788.600 debarcați; Aeroportul Internațional Iași: 537.600 pasageri îmbarcați și 516.400 debarcați. Top destinații internaționale pentru curse regulate Cele mai multe debarcări în România, pe curse regulate, au fost din: Londra Luton – 533.655 pasageri; Milano Bergamo – 292.528 pasageri; Munchen – 195.808 pasageri; Istanbul Internațional – 188.945 pasageri; Bruxelles Charleroi – 182.921 pasageri; Paris Beauvais – 169.822 pasageri; Viena – 158.079 pasageri; Roma Fiumicino – 153.083 pasageri; Dortmund – 151.822 pasageri; Madrid Barajas – 148.182 pasageri. Îmbarcări pe curse regulate: principalele rute Cele mai căutate destinații de plecare din România au fost: Londra Luton – 543.194 pasageri; Milano Bergamo – 303.096 pasageri; Munchen – 200.320 pasageri; Bruxelles Charleroi – 188.436 pasageri; Istanbul Internațional – 180.462 pasageri; Paris Beauvais – 174.506 pasageri; Viena – 164.500 pasageri; Dortmund – 160.066 pasageri; Roma Fiumicino – 158.735 pasageri; Barcelona – 147.336 pasageri. Țările de origine și de destinație În ceea ce privește pasagerii debarcați în România, primele țări de origine au fost: Italia – 1.172.988 pasageri; Regatul Unit – 886.758 pasageri; Germania – 710.326 pasageri; Spania – 527.803 pasageri; Franța – 391.704 pasageri; Turcia – 242.132 pasageri; Belgia – 208.806 pasageri; Țările de Jos – 188.816 pasageri; Austria – 158.632 pasageri. Italia, destinația preferată de pasagerii români La capitolul îmbarcări spre destinații externe, cele mai multe au fost către: Italia – 1.212.473 pasageri; Regatul Unit – 906.585 pasageri; Germania – 744.614 pasageri; Spania – 534.911 pasageri; Franța – 403.834 pasageri; Turcia – 235.596 pasageri; Belgia – 217.426 pasageri; Țările de Jos – 201.341 pasageri; Austria – 165.093 pasageri. Transportul aerian intern: București, Cluj și Timișoara domină În transportul aerian intern, cele mai mari ponderi s-au înregistrat pe: Aeroportul Henri Coandă – București (49,4% din pasagerii îmbarcați); Aeroportul Avram Iancu – Cluj-Napoca (18,5%); Aeroportul Traian Vuia – Timișoara (12,9%). Distanțe medii și scurte INS subliniază că transportul aerian rămâne cel mai rapid mod de călătorie pe distanțe lungi, dar este tot mai utilizat și pentru distanțe medii sau scurte. România dispune în prezent de 17 aeroporturi, toate internaționale, care deservesc atât curse interne, cât și internaționale.

Prognoza meteo la început de toamnă (sursa: Pexels/Kelly)
Eveniment

Început de toamnă cu 36 de grade și furtuni, arată prognoza primei săptămâni din septembrie

Prognoza meteo la început de toamnă. Potrivit Administrației Naționale de Meteorologie (ANM), vremea va fi instabilă la sfârșitul lunii august și începutul lui septembrie, cu răcire semnificativă în vest, sud și centru. În schimb, în est și sud-est temperaturile vor rămâne ridicate, cu disconfort termic accentuat. Prognoza meteo la început de toamnă Între 31 august, ora 9:00 – 1 septembrie, ora 9:00, sunt prognozate averse torențiale, descărcări electrice, grindină și vijelii în sud-vest, sud și centru, dar și în zonele montane. Citește și: ANALIZĂ Instituțiile pe care guvernul Bolojan dorea să le desființeze, comaseze sau reformeze, dar au scăpat Cantitățile de apă pot depăși local 25-30 l/mp, iar în Transilvania, sudul Banatului și nordul Olteniei și Munteniei chiar 50-60 l/mp. Temperaturile maxime vor fi cuprinse între 21 și 31 de grade, mai ridicate în Moldova și Dobrogea continentală, până la 33-34 de grade. Vremea în București la final de august În Capitală, instabilitatea se va accentua după-amiaza, cu averse moderate și descărcări electrice. Maxima va fi de aproximativ 26 de grade, iar minima între 15-17 grade Celsius. Septembrie, temperaturi în creștere Între 1 septembrie, ora 9:00 – 2 septembrie, ora 9:00, vremea se va ameliora, iar în vest, centru și sud temperaturile vor crește. Maximele vor fi între 25 și 32 de grade, iar minimele între 9 grade în depresiunile Carpaților Orientali și 21-22 grade pe litoral. Pe arii restrânse mai pot apărea ploi și descărcări electrice la munte și în Transilvania. În București, vremea va deveni frumoasă, cu cer variabil și maxime de 30-31 de grade. 2 – 3 septembrie: temperaturi ridicate, semne de caniculă Pe 2 septembrie, încălzirea se accentuează, iar valorile termice ajung la 35 de grade în Banat și sudul Munteniei. Vremea va fi în general frumoasă, cu cer variabil și ploi izolate în zonele montane. Minimele vor coborî până la 8 grade în estul Transilvaniei, dar pe litoral vor rămâne ridicate, în jur de 23 de grade. În Capitală, maxima va atinge 33-34 de grade, iar minima 18-19 grade. 3 – 4 septembrie: caniculă în sud și sud-est Între 3 și 4 septembrie, vremea va deveni local caniculară în sud și sud-est, cu temperaturi maxime de până la 36 de grade. Disconfortul termic va fi accentuat, iar în vest instabilitatea atmosferică se va intensifica, cu ploi torențiale, grindină și descărcări electrice. În București, vremea va fi caniculară, cu maxime de 35-36 de grade și minime între 17-19 grade. 4 – 7 septembrie: caniculă persistentă și instabilitate izolat În perioada 4 – 7 septembrie, meteorologii anunță vreme călduroasă în cea mai mare parte a țării, local caniculară în sud și sud-vest. Probabilitatea de ploi și furtuni va fi mai mare la începutul intervalului, în centru, est și zonele montane. În Capitală, se vor înregistra temperaturi ridicate, iar instabilitatea atmosferică va fi prezentă în special pe 4 septembrie.

SUA, vot cu actul de identitate (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Nici un alegător nu va mai putea vota fără act de identitate, promite Trump

SUA, vot cu actul de identitate. Președintele SUA, Donald Trump, a declarat sâmbătă că intenționează să emită un ordin executiv prin care fiecare alegător va fi obligat să se identifice. Anunțul a fost făcut pe rețeaua sa socială, Truth Social. SUA, vot cu actul de identitate „Actul de identitate al alegătorului trebuie să facă parte din fiecare vot. FĂRĂ EXCEPȚII! Voi emite un ordin executiv în acest scop!”, a scris Trump. Citește și: ANALIZĂ Instituțiile pe care guvernul Bolojan dorea să le desființeze, comaseze sau reformeze, dar au scăpat Totodată, liderul de la Casa Albă a precizat că votul prin corespondență va fi interzis, cu excepția cazurilor medicale grave și a militarilor aflați la distanță. Contestarea sistemului electoral american Donald Trump a pus de mai multe ori sub semnul întrebării integritatea procesului electoral din SUA, afirmând în mod fals că înfrângerea sa din 2020 în fața lui Joe Biden s-a datorat unei fraude masive. Republicanii au invocat de asemenea, fără dovezi, existența unui vot pe scară largă al persoanelor fără cetățenie americană – o practică ilegală și extrem de rar întâlnită. Critici asupra mașinilor de vot electronice De ani de zile, Trump cere eliminarea mașinilor de vot electronice, insistând asupra folosirii buletinelor de vot pe hârtie și a numărării manuale. Oficialii electorali au avertizat însă că acest proces ar fi mult mai lent, costisitor și mai puțin precis decât numărarea automată. Planuri pentru alegerile din 2026 La începutul lunii august, Trump a promis că va emite un ordin executiv pentru a interzice votul prin corespondență și utilizarea mașinilor de vot înainte de alegerile intermediare din 2026. Totuși, experții juridici subliniază că alegerile federale sunt administrate la nivel de stat, iar puterea constituțională a președintelui de a impune o astfel de măsură rămâne incertă. Alegerile din 2026, un test pentru Trump Scrutinul programat pentru 3 noiembrie 2026 va fi primul test electoral național pentru Donald Trump după revenirea sa la putere în ianuarie. Democrații vor încerca să recâștige controlul asupra Camerei Reprezentanților și Senatului, în timp ce republicanii vor miza pe menținerea majorității pentru a asigura implementarea agendei interne și externe a lui Trump.

Vladimir Putin, vizită oficială în China (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Președintele chinez Xi, mesaj clar către Trump: Putin, invitat patru zile în China

Vladimir Putin, vizită oficială în China. Președintele rus Vladimir Putin a sosit duminică în orașul portuar Tianjin, din nordul Chinei, pentru a participa la un summit regional de securitate. Vizita, care se desfășoară pe parcursul a patru zile, este una rară și are ca scop consolidarea alianței cu Beijingul, cel mai mare partener comercial al Moscovei. Vladimir Putin, vizită oficială în China Putin a fost întâmpinat pe pistă cu covorul roșu și onoruri oficiale, conform imaginilor transmise de agenția TASS. Citește și: ANALIZĂ Instituțiile pe care guvernul Bolojan dorea să le desființeze, comaseze sau reformeze, dar au scăpat Presa de stat chineză a subliniat că relațiile dintre China și Rusia au atins „cel mai bun nivel din istorie”, fiind caracterizate drept stabile, mature și strategice. Summitul de la Tianjin: lideri mondiali reuniți Președintele chinez Xi Jinping găzduiește în Tianjin aproximativ 20 de lideri internaționali, printre care și premierul indian Narendra Modi, la summitul Organizației de Cooperare de la Shanghai (OCS). Fondată în 2001 de șase națiuni eurasiatice, OCS s-a extins în prezent la 10 membri permanenți și 16 state cu statut de observator sau partener de dialog. Inițial concentrată pe securitate și combaterea terorismului, organizația are acum un mandat extins, ce include cooperarea economică și militară. China și Rusia, unite împotriva sancțiunilor occidentale Se așteaptă ca Xi Jinping să folosească summitul pentru a promova ideea unei ordini internaționale post-americane, oferind Rusiei sprijin diplomatic într-un moment în care aceasta este afectată de sancțiunile impuse pentru invadarea Ucrainei. Cu o zi înainte de sosirea sa, Vladimir Putin a acordat un interviu agenției chineze Xinhua, unde a denunțat sancțiunile occidentale drept „discriminatorii” și a subliniat că Moscova și Beijingul se opun împreună restricțiilor în comerțul global. Rusia, sub presiunea economică a sancțiunilor Economia rusă este în pragul recesiunii, afectată puternic de restricțiile comerciale și de costurile ridicate ale războiului din Ucraina. În acest context, apropierea de China și participarea la summitul OCS reprezintă pentru Kremlin o platformă diplomatică și economică esențială. La reuniunea de la Tianjin vor participa lideri din Asia Centrală, Orientul Mijlociu, Asia de Sud și Asia de Sud-Est, Beijingul dorind să prezinte evenimentul ca o demonstrație de unitate a așa-numitului „Sud Global” – state aflate în curs de dezvoltare și cu venituri reduse, în mare parte din emisfera sudică.

Nicușor Dan, întâlnire cu Maia Sandu (sursa: Facebook/Nicușor Dan)
Eveniment

Nicușor Dan, în Republica Moldova pentru evenimentele dedicate Zilei Limbii Române

Nicușor Dan, întâlnire cu Maia Sandu. Președintele României, Nicușor Dan, a fost primit duminică dimineață la Reședința de Stat din Chișinău de către omologul său moldovean, Maia Sandu. Vizita are loc în contextul manifestărilor dedicate Zilei Limbii Române, sărbătoare marcată atât în capitala Republicii Moldova, cât și în municipiul Strășeni. Nicușor Dan, întâlnire cu Maia Sandu Cei doi șefi de stat au programată o întrevedere tete-a-tete, urmată de participarea la deschiderea evenimentului "Marea Dictare Națională". Citește și: ANALIZĂ Instituțiile pe care guvernul Bolojan dorea să le desființeze, comaseze sau reformeze, dar au scăpat Ulterior, la ora 11:15, Nicușor Dan și Maia Sandu vor lua parte la ceremonia de depunere de flori la bustul poetului Mihai Eminescu din Strășeni. Tot aici va avea loc și deschiderea concertului dedicat Zilei Limbii Române, găzduit de Casa de cultură din localitate. Vizite anterioare în Republica Moldova Aceasta este a treia vizită a lui Nicușor Dan în Republica Moldova de la preluarea mandatului prezidențial. Prima a avut loc pe 10 iunie, în cadru oficial, iar a doua pe 8 august, în vizită privată, atunci când cei doi președinți au participat împreună la Festivalul Lupilor de la Orheiul Vechi.

Incendiu uriaș lângă „palatul lui Putin” (sursa: Fundația Anti-Corupție)
Internațional

Drone ucrainene, aproape de "palatul lui Putin", zonă în care au provocat un incendiu uriaș

Incendiu uriaș lângă „palatul lui Putin”. Peste 400 de pompieri ruși continuau sâmbătă să lupte împotriva unui incendiu izbucnit în apropiere de orașul Ghelendjik, pe litoralul Mării Negre. În zona afectată de incendiu se află reședința somptuoasă cunoscută drept „palatul lui Putin”. Flăcările au fost provocate de fragmentele unei drone ucrainene prăbușite mai devreme în cursul săptămânii, potrivit autorităților locale. Incendiu uriaș lângă „palatul lui Putin” Regiunea Krasnodar a anunțat joi că o dronă a căzut într-o zonă forestieră, generând un incendiu de proporții. Citește și: ANALIZĂ Instituțiile pe care guvernul Bolojan dorea să le desființeze, comaseze sau reformeze, dar au scăpat Ministerul Situațiilor de Urgență a publicat vineri înregistrări video în care se observă arbori cuprinși de flăcări, terenuri acoperite de cenușă și un elicopter care transporta apă pentru a limita extinderea focului. Reședința luxoasă, supranumită „palatul lui Putin” În zona afectată de incendiu se află reședința somptuoasă cunoscută drept „palatul lui Putin”. Deși președintele rus a negat mereu orice legătură cu acest domeniu, investigațiile opoziției l-au vizat direct. Până în prezent, autoritățile ruse nu au menționat reședința în comunicatele oficiale și nu există indicii că ar fi amenințată de flăcări. Ancheta lui Navalnîi despre domeniul fastuos În 2021, opozantul rus Aleksei Navalnîi, decedat între timp în circumstanțe încă neclare, a publicat o investigație amplă despre această reședință. Potrivit anchetei, domeniul ar fi fost finanțat prin corupție și include facilități extravagante precum o plantație de viță de vie, un teren de hochei pe gheață și chiar un cazino. Dronele ucrainene schimbă rutina lui Vladimir Putin Atacurile cu drone lansate de Ucraina, în cadrul războiului declanșat de Rusia în 2022, au determinat schimbări importante în obiceiurile liderului de la Kremlin. Potrivit site-ului de investigații Proekt, Vladimir Putin ar fi renunțat la deplasările la vila sa din Soci, aflată în raza de acțiune a dronelor ucrainene, de teamă pentru siguranța sa. Dronele ucrainene au lovit rafinării petroliere Dronele ucrainene au atacat în dimineața zilei de 30 august două rafinării petroliere din Rusia, situate în regiunile Krasnodar și Samara, a confirmat Robert „Madyar” Brovdi, comandantul Forțelor de Sisteme Neaeriene ale Ucrainei. Operațiunea a fost realizată în coordonare cu Forțele pentru Operațiuni Speciale. Explozii raportate în Krasnodar, incendii la rafinării Locuitorii din Krasnodar Krai au semnalat explozii în jurul orei 2:30 dimineața, în timp ce drone survolau zona. Imagini publicate pe rețelele sociale arată incendii de amploare la cele două rafinării lovite. Extentul exact al pagubelor nu a fost încă stabilit. Țintele atacului: rafinăriile Krasnodar și Syzran Brovdi a precizat că unitățile ucrainene au vizat rafinăria Krasnodar și rafinăria Syzran din regiunea Samara. Ambele obiective au mai fost anterior ținta dronelor ucrainene, cea din Syzran fiind lovită și pe 15 august. Strategie ucraineană: lovirea infrastructurii energetice De la începutul invaziei ruse, în februarie 2022, Ucraina a vizat constant infrastructura energetică a Rusiei, pentru a diminua capacitatea Kremlinului de a finanța războiul. Rafinăriile atacate contribuie cu aproximativ 4,1% la producția totală de petrol a Rusiei și produc inclusiv combustibil de aviație, folosit de armata rusă. Pierderi majore pentru industria petrolieră rusă Pe parcursul lunii august, Ucraina a lovit 10 rafinării rusești, afectând instalații care asigură 17% din capacitatea națională de procesare – echivalentul a 1,1 milioane de barili pe zi. Regiunea Krasnodar, aflată la est de Crimeea ocupată și separată de aceasta prin strâmtoarea Kerci, precum și regiunea Samara, situată la circa 700 km de linia frontului, au devenit tot mai frecvent ținte ale atacurilor cu drone lansate de Kiev.

Mișcările anti-migrație, Europa inspiră și România (sursa: visir.is)
Eveniment

Patrulele „anti-migrație” se extind în Europa: un fenomen cu ecouri tot mai vizibile în România

Mișcările anti-migrație, Europa inspiră și România. În ultimele luni, Europa a fost martora apariției unui nou val de grupuri anti-migrație care se autoproclamă „forțe de protecție”. Îmbrăcați în uniforme improvizate, purtând veste reflectorizante sau chiar cămăși negre cu simboluri radicale, acești indivizi patrulează străzile ori granițele, pretinzând că protejează comunitățile de migranți. Mișcările anti-migrație care defilează pe străzile Europei în numele „siguranței” au început să inspire și România. Patrulele anti-migrație De la marșurile din centrul Reykjavíkur, la patrulele de la granița dintre Polonia și Germania sau la controalele nocturne din Belfast, aceste grupuri atrag atenția mediatică și se prezintă drept „apărători ai cetățenilor”. Citește și: Gafă a Finanțelor: au anunțat că deficitul a scăzut, la șapte luni, cu 5,4 miliarde lei, după care au corectat. La departamentul comunicare lucrează 19 oameni În realitate, avertizează experții, efectul este contrar: acțiunile lor sporesc insecuritatea și sunt folosite de extrema dreaptă pentru propagandă și recrutare. „Majoritatea acestor acțiuni sunt simbolice. Nu opresc migrația și nici nu creează mai multă siguranță pe străzi. Este mai degrabă un spectacol pentru media și o armă politică a extremei drepte”, explică Tore Bjørgo, profesor la Universitatea din Oslo și fost director al Centrului pentru Cercetarea Extremismului. Fenomenul nu este nou: valuri similare de vigilenți au apărut de fiecare dată când discursul despre migrație s-a radicalizat. Vara aceasta, în Murcia (Spania), indivizi înarmați cu bâte au ieșit pe străzi pentru a „vâna” străini, în timp ce în Polonia sute de oameni s-au adunat la granița cu Germania pentru a „împiedica” solicitanții de azil să treacă frontiera. În Olanda, grupuri mici au blocat drumuri și au cerut documente de identitate trecătorilor. Frică, manipulare și dezinformare Autoritățile și organizațiile pentru drepturile omului susțin că aceste mișcări sunt alimentate de frică și de campanii de dezinformare. În Spania, înaintea incidentelor, mesajele rasiste de pe rețelele sociale au crescut cu 1.500%, potrivit guvernului. În Polonia, Fundația Helsinki pentru Drepturile Omului a legat apariția patrulelor de o „narațiune politică radicalizantă” care portretizează migrația ca pe o amenințare. Deși vigilenții pretind că aduc siguranță, efectele sunt inverse. „Stilul lor militant transmite un potențial de violență înspăimântător pentru minorități. Mulți dintre participanți sunt infractori cunoscuți pentru violență, trafic de droguri sau furturi”, spune Bjørgo. Criminalitate rebranduită în „patriotism” În Islanda și Irlanda de Nord, rapoartele recente arată că printre membrii acestor grupuri se numără persoane cu condamnări penale. În unele cazuri, aceștia au amenințat criticii cu „reducerea la tăcere pentru totdeauna”. „Este doar o iluzie că cineva poate lua legea în propriile mâini. Exemplele arată că se termină prost”, avertizează Fjölnir Seæmundsson, președintele sindicatului polițiștilor islandezi. Mișcările anti-migrație, Europa inspiră și România Deși România nu este o țară de destinație majoră pentru migranți, discursul politic și acțiunile individuale creează un climat tot mai ostil, în care violența simbolică riscă să se transforme în violență reală. Partide precum AUR sau formațiuni ultranaționaliste (ex. Partidul Neamul Românesc, ARN) au promovat constant teme anti-migrație, în pofida faptului că România nu este o destinație majoră pentru refugiați Mesajele au avut ecouri. Incidente anti-migranți în România Recent, un tânăr s-a filmat lovind cu pumnii un livrator străin, căruia i-a strigat „Go back to your country, that’s the problem, nigger”. Incidentul a venit la scurt timp după ce deputatul AUR Dan Tanasă a publicat pe Facebook un apel către cetățeni să refuze livrările făcute de curieri străini: „Refuzați comanda dacă nu e livrată de un român. Nu mai încurajați importul de muncitori necalificați din Asia și Africa. Treziți-vă!”. Nu este un incident singular. La Ditrău, în 2020, peste 200 de localnici au protestat împotriva angajării a doi muncitori din Sri Lanka la o brutărie, pe motiv că ar „amenința identitatea comunității”. Situația a degenerat în amenințări și presiuni asupra angajatorilor. Proprietara casei în care aceştia stăteau a fost ameninţată, iar cei doi au fost mutaţi la o gazdă dintr-un un sat învecinat. Dar şi proprietara casei respective a păţit acelaşi lucru. În același an, Romulus Badea, partener Soter&Partners, companie care se ocupa cu aducerea muncitorilor străini în țară, declara că situații similare se întâlnesc frecvent în România, dar rămân mai puțin mediatizate. Badea a amintit câteva cazuri: la un hotel din Vâlcea o familie de turiști a făcut scandal pentru că muncitori din Sri Lanka făceau curățenie. La un restaurant din Cluj vecinii au depus plângeri repetate împotriva angajaților străini. La o fabrică de lângă București, o angajată falsifica pontajul pentru a discrimina lucrătorii din Sri Lanka. Normalizarea retoricii anti-străini Un studiu recent arată că narativul anti-migrație a devenit mai prezent în spațiul public din România și chiar interiorizat de români din diaspora. În plus, factori precum neîncrederea ridicată în instituțiile statului, expunerea la dezinformare și manipulare online, dar și retorica politică populistă creează un climat propice apariției unor forme de „vigilență civică” care să copieze modelele europene.

Joburile viitorului, între tehnologie și umanitate (sursa: Pexels/Mikhail Nilov)
Eveniment

Cele mai căutate zece joburi ale viitorului și abilitățile necesare

Joburile viitorului, între tehnologie și umanitate. Lumea muncii se schimbă rapid sub influența inteligenței artificiale, schimbărilor climatice și tensiunilor geopolitice. Potrivit raportului Future of Jobs 2025 realizat de Forumul Economic Mondial (WEF), aproape 78 de milioane de noi locuri de muncă ar putea apărea până în 2030, în timp ce 92 de milioane ar putea dispărea. Până în 2030, aproximativ 39% dintre angajați vor avea nevoie de competențe complet noi. Joburile viitorului, între tehnologie și umanitate Un studiu realizat de XING și Trendbüro München a identificat zece meserii emergente care reflectă transformările actuale: de la antrenori în interacțiunea cu inteligența artificială până la specialiști în protecția împotriva valurilor de căldură. Citește și: ANALIZĂ Instituțiile pe care guvernul Bolojan dorea să le desființeze, comaseze sau reformeze, dar au scăpat Experții subliniază însă că multe dintre aceste ocupații sunt de fapt specializări ale meseriilor deja existente, adaptate la noile provocări. Planificator pentru protecția împotriva căldurii Specialist care creează strategii pentru adaptarea infrastructurii urbane la temperaturi extreme. Colaborează cu arhitecți și autorități pentru soluții sustenabile. Abilități necesare: urbanism, infrastructură, adaptare climatică. Verificator de conținut media Expert în detectarea falsurilor digitale – imagini, video și înregistrări audio. Folosește instrumente de analiză și watermarking digital. Abilități necesare: IT-forensic, jurnalism, analiză de date. Dezvoltator de potențial Specialist HR responsabil cu programe de formare și dezvoltare continuă a angajaților. Abilități necesare: managementul resurselor umane, coaching, comunicare. Antrenor om-mașină Facilitează interacțiunea eficientă dintre angajați și inteligența artificială, prevenind erori și frustrări. Abilități necesare: suport IT, interacțiune om-tehnologie, empatie. Terapeut al memoriei Folosește tehnologii precum VR și neuro-stimulare pentru tratarea pacienților cu Alzheimer și demență. Abilități necesare: psihologie, neuroștiințe, terapie medicală. Consultant pentru libertatea digitală Ajută persoanele să-și valorifice datele digitale și să negocieze contracte cu companii, protejându-le totodată confidențialitatea. Abilități necesare: protecția datelor, finanțe digitale, negociere. Designer de implanturi inteligente Creează dispozitive medicale și tehnologii implantabile controlate prin gânduri sau mișcări fine. Abilități necesare: design UX, neurotehnologie, inginerie medicală. Mediator între generații Gestionează conflicte între angajați din generații diferite și promovează colaborarea în organizații. Abilități necesare: sociologie, psihologie organizațională, abilități de mediere. Asistent tehnologic în îngrijire Integrează senzori și sisteme AI în domeniul îngrijirii pentru a detecta schimbările de sănătate sau semnele de izolare socială. Abilități necesare: experiență în îngrijire, cunoștințe tehnice, formare în sisteme asistive. Paznic al odihnei marine Administrează cimitire ecologice marine unde cei decedați devin parte din ecosisteme subacvatice, precum recifele de corali. Abilități necesare: servicii funerare, scufundări, empatie. Viitorul muncii, adaptare continuă Joburile viitorului îmbină tehnologia cu nevoile sociale și de mediu, iar succesul pe piața muncii va depinde de flexibilitate, specializare și capacitatea de a învăța permanent. Chiar dacă multe meserii par „futuriste”, ele se nasc din tendințe deja vizibile: digitalizare, îmbătrânirea populației, criza climatică și nevoia de sustenabilitate.

Verzenio, terapia inovatoare pentru cancerul mamar (sursa: Pexels/Anna Tarazevich)
Eveniment

Un medicament revoluționar pentru cancerul mamar: Verzenio previne revenirea bolii

Verzenio, terapia inovatoare pentru cancerul mamar. Verzenio (Abemaciclib), pastila dezvoltată de Lilly Oncology și aprobată în 2017 de FDA pentru tratamentul cancerului mamar avansat sau metastatic, s-a dovedit acum eficientă și în stadiile timpurii ale bolii. Noul studiu clinic de fază 3 arată că medicamentul reduce semnificativ riscul de recidivă în cazurile de cancer de sân cu receptor hormonal pozitiv (HR+) și HER2-negativ, care s-au extins deja la ganglionii limfatici. Verzenio, terapia inovatoare pentru cancerul mamar Datele provin dintr-un studiu pe termen lung, cu o urmărire de șapte ani, la care au participat 5.637 de pacienți cu cancer de sân în stadii incipiente. Citește și: Gafă a Finanțelor: au anunțat că deficitul a scăzut, la șapte luni, cu 5,4 miliarde lei, după care au corectat. La departamentul comunicare lucrează 19 oameni Potrivit companiei, pacienții care au primit timp de doi ani combinația Verzenio + terapie hormonală au avut o rată de supraviețuire semnificativ mai mare comparativ cu cei tratați doar cu terapie hormonală. Rezultatele nu sunt încă evaluate de experți independenți, dar Lilly promite prezentarea acestora la o conferință medicală internațională și publicarea într-o revistă de specialitate. Cum funcționează Verzenio Cancerul de sân HR+ reprezintă între 70% și 80% dintre cazuri și este determinat de celule tumorale cu receptori hormonali care stimulează creșterea bolii. Terapia endocrină blochează sau reduce efectul acestor receptori, Verzenio inhibă enzimele responsabile de diviziunea celulară, prevenind astfel proliferarea tumorilor. Această combinație a dus la o reducere semnificativă a riscului de recidivă și la îmbunătățirea supraviețuirii pe termen lung. Confirmarea extinderii indicației din 2023 În 2023, FDA a extins utilizarea Verzenio și pentru pacienții cu cancer de sân în stadii incipiente, dar cu risc crescut de recidivă. Noul studiu confirmă această decizie, subliniind beneficiile pentru pacienții diagnosticați cu HR+, HER2- și ganglioni limfatici afectați. Jacob Van Naarden, președintele Lilly Oncology, afirmă că: „Aceste rezultate confirmă Verzenio ca standard de tratament pentru pacienții cu boală în stadiu incipient, dar cu risc crescut, și arată cât de important este ca toți pacienții eligibili să aibă acces la terapie.” Impactul economic și medical Numai în 2023, Verzenio a generat vânzări de 5,3 miliarde de dolari pentru compania Lilly. Dincolo de aspectul financiar, studiul oferă speranță pentru mii de pacienți, întrucât scopul principal rămâne prevenirea recidivei și creșterea șanselor de supraviețuire. „Obținerea unui beneficiu semnificativ în supraviețuire după doar doi ani de tratament consolidează rolul Verzenio în tratamentul cancerului mamar HR+, HER2- cu risc crescut”, a adăugat Van Naarden.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră