USL2, tun enorm: vânzarea lacurilor României. Proiectul legislativ intitulat „Legea acvaculturii” este unul din marile „tunuri” liberale, o afacere parlamentară controversată prin care s-a călcat în picioare Constituția României, ba chiar s-a intenționat și tăierea unei părți dintre atribuțiile Guvernului. În demersul lor legislativ, liberalii au fost ajutați de grupul deputaților PSD, condus de deputatul Alfred Simonis.
Legea acvaculturii a fost blocată temporar de președintele Klaus Iohannis, care a trimis-o la Curtea Constituțională.
USL2, tun enorm: vânzarea lacurilor României
Legea acvaculturii a fost inițiată de un grup de 48 de parlamentari liberali, în iunie 2021, la șase luni după alegerile parlamentare. Printre inițiatori se află liberala Monica Anisie, fost ministru al Educației, deputatul Emil Florian Dumitru, fost secretar de stat la Agricultură, controversatul senator Virgil Guran, Robert Sighiartău, Sorin Dan Moldovan, Călin Ioan Bota etc.
Din expunerea de motive întinsă pe opt pagini aflăm că structurarea unui sector de piscicultură modern a început o dată cu memoriul „Despre necesitatea introducerii unei pisciculturi sistematice în apele României”, adresat de Grigore Antipa regelui Carol I în 1892. După o scurtă prezentare a istoriei, se vorbește despre productivitatea sectorului de acvacultură la nivel european.
De abia la finalul documentului se face referire la faptul că prin acest proiect de lege se dorește dezvoltarea acvaculturii în România, atragerea de fonduri europene, includerea acesteia în domeniul zootehniei, reducerea birocrației și reducerea importurilor de pește de apă dulce.
Guvernul, scos din joc
Dar ce era mai important a fost lăsat la final de tot: prin acest proiect se vrea, în realitate, privatizarea fermelor piscicole (pretextul: absorția fondurilor europene), dar și acapararea terenurilor de sub lacuri.
Chiar dacă în expunerea de motive se vorbește doar despre concesionarea terenurilor de sub lacuri, în textul legii se vorbește chiar și de vânzarea terenurilor pe care sunt amplasate amenajările piscicole.
În forma inițială a proiectului legislativ, la articolul 14, alin. 4, se menționează că „terenurile din domeniul public al statului pe care se află amplasate amenajările piscicole și terenurile aferente acestora, trec în domeniul privat al statului la data intrării în vigoare a prezentei legi”.
Practic, prin această prevedere, liberalii au scos Guvernul din joc: trecerea unui teren din proprietatea publică a statului în proprietatea privată a statului se realizează doar prin Hotărâre de Guvern.
Vânzare în rate pe zece ani
Ulterior, la articolul 30, alin. 1, liberalii au specificat negru pe alb că „terenurile din domeniul privat al statului pe care sunt construite amenajări piscicole și terenurile aferente acestora, se vor vinde direct proprietarilor de active piscicole care transmit o scrisoare de intenție și se obligă să mențină activitatea de acvacultură”.
Mai mult, liberalii voiau ca prețul pentru terenurile de sub lacuri să fie plătit în rate eșalonate pe o perioadă de zece ani, cu un avans de 10%.
De vânzarea terenurilor de sub lacuri, acolo unde există amenajări piscicole, trebuia să se ocupe Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură.
Avize negative pe bandă rulantă
Consiliul Legislativ a avizat negativ propunerea legislativă „Legea acvaculturii” pentru că nu respectă legislația europeană. Consiliul Legislativ a transmis că proiectul „nu respectă normele de tehnică legislativă, fiind structurat greșit”.
Mai mult, s-a făcut confuzie între termenii „concesiune”, „arendare” și „privatizare”, utilizați ca și cum ar fi noțiuni identice, deși denumesc regimuri juridice diferite. Într-un final, Florin Iordache, șeful Consiliului Legislativ, și-a justificat avizul negativ pe 61 de pagini.
Patronatele și sindicatele din Consiliul Economic și Social au dat un aviz negativ pentru că „prevederile propunerii legislative, în special cele care fac referire la vânzarea de terenuri aflate în proprietatea privată a statului, inclusiv cele aflate sub luciul de apă, conțin elemente interpretabile sau chiar ambigue, ce au potențialul de a permite acțiuni abuzive în legătură cu aceste active”.
Parlamentarii din Comisia Buget – Finanțe au dat, la rândul lor, un aviz negativ. Comisiile de Mediu și Administrație Publică au dat și ele avize negative. Doar Comisia Economică, industrii și servicii a dat aviz favorabil.
Liberalul Dumitru, minciună în plenul Camerei
Senatul României a adoptat tacit proiectul de lege în septembrie 2021. De acolo, legea s-a dus la Camera Deputaților, în calitate de cameră decizională.
La dezbaterea legii în plenul Camerei Deputaților, unul dintre inițiatorii proiectului, deputatul liberal Emil Florian Dumitru, fost secretar de stat la Agricultură, și-a mințit colegii susținând că proiectul respectă întocmai regulamentele și directivele europene.
„După lungi discuții cu organizațiile profesionale reprezentative din sectorul acvaculturii, ne aflăm astăzi să adoptăm un proiect de lege care are ca scop să dezvolte sectorul acvaculturii din România. (…) Trebuie să dăm credit sectorului acvaculturii, trebuie să putem să ne dezvoltăm și să accesăm fonduri europene. Este o lege care respectă toate regulamentele și directivele europene și trebuie să atragem cât mai mulți bani în sectorul acvaculturii”, a declarat liberalul Emil Florian Dumitru. Dar Consiliul Legislativ l-a contrazis anterior.
Frăție PNL – PSD la Camera Deputaților
Într-un final, legea acvaculturii a fost adoptată de Camera Deputaților cu 196 de voturi „pentru”, „contra” – 67 și 18 abțineri. Legea a fost votată de 100 deputați PSD, 70 de la liberali, un vot a venit de la UDMR, 14 – de la minorități și 11 – de la neafiliați. Deputații USR, AUR și nouă neafiliați au votat „contra”, 17 deputați UDMR s-au abținut, plus unul de la neafiliați.
Camera Deputaților a trimis Legea acvaculturii la președintele Klaus Iohannis pentru a fi promulgată. Dar Iohannis a sesizat Curtea Constituțională. Printre altele, pentru că se eliminase fapta contravențională de deținere, transport sau comercializare fără documente legale a peștelui.
Iohannis a „desființat” legea
Argumentele principale pentru sesizarea CCR, însă, au avut legătură cu proprietatea. „În primul rând, apreciem că dispozițiile art. 14, alin. 4, din legea criticată contravin principiului separațiilor puterilor în stat (…), dar și rolului constituțional al Guvernului”, se arată în documentul Cotroceniului.
În sesizarea transmisă Curții Constituționale se mai menționează că „prin operarea transferului din domeniul public în domeniul privat al statului, cât şi prin dispunerea vânzării tuturor terenurilor pe care sunt amplasate amenajări piscicole şi terenurile aferente acestora, la simpla depunere a unei intenţii de dobândire, legiuitorul şi-a depăşit rolul constituţional, afectând atât rolul Guvernului, cât şi protecţia proprietăţii publice (…).
În plus, condiţiile pe care legiuitorul le-a stabilit pentru modalitatea în care se face această vânzare sunt neclare, lipsite de precizie şi previzibilitate, încălcând standardele de calitate a legii, astfel cum acestea au fost dezvoltate în jurisprudenţa Curţii Constituţionale”.
_______________________________
Defapt.ro este un proiect jurnalistic fără apartenență politică, ideologică sau comercială.
Defapt.ro nu se finanțează cu fonduri ale statului român și nici cu sume provenite de la partidele politice.
Defapt.ro poate fi sprijinit prin donații pentru susținerea jurnalismului independent:
Donează suma dorită pentru susținerea proiectului Defapt.ro
CONT BANCAR: IBAN RO48BRDE445SV97760644450
Deschis la BRD
Asociația „Doar fapte, CIF 45500057.
Ultima oră
Iar păgubiții, milioane de cetățeni, măcar de-ar sprijini o presă independentă, să mai afle câte ceva din țara lor.
[…] Citește și: Liberalii, în complicitate cu pesediștii, au fost aproape să dea unul dintre cele mai mari „tun… […]
[…] Citește și: Liberalii, în complicitate cu pesediștii, au fost aproape să dea unul dintre cele mai mari „tun… […]