marți 25 august
Login Contact
DeFapt.ro

Petru Zoltan

674 articole
Petru Zoltan

Petru Zoltan, jurnalist de investigație de aproape 20 de ani, a publicat articole în Jurnalul Național, România Liberă și Newsweek România, dar a colaborat și cu BBC și alte mari trusturi media europene și americane. Este o prezență constantă în echipe transfrontaliere de investigații (Journalismfund.eu).

Investigații

EXCLUSIV Cea mai mare primă de pensionare la stat: 532.000 de euro, pentru un angajat al ROMATSA

532.000 de euro este cea mai mare primă de pensionare oferită de statul român. Fericitul pensionar a fost angajat al ROMATSA, o instituție publică aflată în subordinea Ministerului Transporturilor. Cu această sumă se pot cumpără cinci apartamente în București sau se poate plăti salariul președintelui României pe o perioadă de 15 ani. Mai mult, DeFapt.ro a obținut un document din care rezultă că ROMATSA a plătit în ultimii doi ani și jumătate prime de pensionare în valoare de 20 de milioane de euro unui număr de 96 de angajați. Așadar, în medie, 200.000 de euro pentru fiecare tânăr pensionar. ROMATSA se laudă că se autofinanțează  România se confruntă cu o situație paradoxală: în timp ce guvernul condus de premierul Ilie Bolojan a decis să ca indemnizațiile văduvelor de război și cele ale veteranilor de război să fie impozitate cu 10% pentru a face economie la bugetul de stat, în birourile Administrației Română a Serviciilor de Trafic Aerian (ROMATSA) se împart sporuri, prime și bonusuri de pensionare de ordinul sutelor de milioane de lei anual. Citește și: Primarul PSD Fălticeni: de la locuință socială și Ford vechi la avere de 2 milioane de euro - presă Beneficii acordate cu generozitate de același stat român. La solicitarea DeFapt.ro, ROMATSA a ținut să menționeze că se auto-finanțează din tarifele încasate de la companiile aeriene pentru serviciile de navigație aeriană prestate. „Tarifele ROMATSA sunt stabilite în totală transparență în plan național și internațional, cu respectarea strictă a Regulamentului (UE) nr. 317/2019 de instituire a unui sistem de performanță și de tarifare în cadrul cerului unic european, exclusiv pentru acoperirea costurilor de furnizare a serviciilor de navigaţie aeriană”, a transmis Adrian Cojoc, directorul general al ROMATSA, la solicitarea DeFapt.ro. 20 de milioane de euro, prime de pensionare la ROMATSA În anul 2024 s-au pensionat 43 de angajați de la ROMATSA. Regia statului a fost generoasă cu tinerii pensionari cărora le-a plătit cumulat „ajutoare pentru pensionare” în cuantum de 38.433.396 lei. Adică în jur de 7,4 milioane de euro. Ceea ce înseamnă că fiecare angajat a primit o primă de pensionare medie de 172.000 de euro. Primele de pensionare au crescut în 2025. An în care s-au pensionat 42 de angajați, care au primit bonusuri de pensionare în valoare de 46.707.302 lei. Echivalentul a aproximativ nouă milioane de euro.  Deci, în medie, fiecare pensionar a încasat 214.000 de euro. Anul acesta s-au pensionat de la ROMATSA 12 angajați, care au primit cumulat nu mai puțin de 19.449.892 lei. Practic, fiecare din cei 12 pensionari a încasat în medie câte o primă de pensionare de 312.000 de euro. Primă de pensionare: 2,771 milioane lei, echivalentul a 532.000 de euro Cea mai mare primă de pensionare acordată în perioada 2024-2026 a fost de 2.771.040 lei, echivalentul a 532.000 de euro. Iar cea mai mica primă de pesionare a fost de doar 53.316 lei, echivalentul a 10.500 de euro. La solicitarea DeFapt.ro, ROMATSA a transmis oficial că „valoarea minimă a ajutorului pentru pensionare plătit în perioada 2024-2026 a fost de 53.316 lei iar valoarea maximă a fost de 2.771.040 lei. Menţionăm că acestea sunt valori brute din care s-au reținut și virat către bugetul de stat contribuții sociale şi impozit pe venit”. Un răspuns al ROMATSA pentru DeFapt.ro arată ce sume imense se plătesc la pensionare (sursa: ROMATSA) Șefii ROMATSA, nababi la stat Administrația Română a Serviciilor de Trafic Aerian (ROMATSA) este una din instituțiile publice ale statului român din subordinea Ministerului Transporturilor. Principalul atribut al ROMATSA este de a furniza servicii de trafic aerian în spațiul aerian al României. DeFapt.ro a dezvăluit că Adrian Marius Cojoc, directorul general al ROMATSA, și-a mărit salariul cu 150% în anul 2025, de la 7.610 euro, la 18.300 de euro lunar. Adică în jur de 220.000 de euro anual. Directorul economic al ROMATSA, Radu Cristian Cîțu, are un salariu chiar mai mare: 21.000 de euro lunar. Ceea ce înseamnă că, anual, ridică de la instituția statului român nu mai puțin de 252.000 de euro.

EXCLUSIV Cea mai mare primă de pensionare la stat: 532.000 de euro, pentru un angajat al ROMATSA
EXCLUSIV Scandalul armei de asalt prin SAFE: Predoiu și Cotroceniul insistă pentru Sig Sauer, deși România are oferte clare de la Heckler & Koch și FN Herstal
Investigații

EXCLUSIV Scandalul armei de asalt prin SAFE: Predoiu și Cotroceniul insistă pentru Sig Sauer, deși România are oferte clare de la Heckler & Koch și FN Herstal

Producătorul de arme Heckler & Koch a propus României să cumpere arme de asalt și pistoale în valoare de 816,5 milioane de euro, bani alocați prin SAFE, printr-o achiziție comună cu Germania și Ucraina. Belgienii de la FN Herstal au făcut și ei o ofertă: achiziția de arme să fie făcută împreună cu Belgia și Franța. Însă Ministerul Afacerilor Interne, aflat încă sub comanda liberalului Cătălin Predoiu, preferă compania americano-germană Sig Sauer, care încercă să convingă autoritățile din Ucraina și Moldova să se alăture unui program de achiziție a armelor de asalt. Citește și: VIDEO „Tunul” lui Predoiu, unic în lume: Poliția cumpără arma de asalt pentru Armată (comandorul (r) Sandu Valentin Mateiu la podcastul „Cum e, de fapt?”) Comisia Europeană a transmis, la solicitarea DeFapt.ro, că „va monitoriza îndeaproape respectarea de către statele membre a dreptului Uniunii Europene, în conformitate cu obligația acestora de cooperare loială”. Contract cu dedicație prin liberalii înșurubați la Sig Sauer România riscă să piardă 816,5 milioane de euro, bani alocați prin Programul SAFE, dacă Ministerul Afacerilor Interne nu va semna până la sfârșitul anului un acord pentru o achiziție comună de arme de asalt și pistoale necesare pentru dotarea Armatei Române și a forțelor de ordine publică. DeFapt.ro a dezvăluit că acest contract pentru achiziția de arme de asalt trebuia semnat până la data de 31 mai 2026. Însă procedura s-a transformat într-un eșec după ce contractul a fost atribuit cu dedicație companiei SSI Legion SRL, o filială a companiei americane Sig Sauer. Administratorul filialei românești este generalul – locotenent (r) Niculae Tabarcia, fost director al Statului Major General și un apropiat al senatoarei PNL Nicoleta Pauliuc, președinta Comisiei de Apărare din Senatul României. Citește și: EXCLUSIV Tunul de 816 milioane de euro din SAFE pregătit pentru Predoiu: arme de asalt pentru MAI, MApN, SRI și SPP. Beneficiar: compania germano-americană Sig Sauer Senatoarea Pauliuc și colegul ei de partid, ministrul Cătălin Predoiu, fac parte din grupul de disidenți care îl contestă pe premierul Ilie Bolojan. HK propune achiziție comună cu Germania și Ucraina   Pentru a putea salva cele 816,5 milioane de euro, respectiv dotarea militarilor români cu arme de asalt de ultimă generație, autoritățile de la București, împreună cu reprezentanții Sig Sauer, încearcă să convingă Ucraina să se alăture unei achiziții comune din care ar putea să facă parte și Republica Moldova. Dar, până în prezent, nu s-a ajuns la nici un rezultat. Citește și: Dezvăluirile DeFapt.ro, confirmate de Guvern: armele de asalt Sig Sauer, cumpărate prin achiziție comună SAFE cu alt stat pentru a nu pierde banii Pe de altă parte, producătorul german de arme Heckler & Koch a invitat România să se alăture unei achiziții comune de arme de asalt alături de Germania și Ucraina. Germania, de altfel, are în derulare un contract prin care furnizează Ucrainei celebrele arme de asalt HK416. Această armă este folosită de numeroase unități de elită din întreaga lume. Documentele oficiale au fost trimise de producătorul Heckler & Koch către Consiliul Suprem de Apărare al Țării, condus de președintele Nicușor Dan, miniștrilor Radu Miruță și Irineu Darău, generalilor Vlad Gheorghiță și Ion Cornel Pleșa, dar și șefului Cancelariei premierului, Mihai Jurcă.  Ministerul lui Darău nu-și asumă nici o responsabilitate Ministrul Economiei, useristul Irineu Darău, nu a răspuns la propunerea făcută de nemții de la HK. Însă un răspuns oficial a fost trimis de secretarul de stat Daniela Geanina Lăzanu în data de 25 iunie 2026. „Pentru evitarea oricărei interpretări contrare, precizăm că expres că Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului nu are și nu își asumă un rol în selecția furnizorului, în stabilierea soluției tehnico – operative, în derularea procedurii de achiziție, sau în mecanismul decizional al autorității contractante competente”, menționează în răspuns secretarul de stat Daniela Geanina Lăzanu. FN Herstal a propus achiziție comună cu Franța și Belgia Producătorul de arme belgin FN Herstal a propus României să se alăture unei achiziții comune de arme de asalt alături de Belgia și Franța. În anul 2025 a fost semnat un acord-cadru pentru achiziția de arme de asalt între statul belgian și compania de stat FN Herstal. Un an mai târziu, la Salonul Mondial de Apărare și Securitate -  Eurosartory 2026, s-a semnat un contract prin care Franța a devenit parte a acordului-cadru. Cele două state au invitat România să adere la acest program de achiziție comun, dar Guvernul României, respectiv Cancelaria Prim-ministrului, condusă de Mihai Jurcă, nu a dat nici un răspuns până în prezent. Comisia Europeană, cu ochii pe banii SAFE  DeFapt.ro a solicitat Consiliului Uniunii Europene și Comisiei Europene să comunice ce se întâmplă în cazul în care România nu va semna contractul de achiziție a armelor de asalt până la sfârșitul acestui an. Consiliul Uniunii Europene a refuzat să răspundă, dar ne-a îndrumat către Comisia Europeană. „Comisia nu comentează cazuri individuale de achiziții, planurile naționale ale statelor membre și contractele individuale. Comisia va monitoriza îndeaproape respectarea de către statele membre a dreptului Uniunii Europene, în conformitate cu obligația acestora de cooperare loială. Acordul de împrumut SAFE va conține dispoziții privind protejarea intereselor financiare ale Uniunii, iar în cazul nerespectării acestora, împrumutul ar putea fi suspendat”, a transmis Comisia Europeană, la solicitarea DeFapt.ro. 

EXCLUSIV Diana Buzoianu a refuzat protecția și transportul SPP. Are un birou de parlamentar într-un apartament lângă Guvern
Investigații

EXCLUSIV Diana Buzoianu a refuzat protecția și transportul SPP. Are un birou de parlamentar într-un apartament lângă Guvern

Diana Buzoianu, deputată USR și ministră a Mediului, cere lunar să i se deconteze 2.100 de lei de către Camera Deputaților pentru a plăti chiria unui apartament în care susține că funcționează unul din cele două birouri ale sale de parlamentar.  În calitatea sa de parlamentar de București, Buzoianu cere lunar și câte 1.400 de lei de la Camera Deputaților pentru transport  în circumscripția sa electorală din București. Citește și: CNAIR tergiversează deschiderea unei autostrăzi ca să nu „contabilizeze” USR - secretar de stat DeFapt.ro a vizitat unul din birourile de parlamentar ale deputatei Diana Buzoianu, aflat într-un într-un bloc din Piața Victoriei, vizavi de clădirea Guvernului României. Acolo, însă, nu există nici măcar un indiciu din care să rezulte că apartamentul ar adăposti vreun cabinet de parlamentar. Contactată de către DeFapt.ro, ministra Diana Buzoianu a declarat că apartamentul este folosit în continuare ca birou parlamentar, dar că asociația de proprietari ar fi interzis amplasarea de materiale prin care să semnaleze că acolo funcționează biroul său pentru relația cu cetățenii. Biroul-„fantomă” de lângă sediul Guvernului Pe Bulevardul Iancu de Hunedoara nr. 2, într-un bloc situat vizavi de clădirea Guvernului României și la câțiva pași de Piața Victoriei, se află oficial unul din cele două birouri de parlamentar ale deputatei USR Diana Buzoianu. Pe fațada blocului se află o reclamă luminoasă care atrage atenția că acolo se află un cabinet de avocatură. Ușa de la intrarea în blocul de lângă Guvern în care Diana Buzoianu susține că are cabinet parlamentar (sursa: defapt.ro) În scara blocului, câțiva locatari aranjau cutiile poștale când reporterul DeFapt.ro a vizitat locul. Întrebat dacă în acea scară de bloc, la etajul 2, se află biroul de parlamentar al deputatei Diana Buzoianu, unul dintre locatari a spus că nu există așa ceva acolo. Apoi, reporterul a fost îndrumat să se convingă singur. Într-adevăr, nici pe ușa apartamentului 6, acolo unde ar funcționa biroul de parlamentar, nu era pus nici un afiș sau măcar orarul de funcționare. Ușa apartamentului dintr-un bloc de lângă Guvern în care Diana Buzoianu susține că are cabinet parlamentar (sursa: defapt.ro) Chiria de 2.100 de lei îi este decontată de Camera Deputaților Dianei Buzoianu, deputat USR București, conform unui răspuns oficial obținut de către DeFapt.ro. Diana Buzoianu versus asociația de proprietari DeFapt.ro a întrebat-o pe deputata Diana Buzoianu de ce nu a pus nici un afiș prin care să informeze cetățenii că la acea adresă se află biroul său de parlamentat. „Am propus de mai multe ori să punem informații la intrare. Răspunsul primit a fost că regulile impuse de administrația de proprietari interzic amplasarea de materiale cu informații pe clădire. Chiar și așa, spațiul a fost folosit de sute de ori pentru audiențe cu cetățeni, ședințe de lucru, dezbateri”, a declarat Diana Buzoianu pentru DeFapt.ro. Se pare, însă, că regulile administrației nu se aplică și biroului de avocatură aflat în aceeași scară de bloc. Totodată, ministra Diana Buzoianu a explicat că în apartamentul respectiv funcționează biroul său de parlamentar încă din anul 2022, atunci când l-a închiriat cu ajutorul unei firme de imobiliare. „Ne-am dorit să fie un contract serios, corect, într-o locație unde cetățenii să poată ajunge cât mai rapid. Biroul parlamentar se regăsește la cațiva metri de o stație de metrou centrală, fiind foarte ușor de ajuns acolo pentru bucureșteni. Biroul a fost folosit ca spațiu pentru sute de discuții cu cetățenii în ultimii ani de zile”, a precizat Diana Buzoianu. Ministra Diana Buzoianu, fără protecție și transport de la SPP Deputata Diana Buzoianu mai are un birou de parlamentar în Piața Drumul Taberei, pentru care Camera Deputaților îi decontează o chirie lunară de 197 euro. Totodată, ea mai primește lunar suma de 1.400 lei pentru transportul din circumscripția electorală, adică din București, la sediul Camerei Deputaților, care se află tot în București. Însă Diana Buzoianu nu este la fel ca ceilalți membri ai Guvernului, care cer banii de transport de la Camera Deputaților, iar în paralel beneficiază de pază și transport asigurate gratuit de Serviciul de Protecție și Pază (SPP), condus de generalul Lucian Pahonțu. „Nu am cerut și nu am avut nicio zi din mandatul de ministră paza, protecție sau transport din partea SPP. Sunt, de altfel, unul dintre puținii miniștri care nu au cerut aceste servicii de la SPP”, a mai declarat ministra Diana Buzoianu. 

EXCLUSIV Pahonțu, șeful SPP, a cumpărat mașini blindate de 215.000 de euro bucata. Serviciul a cumpărat autoturisme de șase milioane de euro în ultimele luni
Investigații

EXCLUSIV Pahonțu, șeful SPP, a cumpărat mașini blindate de 215.000 de euro bucata. Serviciul a cumpărat autoturisme de șase milioane de euro în ultimele luni

Generalul Lucian Silvian Pahonțu, pensionarul care conduce încă Serviciul de Protecție și Pază, a cumpărat prin achiziție directă nu mai puțin de zece mașini cu blindaj ușor în valoare de 2,148 milioane de euro pentru a-și mări flota de transport a oficialităților. Prețul de achiziție al unei mașini este, așadar, de 214.800 de euro. Citește și: VIDEO De ce stă Pahonțu la masă cu Nicușor Dan când președintele are întâlniri. Explicațiile lui Eugen Tomac, invitat la podcastul „Cum e, de fapt?” Informațiile publice din Sistemul Electronic de Achiziții Publice arată că Serviciul de Protecție și Pază a mai cumpărat în ultima lună încă 60 de mașini, din care 40 sunt electrice.   Niște oficiali au nevoie de mașini blindate  Serviciul de Protecție și Pază, condus de generalul Lucian Pahonțu, a cumpărat printr-o achiziție directă nu mai puțin de zece mașini cu blindaj ușor (5-7 locuri) în valoare de 2,148 milioane euro. Adică a plătit 214.800 de euro pe bucată. Contractul a fost atribuit firmei Auto Vision, care vinde autoturisme și autovehicule din stoc sau la comandă. „Oferim aproape toate mărcile și modelele disponibile pe piețele comerciale, cu zero kilometri, pe care ți le punem la dispoziție la prețuri greu de egalat de către dealerii auto”, se menționează pe site-ul companiei Auto Vision. Firma Auto Vision este deținută în prezent de Andrei Mircea Dumitrescu (85%) și Andrei Mihai (15%). Cel din urmă a preluat părțile sociale de la Adrian Constantin Ștefan. Contactat de către DeFapt.ro, Andrei Mircea Dumitrescu a spus că nu poate da detalii despre modelul mașinilor vândute către SPP pentru că nu are acordul instituției. „În primul rând, prin contractul pe care l-am semnat cu autoritatea contractantă, nu am voie să vă dau nici un fel de informație. De fapt, pot să vă dau numai după ce eu îi consult pe ei, pentru că e vorba despre un contract. Contractul are niște clauze confidențiale. Trimiteți-mi un mail cu cererea dumneavoastră, cererea dumneavoastră o voi prezenta celor de la Serviciul de Pază și Protecție. Eu nu am nici un fel de problemă să vă dau aceste informații. Dar, pentru că informațiile se regăsesc într-un contract cu două părți...”, a declarat Andrei Mircea Dumitrescu. Autoturisme de teren de la Porsche  SPP a mai achiziționat un lot de 20 de autoturisme, de teren, cu transmise integrală, pentru misiuni operative. Achiziția s-a făcut pe 29 iunie 2026. În aceeași zi s-au semnat atât acodul-cadru, cât și contractul subsecvent, cu firma Porsche România SRL. Valoarea contractului a fost de 6,485 milioane lei. Adică 324.250 lei pentru fiecare mașină de teren, echivalentul a 64.000 de euro.   2,6 milioane de euro pentru mașini electrice Mai mult, în prima zi a lunii iulie a.c., SPP a cumpărat încă 40 de autoturisme, electrice, în valoare de 13 milioane de lei, echivalentul a aproximativ 2,6 milioane de euro. Primul lot de patru autorisme are o capacitate de opt locuri. Contractul, în valoare de 1,78 milioane lei, a fost atribuit firmei Vag Service SRL. Practic, fiecare mașină electrică costă 445.000 lei, adică în jur de 89.000 de euro. Alte 36 de mașini electrice cu cinci locuri au fost cumpărate de la Țiriac Auto SRL cu 11,3 milioane lei. Prețul pentru fiecare mașină este de aproape 314.000 lei, echivalentul a 62.000 de euro. Banii pentru achiziția celor 40 de mașini electrice provin din Fondul pentru modernizare în cadrul căruia a fost finanțat proiectul: „Reînnoirea parcului de autovehicule al Serviciului de Protecție și Pază prin achiziția de autovehicule cu emisii zero și instalarea infrastructurii de reîncărcare aferente”.  

EXCLUSIV Incredibila avere a unuia dintre fiii lui Viorel Pașca: casă de 1.848 mp la țară, vilă în Oradea, terenuri agricole primite prin donație
Investigații

EXCLUSIV Incredibila avere a unuia dintre fiii lui Viorel Pașca: casă de 1.848 mp la țară, vilă în Oradea, terenuri agricole primite prin donație

Viorel Emanuel Pașca, viceprimarul PNL al localității bihorene Holod, a intrat șomer în politică, dar a devenit rapid un mic latifundiar. Soții Viorel și Adelina Pașca, într-un singur an, și-au construit o casă de cel puțin câteva zeci de mii de euro în Oradea, au devenit proprietarii câtorva terenuri agricole și au cumpărat două mașini Audi A4.  Viorel Pașca și membrii familiei sale sunt acuzați de DIICOT că au administrat un azil ilegal pentru bătrâni.  Șomerul Viorel Emanuel Pașca, casă de 1.848 mp  În vara anului 2020, Viorel Emanuel Pașca nu avea nici o sursă de venit. La vedere, trăia pe banii soției sale, Adelina Pașca, care încasa anual 8.100 de lei de la propria firmă. Practic, soții Pașca trăiau cu 675 de lei pe lună. Citește și: EXCLUSIV Șapte instituții au controlat azilele lui Pașca până în 2026: condiții „corespunzătoare”, nici o amendă Tânărul Viorel Emanuel Pașca avea calitatea de membru și vicepreședinte al asociației Dumbrava DPG „Dumnezeu Poartă de Grijă”. Neremunerat. În 2020, fiul lui Viorel Pașca a făcut pasul spre politică și a candidat pentru un post de cosilier local în comuna bihoreană Holod, din partea Partidului Național Liberal. Context în care a fost obligat să își depună prima declarația de avere în august 2020. Din documentul respectiv aflăm că, în anul 2017, Viorel Emanuel Pașca a cumpărat un imobil categoria 2, adică casă de locuit, de nu mai puțin de 1.848 metru pătrați în localitatea Tinca. În toate declarațiile de avere care au urmat, imobilul a fost declarat cu aceeași suprafață: 1.848 mp. Pentru comparație, o casă de zece ori mai mică, de 180 mp, este considerată a avea o suprafață generoasă. Teren de minimum 42.000 de euro în Oradea Un an mai târziu, adică în 2018, soții Pașca achiziționau și un teren, de 1.400 de metri pătrați, în intravilanul localității Oradea. Prețurile terenurilor variau în acea perioadă între 30 și 120 de euro mp. Ceea ce înseamnă că terenul a fost cumpărat cu o sumă între 42.000 de euro și 168.000 de euro, în funcție de poziție. Pare un miracol că soții Pașca reușeau să se întrețină, să plătească cheltuielile casei de 1.848 mp și să mai facă și achiziții imobiliare numai din salariul anual de 8.100 de lei al Adelinei Pașca. Dispariție misterioasă a 960 mp din Oradea La scurt timp după alegerile locale din vara anului 2020, consilierul Viorel Emanuel Pașca a fost ales viceprimar al comunei Holod din partea PNL. Potrivit declarației de avere depuse în această calitate, terenul intravilan de 1.400 mp din Oradea s-a micșorat până a ajuns de doar 440 mp. Declarația de avere nu explică de ce a dispărut o parcelă 960 mp din acel teren, adică Viorel Emanuel Pașca nu a menționat vreo vânzare a acestei suprafețe.  A pomenit, însă, achiziționarea unui Ford Fiesta. Primul salariu pentru fiul lui Pașca, cel de viceprimar În vara anului 2022, viceprimarul PNL Pașca a depus o nouă declarație de avere, aferentă anului 2021. De data aceasta, el a declarat o indemnizație de viceprimar în cuantum de 58.776 lei anual. Conform documentului, soția sa, Adelina Pașca, s-a promovat pe funcția de director de vânzări la firma sa, dar și-a scăzut salariul anual la numai 4.833 lei. Astfel, veniturile cumulate ale familiei Pașca erau de 63.609 lei anual în 2021, adică în jur de 5.300 de lei pe lună. Aceeași declarație de avere menționează dispariția unui Mercedes Viano, dar și cumpărarea unui teren agricol de 3.600 mp în localitatea Forosig, plus a unui Audi A4 fabricat în 2015. Trei terenuri primite donație într-un singur an În ultima declarație de avere publică a lui Viorel Emanuel Pașca, depusă în mai 2024, se menționează că, în anul 2022, acesta a primit ca donație jumătate dintr-un alt teren intravilan în Oradea, de 440 mp. Cealaltă jumătate de teren se află pe numele fratelui său, Abel Timotei Pașca. Tot în anul 2022, lui Viorel Emanuel Pașca i s-a donat și un teren agricol, de 5.700 metri, amplasat pe raza localității bihorene Forosig.  Donațiile nu s-au terminat aici: în anul 2023, fiul lui Viorel Pașca a mai primit una - un teren agricol de 19.400 mp amplasat în localitatea Forosig. Vilă în Oradea, un teren și trei mașini din numai 20.000 de euro pe an În plus, tot în anul 2023, soții Pașca și-au construit o casă de 116 mp în Oradea. La un preț minim de 500 de euro pe metru pătrat construit, rezultă că soții Pașca au cheltuit cel puțin 58.000 de euro pentru construcția casei, fără a include achiziția mobilierului și a altor acareturi. Este neclar care a fost sursa fondurilor cu care a fost ridicată construcția, câtă vreme veniturile oficiale anuale ale soților Pașca erau de aproximativ 106.000 lei, echivalentul a 20.000 de euro anual.  Dar asta nu e tot: cu aceleași venituri, soții Pașca au reușit să mai cumpere un teren arabil de 9.400 mp în Forosig și încă trei mașini - un VW Touareg și alte două Audi A4. 

EXCLUSIV Asociația lui Viorel Pașca a fost acreditată de Ministerul Muncii ca furnizor de servicii sociale în 2021, după o vizită în teren
Investigații

EXCLUSIV Asociația lui Viorel Pașca a fost acreditată de Ministerul Muncii ca furnizor de servicii sociale în 2021, după o vizită în teren

Viorel Pașca, „bunul samaritean” din Bihor care conduce Asociația Dumbrava DPG (Dumnezeu poartă de grijă - n.r.) unde erau găzduiți bătrâni și bolnavi abandonați, a susținut tot timpul că activitatea sa socială nu a fost autorizată. Citește și: Marile semne de întrebare legate de acțiunea DIICOT împotriva lui Viorel Pașca, din Bihor De fapt, Asociația Dumbrava DPG a obținut în 2021 certificatul de furnizor de servicii sociale de la Ministerul Muncii. Asociația lui Pașca, acreditare de la Ministerul Muncii în 2021 Pe 14 iulie 2021, prin decizia cu numărul 5.097, Asociația Dumbrava DPG a primit de la Ministerul Muncii (condus la acea vreme de Raluca Turcan) certificatul AF/007531 de acreditare ca furnizor de servicii sociale. Datele referitoare la acreditarea ca furnizor de servicii sociale a Asociației Dumbrava DPG (sursa: Ministerul Muncii) Potrivit legii privind asigurarea calității în domeniul serviciilor sociale în vigoare la acel moment (art. 9), persoana juridică care cerea acreditarea ca furnizor de servicii sociale trebuia, printre altele, să depună „planul de dezvoltare a serviciilor sociale este întocmit cu respectarea principiilor calității în domeniul serviciilor sociale”. În plus, persoana juridică care cerea acreditarea ca furnizor de servicii sociale trebuia avea obligația să prezinte un manual de proceduri interne (de prevenire a corupției, fraudelor și spălării banilor; privind asigurarea managementului resurselor umane, de respectare a normativelor minime de personal și de selecție a acestuia; financiar-contabile și de achiziție a bunurilor, lucrărilor și serviciilor; de evaluare și prevenire a riscurilor; de prevenire a abuzului și exploatării de orice fel; privind respectarea principiului egalității de șanse dintre femei și bărbați și a principiului nediscriminării). Inspectorii de la Muncă au făcut și o evaluare în teren Mai mult, potrivit normelor metodologice de aplicare a legii citate (art. 8): „agenția teritorială (a Ministerului Muncii - n.r.) realizează evaluarea în teren, la sediul furnizorului serviciului social. (3) Evaluarea în teren se realizează de o echipă formată din 2 inspectori sociali, în primele 15 zile de la înregistrarea cererii de acreditare. (4) Verificarea în teren de către inspectorii sociali are în vedere constatarea îndeplinirii condițiilor de acreditare prevăzute la art. 9 și 10 din lege și a conformității datelor prezentate în documentele justificative cu realitatea din teren. (5) La finalizarea evaluării în teren, inspectorii sociali întocmesc, în 3 exemplare, un raport de evaluare în teren a condițiilor de acreditare.”  Pașca nu a obținut și licența de furnizare de servicii sociale Toate documentele, inclusiv evaluarea în teren, au fost trimise apoi la Ministerul Muncii, instituția care emite certificatul de acreditare ca furnizor de servicii sociale. Citește și: Atac politic fără precedent al judecătoarei Arsene, șefa Curții de Apel București, împotriva PNL și al lui Bolojan la postul lui Ghiță, România TV Și, cum certificatul de acreditare a fost emis, este evident că Ministerul Muncii a considerat că Asociația Dumbrava DPG a lui Viorel Pașca îndeplinea condițiile, inclusiv cele din teren. Atenție, însă: acreditarea ca furnizor de servicii sociale era doar primul pas pentru obținerea licenței de furnizare de servicii sociale, fără care furnizarea de servicii sociale nu este legală. O licență pe care Viorel Pașca nu a obținut-o niciodată. Contactat de către DeFapt.ro, Pașca a admis că s-a mulțumit doar cu acreditarea. „Nu am mers mai departe cu obținerea licenței și, conform legii, după trei ani mi s-a retras și acreditarea”, a spus liderul Asociației Dumbrava DPG, fără a da alte detalii. Într-adevăr, Asociația Dumbrava DPG apare pe o listă a Ministerului Muncii în care sunt sunt menționați furnizorii de servicii sociale radiați.  Ce au văzut inspectorii de la Muncă în teren? Totuși, la momentul vizitei în teren a inspectorilor de la Muncă (iulie 2021), Asociația Dumbrava DPG avea deja activitate de ani de zile. Adică sute de bolnavi și bătrâni se aflau în orice moment în îngrijirea angajaților lui Viorel Pașca. Astfel, se pune, firesc, întrebarea, ce au evaluat inspectorii de la Muncă în teren: promisiunile pentru viitor ale lui Viorel Pașca sau situația de fapt din acel moment? Iar dacă, atunci, activitatea era suspectă de diverse deficiențe, de ce le-au ignorat inspectorii de la Muncă?

EXCLUSIV Pensionara lui Marian Neacșu, 112.000 de euro net anual de la ROMATSA și Loteria Română. Constanța Coman, sinecuristă în serie
Investigații

EXCLUSIV Pensionara lui Marian Neacșu, 112.000 de euro net anual de la ROMATSA și Loteria Română. Constanța Coman, sinecuristă în serie

Pensionara Constanța Coman, fosta consilieră a pesedistului Marian Neacșu de la Secretariatul General al Guvernului, a fost selectată să facă din Consiliile de Administrație ale ROMATSA și Loteria Română. ROMATSA îi plătește lunar o indemnizație brută de 46.850 de lei, în timp ce Loteria Română, „doar” 25.866 de lei brut. Citește și: EXCLUSIV Salarii de peste 20.000 de euro net lunar la ROMATSA. Directorul general și l-a crescut de 2,5 ori în 2025 Cumulat, cele două venituri de la statul român ale pensionarei Constanța Coman însumează 72.716 lei brut, adică peste 14.500 de euro lunar. După plata taxelor, Coman rămâne cu aproape 9.300 de euro în mână lunar. Ceea ce înseamnă că anual statul îi plătește indemnizații în valoare de 112.000 de euro. Firma familiei Coman, auditor pentru afacerea lui Ioan Niculae Constanța Coman și-a început cariera ca economist la Întreprinderea de Rulmenți Alexandria în anul 1980. În 1987, a fost preluată la Oficiul Județean de Turism Teleorman, tot ca economist, dar răspundea de resursa umană. După 1989, Coman a lucrat când la stat, când la privat. În anul 2001, actuala pensionară a ajuns director în cadrul Direcției Finanțelor Publice Teleorman, unde coordona Direcția de Control Fiscal la contribuabilii mari. La acea vreme, unul din marii contribuabili din județ era Ioan Niculae, patronul InterAgro. În anul 2006, Constanța Coman a fost numită șef serviciu în  Ministerul Finanțelor Publice. Funcție pe care a păstrat-o până august 2016. Tot în anul 2006, Constanța Coman împreună cu Lucică Coman, soțul ei, au înființat firma Audit Coman Expert – ACE SRL. Documentele publice din „Monitorul Oficial” arată că firma soților Coman a fost desemnată auditor al companiei Interagro (din 14.12.2018 până în 31.05.2021). Recuperată de Gabriela Firea, plasată la Marian Neacșu Pe 1 august 2016, Constanța Coman a reunțat la funcția din Ministerul de Finanțe pentru a se angaja ca economist la Compania Națională Aeroporturi București. Câteva luni mai târziu, pe 13 ianuarie 2017, a ajuns șef serviciu contabilitate. A fost schimbată din funcție în septembrie 2017, atunci când a fost angajată la propria firmă ca economist. Dar, după numai o lună de zile, a fost recuperată de primarul Bucureștiului, pesedista Gabriela Firea, care a plasat-o pe funcția de șef serviciu control intern al Companiei Municipale de Protecție Civilă și Voluntariat București SA. Apoi, pe 17 ianuarie 2019, a fost numită director economic al companiei PMB. Totodată, era și auditor intern la Compania Municipală Imobiliara SA, o altă societate a Primăriei Capitalei, înființată la cererea primarului Gabriela Firea. În paralel cu funcția de director economic, Constanța Coman a fost numită și consilier în cadrul cabinetului Secretarului General al Guvernului, condus de pesedistul Marian Neacșu. LA SGG, Contanța Coman a fost numită membru în Unitatea de Implementare și Monitorizare a Reformelor și Investițiilor din PNRR. Acolo, avea ca atribuții implementarea „Reformei 9 – Îmbunătățirea cadrului procedural de implementare a principiilor guvernanței corporative în cadrul întreprinderilor de stat din cadrul PNRR”. Două CA-uri de la Sorin Grindeanu și Radu Oprea Pe 1 iunie 2024, în urma procesului de selecție în baza Ordonanței 109/2011, Constanța Coman a fost desemnată prin ordinul ministrului Transporturior, pesedistul Sorin Grindeanu, să facă parte din Consiliul de Administrație al ROMATSA. Pentru această poziție, Coman primește o indemnizație lunară de 46.850 lei brut. Adică în jur de 30.000 lei net lunar, echivalentul a aproximativ 6.000 de euro pe lună. Deci, anual, primește în jur de 72.000 de euro, pachet salarial în care nu sunt incluse alte beneficii oferite de ROMATSA.   Pensionara Costanța Coman a fost aleasă să facă parte și din Consiliul de Administrație al Loteriei Române. Se întâmpla pe 26 iunie 2024, atunci când Ministerul Economiei, în subordinea căruia se află Loteria Română, era condusă de pesedistul Radu Oprea. Conform contractului de mandat, pensionara Constanța Coman primește o indemnizație lunară de 25.866 lei brut de la Loteria Română. Ceea ce înseamnă un venit net de peste 3.300 de euro lunar. Adică aproape 40.000 de euro net anual. Cumulat, pensionara Constanța Comana primește anual, doar din cele două indemnizații, nu mai puțin de 112.000 de euro net. Pe lângă acești bani, conform declarației sale de avere, Constanța Coman mai încasează o pensie anuală de 89.843 lei. 

EXCLUSIV Salarii de peste 20.000 de euro net lunar la ROMATSA. Directorul general și l-a crescut de 2,5 ori în 2025
Investigații

EXCLUSIV Salarii de peste 20.000 de euro net lunar la ROMATSA. Directorul general și l-a crescut de 2,5 ori în 2025

Adrian Marius Cojoc, directorul general al ROMATSA, și-a mărit salariul cu 150% în anul 2025: de la 7.610 de euro pe lună, la 18.300 de euro pe lună. Net. În salariu nu sunt incluse primele, componenta variabilă, și alte beneficii acordate de instituția statului român. Dar, ciudat sau nu, directorul economic al ROMATSA, Radu Cristian Cîțu, are un salariu chiar mai mare: aproape 21.000 de euro lunar. Numirea lui Adrian Marius Cojoc în funcția de director general al ROMATSA s-a făcut pe filiera liberală Lucian Bode – Adrian Veștea în decembrie 2020. Apoi, Cojoc a fost reconfirmat pe funcție de către ministrul Cătălin Drulă. Într-un final, a fost selectat să conducă ROMATSA până în mai 2028, în mandatul de ministru al pesedistului Sorin Grindeanu. ROMATSA este acum implicată într-un scandal uriaș: îi poate fi suspendată activitatea din cauza unui proces pierdut. Citește și: EXCLUSIV Ministrul PSD Șerban de la Transporturi, informat în februarie că traficul aerian în România poate fi blocat din cauza ROMATSA. Nu a făcut nimic De la o firmă care vindea apă, sucuri și cafea, la ROMATSA Adrian Marius Cojoc, actualul director general și președinte al Consiliului de Administrație al Romatsa, și-a început activitate la o firmă care vindea produse pentru laboratoare chimice, dar și apă minerală, cafea și sucuri. Se întâmpla în anul 1998. În paralel, Cojoc era student la Facultatea de Finanțe, Bănci, Contabilitate din cadrul Universității „Titu Maiorescu”, dar și-a susținut licența în septembrie 2001 la Academia de Studii Economice. La o lună după ce și-a luat licența, Cojoc a fost angajat direct pe postul de economist la Administrația Română a Serviciilor de Trafic Aerian ROMATSA, unde se ocupa de organizarea și derularea achizițiilor. Ulterior, în anul 2009, a fost avansat pe funcția de șef serviciu proceduri și monitorizare achiziții, iar zece ani mai târziu avea să fie încoronat pe postul de director economic al Romatsa. Șeful ROMATSA se ascunde în spatele lui Drulă Pe 14 decembrie 2020, liberalul Lucian Bode, în calitate de ministru al Transporturilor, a decis ca Adrian Marius Cojoc să preia funcția de director general interimar al ROMATSA. Mandatul de director interimar a fost prelungit ulterior de ministrul Cătălin Drulă, la cererea liberalilor.  „Înainte de selecție, am avut un mandat provizoriu, din 14 decembrie 2020. Prima oară am preluat atribuțiile. Primul mandat l-am obținut când era ministru domnul Cătălin Drulă, în ianuarie 2021. La momentul decembrie 2020 eram director economic. Directorul general a avut o problemă medicală și am preluat atribuțiile. Ulterior am primit acel mandat provizoriu, în ianuarie 2021”, a declarat directorul Adrian Marius Cojoc pentru DeFapt.ro Mandat de patru ani de la Grindeanu Apoi, în anul 2024, a urmat procesul de selecție al directorului general și al membrilor Consiliului de Administrație al ROMATSA în baza Ordonanței 109/2011. Ministrul Transporturilor de atunci, pesedistul Sorin Grindeanu, a dat funcția de director general liberalilor, în urma trocurilor politice. În acest context, Adrian Marius Cojoc a fost selectat să ocupe funcția de director general pe o perioadă de patru ani. Adică până în mai 2028. Directorul Cojoc și-a mărit salariul de la 7.610 euro, la 18.300 de euro net lunat În vara anului 2025, directorul Adrian Marius Cojoc a depus declarația de avere aferentă anului 2024. Din acest document public aflăm că directorul Cojoc a încasat un salariu brut anual de 702.293 lei. După plata taxelor, a rămas cu un salariu anual net în cuantum de 456.586 de lei net. Peste 7.600 euro net lunar.   Potrivit Raportului financiar pe anul 2025, Consiliul de Administrație al ROMATSA, din care face parte și directorul Adrian Marius Cojoc, a decis majorarea indemnizațiilor personalului de coducere. Astfel, salariul directorului general Adrian Cojoc a crescut, de la 702.293 lei brut anual, la 1.704.000 lei brut anual. Ceea ce înseamnă o creștere cu 143%. Concret, salariul directorului Cojoc a crescut de la 7.600 euro net lunar la 18.300 euro net lunar. Cojoc: „Primesc indemnizație de director general” Întrebat de către DeFapt.ro cum explică această creștere salarială, directorul Cojoc a spus ușor deranjat că primește indeminzația în conformitate cu prevederile legale: „Nu primesc și indemnizația de membru CA. Primesc indemnizație de director general. Nu beneficiez de componenta varabilă, deși este prevăzută în lege, întrucât nu se îndeplinesc cumulativ condițiile de a beneficia de această componentă variabilă.” Însă, atunci când a fost întrebat concret despre sumele de bani, directorul Cojoc nu a mai vrut să răspundă, spunând că este în mașină și nu are un calculator în față: „Nu pot să confirm suma. Acum mă îndrept spre o ședință.” Directorul economic Cîțu: salariu de 20.200 euro net lunar Radu Cristian Cîțu a moștenit funcția de director economic de la actualul director general Adrian Marius Cojoc. Și Cîțu a fost selectat pentru această poziție în baza Ordonanței 109/2011. În declarația de avere aferentă anului 2024, directorul economic Radu Cîțu a menționat că a încasat de la ROMATSA un salariu anual de 1.216.405 lei anual. Adică 101.368 lei net lunar, echivalentul a peste 20.200 de euro net. 

EXCLUSIV Ministrul PSD Șerban de la Transporturi, informat în februarie că traficul aerian în România poate fi blocat din cauza ROMATSA. Nu a făcut nimic
Investigații

EXCLUSIV Ministrul PSD Șerban de la Transporturi, informat în februarie că traficul aerian în România poate fi blocat din cauza ROMATSA. Nu a făcut nimic

 Decolările și aterizările avioanelor civile din România ar putea fi blocate pentru o perioadă de o lună de zile din cauza incompetenței și a sinecurilor plasate la conducerea ROMATSA, care au transformat o instuție strategică a statului român într-o „vulnerabilitate sistemică majoră la adresa securității naționale”. Principalul responsabil pentru dezastrul de la ROMATSA este directorul general Adrian Cojoc, cel care conduce instituția din decembrie 2020. Citește și: Marile întrebări legate de scandalul azilelor din Bihor: Viorel Pașca, patronul rețelei improvizate, infractor sau binefăcător? Ce s-a întâmplat: judecătoarea Liliana Alexe de la Curtea de Apel București a decis, conform legii antidiscriminare, suspendarea pentru 30 de zile a activității ROMATSA în cadrul unui proces intentat de șapte absolvenți ai cursurilor de controlor de trafic aerian, care au acuzat compania de stat de discriminare. ROMATSA a schimbat criteriile în timpul examenului Școala Superioară de Aviație Civilă, una dintre instituțiile subordonate Ministerului Transporturilor, organizează cursuri de controlori de trafic aerian. Prețul unui curs de 13 săptămâni de practică și zece ore de teorie este de nu mai puțin de 5.900 de euro, fără taxele aferente pentru testul de selecție și vizita medicală. În anul 2019, Administrația Română a Serviciilor de Trafic Aerian „ROMATSA” a organizat concursuri de angajare pentru pozițiile libere de controlor trafic aerian. 12 absolvenți care au obținut licența de „controlor trafic aerian stagiar” la Școala Superioară de Aviație Civilă au vrut să candideze pe locurile scoase la concurs de ROMATSA. Nu au fost lăsați, însă, să susțină examenul de angajare: criteriile de recrutare au fost modificate subit, motiv pentru care au sesizat Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD). În anul 2020, CNCD a constatat încălcarea dreptului la egalitate de tratament privind încadrarea în muncă, motiv pentru care a amendat ROMATSA cu suma de 11.000 lei. „Introducerea și utilizarea pe parcursul procedurii de recrutare, pentru poziția de controlor trafic aerian, a criteriului de vârstă, fără a promova testul justficării obiective (criteriul să urmărească un scop legitim, să fie adecvat și necesar, respectiv să fie proporțional cu scopul urmărit) constituie o faptă de discriminare directă prin care s-a încălcat dreptul la egalitate de tratament în ceea ce privește încadrarea în muncă și ocuparea forței de muncă”, se menționează într-un comunicat al CNCD. Judecătoarea Liliana Alexe a respectat legea antidiscriminare Șapte din cei doisprezece absolvenți (Stelian Constantinescu, Ioana Alexandra Galan, Vlad Ionuț Păduraru, Alexandra Nedelcu, Simona Georgiana Bițianu, Gabriela Tuică și Mihai Cominceanu) au dat în judecată ROMATSA. Printre altele, au solicitat suspendarea certificatului ROMATSA, document care-i dă dreptul să furnizeze servicii de trafic aerian. Certificatul a fost emis de Autoritatea Aeronautică Civilă Română, condusă de controversatul Nicolae Stoica. Judecătoarea Liliana Alexe de la Curtea de Apel București le-a dat dreptate reclamanților și a decis suspendarea certificatului ROMATSA pentru o perioadă de 30 de zile, în conformitate cu art. 27, alin. 5 din Ordonanța nr. 137/2000, republicată, privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare. Acest alineat prevede că „la cerere, instanța poate dispune retragerea sau suspendarea de către autoritățile emitente a autorizației de funcționare a persoanelor juridice care, printr-o acțiune discriminatoare, cauzează un prejudiciu semnificativ sau care, deși cauzează un prejudiciu redus, încalcă în mod repetat prevederile prezentei ordonanțe”. Decizia instanței nu este definitivă și poate fi atacată cu recurs. CSAȚ avertizează că România va fi izolată Nicușor Dan, președintele României, a convocat Consiliul Suprem de Apărare al Țării (CSAȚ) pentru a discuta despre situația companiei ROMATSA, care riscă să rămână pentru 30 de zile fără certificat de funcționare. Ceea ce înseamnă că nici un avion civil nu va mai putea decola sau ateriza pe aeroporturie și aerodromurile din România.  Din comunicatul oficial al CSAȚ aflăm că ROMATSA a fost dată în judecată de 12 persoane, deși în realitate au fost doar șapte. În același timp, CSAȚ atrage atenția că „o posibilă suspendare a activității ROMATSA ar genera o vulnerabilitate sistemică majoră la adresa securității naționale, determinând degradarea imediată a supravegherii spațiului aerian integrat și perturbarea misiunilor tactice sau logistice ale NATO pe Flancul Estic”. Totodată, acest blocaj operațional ar atrage o izolare geopolitică prin forțarea rerutării coridoarelor de tranzit europene, critice în contextul conflictelor din Vecinătatea Estică, erodând sever credibilitatea României de furnizor de securitate regională în raport cu EUROCONTROL. Ce se întâmplă dacă decizia CAB rămâne definitivă În ședința CSAȚ au fost luate în calcul mai multe variante pentru a preveni o criză majoră generată de angajările cu dedicație de la ROMATSA.  O variantă ar fi ca avioanele civile care vor zbura deasupra României să fie preluate de către țările vecine, în special de Bulgaria, susțin specialiștii consultați de către DeFapt.ro. La nivelul CSAȚ s-a discutat despre preluarea atribuților ROMATSA pe o perioadă de 30 de zile de către Armată. Această variantă, însă, spun specialiștii, nu este viabilă pentru că operatorii militari nu au certificări necesare pentru aviația civilă. Șeful ROMATSA: „Nu s-a identificat nici o soluție” Adrian Cojoc, șeful ROMATSA, a declarat pentru DeFapt.ro că până în acest moment nu s-a identificat nici o soluție. „Așteptăm, conform discuțiilor care au avut loc în CSAȚ. Se va urmări identificarea unei soluții de contigență. La ora actuală nu există o soluție alternativă pentru furnizarea serviciilor de nagivare aeriană de care răspunde ROMATSA. ROMATSA este furnizorul de servicii autorizat să presteze acest fel de servicii în conformitate cu Regulamentul 373 al Comisiei Europene. În urma studierii cadrului legislativ aplicabil atât la nivel european, cât și la nivel național, nu am identificat o soluție alternativă în situația de nedorit în care se menține decizia instanței de fond și în recurs”, a declarat directorul Adrian Cojoc. Toți știau din februarie 2026, dar nu au făcut nimic Despre situația scandaloasă de la ROMATSA se știa încă din luna februarie 2026, atunci când a fost informat în scris atât Ministerul Transporturilor, cât și CSAȚ. Dar nimeni nu a luat nici o măsură. „Ministerul Transporturilor, în calitate de autoritate tutelară, este la curent cu absolut toate acțiunile ROMATSA și a fost informat cu privire la stadiul acestui proces. În februarie 2026 ministru era domnul Ciprian Șerban. Am informat în scris autoritatea tutelară și am făcut și un draft de informare către CSAȚ. O informare care s-a făcut prin intermediul autorității tutelare. Au fost făcute atunci concomitent”, a declarat directorul Adrian Cojoc. Ce consecințe va avea suspendarea certificatului ROMATSA ROMATSA a solicitat o analiză de impact în cazul în care va rămâne timp de 30 de zile fără certificatul de furnizor de servicii. Conform analizei efectuate de către Network Manager EUROCONTROL, o eventuală imposibilitate de furnizare a serviciilor în FIR București ar afecta zilnic 3.077 de zboruri. Dintre acestea: – 636 nu dispun de nicio opțiune de rerutare și ar fi anulate obligatoriu (521 cu origine/destinație în România și 115 cu origine/destinație în Republica Moldova, pentru care tranzitul prin FIR București este singura variantă tehnic viabilă); – 4 survoluri nu pot fi rerutate din cauza extensiei de rută excesive; – 2.437 survoluri rerutabile ar genera constrângeri de capacitate în FIR-urile adiacente — Serbia (LYBACTA), Croația (LDZOCTA) și Bosnia-Herțegovina (LQSBCTA) —, cu o distanță suplimentară cumulată de 91.929 NM și un timp de zbor suplimentar de 11.909 minute pe zi; – rerutările ar genera un consum suplimentar de combustibil de aproximativ 820.000 kg și emisii suplimentare de aproximativ 2.583.000 kg CO₂ pe zi.

FOTO EXCLUSIV Cuscrul lui Călin Georgescu, la braț cu colonelul Albăceanu din gruparea procurorilor arestați din Constanța
Investigații

FOTO EXCLUSIV Cuscrul lui Călin Georgescu, la braț cu colonelul Albăceanu din gruparea procurorilor arestați din Constanța

Gigi Valentin Ștefan și Teodor Niță, cei doi procurori de la Parchetul Curții de Apel Constanța care au controlat cu mână de fier în ultimele două decenii o serie de afaceri controversate din județul Constața, au ajuns să fie arestați preventiv pentru trafic de influență și instigare la abuz în serviciu. Procurorul Teodor Niță și colonelul Nicolae Iulian Albăceanu, șeful Inspectoratului de Jandarmi Brăila și fost șef al Vămii Agigea, controlează prin interpuși firma Total Construct și Comisionar SRL, care a primit contracte publice de peste 734.000 de euro de la Termica Distribuție Năvodari SRL, respectiv de la Primăria Mangalia. Citește și: VIDEO Președintele Nicușor Dan, de departe cel mai mare susținător al premierului Bolojan, spune Eugen Tomac la podcast-ul „Cum e, de fapt?” Colonelul Nicolae Iulian Albăceanu a fost acuzat de procurorii militari din cadrul DNA de operațiuni financiare ca acte de comerț incompatibile cu funcția, dar dosarul a fost clasat. Conexiunile colonelului Albăceanu ajung până la cuscrul lui Călin Georgescu, Dan Mihai Neagu. Procurorii Gigi Ștefan și Teodor Niță, arestați preventiv Procurorii Gigi Valentin Ștefan și Teodor Niță au împărțit „dreptatea” după bunul plac în județul Constanța timp de aproape două decenii. Aceștia și-au construit o întreagă rețea formată din polițiști, funcționari publici și avocați. De rezolvarea intereselor lor ilegale se ocupau Cătălin Donciu și Sorin Lascu, polițiști la Serviciul de Investigare a Criminalității Economice din cadrul IPJ Constanța. Abia acum, cei doi procurori au fost arestați preventiv pentru că prezentau „pericol social extrem de ridicat”. Parchetul General susține că Gigi Valentin Ștefan ar fi primit în decursul a cinci luni în jur de 170.000 de euro, dar și diverse bunuri și servicii, pentru a interveni în soluționarea unor dosare penale. Concret, potrivit Parchetului General, Gigi Valentin Ștefan „și-a exercitat sau a promis că își va exercita influența asupra unor funcționari publici, procurori, polițiști, personal din cadrul instituțiilor publice ori alte persoane cu atribuții decizionale, pentru a determina urgentarea unor proceduri, obținerea unor soluții favorabile, intervenții în dosare penale”. Celălat procuror, Teodor Niță, a fost arestat preventiv pentru instigare la abuz în serviciu.  Salvați de DNA și CSM În urmă cu aproape 15 ani, Gigi Valentin Ștefan era prim procuror al Parchetului de pe lângă Tribunalul Constanța. Atunci a fost deschis dosarul 8259/118/2011 prin care s-a pus sechestru pe conturi și mai multe bunuri ale unei societăți controlate de Racz Peter Attila (unul dintre marii evazioniști din comerțul cu produse petroliere) și de frații Ion și Stelian Livadariu. Evazoniștii au apelat la procurorul Gigi Ștefan pentru a li se ridica sechestrul pe bani și bunuri. Întreaga „combinație” a picat pentru că DNA București a cerut dosarul de evaziune de la Constanța pentru a fi conexat cu alte infracțiuni. Însă procurorii DNA București l-au transformat pe procurorul Gigi Valentin Ștefan în martor pentru a-l scăpa de acuzații. Nici procurorul Teodor Niță nu a fost mai breaz: până în anul 2017 a fost cercetat în mai multe dosare de către Parchetul General, dar și de către Inspecția Judiciară. „A făcut obiectul unor cercetări în opt cauze înregistrate la Secția de urmărire penală și criminalistică din cadrul PICCJ”, se arată într-un răspuns al Parchetului către lumeajustiției.ro. În plus, Inspecția Judiciară a CSM l-a cercetat pe procurorul Teodor Niță în 37 de lucrări. Dar Niță a scăpat de fiecare dată. Contracte de 734.000 de euro de la Năvodari și Mangalia Procurorul Teodor Niță și colonelul Nicolae Iulian Albăceanu, șeful Inspectoratului de Jandarmi Brăila și fost șef al Vămii Agigea, controlează prin interpuși firma Total Construct și Comisionar SRL (TCC). Colonelul Albăceanu (în picioare) și procurorul Niță, la taclale, în 2025, când Niță era liber (sursa: defapt.ro) Societatea a fost înființată în noiembrie 2024 de Elena Alionte (40%), Luciano Lungu (40%) și Cristian Dinică (20%). Elena Alionte este actuala soacră a procurorului Teodor Niță, Luciano Lungu este fiul vitreg al colonelui Albăceanu iar Cristian Dincă este un fost subaltern al colonelului Albăceanu și nașul nepoatei sale. Primul contract a fost primit de la Primăria Mangalia în data de 10 aprilie 2025. Pentru suma de 2.118 euro, TCC trebuia să repare niște trotuare. În aceeași zi, firma a mai primit un contract, de 11.821 euro. Cumulat, 14.000 de euro doar de la Primăria Mangalia. Apoi, pe 10 iulie 2025, firma controlată prin interpuși de Niță și Albăceanu a semnat un contract de 179.200 de euro cu Termica Distribuție Năvodari SRL, deținută de Consiliul Local Năvodari, prin achiziție directă. Pentru acești bani, TCC se obliga să paveze și să asfalteze un trotuar deja existent. Tot pe 10 iulie 2025, firma Total Construct și Comisionar SRL a mai primit un contract, de 180.000 de euro, pentru a livra capace pentru canale. O zi mai târziu, pe 11 iulie, firma a mai primit două contracte, de câte 180.000 de euro fiecare. Primul contract avea ca obiect livrarea de produse din beton pentru repararea unui trotuar existent, iar celălalt, pentru lucrări de îmbrăcare a trotuarelor. Valoarea cumulată a contractelor este de 734.000 de euro. Colonelul Albăceanu recruta și plasa muncitori din Asia Dar, la fel ca Teodor Niță, colonelul Nicolae Iulian Albăceanu a avut probleme cu legea. În iunie 2025, conform unui comunicat al DNA, procurorii militari l-au pus sub control pe colonelul Albăceanu pentru „operațiuni financiare, ca acte de comerț, incompatibile cu funcția, atribuția sau însărcinarea pe care o îndeplinește o persoană ori încheierea de tranzacții financiare, utilizând informațiile obținute în virtutea funcției, atribuției sau însărcinării sale”. În ordonanța procurorilor militari se menționa că, în perioada 2021-2025, Albăceanu s-ar fi implicat în mod direct sau prin interpuși în administrarea a două societăți. Procurorii susțin că, printre altele, colonelul s-ar fi ocupat de recrutarea și plasarea forței de muncă din Nepal, Sri Lanka și alte state din Asia. La data de 25 aprilie 2026, însă, procurorii DNA au clasat dosarul pentru că „fapta nu este prevăzută de legea penală”. La braț cu Neagu, cuscrul lui Călin Georgescu Colonelul Nicolae Iulian Albăceanu a reușit să strângă în jurul său o pleiadă de politicieni, dar și foste cadre din serviciile secrete. De exemplu, colonelul Albăceanu a fost surprins în 2025, în București, la braț cu politicianul Dan Mihai Neagu, fostul președinte al PDL Giurgiu și cuscrul lui Călin Georgescu. Fiica acestuia, Alexandra Roxana Georgescu (fostă Neagu), este căsătorită cu Cosmin Georgescu, fiul lui Călin Georgescu. În anul 2017, nora lui Călin Georgescu a înființat firma Nopark System SRL împreună cu Cosmin Ghiță, directorul general al Nuclearelectrica. Trei ani mai târziu, Cosmin Ghiță, prin Nuclearelectrica, a sponsorizat clubul de tenis al lui Cosmin Georgescu cu 25.000 lei pentru încălzirea terenului acoperit și mentenanță. Generalul magistrat Ionel Corbu, întâlnire discretă cu colonelul Albăceanu Generalul magistrat în rezervă Ionel Corbu, fostul procuror șef al Parchetului Militar de pe lângă Tribunalul București, nu s-a sfiit să iasă la masa cu colonelul Albăceanu în 2025.  Colonelul Albăceanu și procurorul militar Ionel Corbu (dreapta), la o șuetă la un restaurant în 2025 (sursa: defapt.ro) Ionel Corbu a fost unul dintre procurorii militari care au instrumentat pentru scurt timp dosarul „10 August”. A fost trecut în rezervă cu gradul de general de brigadă în octombrie 2023. Un an mai târziu, pe 27 noiembrie 2024, în preajma alegerilor prezidențiale, a fost rechemat în activitate printr-un decret semnat de președintele Klaus Iohannis.

EXCLUSIV Mama copilului deputatului Chiriță, numită șefă la Vămi. Chiriță este liderul grupului parlamentar Uniți pentru România
Investigații

EXCLUSIV Mama copilului deputatului Chiriță, numită șefă la Vămi. Chiriță este liderul grupului parlamentar Uniți pentru România

Ioana Bădescu, fosta concubină a deputatului Răzvan Mirel Chiriță (liderul grupului parlamentar Uniți pentru România), a fost numită în funcția de președinte al Autorității Vamale Române de actualul premier Ilie Bolojan, la propunerea ministrului de Finanțe, Alexandru Nazare, în toiul negocierilor pentru formarea noului guvern.   Contactat de către DeFapt.ro, deputatul Răzvan Mirel Chiriță a declarat că nu are nici o implicare în această numire politică. Și a adăugat că, dacă vrem să aflăm cine a susținut-o politic pe Ioana Bădescu, să îl întrebăm pe ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, „pentru că în subordinea dânsului a lucrat. Cu sprijin politic din partea mea, și să fi vrut, nu aveam cum să i-l ofer, pentru că noi nu suntem zona guvernamentală.” Citește și: Primele semne că AUR va ajuta guvernul Veștea: în Birourile Permanente, a ajutat PSD Deputatul Răzvan Mirel Chiriță a fost trimis în judecată de procurorii DNA pentru complicitate la abuz în serviciu după ce firma sa, Solutions Line SRL, ar fi vândut Primăriei Slatina, în pandemie, materiale sanitare la prețuri supraevaluate. Prejudiciul stabilit de procurorii DNA este de peste 2,5 milioane lei. Ioana Bădescu, numită la Vamă de tandemul Bolojan - Nazare Premierul Ilie Bolojan a numit-o (printr-o decizie semnată pe 16 iunie a.c.) pe Ioana Bădescu, fosta șefă a corpului de control a ministrului Finanțelor, în funcția de președinte, cu rang de secretar de stat, al Autorității Vamale Române.  Decizia de numire a Ioanei Bădescu a fost semnată de premierul Bolojan pe 16 iunie a.c. (sursa: Monitorul Oficial) Conform legii, numirea politică s-a făcut la propunerea ministrului Finanțelor, controversatul Alexandru Nazare. Ioana Bădescu a preluat funcția de președinte al Autorității Vamale Române de la Mihai Savin, care a fost reținut de procurori, apoi a fost pus sub control judiciar pentru 60 de zile. Savin este urmărit penal pentru fals intelectual și complicitate la uz de fals după ce a emis retroactiv un ordin de misiune pentru a justifica o deplasare oficială a consilierului său căruia i-a fost suspendat permisul de conducere pentru viteză și folosirea ilegală a girofarului. Fosta concubină a deputatului Chiriță, subalterna lui Nazare Ioana Bădescu este fosta concubină a deputatului Răzvan Mirel Chiriță, actualul lider al grupului parlamentar Uniți pentru România. Cei doi au un copil împreună. Întrebat dacă și-a susținut politic fosta concubină pentru a fi numită de tandemul Alexandru Nazare – Ilie Bolojan la conducerea Autorității Vamale Române, deputatul Răzvan Mirel Chiriță a declarat că nu are nici o legătură cu această numire politică.   „Nu v-ați uitat de unde a fost numită doamna Bădescu? Doamna Bădescu nu a venit din vânzător la Mega Image sau lucrător comercial și s-a trezit numită în funcția de președinte al Autorității Vamale cu rang de secretar de stat. Dânsa știu că în ultima perioadă a activat tot în cadrul Ministerului Finanțelor, pe o funcție publică. Trebuie să îl întrebați pe domnul Nazare, pentru că în subordinea dânsului a lucrat. Cu sprijin politic din partea mea și să fi vrut nu aveam cum să il ofer pentru că noi nu suntem zona guvernamentală”, a declarat deputatul Răzvan Mirel Chiriță. Grupul parlamentar Uniți pentru România își negociază voturile Deputatul Chiriță nu a vrut să dezvăluie cum a votat la moțiunea de cenzură care a dus la căderea Guvernului Bolojan. „Eu mi-am exprimat dreptul la vot la moțiunea respectivă. Opțiunea pe care am avut-o este una secretă, așa cum am declarat și la momentul respectiv, așa cum prevede și regulamentul Camerei. Și n-am susținut niciodată ieșirea din acel cadru al regulamentului printr-un vot cu bile la vedere”, a spus deputatul. Cât despre votarea Guvernului Veștea, Chiriță a spus că mai întâi așteaptă depunerea programului de guvernare și lista de minștri. Apoi va decide împreună cu parlamentarii din grupul Uniți pentru România, care are în prezent 18 parlamentari, dacă vor vota sau nu noul guvern. „Nu am promis cuiva că îl susținem, nici măcar domnului Tomac”, a menționat deputatul. Deputatul Chiriță, judecat pentru un prejudiciu de 2,55 milioane lei Până se va decide dacă va vota sau nu Guvernul Veștea, deputatul Răzvan Mirel Chiriță trebuie să răspundă în fața judecătorilor de la Înalte Curte de Casație și Justiție, acolo unde judecat pentru complicitate la abuz în serviciu. Procurorii DNA susțin că firma deputatului Chiriță, Solutions Line SRL, a vândut materiale sanitare la suprapreț Direcției Administrarea Patrimoniu, din subordinea Primăriei Slatina. Paguba constatată de procurori a fost de 2,55 milioane lei, dar Primăria municipiului Slatina nu s-a constituit parte civilă. Întrebat de către DeFapt.ro în ce stadiu se află dosarul său de corupție, deputatul Răzvan Mirel Chiriță a spus că „acuzația care este adusă asupra mea este de complicitate la abuz în serviciu legat de o anumită procedură de achiziții publice în perioada pandemiei.  Complicitatea asta la abuz în serviciu, trebuie să vedem în ce măsură se va constata sau nu. În primul rând pentru a se constata complicitatea la abuz în serviciu trebuie să existe abuzul în serviciu. Or, abuzul în serviciu nu îl pot săvârși eu ca persoana juridică sau ca reprezentant al persoanei juridice la momentul respectiv.”

EXCLUSIV „Spor de dronă” de 426 de milioane de euro anual pentru MApN, MAI și servicii secrete. Categoriile beneficiare, secretizate
Investigații

EXCLUSIV „Spor de dronă” de 426 de milioane de euro anual pentru MApN, MAI și servicii secrete. Categoriile beneficiare, secretizate

426 de milioane de euro anual este valoarea „sporului de dronă Bayraktar”, o mită electorală mascată dată de Guvernul Ciolacu și girată de toți șefii serviciilor secrete. Beneficiarii: civilii, polițiștii și militarii din instituțile publice de apărare, ordine publică și securitate națională, încă din primăvara anului electoral 2024. Inițial, acest spor de până la 30% din salariul de bază, urma să fie acordat doar militarilor din unitățile care operau sistemele de drone turcești Bayraktar și sisteme din alte programe de înzestrare. Dar a ajuns să fie acordat pe capete șefilor civili și generalilor din MAI și MApN, personal care nu are nici o legătură directă cu „realizarea și menținerea capacității operaționale”. Citește și: VIDEO Alfred Simonis, care poartă pantofi italienești de 1.500 USD, scârbit de faptul că useriștii au „galoși” DeFapt.ro a încercat să afle câți angajați MAI și MApN primesc acest spor, dar s-a lovit de secretomanie totală. Mită mascată în campania electorală: spor de până la 30% În februarie 2024, Guvernul de la București era condus de premierul Marcel Ciolacu, liderul de atunci al Partidului Social Democrat, care se bucura de sprijinul necondiționat al Partidul Național Liberal, controlat de generalul Nicolae Ciucă. Tot în acea perioadă, întreaga clasă politică românească se pregătea pentru patru runde de alegeri: europarlamentare, locale, parlamentare și prezidențiale. Cel mai probabil pentru a sensibiliza electoral militarii, pesedistul Angel Tîlvăr, în calitatea sa de ministru al Apărării, a inițiat un proiect de Ordonanță de Urgență prin care se dorea ca „personalul din instituțiile publice de apărare, ordine publică și securitate națională, care participă la realizarea și menținerea capacității operaționale a structurilor/unităților, pentru îndeplinirea misiunilor specifice, beneficiază de o majorare salarială în cuantum de până la 30% din solda de funcție/salariul de funcție/salariul de bază”. Chiar formularea din proiectul de OUG arată că, de la ideea unui spor specific pentru operatorii de drone, se ajunsese la o propunere mult mai generală. „E un spor pentru a fideliza angajații structurilor de forță ale statului în contextul războiului din Ucraina. Se dă prin ordin de ministru, pe criterii stabilite de ordonatorul de credite. La unii, cum ar fi MAI, criteriile sunt clasificate”, a spus Cosmin Dorobanțu, președintele Federației Sindicatelor din Administrația Penitenciarelor.   „Sporul de dronă Bayraktar”, împărțit de președintele României Inițiativa legislativă a fost numită popular „sporul de dronă Bayraktar”, după sistemul de drone turcești cumpărate de MApN. Prin acordarea acestui spor se dorea stoparea exodului militarilor din sistem. De prevederile acestei inițiative urmau să beneficieze militarii din toate instituțiile militarizate, inclusiv SPP, SRI, SIE, STS, Rezervele de Stat, dar și polițiștii, inclusiv cei de penitenciare.  Potrivit Notei de Fundamentare a Ordonanței de Urgență, structurile și unitățile militare care urmează să beneficieze de „sporul Bayraktar” se stabilesc „prin hotărâre a Consiliului Suprem de Apărare a Țării, iar perioada, categoriile de personal și mărimea concretă a acestui drept salarial fiind stabilite prin ordin al conducătorului instituției”. Practic, Consiliul Suprem de Apărare al Țării, condus la acea dată de președintele Klaus Iohannis, decidea ce structuri și unități militare pot primi sporul de până la 30%. 426 de milioane de euro pentru „sporul de dronă” Nota de Fundamentare a inițiativei legislative conține și câteva date legate de impactul bugetar. De exemplu, de la data intrării în vigoare a Ordonanței de Urgență nr. 26 din 21 martie 2024 până la finalul anului 2024, era prevăzută o sumă de 1,79 miliarde lei, echivalentul a 360 de milioane de euro. Pentru anii 2025 și 2026 erau prevăzuți câte 2,129 miliarde lei, adică în jur de 426 milioane de euro anual. Calculele din Nota de Fundamentare pare că nu au luat în calcul creșterile salariilor de bază sau ale soldelor și nici măcar indexarea cu inflația. Primesc spor de dronă și șefi de instituții care nu au drone La adăpostul lipsei de transparență a Consiliului Suprem de Apărare al Țării, de „sporul de dronă” au ajuns să beneficieze funcționari și generali din Ministerul Afacerilor Interne și din Ministerul Apărării Naționale, care nu au nici o legătură directă cu „realizarea și menținerea capacității operaționale”. De exemplu, o parte dintre directorii de direcții din cadrul MAI primesc „sporul de dronă Bayraktar” în cuantum de 21% din salariul de bază. La fel și șefii Agenției Naționale Împotriva Traficului de Persoane, instituție care nici măcar nu are în dotare drone sau tehnică militară. MAI invocă „secretul de stat” DeFapt.ro a încercat să afle de la Ministerul Afacerilor Interne, condus de liberalul Cătălin Predoiu, numărul total de angajați, respectiv numărul directorilor care primesc „sporul de dronă Bayraktar”, dar și valoarea totală a acestui spor plătit din bani publici. Ministerul Afacerilor Interne a transmis că acordarea sporului de dronă Bayraktar era necesar pentru „stabilirea unei majorări salariale pentru personalul din instituțiile de apărare, ordine publică și securitate națională care participă la realizarea și menținerea capacității operaționale a structurilor/unităților, astfel încât să se asigure motivarea, evoluția în carieră și retenția personalului, dar și atragerea de personal nou care să acopere deficitul existent, în limita bugetului de cheltuieli aprobat în acest sens”. Însă a refuzat să răspundă concret la întrebări, sub pretextul că informațiile solicitate fac parte din categoria informațiilor clasificate secret de stat și secret de serviciu.   Râsu'-plânsu' la MApN: ministerul spune că nu are datele Ministerul Apărării Naționale nu a invocat secretul de stat, ci de-a dreptul ignoranța. „În ceea ce privește valoarea acestei majorări la nivelul central al Ministerului Apărării Naționale, vă comunicăm faptul că informațiile nu pot fi identificate din datele transmise de ordonatorii de credite din finanțare. (...) Astfel, evidența informațiilor solicitate este gestionată la nivel de ordonator terțiar de credite, cu respectarea legislației incidente, iar centralizarea sumelor de la toți ordonatorii de credite din finanțare, la nivel de ordonator principal de credite, necesită implicarea unei resurse de timp și de personal, suplimentar activităților curente”, a transmis MApN pentru DeFapt.ro. Un răspuns, evident, mincinos: MApN este ordonator principal de credite și redistribuie banii primiți de la bugetul de stat către ordonatorii terțiari de credite, deci nu poate invoca lipsa datelor. 

EXCLUSIV DeFapt.ro a vorbit cu un martor prezent lângă drona ucraineană din Portul Constanța: „Reprezentanții MApN ne-au spus să stăm liniștiți, că e o dronă de bruiaj”
Investigații

EXCLUSIV DeFapt.ro a vorbit cu un martor prezent lângă drona ucraineană din Portul Constanța: „Reprezentanții MApN ne-au spus să stăm liniștiți, că e o dronă de bruiaj”

România a fost la un pas de o catastrofă din cauza unei drone maritime ucrainene care a explodat în Portul Constanța. Scandalos, însă, este că autoritățile române s-au uitat timp de trei ore la drona maritimă, blocată în barajul antipoluant din port, fără a lua nici o măsură. Surse prezente la fața locului au descris o situație halucinantă: reprezentanții MApN încercau să-i calmeze pe cei prezenți în timp ce izolau zona spunându-le să stea „liniștiți, este o dronă de bruiaj”. Abia după ce MApN a fost informat de Kiev că drona urmează să se auto-detoneze, toți cei prezenți s-au îndepărtat în grabă. Citește și: Comandant de navă arată că drona de la Constanța a fost atent dirijată spre zona cea mai sensibilă a portului După explozie, autoritățile centrale au început să-și paseze vina pentru gestionarea proastă a situației din Portul Constanța. Drona era în port de la 05.40  Drona maritimă ucraineană a rămas blocată în barajul antipoluant din dana 78 a Portului Constanța, aflată în apropierea Oil Terminal. Semnalul de alarmă a fost tras de câțiva muncitori care au observat drona în port, în jurul ore 5:40 dimineața. „Nimeni nu a văzut drona când a intrat în port. SCOMAR (sistemul de detecție al Poliției de Frontieră - n.r.) nu a văzut drona! Poliția de Frontieră, Administrația Portului Constanța, nimeni. A fost văzută de doi muncitori din zonă care au alertat ARSVOM (Agenția Română de Salvare a Vieții Omenești pe Mare - n.r.), care la rândul ei a alertat celelalte autorități locale.”, a povestit, sub anonimat, pentru DeFapt.ro, o sursă care a fost prezentă în Portul Constanța. „MApN ne spunea să stăm liniștiți, că e o dronă de bruiaj” Reprezentanții mai multor instituții, inclusiv cei ai Serviciului Român de Informații și ai Ministerului Apărării Naționale, au ajuns la fața locului.   „Un haos greu de descris! Noroc că drona s-a înfipt în barajul antipoluant. Dacă ajungea la Terminal Oil și exploda, se termina”, conform sursei citate anterior.  Sursele DeFapt.ro mai susțin că „oficialii MApN nu și-au asumat coordonarea, deși era responsabilitate lor directă fiind vorba de o dronă militară. Dar ei își asumă doar succesul, nu și eșecul.  MApN spunea: stați liniștiți, este o dronă de bruiaj. Probabil pentru că vedeau că îi merge elicea Dar când au aflat că se auto-detonează, au început să fugă.” MAI se lăuda că SCOMAR vede și un cap de om Sistemul Integrat de Supraveghere Maritimă (SCOMAR) a fost prezentat publicului de mai multe ori de Poliția de Frontieră. Operatorii susțineau că pot identifica un frigider care plutește, chiar și capul unui om aflat în mare. Acum, însă, sistemul nu a reperat drona ucraineană, semnificativ mai mare decât un cap de om. Ministerul Afacerilor Interne a transmis că SCOMAR funcționează în parametrii tehnici și operaționali pentru care a fost conceput, dezvoltat și integrat în activitatea Poliției de Frontieră. „SCOMAR este un sistem integrat de supraveghere maritimă, nu un radar singular și nu un sistem militar anti-dronă. Acesta este destinat pentru implementarea funcțiilor de Gardă de Coastă, precum: controlul frontierei maritime, monitorizarea și supravegherea maritimă, prevenirea și combaterea migrației ilegale și a infracționalității transfrontaliere.  Sistemul a fost proiectat și optimizat pentru detectarea, identificarea și monitorizarea ambarcațiunilor și navelor de interes, în special a celor cu dimensiuni mai mari de 6 metri”, se menționează în comunicatul de presă al MAI. MAI vrea să împartă eșecul cu toate instituțiile responsabile Ministerul Afacerilor Interne susține, însă, că mai sunt și alte instituții care trebuia să detecteze drona maritimă. „Incidentul din Portul Constanța privește o categorie tehnică diferită de ținte față de cele pentru care SCOMAR a fost proiectat și configurat operațional. Drona maritimă fără pilot identificată în port are caracteristici specifice unei platforme de dimensiuni reduse, cu profil de detecție foarte scăzut și amprentă radar redusă, diferite de profilul ambarcațiunilor și navelor pentru care sistemul este optimizat”, potrivit MAI.  „În domeniul siguranței și securității maritime, statul acționează prin mai multe autorități, fiecare cu atribuții tehnice și operaționale stabilite prin lege. Ministerul Afacerilor Interne își exercită atribuțiile prin structurile sale competente și cooperează cu toate instituțiile responsabile pentru clarificarea elementelor relevante și coordonarea măsurilor necesare”, potrivit comunicatului de presă citat. 

Dezvăluirile DeFapt.ro, confirmate de Guvern: armele de asalt Sig Sauer, cumpărate prin achiziție comună SAFE cu alt stat pentru a nu pierde banii
Investigații

Dezvăluirile DeFapt.ro, confirmate de Guvern: armele de asalt Sig Sauer, cumpărate prin achiziție comună SAFE cu alt stat pentru a nu pierde banii

DeFapt.ro a dezvăluit că România riscă să piardă 816,5 milioane de euro, bani împrumutați prin SAFE, și să îi lase pe militarii români fără arme de asalt, pisoale și lansatoare de grenadă. Totul, după ce Cătălin Predoiu, ministrul Afacerilor Interne, nu a reușit să semneze până la data de 30 mai 2026 contractul de achiziție cu compania americano-germană Sig Sauer. Responsabilitatea eșecului este împărțită de Predoiu cu Mihai Jurcă, omul de casă al premierului Ilie Bolojan și cel care-i conduce cancelaria, care a coordonat dezastruos programul SAFE la nivelul guvernului. Citește și: Încă un dezastru lăsat în urmă de Grindeanu pe autostrăzile construite în mare grabă: pe centura Capitalei, A0, lipsesc conexiuni esențiale cu drumuri naționale Guvernul României a confirmat dezvăluirile DeFapt.ro și a anunțat că, pentru a salva cele 816,5 milioane de de euro alocate acestei achiziții, va apela la o procedură de achiziție comună, realizată în cooperare cu un alt stat. Contractul ar urma să fie atribuit americanilor de la Sig Sauer, care vor ca achiziția comună să se facă cu Ucraina. Eșec uriaș al lui Predoiu: contractul SAFE cu Sig Sauer  România vrea să cumpere pentru militarii români arme de asalt, pistoale și lansatoare de grenadă de ultima generație. Conform documentelor inițiale, Ministerul Apărării Naționale urma să gestioneze achiziția a 240.000 de arme de asalt. Alte aproximativ 160.000 de arme urmau să fie achiziționate de Ministerul Afacerilor Interne, SRI, SPP, SIE, STS și Administrația Națională a Penitenciarelor. Dar toate negocierile au fost sistate pe 13 mai 2026, atunci când s-a decis ca Ministerul Afacerilor Interne, condus de Cătălin Predoiu, să fie unitate centrală de achiziții. Adică MAI urma cumpere arme pentru toate instituțiile militarizate, inclusiv pentru Armata Română. Tot atunci, s-a decis ca contractul în valoare de 816,5 milioane de euro să fie atribuit firmei Sig Sauer, a cărei filială românească, SSI Legion SRL, este administrată de general – locotenent (r) Niculae Tabarcia, fost director al Statului Major General, care are o relație foarte strânsă cu senatoarea PNL Nicoleta Pauliuc. Ulterior, MAI a cerut acordul pentru achiziție de la Comisia de Apărare din Senat, condusă chiar de penelista Nicoleta Pauliuc, acord pe care l-a primit rapid. Întâmplător sau nu, Nicoleta Pauliuc este susținută politic de influentul baron PNL de Ilfov Hubert Thuma. DeFapt.ro a scris în exclusivitate că contractul nu a fost semnat până la data de 30 mai 2026, cum cere Regulamentul SAFE, pentru că nu au fost îndeplinite toate condițiile tehnice. Astfel, cele 816,5 milioane euro din SAFE destinate achiziției  riscau să fie pierdute.   Guvernul României confirmă dezvăluirile DeFapt.ro Pentru a putea fi salvată întreaga sumă de bani, singura soluție era să fie notificată Comisia Europeană, care la rândul ei să aprobe ca banii să fie folosiți pentru o achiziție comună de arme, au arătat surse din cadrul MApN pentru DeFapt.ro. Informațiile publicate de către DeFapt.ro au fost confirmate oficial de Guvernul României. „Contractul nu a fost semnat din cauză că până la acest moment nu au fost finalizate procedurile tehnice. În vederea implementării acestui program a fost semnat un acord de cooperare industrială care asigură localizarea integrală în România a producției armelor automate, respectiv a pistolului și a muniției la Uzina Mecanică Cugir, Fabrica de Arme Cugir și Uzina Mecanică Sadu. Această localizare este valabilă și în cazul unei achiziții comune, rămânând o condiție obligatorie și obiectivul nostru major. În cadrul Grupului de lucru interinstituțional se va iniția transformarea acestei achiziții într-o achiziție comună, fiind realizată în cooperare cu un alt stat, păstrând însă cantitățile și sumele aprobate, precum și condițiile de localizare a producției”, se menționează în comunicatul de presă al Guvernului. Atât Guvernul de la București, cât și americanii de la Sig Sauer vor ca achiziția comună să fie făcută împreună cu Ucraina, potrivit informațiilor DeFapt.ro. 

Firma oficială a SRI a luat câteva milioane de euro și din SAFE. RASIROM dă pe dinafară de contracte cu statul
Investigații

Firma oficială a SRI a luat câteva milioane de euro și din SAFE. RASIROM dă pe dinafară de contracte cu statul

Firma oficială a Serviciului Român de Informații, RASIROM SA, a primit două contracte, în valoare cumulată de 5,7 milioane euro, de la Ministerul Afacerilor Interne, condus de liberalul Cătălin Predoiu. În schimbul banilor împrumutați de statul româ prin programul SAFE, RASIROM va oferi un centru de comandă și echipamente mobile de monitorizare a rețelelor de comunicații. Citește și: EXCLUSIV Eșec uriaș al lui Predoiu: contractul SAFE cu Sig Sauer nu a fost semnat, România pierde 816 milioane de euro Regia Autonomă RASIROM, abonată la contractele cu statul, a primit doar în luna mai a acestui an trei contracte a căror valoare depășește zece milioane de euro. Cel mai mare contract a fost semnat cu Curtea de Conturi a României, condusă de Mirela Călugăreanu, fosta șefă a ANAF. Programul aferent mobilității militare Ministerul Afacerilor Interne (MAI) a făcut publică lista programelor de achiziții a căror finanțare va fi asigurată prin programul „Acțiune pentru Securitatea Europei” – SAFE. Din documentele prezentate reiese că MAI a atribuit două contracte Regiei Autonome RASIROM SA, firma oficială a Serviciului Român de Informații. Primul contract, în valoare de 500.000 de euro, are ca obiect furnizarea unui centru mobil de comandă. Cel de-al doilea contract semnat, de 5,2 milioane de euro, prevede furnizarea unor echipamente mobile de monitorizare a rețelor de comunicații. Ambele achiziții au fost incluse în programul aferent mobilității militare. 3,3 milioane de euro de la Aeroporturi București Firma SRI nu este la primele contracte cu statul. Pe lista clienților se află Administrația Prezidențială, Senatul României, Camera Deputaților, Banca Națională a României, ministerele și serviciile secrete românești. În ultima lună, RASIROM a semnat trei contracte, în valoare totală de zece milioane de euro. Compania Națională Aeroporturi București, de exemplu, i-a atribuit un contract de aproximativ 3,1 milioane euro pentru modernizarea, dezvoltarea software personalizata, instruire, întreținere și reparații în perioada de garanție și post garanție pentru sistemul electronic de control acces electronic. Un alt contract, în valoare de 1,15 milioane lei (peste 200.000 de euro), a fost atribuit pentru servicii de întreținere și reparații post garanție pentru componentele sistemului de control acces al persoanelor, bazat pe tehnologia biometrică și turnicheți, în punctele de control al accesului și de securitate al Aeroportului Otopeni. Curtea de Conturi, 6,66 milioane de euro, unic ofertant Curtea de Conturi a României, condusă de Mirela Căugăreanu, a atribuit un contract de 33,97 milioane de lei, echivalentul a 6,66 milioane de euro, firmei RASIROM SA, în urma unei licitații un singur ofertant. Contractul prevede proiectarea și furnizarea sistemelor de securitate pentru Curtea de Conturi a României și conectarea la dispeceratele teritoriale ale Jandarmeriei Române. „Sistemele de securitate care fac obiectul achiziției sunt destinate dotării celor 42 de obiective și includ sisteme de securizare a rețelei de tip firewall, sisteme de supraveghere video (CCTV), sisteme de detecție efracție, sisteme de control acces prin videointerfon și sisteme de detecție incendiu”, se menționează în anunțul de atribuire al contractului publicat în Sistemul Electronic de Achiziții Publice.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră